Sunteți pe pagina 1din 26

ALIMENTARI

TEMA PROIECTULUI
Se va elabora documentatia de proiectare pentru lucrarile de
alimentare cu apa in sistem centralizat pentru o localitate la care sunt
date urmatoarele elemente:

Localitatea este situata intro zona de deal cu clima temperat


continentala cu o populatie in prezent de
adica
locuitori. Orasul se sistematizeaza in intregime si
va avea doua zone cu regim de constructie si grad de dotare diferit.

Pentru zona A cladiri de maxim P+7 niveluri avand


instalatii interioare de apa calda si canalizare cu preparare centralizata a
apei calde in care locuieste 80% din populatie.

Pentru zona B cladiri cu parter avand instalatii interioare


de apa rece si canalizare cu preparare locala a apei calde in care
locuieste20% din populatie.

In localitate exista urmatoarele intreprinderi de interes local:


- fabrica de paine: - 3t paine/zi, 3 apa/t produs, 25 de
muncitori/schimb, 100d /om/zi
- fabrica de bere: - 1.5hl bere/zi, 1 apa/hl produs, 15
muncitori/schimb
- abator de vite: - 16t produs/zi, 6 apa/t produs, 10
muncitori/schimb
- tabacarie: - 800kg/zi, 35 apa/t produs, 10
muncitori/schimb.
In marginea orasului este dezvoltata o platforma industriala cu
profil alimentar la care procesul tehnologic se incadreaza in grupa a IV
a, in industrie vor lucra in doua schimburi egale cate 300+5*n muncitori
adica 300+5*20= 400 muncitori. Volumul cladirii celei mai mari este de
maxim 1000 cu grad de rezistenta la foc de ordinul III -, si categoria
de pericol de incendiu D.
Necesarul de apa pentru procesul tehnologic este de 500+20*n
/zi adica 500+20*20 = 900 /zi, considerat uniform tot timpul anului.
Presiunea minima in industrie la punctul de brasament necesara pentru
apa tehnologica este de 25m coloana de apa si minim 10m coloana de
apa la incendiu.
STUDIILE EXISTENTE
planul de situatie al localitatii cu imprejurimile la scara 1:5000

in varianta sursa subterana zona de amplasare a frontului de


captare si datele hidrologice sunt indicate pe planul de situatie; din punct
de vedere chimic apa captata corespunde cerintelor din STAS 1342-89.

Din datele studiului hidrologic au rezultat urmatoarele:


coeficientul minim de permeabilitate k=(100+n) [m/zi] adica
k=120 m/zi
inaltimea precipitatiilor este de
m/an si
m/an
pozitia nivelului hidrografic este la 3 m sub nivelul terenului
stratul de apa subterna este cu nivel liber
grosimea stratului de apa este

(10+0.5*4) [m], adica

(10+0.5*20) = 20 m
panta piezometrica a stratului acvifer este I = 0.008
marimea caracteristica a particulelor stratului natur 12312j915m
al este
(0.25 + 0.03*n) [mm], adica
(0.25 + 0.03*20) =
0.85 mm
la un foraj de studiu de diametru D=275mm, la masuratorile de
teren care aproximeaza curba de pompare s-au obtinut
urmatoarele date:
3
10
16
q
[1]
s [m][2]
0.4
3.0
6.0
porozitatea stratului acvifer p = 0.25
STABILIREA NUMARULUI DE CONSUMATORI
In prezent in localitate avem un numar de 26000 locuitori, iar
numarul de locuitori in oerspectiva se calculeaza cu relatia
[3], unde p reprezinta procentul de crestere al populatiei
si se calculeaza cu formula p = 0.1 + 0.03*n. Dupa sistematizare
locuitorii vor fi impartiti astfel:
Zona A : 80% din
adica 23914 locuitori
Zona B : 20% din

adica 5978 locuitori

DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE


Localitatea este impartita in doua zone in functie de gradul de
dotare al cladirilor cu instalatii de apa calda si rece.
Zona A: este zona cu instalatii interioare de apa calda si
canalizare cu preparare centralizata a apei calde iar in aceasta zona
locuieste 80% din populatia localitatii.
Zona B: este zona cu gospodarii avand instalatii interioare de apa
si canalizare cu preparare locala a apei calde, zona in care locuieste
20% din populatia localitatii.
De asemenea in localitate exista urmatoarele intreprinderi de
interes local:
- fabrica de paine

- fabrica de bere
- abator de vite
- tabacarie
In marginea orasului se dezvolta o platforma industriala cu profil
alimentar. In industrie vor lucra doua schimburi de cate 400 muncitori.
Necesarul de apa pentru procesul tehnologic este de 900
,
considerat uniform tot timpul anului. Necesarul de apa poate fi calculate
pe grupe de consumatori.
a.) pentru zona A:

l/an/zi

pentru zona B:

l/an/zi

b.) apa pentru consumul public


pentru zona A:

l/om/zi

pentru zona B:
l/om/zi
c.)
apa pentru stropit strazi si spalat piete se poate aprecia
global
ca fiind 5% din consumul public realizat
pentru toti locuitorii
.
d.)

=>
l/om/zi
apa pentru industria locala

l/om/zi
e.)
apa pentru platforma industriala
zona A:
zona B:
Coeficientul de variatie zilnica
rezultat din STAS 1343/1-95
este de:
pentru zona A:
pentru zona B:
Pentru stropit strazi si spalat piete
Pentru industria locala
Pentru platforma industriala
Pentru spalat strazi si platforma industriala
Coeficientul de variatie orara se adopta pentru fiecare tip de
necesar de apa. Cand nu sunt alte valori justificative pot fi adoptate
valori din STAS 1343/1-95
Pentru zona A: unde locuiesc locuitori =>
Pentru zona B: unde locuiesc locuitori =>
Pentru stropit strazi si spalat piete
Pentru industria locala

Pentru platforma industriala


Pentru spalat strazi si platforma industriala
Necesarul de apa pentru nevoile proprii ale sistemului de
alimentare cu apa se poate calcula analytic sau se poate exprima ca un
spor al necesarului global pentru celelalte consumuri conform STAS
1343/1-95.
Pentru sistemul de alimentare cu apa la care sursa nu este apa
potabila, ca in cazul de fata este necesar un coefficient de spor
.
Pierderile ethnic admisibile de apa din sistem pot fi tratate tot ca
un necesar de apa. In mod current pot fi exprimate ca un spor de debit la
necesarul general de apa si se noteaza .
DETERMINAREA DEBITELOR CARACTERISTICE ALE
NECESARULUI DE APA
a.) Debitul zilnic mediu
;
b.) Debitul zilnic maxim al necesarului de apa
;
c.) Debitul orar maxim
;
Zona A:
Zona B:
Pentru spalat strazi:
Pentru industria locala:
- pentru fabrica de paine (3 schimbrui)
;
-

;
pentru fabrica de bere (2 schimburi)
;
;

abator de vite (1 schimb)


;

;
-

tabacarie (1 schimb)
;
;

NECESARUL DE APA PENTRU PROCESUL TEHNOLOGIC


Pentru platforma industriala:

;
;
DEBITUL PENTRU SPALAT STRAZI SI UDAT SPATII VERZI PENTRU
PLATFORMA INDUSTRIALA
CALCULUL DEBITULUI ZILNIC MAXIM AL NECESARULUI DE APA
Zona A:
Zona B:
Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:
Pentru industria locala:
Fabrica de paine (3 schimburi)
;
;
Fabrica de bere (2 schimburi)
;
;
Abator de vite (1 schimb)
;
;
Tabacarie (1 schimb)
;
;
Pentru platforma industriala:
;
;
Pentru spalat strazi:
CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL NECESARULUI DE APA

- Zona A:
- Zona B:
Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:

;
;

;
Pentru industria locala:
Fabrica de paine (3 schimburi)
;
;
Fabrica de bere (2 schimburi)
;
;
Abator de vite (1 schimb)
;
;
Tabacarie (1 schimb)
;
;
Pentru platforma industriala:
;
;
Pentru stropit spatii verzi
;
CALCULUL CERINTEI DE APA
Calculul debitului zilnic mediu al cerintei de apa
;
Calculul debitului zilnic maxim al cerintei de apa
;
Calculul debitului orar maxim al cerintei de apa

;
Unde:
- reprezinta coeficientul de majorare al necesarului de apa care tine seama de pierderile
ethnic admisibile din sistemul de alimentare cu apa
- este coeficientul de servitude pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de
alimentare cu apa (sau coefficient de spor)
Conform standardului romanesc STAS 1343/1-2006 rezulta ca
de distributie noi (adica sub 5 ani) si
efectueaza retehnologizari, etc.

=1.15 pentru retele

=1.35 pentru retele de distributie existente la care se

Conform STAS =1.02 pentru sursa subterana fara statie de tratare si


pentru sursa subterana sau de suprafata cu statie de tratare.

= 1.05 1.08

Pentru zona A:
Pentru zona B:
Pentru spalat strazi:
Pentru industria locala:
- fabrica de paine:

- fabrica de bere:

- abator:

- tabacarie:

Pentru platforma industriala

CALCULUL CERINTEI DE APA PENTRU SPALAT STRAZI SI UDAT SPATII


VERZI PENTRU PLATFORMA INDUSTRIALA
CALCULUL DEBITULUI DE APA AL CERINTEI ZILNICE MAXIM
Pentru zona A:
Pentru zona B:
Apa pentru stropit spatii verzi:
Pentru industria locala
- fabrica de paine:

- fabrica de bere:

- abator:

- tabacarie:

Pentru platforma industriala

Apa pentru spalat strazi:


CALCULUL DEBITULUI ORAR MAXIM AL CERINTEI ORARE MAXIME
Pentru zona A:
Pentru zona B:
Apa pentru stropit spatii verzi si spalat strazi:
Pentru industria locala
- fabrica de paine:

- fabrica de bere:

- abator:

- tabacarie:

Pentru platforma industrial

Nr.
crt.
1.

Apa pentru stropit spatii verzi:


Tipul de consumator
Nr. de
consumatori
Consum
Zona I
27154
gospodresc i
Zona
6789
consumul
II
public

qsp

Qnzimed

Kzi

Qnzimax

400

10862

1,20 13034,40 1,30

160

1086

1,30

1411,80

Ko

Qnormax
706
117,65

2. Consum pentru stropit


spaii i splat strzi
3.
Totalul
mc/zi
debitelor
caracteristice mc/h
ale necesarului
l/s
de ap
4.

Totalul
mc/zi
debitelor
caracteristice mc/h
ale cerinei de
ap
l/s

33943

14,50

33943

492,20

1,50

738,30

1,35

41,53

12587,20

15368,30

880,50

524,46

640,34

36,68

145,68

177,87

10,18

14764,70

18027

1032,80

615,19

751,12

43,03

170,88

208,64

11,95

33943

TABEL CENTRALIZATOR PENTRU DETERMINAREA DEBITELOR


CARACTERISTICE DE AP PENTRU PLATFORMA INDUSTRIAL
Nr.
crt.
1.

Tipul de consumator
Consum pentru igien

Consum pentru
producie
2. Consum pentru stropit
spaii i splat strzi
3. Totalul debitelor mc/zi
caracteristice
ale necesarului mc/h
de ap
l/s
4. Totalul debitelor mc/zi
caracteristice
ale cerinei de mc/h
ap
l/s

Nr. de
consumatori
415

qsp

Qnzimed

3,5

83

1,25

415

3,5

960

415

1,25

415

Kzi Qnzimax

Ko

Qnormax

103,75

8,65

1.25

1200

100

1,50

1,88

0,16

1044,25

1305,63

108,81

43,51

54,40

4,53

12,08

15,11

1,25

1224,91

1531,50

127,64

51,03

63,81

5,31

14,17

17,72

1,47

415

CALCULUL NECESARULUI DE APA PENTRU COMBATEREA


INCENDIULUI
Incendiul ca orice ardere este legat de trei elemente: combustibilul sau corpul care arde,
comburantul sau corpul care intretine arderea (oxigenul din aer) si temperatura de ardere.
Orice mijloace de stingere actioneaza, total sau partial, asupra acestor elemente. Apa
actioneaza asupra ultimelor doua elemente in acelasi timp, de aceea se foloseste, in
majoritatea cazurilor, pentru stingerea incendiilor. Intr-adevar, apa aruncata asupra corpului
care arde acopera combustibilul, il izoleaza de aer si ingreuneaza arderea; de asemenea, apa
fiind mai rece si avand o caldura specifica mare, in comparative cu alte lichide, preia o parte
din caldura de ardere si coboara temperature corpurilor sub punctual de aprindere. Apa se
foloseste pentru stingerea incendiilor sub forma de jet, sub forma de ploaie sau sub forma de
perdea de apa.

Sistemul de alimentare cu apa as centrelor populate si a industriilor trebuie sa asigure si


cantitatile de apa pentru stingerea incendiilor. Deoarece incendiul reprezinta o situatie
accidentala, apa necesara trebuie sa se gaseasca acumulata intr-un rezervor, iar captarea, statia
de tratare, statiile de pompare si apeductul trebuie sa asigure completarea rezervei de incendiu
in 24 48 de ore, dupa stingerea incendiului. De regula, refacerea rezervei de incendiu se face
pe seama restrangerii consumului de apa pentru alte nevoi.
Cand se realizeaza un system de alimentare cu apa trebuie prevazute constructii si
instalatii care sa asigure cantitatile de apa pentru stingerea incendiului. Stingerea incendiului
se poate face cu ajutorul apei prin hidranti interiori montati in cladiri si hidranti exteriori
montati pe reteaua de distributie. Pentru cladiri speciale (teatre, biblioteci, etc) sau industrii
sunt prevazute sisteme speciale de stingere cum ar fi sprimclev,conformreglementarilor
tehnice in vigoare.apa pentru hidranti interior trebuie sa aiba aceeasi calitate cu apa
distribuita. Pentru hidrantii exterior de regula se folosesc apa din reteaua de distributie a apei
potabile. In cazuri special pentru combaterea incendiului din exterior se poate folosi si alta
calitate de apa prin mijloace independente cum ar fi masinile de pompieri cisternele,retele
separate de apa. Aceasta situatie comporta existent unei retele de apa special destinataacestui
scop. Numarul de incendii theoretic simultane se adopta in functie de marimea localitatii
dupa valorile din tabelul 4 STAS 1343/1-2006.debitul pentru combaterea incendiului cu
ajutorul hidrantilor interior se noteaza cuQ (numarul jeturilor si tipurile de constructive care
sint echipate cu hidranti interior) precum si debitul pentru instalatiile special se noteaza cu Qis
se adopta conform STAS 1478-90.
In cazul in care nu se dispune de structuri speciale debitul hidrantilor care se noteaza cu
Qie se poate adopta dupa valorile prezentate in tabelul 4.

Numrul locuitorilor din


localitate N = Ni

Numr de
Qie [ l/s ]
incendii
Cldiri
cu Cldiri
cu
simultane n ( 14)
peste
4
niveluri
niveluri
5000
1
5
10
5001
10000
1
10
15
10001
25000
2
10
15
25001
50000
2
20
25
50001 100000
2
25
35
100001 200000
2
30
40
200001 300000
3
40
55
300001 400000
3
70
400001 500000
3
80
500001 600000
3
85
600001 700000
3
90
700001 800000
3
95
8000011000000
3
100
NOTA 1 Valorile prezentate n tabelul 4 se aplic i n cazul cartierelor
izolate, separate de centrul populat printr-o zon neconstruit, n acest
caz N(i) reprezint numrul de locuitori pentru fiecare cartier

NOTA 2 Debitul pentru incendiu exterior Qie i numrul de incendii


simultane n, pentru centrele populate cu peste un milion de locuitori se
determin pe baz de studii speciale.
NOTA 3 Localizarea incendiilor simultane, n perimetrul luat n calcul la dimensionarea
reelelor de distribuie se face astfel nct un incendiu teoretic s revin unei suprafee
locuite de cel mult 10000 locuitori.

NOTA 4 n cazul reelelor cu zone de presiune, se analizeaz varianta


n care fiecare zon funcioneaz independent n caz de incendiu, se vor
adopta debitele cele mai mari rezultate din analiza variantelor. Numrul
de incendii se calculeaz ns pentru toat localitatea. Se va ine seama
de NOTA 1 i NOTA 3.
NOTA 5 Pentru localiti sub 5000 locuitori se va respecta i Reglementarea GP 106 04.
Anexa IV 2, aprobat de MTCT
Timpul theoretic de functionare a hidrantilor interior se determina conform STAS 1478-90.
Durata teoretica de functionare a hidrantilor exterior este de 3 ore adica Te=3h.
In cazul cind in sau linga localitatea exista societati comerciale si acestea se alimenteaza
din aceeasi retea publica numarul de incendii theoretic simultane se poate adopta dupa
valorile prezentate in tabelul 5 din STAS 1343/1-2006.
Numr de
Suprafaa
Numr
deMod de considerare a incendiilor
locuitori
din
teritoriului incendii
simultane
localitate
intreprinderilor, S simultane
(N)
(ha)
(n)
< 10000
< 150
1
La localitate sau zon industrial
lund n considerare debitul de
incendiu cel mai mare
1000125000 < 150
2
Unul n localitate i unul n zona
industrial sau ambele n
localitate lund n considerare
suma valorilor maxime
25000
150
2
Unul n localitate i unul n zona
industrial, ambele n localitate
sau ambele n zona industrial,
lund n considerare suma
valorilor maxime
> 25000
< 150
2
Unul n localitate i unul n zona
industrial sau ambele n
localitate lund n considerare
suma valorilor maxime
> 25000
> 150
Se
determin
cf.n localitate i zona industrial,
tabelului 4 pentrun numrul care rezult pentru
localitate i cf. STASfiecare.
1478/90 pentru zona
industrial,
nsumndu - se

NOT Dac ntre societatea comercial i localitate este ntotdeauna


un spaiu gol ( verde ) de minim 300 m cele dou uniti ( localitatea i
industria ) se analizeaz separat.

Asigurarea debitelor hidranilor interiori i exteriori se realizeaz


printr-un volum de ap nmagazinat special n rezervoarele sistemului de
alimentare cu ap.
Debitul de incendiu pentru societati trebuie adoptat in functie de pericolul pe care-l
reprezinta industria conform STAS 1343/2-89 si STAS 1478-90 sau previziunilor
specialistului tehnologic.
Necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiului

Vi=volumul de apainmagazinat in m3
N=numarul de incendii simultane care se combat de la exterior cu apa
Nj=numarul de jeturi simultane impus pentru cladirea respective
Qii=debitul asigurat de un jet de hidrantiinteriori in l/s
Ti=timpul theoretic de functionare a hidrantilor interior (minute)
Qie=debitul asigurat de hidranti exterior (l/s)
Te=timpul de functionare a hidrantilor exterior (h)
Qis=debitul pentru stingerea incendiului cu ajutorul instalatiilor special a caror durata de
functionare este TS in(h),care se stabileste conform STAS 1470-90 in (l/s).
Necesarul de apa pentru consumul de utilizator pe durata
stingerii incendiului
Vcons=a*Qar max*Te (m3)
Vcons=volumul consumat de utilizator(m3)
A=0,7 coeficient,iar pentru retelele de joasa presiune adica presiunea >7m coloana de apa
stingerea se face cu ajutorul metapompelor formatiilor de pompieri
A=1
pentru retelele de inalta presiune
Qar max debitul orar maxim al zonei sau localitatii unde se combate incendiul
In total se va acumula in rezervor ca rezerva intangibila protejata volumul de apa
Vri=Vi+Xcam unde Vri este volumul rezervei intangibile (m3).
Dupa consumarea apei in
urma combaterii incendiilor refacerea rezervei de apa trebuie sa se realizeze cu debitul Qri in
timpul Tri
QRI=VRI/TRI *24 (m3/zi)
Marimea timpului de refacere a rezervei (TRI)se adopta conform datelor din tabelul 6 STAS
1343/1-2006.
Localitati si zone industriale aferente localitatilor
Localitati
Zone industriale cu constructii din A si B
categoriile de pericol de incendiu
C avanad
D si E avand

24
24
24
36
36
48

NOTA 1 n cazul n care Qie 10 l/s, iar debitele de ap sunt


insuficiente la surs, durata pentru refacerea rezervei intangibile de
incendiu Tn se poate mri pn la cel mult 72 h.
NOTA 2 n cazurile n care debitele surselor de ap nu pot asigura
refacerea rezervei de incendiu n durate maxime Tn prevzute n tabelul
6 se admite prelungirea acestor durate, cu condiia mririi rezervei

intangibile Vri, cu volumul de ap care nu poate fi asigurat n timpul


normat.
Conform STAS 1478-90 tabelul 5 in localitate vom avea urmatoarele cladiri publice mai
importante:
cladire
QII (L/S)
SCOALA
2,50
GRADINITA
2,5
SPITAL
2,5
CAMIN CULTURAL
10,00
MAGAZIN
2,5
BAR
2,5
GARA
2,5
BIBLIOTECA
2,5
TEATRU
10,00
Conform table 4 in functie de N20 numarul de incendii theoretic simultane 2 incendii, care vor
avea loc la scoala si la gradinita.
Qii=2,5+2,5=5,00 (l/s)
Volumul de incendiu
Vinc=ninc*Qie*Te+Qii*Ti (m3)
Durata de functionare a hidrantilor interiori Ti=10 minute si duratade functionare a
hidrantilor exterior Te=3 ore.
Debitul pentru stingerea incendiilor din exterior Qie=25 l/s
Vinc=2x(25x60)x180+(5x60)x10=540 00+3000=543 000 dm3=543 m3
Volumul de consum
Vcons=axQar maxxTe (m3)
Vcons=0,7x760x3=1596 (m3)
Timpul de refacere al rezervei de incendiu
Vri=Vinc+Vcons=543+1596=2139 m3
Refacerea rezervei de apa
Qri=Vri/Tri=2139/24=89,12 (m3/h)
Tri=24 h
Calculul debitelor de dimensionare si verificare a schemei
de alimentare
cu apa
Toate elementeleschemei de alimentare cu apa de la captare pina la rezervor vor fi
dimensionate la debitul Qi de calcul;pentru tronsonul captare-rezervor va fi adoptata
valoarea mai mare dintre cele 2 expresii.
Qic=max(Qs zi max+Qszi max+Kp*Qri)
Q1 s zi max=reprezinta debitul zilnic maxim al cerintei de apa in regim de restrictii
Q1 s zi max=Qs zi max-(Qs zi max+Qs zi max) (m3/zi)
=(15484+1368)-(920.69+1.40)=16852-922.2=15929.8~15930
=15930 m3/zi
Unde Qic reprezinta debitul de refacere al rezervei de incendiu
Qic=Q1s zi max+ Kp*Qri
Qic=15930+1.15*89.12*24=17855 (m3/zi)
Debitul de calcul pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor dupa rezervorul de
inmagazinare.se calculeaza cu urmatoarea formula:
Qiic=Qs ar max+Kp*Qii (l/s)
Debitul de verificare al retelei de distributie se detrermina cu formula;

Qiic=0,7*Qsar max+Kp*n*Qie

(l/s)

Deci rezulta:
Qiic=715/1000+97/1000+1,15*2*5=12,40 (l/s)
Qiic=0,7*(715/1000+97/1000)+1,15*2*5=58,12 (l/s)
Dimensionarea captarii
Pentru alegerea surselor de apa este necesar sa se intocmeasca schema generala de
gospodarire a apelor, in zona in care intereseaza pentru alimentarea cu apa potabila si
industriala. In cadrul studiului de ansamblu al problemei, stabilirea schemei generale de
alimentare cu apa se face pe baza planului de amenajare cu toate sursele de apa de suprafata si
subterane, care trebuie luate in considerare, pentru a fi studiate.
Studierea surselor de apa posibile, urmareste sa determine caracteristicile tehnice
(cantitati de apa disponibilie si calitatile apei), pe baza carora, facandu-se comparatiile
economice intre solutiile de ansamblu ale sistemelor alimentate din diferite surse, sa se poata
allege sursa care satisface:
debitul de apa necesar consumatorilor;
calitatile apei, pe cat posibil fara inbunatatiri artificiale, sau cu un minim de tratari,
pentru a le aduce la nivelul calitatilor solicitate de consumator;
siguranta in exploatare, asigurarea in timp a debitelor minime si a constantei
calitatii apei solicitate;
eficienta ecoinomica maxima, tinand seama de costul minim pe
de apa
furnizata si de efectul economic general, in cazul gospodaririi apei pe utilizari
complexe.
In repartizarea resurselor de apa intre consumatorii industriali si consumul centrelor
populate, se vor rezerva, de regula, sursele de apa subterana, pentru a fi utilizate la
alimentarea cu apa potabila.
Corespunzator studiului tehnico economic general al alimentarii cu apa, se intocmeste
un studio preliminar hidrologic si hidrogeologic, in care se stabilesc sursele care trebuie
studiate in delaiu, prin studii definitive, care stau apoi la baza proiectului de alimentare cu
apa.
CAPTARI DIN RAURI
CRITERII DE ALEGERE A AMPLASAMENTULUI CAPTARILOR
O problema importanta a unui sistem de alimentare cu apa o constituie alegerea corecta
a amplasamentului constructiilor de captare, care trebuie sa tina seama de un complex de
conditii.
Un prim factor care determina amplasamentul este calitatea apei captate.
Amplasamentul constructiilor de captare trebuie ales in functie de existenta in amonte a unor
surse de impurificare, de capacitatea de autoepurare a raului, precum si de posibilitatea de a
stabili o zona de protectie sanitara. De asemenea, compozitia fizico-chimica a apei, precum
sic ea biologica, au o mare importanta in acest sens.
Captarea apei trebuie sa se faca la malul concave care, in comparative cu cel convex,
are avantaje esentiale, deoarece se umple mai putin cu depozite de aluviuni si datorita unei
adancimi mai mari a raului. Amplasarea constructiilorde captare la malul concave are, totusi,
si dezavantaje. Aces mal este supus afueriisi, de aceea, trebuie sa se prevada lucrari
pentruconsolidarea malului, pe o intindere corespunzatoare. Aceste consolidari pot avea mari
proportii, afectand costul general al investitiei. De asemenea, problemele legate de aparitia
ghetii sunt mai grele la malul concav, decat la malul convex.
In unele cazuri, cand apa raului curge cu viteze mici si are o capacitate foarte mica de
aluviuni, problema amplasarii ma avantajoase a constructiilor pentru captarea apei la malul
concave sau la cel convex poate sa nu aiba importanta, din punctual de vedere al fenomenelor
mentionate. Punctual de amplasare a constructiei de captare trebuie sa fie cel mai putin

periculos, in privinta ghetii de fund (zaiului). Acest aspect impune ca portiunea in care se
amplaseaza captarea san u se afle in dreptul pragurilor; este bines a fie cat mai in aval.
Constructia de captare trebuie amplasata pe o portiune nepericuloasa din punctual de vedere
al ingramadirii ghetii de suprafata. Constructia de captare trebuie asezata la o distanta
sufficient de mare de punctele de afluenta, confluenta, puncte in care pot fi circulate, uneori,
mari debite solide sau este posibila manifestarea unor fenomene de depunere.
Referitor la conditiile hidrogeologice, portiunea din malul raului aflata in dreptul prizei
trebuie sa fie corespunzatoare pentru amplasarea diferitelor obiective ale sistemului de
alimentare cu apa (statii de pompare, gratare, deznisipatoare), avand in vedere si eventualele
etape de dezvoltare.
Desigur, un factor hotarator in alegerea amplasamentului il va avea si distanta fata de
obiectivul ce urmeaza a fi alimentat cu apa, avand in vedere optimizarea traseului conductelor.
TIPURI CONSTRUCTIVE DE CAPTARI SI CRITERII DE ALEGERE A ACESTORA
Alegerea tipului de captare este o problema complexa, legata de urmatoarele aspecte:
conditiile de functionare ale sistemului de alimentare cu apa;
gradul de asigurare impus;
caracteristicile cursului de apa: debite, nivele, etc.;
conditiile terenului din zona;
problemele economice.
Principalele tipuri constructive ale captarilor din rauri sunt prezentate in schema de mai
jos:
de mal;
prin conducte gravitationale;
cu baraj de derivatie;
sub forma de cupa (cu bazin);
prin infiltratie de mal;
de sub albie.
Un alt factor care poate stabili tipul de captare il constituie adancimea apei in fata
prizei.
Aceasta trebuie sa asigure:
captarea debitului prelevat, conform asigurarii de calcul;
oprirea intrarii in priza a aluviunilor grosiere, respectiv debitul solid de
fund;
prevenirea efectelor negative ale ghetii si zaiului, adica evitarea captarii
straturilor superficiale;

impiedicarea intrarii plutitorilor in priza, respective o garda


corespunzatoare deasupra prizei;
spalarea hidraulica a zonei de acces la priza.
Pentru tara noastra, in functie de conditiile climatice, sunt avute in vedere urmatoarele
adancimi minime de apa, care trebuie asigurate in fata prizei:
0.5m peste fundul raului, pentru evitarea patrunderii aluviunilor de fund; poate
scadea la 0.2m, la raurile de munte;
Pentru evitarea efectului ghetii se recomanda o acoperire deasupra prizei cu 0.1m
mai mare decat grosimea maxima a podului de gheata
Pentru evitarea captarii zaiului se considera ca este necesara o inaltime de apa de
1m deasupra prizei; se poate reduce, de la caz la caz, daca se iau masuri speciale;
Pentru evitarea patrunderii plutitorilor si blocarii prizei cu frunze se recomanda
inaltimi intre 0.20 0.50m, functie de zona pe care o strabate raul in amonte si de
frecventa plutitorilor;

Astfel, adancimea raului constituie un criteriu de alegere a tipului de captare.


Turbiditatea apei captate poate fi si ea determinate pentru alegerea tipului de captare. In
cazul nostru captarea apei pentru localitatile si platforma industriala se va face din sursa de
suprafata iar tipul captarii este captare de mal cu gratar.

CAPTARE DE MAL
Construcia de captare a apei const, de fapt, din dou lucrri
diferite:
camera de captare propriu-zis;
staia de pompare
Camera de captare const dintr-o culee de pod, goal nuntru; n
interiorul ei se gsete un perete transversal separator, care formeaz
dou compartimente: de captare i de aspiraie. n aceasta din urm
sunt coborte conductele aspiratoare ale staiei de pompare. n lungime,
camera de captare se mparte n dou compartimente,care pot lucra
independent unul de cellalt.
n despritura pentru captare, apa rului ajunge prin ferestrele de
intrare, dispuse n nlime n dou rnduri: ferestrele de jos lucreaz la
nivelurile joase ale rului, cele de sus de nivelurile nalte, cnd straturile
inferioare ale apei din ru pot fi relativ foarte impurificate cu aluviuni de
fund. Toate ferestrele sunt nzestrate, n interiorul camerei de captare, cu
vane laminare sau n form de ubere, iar la partea exterioar cu grtare
cu spaii mari (pe ct posibil, demontabile), construite din bare verticale,
cu spaii de 50-150 mm i uneori, chiar mai mari.
n peretele separator se monteaz plase fixe, pentru reinerea
suspensiilor mari din apa brut. Manipularea plaselor, a vanelor i a altor
utilaje se face de pe un planeu de serviciu, executat la nivelul
pmntului. Pe acest planeu se construiete o cabin, foarte comod,
pentru exploatarea camerei de captare. Planeul de serviciu are un
balcon care permite executarea operaiilor de curare a grtarelor, a
ferestrelor de intrare, n locuirea lor, etc.
Staia de pompare se amplaseaz n afara zonei alunecrilor
posibile ale terenului, n timpul executrii lucrrii. Condiiile topografice
pot impune, de asemenea instalarea staiei de pompare la o distan
relativ mare.
n general ns, din punctul de vedere al asigurrii unei bune
funcionri a construciei de captare, este necesar ca, tinznd la o
scurtare a conductelor aspiratoare, s se scurteze distana dintre
construcia de captare i stai a de pompare.
Captrile de mal trebuie dotate cu dispozitive de curare a
depunerilor din interior (hidroelevatoare sau pompe de nmol).
Platforma circulabil a captrii de ap trebuie realizat la nivelurile
maxime cu o asigurare de 1 %, avnd o gard de cel puin 0,70 m.

Conductele de aspiraie care pleac spre staia de pompare trebuie


s fie duble; ele se dimensioneaz la viteze maxime de 1,00 m/s n cazul
conductelor comune la mai multe pompe i de maxim 1,50 m/s la
conducte separate pentru fiecare pomp.
n cazul conductelor de aspiraie sau de refulare la captrile la care
sunt de ateptat tasri n perioada de exploatare, se prevd
compensatoare unghiulare, care permit deplasrile relative ale
construciei fa de mal, fr a deranja funcionarea conductelor.
Schema captrii de mal cu grtar

hs

h
= 60o

ha

Schema alimentrii cu ap

C
S.P II

S.P.I

Staie

de

pomp.

Rezervor

QIc

QIIc

Incazul nostru captarea apei pentru localitatile si platforma industriala se va face din sursa
de suprafata iar tipul captarii este captare de mal cu gratar.
C
SP I
R
SP II
Pentru captarea de mal cu gratar relatiile de calcul sint urmatoarele:
N=Qio/v*d*hu
unde hu=Qic/v*d*n
B=n*d+(n-1)*
H=hu+hs
e=H/sin+
B=B*sin
Vi=Qie/B*hu
Unde
h=*(/d)4/3*Vi2/2g*sin
n=numarul interspatiilor dintre bare
Qic=debitul de calcul in m3/s
V=viteza apei prin interspatii in m/s
D=distante dintre barele gratarelor in m
Hu=inaltimea utila a apei de la baza gratarului la nivelul liber a apei riului
=grosimea barelor gratarului(8~10 mm)
H=inaltimea gratarului (m)
Hs=inaltimea de siguranta(m)(0,15~0,30 m)
L=lungimea barelor gratarului(m)
=lungimea curburilor barelor(0,04 m)
B=latimea canalului collector(m)
Vi=viteza de curgere a apei la intrarea in gratar (m/s)
H=pierderea de sarcina prin gratar(m0

=unghiul de inclinare al barelor care este intre 60~70 grade


=coeficientul care tine seama de forma sectiunii barelor , de 2,42 dreptunghiulare ,de 1,83
semicirculare si de 1,79 bare rotunde
n=10 interspatii
hu=17855(24*3600)/1*0,05*10=0,4
B=10*0,05+(10-1)*10/1000=0,59 m
H=hu+hs=0,4+0,30=0,7
L=0,7/0,86+0,04=0,85
=60
b=B*sin60=0,59*0,86=0,51
Vi=0,20/0,59*0,4=0,83
h=1,79(0,01/0,05)4/3*o,832/2*9,81*0,86=0,006
Dimensionarea hidraulica a aductiunilor
aductiunile pot fi de tip canal, de tip conducta sau o combinative a acestor aductiuni
inchise.aductiunile de tip canal pot fi deschise adica descoperite sau inchise adica acoperite si
asigura transportul apei prin gravitatie cu nivel liber.la aductiunile de tip conducta
adica cele inchise transportul apei se face prin pompare sau fara pompare.
Calculul hydraulic al aductiunilor se face folosin relatiile:
Qic=k*s*r1/3*j1/2
V=c*r*j
C=k*r1/6
J=h/l
j=v2/k2*r4/3
J=0*Qic
h=j*l
0=10,3/k*d16/3 d=(10,3*l*Qic2/k2*h)
Determinarea diametrului economic al aductiunii functionale prin pompare
Schema de alimentare cu apa adoptata precum si din celelalte calculi facute pentru
captare deci ca apa trebuie pompata pentru a ajunge la rezervor.
Dimensionarea conductei functionind prin pompare se face astfel incit diametrul ales sa
corespunda unor cheltuieli anuale minime.
Cheltuielile anuale sint formate din:
*cheltuieli cu investitia
*cheltuieli pentru energia necesara pomparii apei
*cheltuieli cu reparatiile si retributia personalului de exploatare(constant):
C=ci+ce=i/Tr+E*e (l/an)
Unde:
Ci=cheltuieli cu investitia
Ce=cheltuieli cu energia
Tr=timpul de recuperare a investitiei(50 ani)
I=valoarea investitiei care se calculeaza pe baza indiciilor specifici in lei/an
C=costul energiei de pompare(se considera ca fiind =cu costul de producer al energiei
electrice)
E=volumul de energie electrica necesar pentru pomparea apei
P=puterea absorvita de pompa in kw
T=timpul de functionare al pompelor t=8760 h/an
Qic=debitul de calcul m3/s
K=inversul coeficientului de rugozitate si se allege din table in functie de materialul din care
este executata aductiunea
S=suprafata sectiunii transversal in m2
R=raza hidraulica m
J=panta (%)

h=diferenta dintre cotele piezometrice din sectiunile extreme ale aductiunii(in cazul
conductelor) si diferenta intre cotele radierului terenului din acelasi sectiuni in cazul
canaleleor
V=viteza apei in aductiune m/s
C=coeficientul lui chezy
H=pierderea de sarcina in aductiune (m)
D=diametrul aductiunii (m)
0=rezistenta hidraulica specifica conductei
E=(*q*h)*(102*)*t
E=volumul de energie electrica necesar pentru pomparea apei
Unde:
=repartitia randamentului mediu de functionare al pompelor(se poate lua cam 0,6)
Q=debitul de apa pompata q=qic
H=inaltimea de pompare a apei
H=hg+hr+ha
Hr=j*l
Hg=inaltimea geodezica de pompare
Hr=pierderea de sarcina pe conductele de refulare
Ha=pierderea de sarcina pe conductele de aspiratie
J=panta
L=lungimea aductiunii
Aductiunile sub presiune care acced gravitationalse dimensioneaza in functie de debitul
de calcul si de panta.viteza minima in aceste conducte se admite de 0,3 m/s pentru ape curate
si de 0,7 m/s pentru ape incarcate cu suspensii,iar viteza maxima se considera de 0,5 m/s
pentru tuburi din material plastic sau azbociment si de 0,8 m/s pentru conducte metalice din
beton armat centrifugat sau beton precomprimat.
Aductiunile sub presiune care functioneaza prin pompare se dimensioneaza in functie de
debitul de calcul si de viteza economica vec=0,2~1,2 m/s. canalele deschise se dimensioneaza
in functie de debit de calcul si de panta astfel incit sa nu se de4pasesca vitezele maxime
admise pentru tipul de material din care este executata aductiunea.
Costul aductiunii este dat direct in tabelul de calcul 7.calculul efectiv are urmatoarea
succesiune urmarita in table:
-cu valoarea debitului de calcul qic in l/s din diagram marning se allege primul diametru
intilnit pe vertical la intersectia diametrelor normalizate d de unde rezulta panta si viteza care
se trec in table.
-se vor calcula pierderea(hr)
hr=j*l
H=hg+j*l p=Q*h/102* e=p*t
ce=e*l
J=c*e
ci=i/tr c=ci+ce
Tabel 7 Determinarea diametrului tehnico economic al aduciunii
Diametrul
Panta
Viteza
Pierderea de nlimea de Puterea
conductei Hidraulic
v
sarcin hr
pompare
pompei
Dn [mm]
i
[m/s]
[m]
H
P
[m]
[kW]
0
1
2
3
4
5
700
0,00015
0,32
0,563
4,0563
33,06
600
0,00038
0,45
0,143
4,143
33,76
550
0,0005
0,5
0,188
4,188
34,14
500
0,00092
0,65
0,345
4,345
35,41
450
0,005
0,75
0,185
5,875
47,88

400
Diametrul
Conductei
Dn
[ mm ]
0
700
600
550
500
450
400

0,0075
Volumul de
energie
electric
E
[ kW/an ]
6
289605,6
295737,6
299066,4
310191,6
419428,8
557868,4

0,95
2,183
7,813
Costul
Cost unitar Valoarea
energiei
conduct Investiiei
Ce
C
I
9
[mld.lei / an ] [mii lei/m] 10 [lei]
7
376,478
337,658
388,785
403,248
545,256
725,248

8
900
800
750
700
650
600

9
0,234
0,208
0,195
0,185
0,169
0,156

65,68
Cost total
anual
C
[mld. Lei /
an ]
10
610,478
545,658
583,785
588,248
714,256
725,404

Aduciunile sub presiune, care acced gravitaional, se dimensioneaz n


funcie de debitul de calcul i de pant
Viteza minim n aceste conducte, se admite de 0,3 m/s i 0,7 m/s
pentru ape ncrcate cu suspensii, iar viteza maxim se consider de 0,5
m/s pentru tuburi din material plastic sau azbociment din beton armat
centrifugat sau beton precomprimat.
Aduciunile sub presiune care funcioneaz prin pompare se dim. n
funcie de debitul de calcul i de viteza economic ( v ec = 0,2 1,2 m/s )
Canalele deschise se dim. n funcie de debitul de calcul Qic i panta
J, astfel nct s nu se depeasc vitezele maxime admise pentru tipul
de material, din care este executat aduciunea.
Volumul rezervorului
In conformitate cu STAS 4165-88 volumul rezervorului se determina ca valoarea maxima
dintre:
Vrez=vcomp+vinc+vsupl+vjus
Vrez=vcomp+vav+vsupl+vjus
-rotunjite la valorile :25,50,75,100,200,300,400,500,750,1000,1500,2000,2500.
Unde:
Vcomp=volumul necesar pentru compensarea valorilor debitului de alimentare si plecare in
retea(se reaminteste ca alimentarea se dimensioneaza la qs zi max pe perioade de compensare si
se considera o zi medie)

Vinc volumul necesar pentru acumularea apei, necesar combaterii


celor 2 incendii teoretic simultane i asigurarea consumului pe perioada
stingerii incendiilor
Vsupl volumul suplimentar de ap, necesar pentru combaterea
debitelor pompate neuniform, ca urmare a funcionrii staiilor de
pompare amonte n afara celor de utilizare maxim a energiei electrice
Vjus volumul necesar pentru asigurarea necesarului de ap n anumite
condiii, ce vor fi justificate
Vav volumul necesar pentru acumularea unei rezerve de ap pentru a
asigura funcionarea reelei n cazul n care pe circuitul amonte a
rezervorului apar avarii normale admise ( ruperea de conduct,
dezamorsare sifoane, ntrerupere de pompare).

Conform legii 98 din 1994, volumul rezervorului va fi cel puin egal cu


urmtoarea valoare:
;
;

Tmax valoarea maxim a timpului de trecere a apei prin rezervor,


admis prin normele sanitare, astfel nct calitatea apei s nu
deteriorizeze; de regul se accept 6 zile pentru rezervoarele ngropate
i de 2 zile pentru rezervoarele aeriene neprotejate termic.
n cazurile speciale organele sanitare pot accepta i impune alte valori.

CALCULUL VOLUMULUI DE COMPENSARE


a coeficient dat de STAS 4156, care arat proporia din debitul zilnic
ce trebuie reinut n rezervor
n tabelul de mai jos sunt prezentate valorile lui a pentru calculul
expeditiv al volumului de compensare
Coeficient pentru determinarea debitului de compensare
Numr de < 5
louitori
a
0,50

5 - 10

10 - 20

20 - 50

50 - 100 100 - 200

0,40

0,35

0,30

0,25

QIc = 17855 mc/zi


a = 0,30
Vcomp = 0,30 x 17855 = 5356.50 mc

0,20

Tabel: coeficient pentru calculul volumului de


compensare
Ora

1
01
12
23
34
45
56
67
78
89
9
10
10
11
1112
1213
1314
1415
1516
1617
1718
1819
1920
2021
2122
2223
2324

Alimentare
a%
Cumulat
2
3
4,16
4,16
4,17
8,33
4,16
12,50
4,17
16,66
4,17
20,83
4,17
25,00
4,16
29,16
4,17
33,33
4,17
37,50
4,16
41,66
4,17
45,83
4,17
50,00
4,16
54,16
4,17
58,33
4,17
62,50
4,16
66,66
4,17
70,83
4,17
75,00
4,16
79,16
4,17
83,33
4,17
87,50
4,16
91,66
4,17
95,83
4,17
100

Diferene
Consum cumulate
c%
+a
Cumulat
4
56
6,25
6,25
6,25
12,25
6,25
18,75
6,25
25,00
6,25
31,25
6,25
37,5
6,25
43,75
6,25
50,00
6,25
56,25
6,25
62,50
6,25
68,75
6,25
75,00
6,25
81,25
6,25
87,50
6,25
93,75
6,25

n rezervor
Consum Diferene
[m3] Alimentare c%
cumulate
-b
a%
cumulat
+a
cumulat
7
8
9
10 11
1213

- 4,16
8,33

12,5
-

16,67 -

- 12,50

16,66

20,4825 -

- 20,83

29,17-

25,00

33,34 -

22,91

20,83

18,75

16,66

14,58

12,50

10,41

8,33

6,25

4,16

2,08

31,25 6,25
6,25
29,17 6,25
12,25
27,09 6,25
18,75
25
6,25
25,00
22,92 6,25
31,25
20,84 6,25
37,5
18,75 6,25
43,75
16,67 6,25
50,00
14,59 6,25
56,25
12,50 6,25
62,5
10,42 6,25
68,75
8,34 6,25
75,00
6,25 6,25
81,25
4,17 6,25
87,50
2,09 6,25
93,75
0
6,25

2,09
4,17
6,25
100

8,34

100
100

4,17
-

4,17 100
8,34 100

- 1,50
1,50
- 1,50
3,00
1,50
4,50
- 1,50
6,00
- 2,50
8,50
- 3,50
12,00
4,50
16,50
5,50
22,00
6,25
28,25
6,25
34,50
6,25
40,75
6,25
47,00
5,00
52,00
5,00
57,00
5,50
62,50
6,00
68,50
6,00
74,50
5,50
80,00
5,00
85,00
4,50
89,50
4,00
93,50
100 3,00
96,50
2,00
98,50
1,5
100

n castel
[ m3]
-b
14

15

1,50

10,5

3,00

9,00

4,50

6,80

6,00

5,75

8,50

3,60

12,00

10,25

3,55

9,50

5,40

9,50

5,40

9,50

5,45

9,50

5,30

9,50

5,95

7,00

5,50

5,75

5,25

6,00

7,80

5,75

8,55

5,75

7,30

5,00

7,70

3,75

7,55

2,00

8,40

0,25

11,25

3,5

12,75

1,5

11,9

9,90

CALCULUL VOLUMULUI DE INCENDIU


Vinc = Vri = 2272,67 mc
CALCULUL VOLUMULUI DE AVARIE
Se calculeaz cu relaia:
Qmin debitul minim n [mc/h] ce poate fi asigurat pe perioada avariei,
pentru localiti se pot adopta de 60%- 80% din tabelul mediu orar al
zilei cu consum maxim, n funcie de mrimea localitii
Tav timpul maxim de remediere a unei avarii pe sectorul amonte
rezervorului sau din scoatere din funciune a staiilor de pompare, ca
urmare a ntreruperii cu energia electric
Tav se apreciaz astfel: ntre 18 i 24 de ore pentru aduciuni din
tuburi premo cu diametre ntre 800 i 1000 mm n funcie de rapiditatea
i mijloacele de intervenie
ntre 8 i 16 ore pentru aduciuni n funcie de lungimea aduciunii,
dificultatea traseului, tipul de material
de maxim 10 ore pentru avarii la alte obiecte ale sistemului de
alimentare cu ap de la caz la caz n funcie de importana acestora i de
dificultile de intervenie
Cnd rezervorul de alimentat prin pompare Tav se va lua egal cu
timpul maxim admis pentru oprirea staiilor de pompare, dac acesta
este mai mare ca timp dimensionat mai sus, sau se va lua 10 ore cnd
acesta este mai mic.
Conform STAS 10110 1995 staia de pompare de categoria 2 i
ntreruperea ei din cauza alimentrii cu energie electric, nu poate
depi 2 ore.
Ti timpul maxim de ntrerupere a alimentrii cu ap a localitii conform
tabelului de mai jos pentru industrii n funcie de mrimea pagubei ce se
poate produce i posibilitii de cooperare cu alte sisteme de alimentare
cu ap.
Mrimea
localitii
Ti (ore)

10

1050

50.100

>100

Q debitul ce se poate obine de la alte surse rmase n funciune, cnd


celelalte au fost oprite; cnd exist o singur surs Q = 0, iar cnd sunt
mai multe surse cea mai mic i mai sigur rmne n funciune

Volumul suplimentar este egal cu 0 pentru c se apreciaz c nu


este nevoie de un volum suplimentar de ap.
Volumul justificativ este egal cu 0 deoarece vor aprea volume
suplimentare ca urmare a rotunjirii volumului rezervorului
;
VOLUMUL REZERVORULUI DIN ZIUA DE MAXIM CONSUM
;
;
Pentru rezervorul de acumulare i castelul de echilibru se obin
volumurile de compensare:
a' = 25 - valoarea maxim, pozitiv la rezervor
b' = 8,34 valoarea maxim, negativ la rezervor
a = 3,5 valoarea maxim, pozitiv la castel
b = 12 valoare maxim, negativ la castel

n rezervor se acumuleaz i volumul de ap, necesar n cazul


avariei sursei de ap i/sau a aduciunii.
;
i volumul de ap pentru nevoile tehnologice ale uzinei de ap
se determin cu relaiile:
;
;
;
;
n castelul de ap pe lng volumul de compensare se adaug i
volumul de incendiu
;
COTA CASTELULUI DE AP
La definirea schemei de alimentare cu ap a fost necesar s se
fac o prim apreciere a mrimii castelului de ap.
S-a preconizat un castel de 5304,30 mc.
Acum este necesar s fie determinat nlimea corect a
castelului pentru a putea gsi regimul de pompare.
Trebuie fcut observaia c i aceast cot mai poate suferi
modificri dac dimensionarea reelei rezult c acest lucru este
necesar.

Cota castelului este valoarea maxim a sumei:


Cc cota terenului pe care se gsete branamentul utilizatorului de ap
Pentru a reduce la minim numrul de ncrcri se aleg la nceput
acele puncte, care pot da cote mai nalte ale castelului i anume:
punctul de cot maxim n zona de alimentare cu ap ( pct. A )
punctul de cot mare a terenului pe care se gsesc utilizatorii,
care cer o presiume mare la branament
punctele de cot mare aflate la cea mai mare distan fa de
castelul de ap
alte puncte apreciate c pot conduce la cote mari punctele C, D
pierderea de sarcin apreciat ntre castel i punctul luat n
considerare asigurnd curgerea apei pe drumul cel mai scurt ( l ) se
apreciaz c panta hidraulic medie notata cu Jmed este cuprins ntre
0,003 i 0,005 rezulta ca pierderea de sarcina
pierderea de sarcin real ( ca de altfel cot real necesar
pentru castel ), va fi cunoscut numai dup dimensionarea reelei, la
dimensionarea reelei se va ine seama de pierderea medie de energie
adoptata
Hb reprezinta presiunea necesar la branament ( punctul de legtur
ntre reeaua comunal de distribuie i reeaua interioar a blocului ),
deci presiunea necesar la branament se determin cu relaia:
Unde:
Hc nlimea celui mai nalt robinet de preluare a apei pentru
cldiri civile se poate aproxima c aceast nlime este egal cu
nlimea casei, ntruct ultimul robinet se afl lng tavanul
ultimului nivel
hri pierderea de sarcin pe reeaua interioar pe tronsoanele de
conduct ce asigur curgerea apei pn la punctul cel mai
ndeprtat de branament se apreciaz 2,3 m n funcie de
mrimea reelei i se poate calcula dac se cunoate schema
reelei interioare de distribuie
hb pierderea de sarcin pe conducta de legtur inclusiv
apometru, vanele de izolare, etc, se apreciaz de 1,2 m apreciaz
de 1,2 m
Ps presiunea de serviciu la robinetul de utilizare a apei necesar
pentru asigurarea curgerii apei, pentru locuine cu robinete simple (
numai pentru ap rece ), presiunea de serviciu se ia 2 m pentru
robinete duble, presiunea de serviciu de 3 m.