Tema 1

Document de analiza a curricumului

national
clasa a VIII-a

Obiectivele selectate pentru evaluare vizeaz noiuni de

baz pentru secvena urmtoare a nvrii i operaiuni
conforme nivelului de dezvoltare al elevilor: achiziie de
informaie, nelegere, aplicare.
Am
notat
din programa

Obiective
cadru colar obiectivele cadru i
obiectivele
de referin
n vederea
instrumentului
de

Intelegerea
si reprezentarea
timpului
si a spatiului in istorie

evaluare:
Cunoasterea si interpretarea surselor istorice

Investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor istorice

Intelelegerea si utilizarea adecvata a limbajului de specialitate.

Obiective de referinta

Plasarea, in timp si spatiu, a faptelor istorice

Selectarea, utilizarea si analiza informatiilor furnizate de sursele
istorice
Prezentarea relatiei cauza-efect din perspectiva istorica
Compararea faptelor istorice, stabilind asemanari si deosebiri
Utilizarea, in contexte noi, a termenilor istorici invatati.

Evaluarea predictiva la istorie la clasa a VIII-a urmareste

structura tezei cu subiect unic.
Continuturile evaluate vizeaza:
intelegerea si reprezentarea timpului si a spatiului in
istorie
cunoasterea si identificarea surselor istorice
investigarea si interpretarea faptelor si a proceselor
istorice
intelegerea si utilizarea adecvata a limbajului de
specialitate
Indiferent de momentul aplicrii, instrumentul de evaluare
trebuie s prezinte anumite caliti:
validitate
fidelitate
obiectivitate i aplicabilitate
Instrumentul de evaluare cuprinde 3 subiecte avand ca obiective
cele mai sus amintite.

Tema 2

Formularea obiectivelor de evaluare

Pentru testul ales elevii vor fi capabili:

sa pozitioneze corect in sirul cronologic evenimentele istorice date

sa transcrie propozitia ceruta din textul dat
sa numeasca pe baza textului o provincie romana de unde au
aparut episcopii
sa mentioneze o urmare a inmultirii comunitatilor crestine
sa mentioneze rolul episcopului in cadrul comunitatilor de crestini
sa numeasca doi misionari crestini
sa stabileasca doua asemanari si o deosebire dintre crestinismul
inainte si dupa Edictul de la Milano
sa prezinte un element principal care sta la baza etnogenezei
romanesti
sa prezinte o urmare a asimilarii migratorilor de catre populatia
daco-romana din nordul Dunarii
sa construiasca cei 5 termeni istorici dati, 5 propozitii referitoare
la un fapt din istoria romanilor

Matricea de specificatie
Coninuturi

Achizitia
informati
ei

SUBIECTUL I:
Scrieti pe foaia de teza
literele (a,b,c)
corespunzatoare
evenimentelor de mai
jos in ordinea
cronologica a
desfasurararii
acestora...

Inteleg
ere

Aplicar
e

6,6(2)

6,6(1)

SUBIECTUL II:
Cititi cu atentie textul
de mai jos

6,6 (1)

6,6(1)

39,6 (6)

SUBIECTUL III:
Construiti cu fiecare
dintre termenii din lista
de mai jos...

6,6 (1)6

6 (1)6

6 (1)

Total

Analiza

Sintez
a

Total

19,8 (3)

6,6(1)

6,6(1)

52,81(9)

19,8 (3)

100 (15)

Tema 3

Instrumentul de evaluare

Timpul efectiv de lucru este de 90 minute. Se acord 10

puncte din oficiu.
Toate subiectele sunt obligatorii.
Subiectul I
5 puncte
Scrieti pe foaia de teza literele (a, b, c) corespunzatoare
evenimentelor de mai jos in ordinea cronologica a
desfasurarii acestora:
a. Razboaiele daco-romane din vremea lui Decebal
b. Descalecatul lui Dragos in Moldova
c. Prima atestare documentara despre geto-daci

Subiectul II
55 puncte
Cititi, cu atentie, textul de mai jos:
Desi unele descoperiri de caracter crestin sunt atestate in Dacia
pe la sfarsitul secolului al III-lea, raspandirea noii religii este,
neindoielnic, un fenomen care se va manifesta in aceste zone,
cuprinzand masele mai largi de populatii, inainte de Conciliul de la
Niceea din anul 325. Inmultirea comunitatilor crestine latine in
orasele sud-dunarene si aparitia unor episcopii in Dacia
Mediteraneea, Moesia Superior si Inferior sau Scytia Minor
( Dobrogea ) au favorizat raspandirea noii religii si printre
locuitorii daco-romani si apoi romanici, din teritoriile carpatodunarene. Aceste episcopii, cu un teritoriu bine delimitat, aveau o
populatie de limba latina foarte numeroasa, episcopul devenind cu
timpul o personalitate care conducea si rezolva inclusiv multiplele
probleme de ordin social si politic al enoriasilor sai.
(Istoria Romaniei de la inceputuri pana in secolul al VIII-lea
Despre crestinismul daco-roman)

1. Transcrieti perioada in care sunt atestate in Dacia primele

descoperiri cu caracter crestin.
2. Numiti, pe baza textului, o provincie romana unde au aparut
episcopii.

5 pt

3. Mentionati pe baza textului, urmarea inmultirii comunitatilor

crestine si aparitia unor episcopii.
4. Mentionati pe baza textului, rolul episcopului in cadrul comunitatii
de crestini.
5. Numiti 2 misionari crestini care au activat la nordul Dunarii.
6. Stabiliti 2 asemanari si o deosebire dintre crestinism inainte si dupa
Edictul de la Milano avand in vedere urmatoarele:
- nasterea lui Iisus Hristos
- prigonirea crestinilor de catre unii imparati romani
- religia crestina s-a raspandit la inceput prin intermediul armatei
si colonistilor
- caracterul latin al noii religii
- mormintele de la Niculitel
- organizarea primelor episcopii
- raspandirea religiei crestine prin intermediul misionarilor
- termeni precum inger, cruce, biserica, atesta caracterul latin al
crestinismului romanesc

5 pt

7. Prezentati un element principal care sta la baza etnogenezei

romanesti.
8. Prezentati o urmare a asimilarii migratorilor de catre populatia
daco-romana din nordul Dunarii.

7 pt

5 pt

5 pt
6 pt
15 pt

7 pt

Subiectul III
20 puncte
Construiti, cu fiecare dintre termenii istorici din lista de mai
jos, cate o propozitie/ fraza, referitoare la un fapt din
istoria romanilor.

Lista termenilor istorici:

trupe auxiliare

adunarea tarii

misionar

crestinism

sincretism religios

Tema 4
Barem de corectate si
notare
Se vor puncta orice formulri i
modaliti de rezolvare corect a
cerinelor, n acord cu ideile precizate
n barem.

Subiectul I
15 puncte
Cate 5 puncte pentru fiecare pozitionare corecta in sirul
cronologic: c, a, b
5pt x
3 = 15pt

Subiectul II
55 raspunsul:
punctedescoperiri de caracter crestin sunt atestate in Dacia
1. 5 puncte pentru

pe la sfarsitul secolului al III-lea

2. 5 puncte pentru precizarea pe baza textului a unei provincii romane unde au aparut
episcopii
( Dacia Mediteraneea sau Moesia Inferior sau Moesia Superior sau Scytia Minor)

3. 5 puncte pentru precizarea pe baza textului a urmarii inmultirii comunitatilor

crestine si a aparitiei unor episcopii ( Urmarea inmultirii comunitatilor crestine si aparitia
unor episcopii a fost raspandirea crescanda a crestinismului.)

4. 5 puncte pentru precizarea (pe baza textului) rolului episcopului in cadrul

comunitatii de crestini
( episcopul are rolul de a conduce biserica si episcopia. Cu timpul episcopul devine o
personalitate care conduce si rezolva multiplele probleme de ordin social si politic al enoriasilor
sai.)

5. cate 3 puncte pentru mentionarea oricarui misionar Ulfilas sau Sf. Ioan Casian sau
Sava Gotul sau Teotim sau Dionisie cel Mic
3pt x 2 = 6pt
6. cate 5 puncte pentru stabilirea oricaror doua asemanari si o deosebire intre
crestinismul dinainte si dupa Edictul de la Milano
asemanari: Atat inainte cat si dupa Edictul de la Milano religia crestina a fost raspandita prin
intermediul misionarilor crestini. O alta asemanare ar fi ca atat inainte cat si dupa Edictul
de la Milano crestinismul in Imperiul Roman a fost raspandit in limba latina s.a.
deosebiri: Primele episcopii au fost organizate numai dupa Edictul de la Milano si nu inainte,
prigonirea crestinilor a incetat in momentul in care Constantin cel Mare prin Edictul de la
Milano a oficializat crestinismul in imperiu s.a)
5pt x 3 = 15pt

7.

7 puncte pentru prezentarea unui element principal care sta la baza etnogenezei
romanesti. ( un element important care sta la baza etnogenezei romanesti l-a reprezentat
romanizarea daco-getilor)

8. 7 puncte prezentarea unei urmari a asimilarii migratorilor de catre populatia dacoromana din nordul Dunarii ( O urmare a asimilarii migratorilor de catre populatia dacoromana din nordul Dunarii a fost formarea poporului roman si a limbii romane. )

Subiectul III
20 puncte
Cate 4 puncte pentru oricare propozitie/ fraza referitoare la
un fapt din istoria romanilor construita cu fiecare dintre
termenii din lista data .
4pt x 5 = 20pt

Tema 5
Administrarea instrumentului
de evaluare
Testul a fost aplicat pe 12 elevi de
clasa a VIII-a.
S-au obinut urmtoarele rezultate:

Nota

10 9

Nr.
elevi

Pe grupe de note:
9 - 10 = 3 elevi
8 9 = 1 elev
7 - 8 = 2 elevi
6 7 = 2 elevi
5 6 = 2 elevi
4 5 = 1 elev
3 4 = 1 elev
Media clasei: 6, 58
3, 4, 5, 5, 6, 6, 7, 7, 8,
9, 9, 10
Mediana: 7
Procent de promovabilitate: 83%

Rezultate pe itemi

Itemi

10

11

12

13

Nr.
elevi

10

11

10

10

10

Procen
t

83
%

91
%

66
%

58
%

83
%

50%

41%

41%

83%

83%

50%

58%

75
%

Concluzii

Rezultatele nregistrate denot faptul c unele noiuni sunt bine

nsuite i nu au dificulti deosebite ( itemii 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10, 11,
12, 13). Itemii 6,7,8,9 scot n eviden faptul c aceste noiuni nu sunt
bine stpnite de elevi. Diferenierea s-a realizat pe baza itemilor
6,7,8.

In ceea ce priveste rezultatele pe subiecte se observa ca:

Pentru primul subiect (ce cuprinde un item obiectiv si are ca scop

verificarea capacitatii elevului de a plasa in timp si spatiu faptele
istorice) au fost atinse rezultate in proportie de 83%.
La subiectul II se observa ca rezultatele itemilor 2, 3, 5 au fost bune
ceea ce a permis si elevilor mai slabi pregtii, care nu au capacitatea
de nelegere, analiz i sistematizare sa raspunda corect.
Intrebarile au fost rezolvate in proportie de 61,42 %. Datorit acestor
subiecte nu au existat note mai mici de 3. Itemii care au avut ca
obiective nelegerea i analiza unor evenimente sau fenomene au fost
rezolvate ntr-o proporie de 62,75 % .
Subiectul III care avea ca obiectiv utilizarea unei perioade istorice in
functie de anumite repere a fost rezolvat in proportie de 69,8%.

Greseli frecvente:

neatentie
intelegerea gresita a cerintelor itemilor
nefolosirea termenilor istorici
confuzii in ceea ce priveste cronologia

Msuri concrete de ndepartare a cauzelor:

exerciii
exercitii
exercitii
anumite

de folosire a termenilor istorici

de intelegere si analiza a unui text istoric
de utilizare a termenilor istorici in functie de
repere

exercitii de asimilare

Nr
.

Item

Nume
Prenume
1

10

11

12

13

1.

Borbil Ana

2.

Cercel
Alexandra

3.

Candea
Corina

Dancea
Ioana

5.

Farkas
Roxana

6.

Ganea
Dragos

7.

Harsan
Claudiu

8.

Ihora Maria

9.

Palimaru
Andra

10.

Samu
Marius

11.

Vaida
Cosmin

12.

Voinea
Razvan

Tema 6

Document de analiza a
baremului de corectare si
notare

 Intotdeauna se doreste o notare obiectiva, desi de multe ori

aceasta se indreapta spre subiectivism (in cazul itemilor subiectivi).
Am incercat sa notez fiecare raspuns care era aproape de
adevar.
De exemplu la punctul 4 de la subiectul II am acceptat si un
raspuns incomplet si l-am punctat.
Se cerea: mentionati pe baza textului, rolul episcopului in cadrul
comunitatii de crestini.
Raspunsul corect era episcopul are rolul de a conduce biserica,
episcopia, dar cu timpul episcopul devine o personalitate care conducea
si rezolva multiplele probleme de ordin social si politic al enoriasilor
sai).
Am punctat si raspunsuri cum ar fi episcopul conducea episcopia sau
rezolva probleme sociale si politice.

Tot la subiectul II, punctul 6 am constatat ca o parte din

elevi nu au capacitatea de intelegere si analiza. Cu toate acestea am
punctat si raspunsurile foarte scurte referitoare la asemanari si
deosebiri.
La subiectul III ce contine itemi subiectivi notarea a tins spre
subiectivism. Am notat si propozitiile cu raspuns scurt (formate din 3
4 cuvinte) daca erau corecte. De exemplu pentru cuvantul
misionar am acceptat raspunsul Ulfilas a fost un misionar.
Nu am punctat raspunsuri cum ar fi Misionarii au fost multi.

Tema 7
Elemente de deontologie ale
evaluarii in contextul cresterii
calitatii procesului educational

7. 1. Conceptul de evaluare
Orice proces de predare invatare a istoriei se
incheie prin evaluarea randamentului scolar
(Gheorghe Tanasa)

Prin a evalua, conform dicionarului limbii romne nelegem: a

stabili valoarea aproximativ a unui bun, a unui lucru, aciune de a
preui , a aprecia, a estima, iar prin evaluare se nelege aciunea
de a evalua.
Potrivit dictionarului enciclopedic al educatiei si formarii
evaluarea pedagogica reprezinta o actiune manageriala proprie
sistemelor socio-umane, care solicita raportarea rezultatelor obtinute,
intr-o anumita activitate, la un ansamblu de criterii specifice
domeniului in vederea luarii unei decizii optime.
Activitatea de evaluare s-a practicat de cnd exist nvmntul,
sub diverse terminologii: notare, examinare, testare, verificare.
Astzi, se consider c evaluarea acoper dou direcii:
O direcie socio-economic, care vizeaz eficiena sistemului
de nvmnt sub aspectul resurselor materiale, financiare investite
n societate i rezultatele oferite de nvmnt ( privit astfel ca
sistem), concretizate n gradul de pregtire al forei de munc.
O direcie pedagogic, viznd mbuntirea raportului dintre
obiectivele preconizate pentru sistemul de nvmnt i rezultatele
obinute de elevi.

Diveri autori dau diverse semnificaii termenului:

Gheorghe Tanasa definete evaluarea ca fiind o componenta

importanta a curricumului si reprezinta etapa finala a circuitului

complet al invatarii. Este etapa cea mai importanta si cea mai
dificila.
Ioan Jinga definete evaluarea ca fiind un proces complex de
comparare a rezultatelor activitii instructiv-educative cu:
obiectivele planificate (evaluarea calitii)
resursele utilizate (evaluarea eficienei)
rezultatele anterioare (evaluarea progresului)
Steliana Toma definete evaluarea ca fiind un proces de msurare
i aplicare a valorii rezultatelor sistemului de educaie i nvmnt
sau a unei pri a acestuia, a eficienei resurselor, condiiilor i
strategiilor folosite prin compararea rezultatelor cu obiectivele
propuse.
Se poate concluziona c evaluarea implic:
Calitatea de proces (nu cea de produs), deci o activitate cu etape

ce se parcurg n timp;
Nu doar notarea numeric a elevilor;
Msurri, comparaii, judeci de valoare, pe baza crora se pot
adopta
anumite
decizii.

identitate oricrei instituii colare. Acest proces afirm relaia dintre educat
i educator, iar evaluarea, n mod inerent, i vizeaz pe fiecare dintre agenii
umani artai.
Demersurile evaluative se efectueaz pentru nivelul procesului de
nvmnt, ceea ce implic faptul c se realizeaz evaluarea
predrii/evalurii, ca aciune de apreciere a cadrului didactic i se produce
evaluarea nvrii i a rezultatelor ei, ca activitate apreciativ asupra
elevului.
n sens larg, evaluarea se refer la acea activitate prin care sunt colectate,
prelucrate i interpretate informaiile privind starea i funcionarea unui
sistem, a rezultatelor pe care le obine, activitate ce conduce la aprecierea
acestora pe baza unor criterii i prin care este influenat evoluia sistemului.
Evaluarea efectuat de ctre profesor asupra rezultatelor elevilor
constituie o activitate deosebit de complex care exercit un impact profund
la nivelul beneficiarilor att din punct de vedere pedagogic, ct i din
perspectiva psihologic i sociomoral.
Evaluarea rezultatelor colare furnizeaz datele necesare n vederea
adoptrii celor mai bune decizii educaionale, apreciaz msura n care
rezultatele nvrii sunt n concordan cu obiectivele educaionale propuse,
vizeaz totalitatea proceselor i a produselor care msoar natura i nivelul
performanelor atinse de elevi.
Profesorul de istorie are n vedere faptul c obiectivele operaionale susin
i determin structura i felul rezultatelor care, la rndul lor, converg spre
diferite tipuri de achiziii obinute, exprimate prin cunotine achiziionate,
capacitate de aplicare a acestora n actul de formare de priceperi i
deprinderi, trsturi de personalitate, conduite si capaciti intelectuale,
redate n raionamente, argumente i interpretri ale faptelor din natur i
societate

7. 2. Evaluarea
Proces
integrat
i
demersului didactic

permanent

al

ntre evaluare i activitatea de predare nvare se poate

identifica o relaie complex, care explic i orienteaz procesul
educaional, reclamnd ca:
procesele evaluative s susin i s stimuleze activitatea de
predare nvare, indiferent de obiectivele evalurii
reglarea activitii de predare-nvare pe baza rezultatelor
colare s se realizeze continuu i permanent
cunoaterea rezultatelor i explicarea acestora
predicia rezultatelor probabile n secvenele urmtoare au
rolul de a regla procesul didactic prin aciunile evaluative
Rezult de aici, c aciunile evaluative sunt prezente n toate
activitile
didactice,
independent
de
complexitatea
i
dimensiunile ei.
Aciunile evaluative nu se suprapun actului didactic, dar se afl
ntr-un raport de interaciune funcional (I.T.Radu, 2005).
Ca proceduri de msurare a rezultatelor nvrii la limba i
literatura romn sunt acceptate:
evaluarea global a aciunilor mintale, care vizeaz
aprecierea integral a demersului intelectual ntreprins,
axat dominant pe rezultatele aciunii
evaluarea analitic, care presupune difuzarea activitii
intelectuale n procese pariale i mai uor de msurat, care
privesc elemente ale procesului de gndire.

7.3. Proiectarea activitii de

evaluare

Profesorul de istorie proiecteaz activitatea de evaluare

concomitent cu proiectarea demersului de predare nvare i
n deplin concordan cu acestea.
n proiectarea probelor de evaluare apar urmtoarele ntrebri:
Care sunt obiectivele de referin, competenele i coninuturile
pe care trebuie s le rezolve elevii?
Care sunt performanele mininme, medii i superioare pe care
le pot realiza elevii?
Pentru ce tip de evaluare optez? Cu ce instrumente voi realiza
evaluarea?
Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de
evaluareadministrate pentru a elimina blocajele ivite n formarea
elevilor i pentru a asigura progresul colar?

7.4. Criteriile de apreciere a

rezultatelor nvrii

Stabilirea criteriilor de apreciere reprezint o problem specific

evalurii i se pune problema trecerii de la prioritatea acordat
criteriului subiectiv (profesorul este suveran n acordarea notei,
adic fiecare profesor apreciaz n funcie de ceea ce se consider c
trebuie s tie elevii) la criterii obiective, ct mai detaate de
evaluator.
n acest context s-a introdus distincia ntre aprecierea raportat
la norm i la criteriu. Astfel, raportarea la nivelul general al clasei
(evaluarea criterial) se coreleaz cu obiectivele operaionale propuse,
care evideniaz distincia dintre norm i criteriu.
De regul, rezultatele colare constatate pun n eviden valoarea
efectelor activitii de nvare. De aceea dup efectuarea msurrii
rezultatelor se impune formularea rspunsurilor la urmatoarele
ntrebri:
cunoaterea rezultatelor i explicarea acestora
rezultatele obinute sunt satisfctoare?
rezultatele sunt n concordan cu ateptrile
rezultatele marcheaz un progres n pregtirea elevului?
rezultatele pot fi ameliorate?
Rspunsurile la aceste ntrebri se dau n urma interpretrii
rezultatelor care se axeaz pe diferite criterii valorice, condiia este c
aprecierea rezultatelor s fie realizarea unei evaluri obiective.
Urmeaz luarea unor decizii i msuri de ameliorare a activitii de
predare nvare, cu respectarea calitii evalurii.

7.5. Cum ar trebui sa arate

profesorul de istorie?

 Profesorul de istorie presupune o personalitate definit prin:

competent tiinific
competena managerial
competena social
competena psihopedagogic
Un bun profesor trebuie sa fie capabil de o mare varietate de
stiluri didactice, s-i regleze stilul prin adaptare n funcie de
situaiile ivite, asigurnd flexibilitate i eficien.
Profesorul de istorie trebuie sa se preocupe de dezvoltarea
priceperilor si deprinderilor complexe ale elevilor, a capacitatii lor de
a dobandii noi informatii, de a invata sa invete si sa inteleaga istoria,
cat si a cailor multiple de a comunica eficace cunostintele asimilate .
Prin viziune, prin maniera de predare-invatare profesorul de
istorie perfectioneaza toate componentele actului didactic.
Profesorul de istorie trebuie s fie n permanen preocupat de
succesul colar, care reprezint o stare de concordan a capacitii
de nvare a elevului i a exigenelor colare, de aceea este necesar
punerea de acord a solicitrilor profesorului cu capacitile de
nvare ale elevilor i de adaptare a acestora la activitatea colar,
trebuie s se axeze pe alternana dintre metodele tradiionale de
evaluare i cele complementare.

n condiiile unui stil didactic elevat, riguros i performant, o condiie

esenial este raportarea evalurii la componentele actului didactic.
n felul acesta, instrumentele de evaluare, metodele i tehnicile
adecvate trebuie s fie ct mai flexibile, s asigure validitatea i
fidelitatea, pentru ca msurarea rezultatelor nvrii s fie real,
obiectiv i exact.
Profesorul de istorie este creativ n conceperea i conducerea
leciilor numai dac are o consistent pregtire pedagogic,
metodic i de specialitate, precum i o deschidere suficient de larg
pentru a proiecta corect actul didactic.
O evaluare eficient i realizat profesionist trebuie:
s stabileasc dac au fost atinse obiectivele;

s ajute profesorii n adaptarea propriului lor demers

educaional;
s orienteze elevii n luarea celor mai bune decizii privind
propriul demers educaional;
s ajute profesorii s-i evalueze propriul demers;
s furnizeze un feed-back util prinilor, familiei etc.

7.6. Calitatea de evaluator a

profesorului de istorie

Personalitatea profesorului evaluator se bazeaz pe doua

dimensiuni importante care pot fi puse n legtur cu etica
procesului evaluativ:
dimensiunea profesionalismului su,
care poate fi analizat sub aspectul
cunotintelor i abilitilor pe care el le are
n domeniul specialitii, precum i n
domeniul teoriilor i practicilor evaluative;
dimensiunea atitudinii pe care el o
adopt n decursul procesului evaluativ
(aspect care se afl ntr-o relaie direct cu
caracterul i cu setul de valori morale la
care el ader, cu ataamentul su la valorile
acceptate din punct de vedere social).

7.7. Cnd profesorul poate fi

mulumit de evaluarea
efectuat?

 cnd rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

dac elevul nelege mai bine cum trebuie s nvee;
dac elevii au dobndit cunotinele necesare i au posibilitate
de a-i mbuntii activitatea pentru a evita erorile;
dac elevul poate reflecta asupra propriilor rezultate, realiznd
autoevaluarea procesului de nvare, a activitii desfurate i
a rezultatelor obinute;
dac elevul e contient de existena mai multor perspective i e
deschis variantelor noi de activitate;
dac evaluarea nu induce stres participanilor.

7.8. Concluzii

randamentului scolar, institutionalizata la nivelul sistemului de

invatamant.
Critica examenelor vizeaza faptul ca acestea "se reduc deseori la o
verificare a asimilarii cunostintelor, lasand neexploatate nu numai
aspectele cele mai importante ale inteligentei, ci si aproape toate
trasaturile personalitatii pe care o educatie bine inteleasa trebuie sa le
cultive". Aceasta critica priveste, mai ales practica "examenelor cu
caracter selectiv" inspirate din conditiile culturale ale secolului XIX
legate de "dezvoltarea unei birocratii foarte ierarhizate" (De
Landsheere. Gilbert).
Perspectiva proiectarii curriculare solicita o noua modalitate de
organizare a examenelor.
Functia acestora devine una prioritar formativa, de evaluare pozitiva,
care asigura o selectie scolara implicita. Aceasta noua functie
determina inlocuirea examenelor de admitere (in invatamantul
secundar/liceal, profesional, in invatamantul superior) cu examenele de
absolvire (teze nationale sau bacalaureat) proiectate, realizate si
finalizate pe criterii pedagogice unitare, care asigura comparabilitatea
globala, la scara teritoriala sau nationala, dupa modelul exersat la
nivelul culturii pedagogice anglo-saxone (idem, -. ).
Examenele de acest tip angajeaza responsabilitatea directa a fiecarui
profesor.
Obiectivitatea n evaluare este dat de situaia n care aprecierea
performanei celui care nva reflect nedistorsionat obiectul i
independena n raport cu opiniile, prerile personale sau dispoziiile

Cu toate acestea, practica arat c majoritatea elevilor prefer ca

modalitate de evaluare lucrrile scrise i anonimatul, cele dou
reprezentnd n opinia lor cele mai corecte modaliti de evaluare.
Se constat c elevilor le este team de evaluarea oral care
presupune att interaciune verbal ct i nonverbal i paraverbal.
Incontient, elevii par a se teme de efectul halo, n special cei cu
performane sczute i medii care realizeaz c nu pot schimba
prerea profesorului.
Eroarea succesiunii este mai evident n cazul evalurii orale cnd,
dac elevul rspunde dup un coleg foarte pregtit n acel moment, se
poate confrunta cu o eroare de evaluare din partea profesorului, de
multe ori comis involuntar de ctre acesta.
Viziunea privind evaluarea apreciaz dezvoltarea unor
aptitudini productive i reflexive cultivate prin proiecte pe
termen lung. Impulsul care o anim caut s reduc prpastia
ntre activitile colare i activitile productive din afara
colii, n ideea c aceleai obinuine de gndire i disciplin
pot fi utile. [...] Evaluarea trebuie s se produc n modul cel
mai discret cu putin n cursul activitilor cotidiene, iar
informaiile obinute trebuie furnizate celor care decid accesul
ntr-o form util i economic. (Gardner, [2])

BIBLIOGRAFIE

Cuco C, Pedagogie, Iasi, Polirom, 1996

Pun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie,
Editura Polirom, Iasi, 2002
Potolea, D., Neacu, I., Radu, I. T., Reforma
evalurii n nvtmnt. Conceptii si
strategii, Ministerul nvtmntului, Consiliul
National de Evaluare si Examinare, Bucuresti,
1996
Meyer, G., De ce i cum evalum, trad., Iai,
Editura Polirom, 2000
Tanasa, Ghe., Metodica predarii-invatarii
istoriei in scoala Editura Spiru Haret, Iasi 1996