Partea Scrisa

A895/AD-0002/Rev.
Guvernul României Uniunea Europeană
AsistenŃă Tehnică pentru Pregătirea Proiectului de

Apă Uzată şi Apă, România
JudeŃele Prahova, Buzău, NeamŃ, Iaşi şi Bacău
Europe Aid 123050 / D / SV / RO /

Măsura ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-2
MASTER PLAN JUDEłUL BACĂU
20/01/2009 – VERSIUNE FINALĂ
INFORMAłII ESENłIALE
ILF Beratende Ingenieure ZT Hydro Ingenieure Planungsgesellschaft f. ILF Consulting Engineers

GmbH Siedlungswasserwirtschaft mbH S.R.L.
Feldkreuzstraße 3 Stockkampstraße 10 Blvd. Bucuresti, Nr. 28
6063 Rum / Innsbruck, Austria 40477 Düsseldorf, Germany 100520 Ploiesti, Romania
Europe Aid 123050 / D / SV / RO A895/AD-0002/Rev.4
MASTER PLAN JUDEłUL BACĂU INFORMAłII ESENłIALE
REVIZII
4 20.01.09 Versiune Finală Revizuită Heuner, Boer, Bach Littlewood

Lumassegger
3 05.12.08 Versiune Finală Revizuită Heuner, Boer, Bach Littlewood

Lumassegger
2 21.11.08 Heuner, Boer, Bach Littlewood

Versiune Finală Revizuită Lumassegger
1 07.11.08 Heuner, Boer, Bach Littlewood

Versiune Finală Lumassegger
0 31.07.08 Heuner, Boer, Bach Haibach

Versiune Draft Lumassegger
Rev. Data Modificări Întocmit Verificat Aprobat
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina i
ILF/I D:\A895\1.Master_Plan_Phase\4.BACAU\4.WORD-VERSION-RO\1.Partea-Scrisa\RO_bc_chapter0_rev4_c.doc
MASTER PLAN JUDETUL BACAU SUMAR EXECUTIV
CAPITOLUL 0
Sumar executiv
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a ii
MASTER PLAN JUDEłUL BACAU SUMAR EXECUTIV
SUMAR EXECUTIV
Obiectivele şi scopul AsistenŃei Tehnice şi Master Planului
După aderarea la Uniunea Europeana în ianuarie 2007, România, a avut posibilitatea de

a primi suport economic prin Fondurile de Coeziune care asigură statelor cele mai
sărace din Uniunea Europeană ajutor financiar în domeniile mediului şi infrastructurii
transporturilor. Pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor financiare disponibile,
aceste moduri de finanŃare se bazează pe pregătirea de proiecte complete şi adecvate,
şi de aceea este necesară AsistenŃă Tehnică pentru Pregătirea Proiectului (AT).
AT trebuie să fie punctul de pornire care să asigure securitatea finanŃării din Fondurile de
Coeziune, să stabilească o linie fermă a proiectului şi ulterior să asigure iniŃierea
implementării proiectului.
Obiectivele specifice ale AsistenŃei Tehnice sunt:
• Să elaboreze proiectul regional până la faza în care acesta poate fi propus pentru
cofinanŃare din partea Uniunii Europene;
• Să asigure achiziŃia publică eficientă şi planul de implementare a proiectului;
• Să elaboreze documentele într-o maniera care să asigure implementarea
proiectului;
• Să asigure pregătirea în domeniu a personalului viitorului beneficiar final;
• Să asigure asistenŃă în constituirea UnităŃilor de Implementare a Proiectului (UIP)
Prezentul Master Plan pentru JudeŃul Bacău, care acoperă o perioada de 30 de ani,
prezintă în ordine investiŃiile necesare în vederea conformării cu obligaŃiile generale
impuse de legislaŃia Uniunii Europene şi a României în ceea ce priveşte asigurarea
serviciilor publice de alimentare cu apă şi tratare a apelor uzate în perioada de tranziŃie
post-aderare. Directiva UE 91/271/CEE privind apele uzate, transpusă în legislaŃia
naŃională prin HG 352/2005, care amendează HG 188/2002, defineşte datele limită de
conformare privind colectarea şi tratarea apelor uzate urbane, în funcŃie de dimensiunile
aglomerărilor.
Directiva UE 98/83/CE privind apa, transpusă în legislaŃia naŃională prin Legea

311/2004, care amendează Legea 458/2002, defineşte parametrii pentru calitatea apei şi
datele limită până la care trebuie atinşi, de asemenea în funcŃie de dimensiunile
aglomerărilor.
Analiza SituaŃiei Curente
JudeŃul Bacău este situat in partea de nord-est a României, cu o populaŃie de

aproximativ 722.000 locuitori. Municipiul reşedinŃă de judeŃ este oraşul Bacău, alte
localităŃi importante fiind Oneşti, Comăneşti, Moineşti, Buhuşi, Slănic Moldova, Târgu
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 1
Ocna şi Dărmăneşti. Principalele cursuri de apă sunt Siret, Trotuş, BistriŃa, Tazlău şi
Berhea.
JudeŃul Bacău are un climat continental, cu ieri reci şi veri calde şi o circulaŃie
predominantă a aerului dinspre nord şi nord-vest. În zonele muntoase climatul este
moderat-continental cu căderi de zăpadă iarna.
Caracteristicile geologice ale JudeŃului Bacău cuprind arcul estic al MunŃilor CarpaŃi,
luncile râurilor şi Podişul Moldovei. MunŃii CarpaŃi sunt constituiŃi din roci sedimentare din
Cretacic până în Pliocen.
Principalele structuri tectonice sunt falii pe direcŃia N-S. Cele mai recente sedimente sunt
depozite aluvionare şi fluviatile din Cuaternar, care se găsesc în zonele joase ale
râurilor.
InvestigaŃiile socio-economice au furnizat date privind dezvoltarea demografică, macro-

economia, nivelul ratei şomajului, principalele activităŃi industriale şi sectorul apei. Pe
01.01.2007, JudeŃul Bacău avea 721.848 locuitori, reprezentând 3,3% din totalul
populaŃiei României. PopulaŃia JudeŃului Bacău a scăzut de la 736.347 locuitori în 1990
la 721.848 locuitori în 2007, cu o rată anuală de scădere de 0,12%. Descreşterea este
uşor inferioară ratei naŃionale de descreştere anuală (0,43% per an). O gospodărie
medie este constituită din 3 persoane.
S-a realizat o evaluare a cadrului legal şi instituŃional. Cei mai importanŃi operatori de
apă sunt S.C APA SERV S.A. pentru judeŃ şi RAGC pentru oraşul Bacău.
Resursele de apă ale judeŃului Bacău constau din surse de apă de suprafaŃă şi surse de
apă subterană; principala sursă de apă de suprafaŃă este Râul Uzului prin Lacul Poiana
Uzului şi râul Ciobănuş. Principalele surse de apă subterană sunt fronturile de captare
Mărgineni, Gherăieşti, şi Poiana Morii. Sunt disponibile izvoare ca surse locale în special
în regiunile montane.
Alimentarea cu apă potabilă
Toate cele 8 oraşe şi 45 din cele 85 de comune rurale au servicii de alimentare cu apă
potabilă. Sistemele orăşeneşti cât şi cele 8 comunale sunt în cea mai mare parte
îmbătrânite, în timp ce celelalte sisteme au fost realizate în ultimii ani.
Principalele surse de alimentare cu apă sunt râul Uzului, prin Lacul Poiana Uzului, pentru
oraşul Bacău şi pentru oraşele din valea Trotuşului (Moineşti, Dărmăneşti, Târgu Ocna,
Oneşti), Râul Ciobănuş pentru oraşul Comăneşti, fronturile de captare Gherăieşti şi
Mărgineni pentru oraşul Bacău şi frontul de captare Poiana Morii pentru oraşul Buhuşi.
Există 2 Uzine de tratare a apei (UTA) în operare: Uzina de tratare a apei Caraboia
(Dărmăneşti) ce alimentează sistemul oraşului Bacău şi oraşele din valea Trotuşului;
Uzina de Tratare a Apei Ciobănuş furnizează apă pentru Comăneşti şi Asau.
Lungimea totală a reŃelei de distribuŃie este de 1.100 km, din care 50% în zona urbană.
Media ratei de conectare este de 47%, cu 340.000 din cei 722.000 de locuitori fiind
conectaŃi la sisteme de alimentare cu apă.
Problemele generale sunt identificate, situaŃia existentă a sistemelor de apă este

prezentată, iar proiectele în derulare sunt evaluate. Au fost determinate performanŃele
operaŃionale curente ale captărilor, uzinelor de tratare a apei, conductelor de aducŃiune,
rezervoarelor, staŃiilor de pompare şi reŃelelor de distribuŃie, şi au fost propuse măsurile
necesare îmbunătăŃirii situaŃiei actuale, în vederea realizării celor mai potrivite sisteme
de alimentare cu apă.
Toate oraşele dispun preponderent de reŃele de distribuŃie îmbătrânite, cu pierderi de

apă mari care ating circa 50% din producŃie. Noile reŃele care au fost construite în ultimii
ani sunt în general în condiŃii corespunzătoare.
Există o conductă de aducŃiune de aproximativ 8,5 km lungime între sursa Uzului şi UTA
Carboaia, sisteme de transport al apei de aproximativ 53 km între UTA şi oraşul Bacău,
sisteme de transport al apei de 10,1 km între UTA şi Comăneşti, şi sisteme de transport
al apei de 29 km între UTA şi Oneşti. Se află în curs de implementare proiectul ISPA
pentru oraşul Bacău, proiect care cuprinde reînnoirea sistemului de transport de la Lacul
Uzului şi noua UTA Barati situată în apropierea oraşului.
În 55 din cele 85 de comune rurale nivelul parametrilor de calitate în sursele publice de

apă depăşeşte limitele legale (pentru majoritatea nivelul azotatului se află la un nivel
critic). În vederea conformării la directivele privind alimentarea cu apă potabilă, toate
aceste localităŃi trebuie să dispună de sisteme adecvate de furnizare a apei până în anul
2015.
Principalii furnizori şi operatori de servicii de alimentare cu apă ai judeŃului Bacău sunt

S.C. APA SERV Bacău şi RAGC Bacău. RAGC Bacău este deŃinută de Consiliul Local
Bacău şi furnizează servicii de apă şi canalizare numai în oraşul Bacău. S.C. APA SERV
BACĂU prestează servicii de apă şi canalizare pentru 4 oraşe şi 35 de comune. Numărul
total de angajaŃi în anul 2007 a fost de 578 persoane pentru RAGC, iar tarifele sunt
diferite pentru apă şi canalizare, respectiv 2,21/0,84 RON/m³ pentru apă/canal.
Colectarea şi epurarea apelor uzate
Cea mai mare parte a StaŃiilor de Epurare a Apelor Uzate în judeŃul Bacău sunt vechi cu
părŃi structurale şi electromecanice într-o stare precară din punct de vedere al
reparaŃiilor. StaŃiile evacuează ape uzate insuficient tratate în emisari. Acest lucru este
cauzat în principal de faptul că lucrările existente sunt deja vechi şi depăşite, reinvestiŃiile
necesare nu au fost făcute în trecut, din cauza lipsei de fonduri şi pentru că nivelul
cunoştinŃelor existente despre operarea eficientă tehnică şi financiară a staŃiilor de
epurare este limitată.
Treapta terŃiară nu a fost implementată pentru nici o staŃie de epurare, proces de tratare
obligatoriu pentru toate staŃiile de epurare care deservesc peste 10.000 PE şi, de
asemenea, nu sunt implementate măsuri corespunzătoare de eliminare a nămolurilor.
Sistemul de canalizare este într-o stare precară ca urmare a nivelului mare al ex-
filtrărilor de apă uzată şi infiltrărilor şi din cauza conexiunilor greşite între sistemul de
canalizare pluvială şi sistemul de canalizare menajeră.
Problemele majore detectate sunt:
1. Volumul de apă uzată care intră în staŃiile de epurare şi concentraŃia scăzută de

poluanŃi degradabili din apa uzată indică o rată mare spre foarte mare a apei de
infiltraŃie în reŃeaua de colectarea a apei uzate din oraşele implicate.
2. SecŃiunile de reŃea de canalizare deteriorate (beton fărâmiŃat, secŃiuni colmatate,
conducte de ciment străpunse de rădăcini de arbori etc.) nu sunt neobişnuite.
3. Rata insuficientă de racordare la sistemul centralizat de canalizare conduce la un
risc sanitar ridicat, mai ales în zonele în care populaŃia este conectată la o reŃea de
apă potabilă.
4. Apa uzată este deversată parŃial direct în cursurile de apă, ocolind facilităŃile de
epurare existente.
În JudeŃul Bacău există în total 545 km de reŃea de canalizare. Un număr de aproximativ
251.000 P.E. sunt deja conectaŃi, rezultând o rată de conectare de circa 28 % raportat la
populaŃia de aproximativ 887.000 P.E. Majoritatea reŃelelor de canalizare sunt mai vechi
de 40 de ani şi sunt în stare precară şi, din experienŃă, se poate considera ca normală o
rată a infiltrărilor de circa 30%. O analiză amănunŃită se va face în faza studiului de
fezabilitate.
Următoarele oraşe dispun de facilităŃi de epurare a apelor uzate:
Localitate Treapta de Epurare Starea funcŃională
Bacău Secundară da, (cu parŃi noi în execuŃie)
Oneşti Secundară Da
Moineşti Secundară Da
Târgu Ocna Secundară Da
Buhuşi Secundară Da
Comăneşti Secundară Da
Slănic Moldova Secundară Da
Dărmăneşti Secundară Da
Podu Turcului Mecanica ?
O serie de comune au soluŃii individuale de tratare pentru clădirile de tip bloc de

apartamente, cum ar fi fose septice sau module de epurare monobloc. Numărul exact al
acestor facilitaŃi nu a putut fi determinat.
Apă uzată industrială
În timpul campaniei de colectare a datelor a fost realizată o bază de date privind apa
uzată, cu accent sporit pe apa uzată industrială şi societăŃile aferente din judeŃul Bacău
care deversează apă uzată industrială (a se vedea anexa B5).
Un număr de 22 din cele 85 de unităŃi industriale din judeŃul Bacău deversează apa
uzată direct în râuri (Siret, Trotuş, BistriŃa, Tazlău şi Oituz). Cea mai mare parte a
acestor unităŃi industriale sunt prevăzute cel puŃin cu treaptă mecanică de tratare şi, în
unele cazuri, cu treaptă biologică.
Restul de 63 de unităŃi industriale deversează direct în reŃeaua de canalizare existentă.

Cele mai multe dintre acestea au cel puŃin o treaptă de pre-epurare sau o staŃie de
epurare cu o treaptă de epurare mecanică şi cu o treaptă de epurare biologică. Aceste
deversări pot afecta direct procesele de epurare şi capacitatea hidraulică a staŃiilor de
epurare municipale şi trebuie să se Ńină cont de influenŃa acestora în proiectarea noilor
staŃii de epurare.
Managementul nămolului
Trebuie precizat că nu sunt disponibile date de încredere privind calitatea nămolurilor de

canalizare rezultate.
Nu există date disponibile privind locaŃii sau localităŃi în care să se facă depozitarea
nămolului. În vederea evitării efectelor negative asupra mediului, sistemul de
management şi depozitare a nămolului trebuie îmbunătăŃit imediat
Prognoze
S-au făcut prognoze privind dezvoltarea socio-economică, cererea de apă potabilă şi

volumele de apă uzată generate.
Asupra dezvoltării populaŃiei sunt făcute mai multe prognoze. În Master Plan prognoza
EUROSTAT este folosită ca punct de referinŃă pentru prognozele viitoare în această
regiune şi acest judeŃ. Această prognoză prevede o descreştere uşoară a populaŃiei pe
perioada derulării Master Planului.
Estimarea cererii de apă potabilă s-a făcut pe baza unui cereri specifice menajere de
110 l/pers/zi, consum specific nemenajer de 25-50 l/pers/zi şi pierderi de 25%. Din
aceste date rezultă necesarul specific zilnic de 170 l/pers/zi pentru aglomerări rurale şi
de 200 l/pers/zi pentru aglomerările urbane. Produsul dintre necesarul specific şi
populaŃia estimată ne conduce la valoarea cererii totale. Pentru oraşe, cererea a fost
suplimentată cu necesarul de apă pentru industrie. Proiectarea noilor staŃii de tratare s-a
făcut luând în considerare o rată de conectare de 100%, fiind realizate tabele
suplimentare cu ratele de conectare actuale şi cele previzionate.
Tabelul următor oferă un rezumat al prognozelor privind cererea de apă în JudeŃul

Bacău.
JudeŃul Bacău 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
ConectaŃi la reŃeaua
de apă potabilă pers
359.874 496.365 567.739 637.307 689.932 707.877 703.488 689.541
Total populaŃie
conectată % 54.88 68.90 78.88 88.69 95.89 99.49 100 100
Nevoi casnice m³/zi 46.888 54.600 62.451 70.104 75.563 77.867 77.384 75.850
Nevoi non-casnice
m³/zi 27.443 30.440 33.468 36.278 38.025 38.738 38.505 37.962
Pierderi de apă m³/zi 16.210 18.759 21.351 23.866 25.637 26.375 26.196 25.669
Total necesar apă m³/zi 90.541 103.799 117.270 130.248 139.224 142.979 142.085 139.481
Tabel 1: Necesarul de apă în judeŃul Bacău
Calculul situaŃiei actuale şi al prognozelor privind producŃia viitoare de apă uzată

menajeră s-au făcut în concordanŃă cu analiza necesarului de apă potabilă. Pentru
zonele rurale (aglomerări ≤ 10.000), a fost luată în considerare o producŃie de apă uzată
de 135 l/pers/zi şi pentru zonele urbane (aglomerări > 10.000) de 160 l/pers/zi.
Consumul biologic de oxigen în 5 zile (CBO5) a fost stabilit la valoarea de 60 g/P.E./zi în
concordanŃă cu Directiva UE 91/271/CEE (Articolul 2).
Aprecierea contribuŃiei industriei la volumul de apă uzată s-a făcut prin majorarea
producŃiei casnice de apă uzată cu un procent conform următorului algoritm:
• Aglomerări ≤ 2.000 P.E.: 0 %

• Aglomerări ≤ 5.000 P.E.: 10 %
• Aglomerări > 5.000 P.E.: 15 %
InfiltraŃiile de apă în sistemele de colectare au fost aproximate la pragul de 30% din
producŃia de apă uzată menajeră.
Pe baza acestor estimări s-au putut evalua atât dimensionarea lucrărilor propuse în
domeniul apelor uzate, cât şi investiŃiile necesare.
În tabelul următor se regăseşte un sumar al prognozelor privind debitele de apă uzată şi

încărcările pentru JudeŃul Bacău.
Bacău 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
PopulaŃie conectată la
cap 268.519 324.235 361.380 539.757 570.108 600.458 661.160 721.848
SEAU
Total populaŃie
P.E. 293.640 424.720 512.106 705.075 735.425 765.776 826.478 887.179
conectată
Apa uzată menajeră m³/zi 32.500 46.809 56.348 80.598 84.544 88.490 96.381 104.272
Apă uzată industrială m³/zi 13.636 19.962 24.179 25.929 25.929 25.929 25.929 25.929
Apă din infiltraŃii m³/zi 13.841 20.031 24.158 31.958 33.141 34.325 36.692 39.060
Total apă uzată
m³/zi 59.976 86.802 104.685 138.485 143.614 148.743 159.002 169.260
colectată
Gradul de poluare
t/an 6.431 9.301 11.215 15.441 16.106 16.770 18.100 19.429
(CBO5)
Tabel 2: Debitele de apă uzată şi încărcările pentru judeŃul Bacău
În comparaŃie cu anul 2007 când erau deja conectaŃi 251.000 p.e., rata de conectare a
cetăŃenilor (cap de locuitor) la un sistem centralizat de apă uzată va creşte până în 2015
cu 104%, ajungând la 512.000 p.e.. Aceasta duce la o creştere a ratei de conectare la
nivelul de 58% raportat la p.e. din întregul judeŃ.
Analiza OpŃiunilor
Definirea aglomerărilor
Definirea aglomerării trebuie pregătită în conformitate cu Directiva 91/271/CEE privind

apele uzate orăşeneşti (UVWTD). Conform acestei Directive, o aglomerare reprezintă o
zonă în care populaŃia şi/sau activităŃile economice sunt suficient de concentrate pentru
colectarea şi epurarea centralizată a apelor uzate.
Aşezările incluse în definirea aglomerărilor au fost alese conform Programului

OperaŃional Sectorial (POS Mediu), Anexa 3, care cuprinde toate comunele principale
având termene de conformare nu mai târziu de anul 2015 (Faza 1) respectiv anul 2018
(Faza a 2-a). De asemenea, s-a făcut o repartiŃie a populaŃiei în judeŃ, care a condus la
definirea de aglomerări în acest Master Plan pentru toate aşezările cu mai mult de 2.000
de locuitori. Mai mult, s-a Ńinut cont de toate aşezările în care există deja reŃele de
canalizare şi staŃii de epurare a apelor uzate.
Primul pas în definirea aglomerărilor a fost identificarea limitelor fiecărei aglomerări.

Zonele concentrate existente precum şi zonele de dezvoltare viitoare au fost incluse în
interiorul limitelor aglomerării. În etapa următoare, aglomerările astfel definite au fost
incluse în grupuri de aglomerări (clustere). Gruparea aglomerărilor este necesară în
sensul creşterii ratei de conectare la sistemul de colectare/epurare al apelor uzate în cel
mai eficient mod din punct de vedere al costurilor.
Pentru judeŃul Bacău au fost identificate şi studiate în detaliu 57 de aglomerări cu mai

mult de 2.000 P.E.
JudeŃul Bacău Număr total

LocalităŃi 509
Grupuri de aglomerări 45
Aglomerări < 2000 P.E. 103
Aglomerări > 2000 – 9.999 P.E. 50
Aglomerări > 10.000 P.E. 7
În ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă, au fost identificate 19 zone de

alimentare cu apă potabilă, în condiŃiile în care sistemele existente de alimentare sunt
bine dezvoltate şi mai multe aglomerări sunt deja conectate la un sistem centralizat de
distribuŃie a apei potabile.
Toate aglomerările analizate pentru apă uzată au fost incluse în zonele de alimentare cu
apă potabilă. Mai mult, toate aşezările cu mai mult de 50 de locuitori au fost luate în
considerare.
Zonele de alimentare, care acoperă aproximativ tot judeŃul, au făcut obiectul unei analize
de opŃiuni în vederea definirii celei mai eficiente soluŃii din punct de vedere al costurilor.
Analiza OpŃiunilor
S-au realizat analize ale opŃiunilor atât pentru apă potabilă, cât şi pentru apă uzată.
Rezultatele acestor analize de opŃiuni indică oportunitatea implementării de sisteme
centralizate sau descentralizate de alimentare cu apă şi de epurare a apelor uzate.
Strategia adoptată în vederea determinării celei mai potrivite soluŃii în sectorul apelor
uzate a fost dezvoltată de la caz la caz, fiind luate în considerare diferite soluŃii tehnice
viabile.
Alegerea între folosirea unui sistem centralizat sau descentralizat se bazează pe analiza
economică a fiecărei soluŃii tehnice, respectiv prin calcularea valorilor prezente nete a
costurilor implicate de fiecare variantă. În final, s-a ales soluŃia cea mai eficientă din
punct de vedere al costurilor.
Analiza opŃiunilor oferă o imagine detaliată a modului de abordare a investiŃiei, ipotezelor

şi detaliilor calculelor. Analiza economică cuprinde costurile legate de investiŃii dar şi
costurile de operare şi întreŃinere pentru toate elementele relevante. Fundamentarea
alegerii celei mai potrivite soluŃii pentru grupurile de aglomerări este Valoarea Netă
Prezentă.
Ca şi rezultat economic al analizei opŃiunilor, soluŃia unei staŃii de epurare (SEAU)

comună mai multor aglomerări s-a dovedit a fi cea mai eficientă abordare pentru toate
aglomerările studiate.
De asemenea, costurile reduse de întreŃinere şi operare asociate unei singure unităŃi

centrale de epurare sunt un argument în plus pentru folosirea sistemelor centralizate de
colectare şi epurare a apelor uzate. Aglomerările sub 2.000 P.E. au fost conectate în
cazul în care prin această aglomerare trece colectorul principal al unei aglomerări mai
mari, sau în cazul în care staŃia de epurare (SEAU) este situată în interiorul aglomerărilor
mai mici.
În funcŃie de termenele de conformare şi de poziŃia geografică a aşezărilor, Consultantul

a propus o etapizare pe faze a investiŃiilor dintr-o aglomerare.
Analiza opŃiunilor pentru sectorul apei potabile a fost făcută pe baza condiŃiilor
existente. Având în vedere că pentru JudeŃul Bacău s-au implementat diferite soluŃii
regionale şi având în vedere că sursele locale de apă sunt parŃial contaminate şi/sau
improprii consumului uman, s-au realizat analize ale opŃiunilor alimentării cu apă în 5
zone de alimentare: W10 Damienesti - Plopana, W13 Horgesti - Ungureni, W14 Pancesti
– Dealu Morii, W15 Filipeni - Rachitoasa şi W16 Podu Turcului - Motoseni. În zonele de
alimentare cu apă W01 Bacău şi împrejurimi, W02 Moineşti până la Oneşti şi W04 Slănic
Moldova, soluŃiile centralizate reprezintă singura opŃiune viabilă. În celelalte 10 zone de
alimentare cu apă soluŃia individuală descentralizată reprezintă singura opŃiune viabilă.
În zona W10 Damienesti – Plopana, aflată în zona nord-estică a judeŃului, opŃiunea

centralizată, care include o conductă de transport din oraşul Bacau, este cu 34% mai
costisitoare decât soluŃia descentralizată. În zonele învecinate W13 Horgesti – Ungureni
şi W15 Filipeni - Rachitoasa aflate în zona de est a judeŃului, opŃiunea centralizată care
prevede o aducŃiune de la sistemul de transport al Oraşului Bacău este cu 18% mai
scumpă decât soluŃia descentralizată. În zonele învecinate W14 Pancesti – Dealu Morii
şi W16 Podu Turcului – Motoseni aflate în zona de sud-est a judeŃului, opŃiunea
centralizată care prevede o aducŃiune din Valea Siretului este cu 55% mai scumpă decât
soluŃia descentralizată. Pentru toate cele 5 zone opŃiunea descentralizată este
semnificativ mai ieftină şi astfel a fost selectată.
Strategia la nivelul judeŃului
Principalul scop al strategiei la nivel judeŃean este de a identifica măsurile prioritare cele
mai puŃin costisitoare (soluŃii tehnice şi instituŃionale) în vederea atingerii obiectivelor
propuse la nivel de judeŃ. Strategia la nivelul judeŃului include:
• Obiectivele la nivel naŃional;

• Obiectivele la nivel judeŃean şi termenele limită avute în vedere;
• Analiza opŃiunilor (Capitolul 5);
şi se bazează pe Analiza situaŃiei curente (Capitolul 2) şi Prognoze (Capitolul 3).
Obiectivele la nivel naŃional sunt expuse în Programul OperaŃional Sectorial (POS

Mediu). În acest document Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) impune
următoarele obiective:
• Asigurarea de servicii adecvate de apă şi canalizare, la tarife acceptabile, pentru

populaŃia din aglomerări cu mai mult de 2.000 de locuitori.
• Asigurarea calităŃii apei potabile în toate aglomerările urbane.
• ÎmbunătăŃirea gradului de puritate a cursurilor de apă.
• ÎmbunătăŃirea managementului staŃiilor de epurare (SEAU) şi a depozitării
nămolului.
Identificarea măsurilor propuse şi ierarhizarea proiectelor prioritare s-a făcut pentru a se
atinge obiectivele naŃionale stabilite cu cele mai mici costuri.
Ierarhizarea aglomerărilor din JudeŃul Bacău în sectorul apelor uzate s-a făcut Ńinând
cont de următoarele criterii:
1. Conformarea cu cerinŃele:
• aglomerări > 10.000 P.E. până în 2015,

• aglomerări < 10.000 P.E. până în 2018,
• aglomerări < 2.000 P.E. până în 2037.
Abordarea privind colectarea şi epurarea apelor uzate este determinată şi de termenele

de conformare până la care noile standarde ridicate privind efluentul trebuie să fie puse
în aplicare. În conformitate cu aceste condiŃii, obiectivul principal este îmbunătăŃirea
sistemelor de epurare, în paralel cu măsurile de reabilitare hidraulică a reŃelelor existente
de colectare.
Principalele obiective sunt:
• Reducerea în mod eficient a infiltraŃiilor în sistemele de colectare a apei uzate;

• Operarea eficientă a facilităŃilor de epurare existente;
• Eliminarea oricărui posibil risc de contaminare din partea consumatorilor non-
casnici;
• Creşterea ratei de conectare.
În acest context, se face referire la analiza opŃiunilor, care explică diferitele opŃiuni
disponibile cu privire la definirea aglomerărilor şi oferă sugestii privind cele mai favorabile
etapizări ale măsurilor.
Cu privire la furnizarea apei potabile, reŃeaua publică existentă este alimentată în

general cu apă de calitate şi fără probleme de satisfacere a cererii, în timp ce multe
dintre fântânile publice (situate adesea în interiorul localităŃilor şi în apropierea străzilor)
sunt poluate cu nitraŃi şi alte substanŃe. Pierderile de apă sunt foarte mari în reŃelele
învechite. Din acest motiv sunt recomandate următoarele măsuri prioritare:
• Creşterea ratei de conectare coroborată cu reabilitarea reŃelei;

• Extinderea reŃelelor pentru alimentarea altor localităŃi.
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a 10
Din cauza costurilor mari legate de transportul apei potabile, sunt preferate alimentările
din surse locale. Definirea de zone de protecŃie pentru astfel de surse este o măsură
necesară şi prin urmare trebuie promovată o politică de dezvoltare a unei agriculturi
sustenabile. După reducerea pierderilor foarte mari din reŃeaua de distribuŃie, din sursele
existente pot fi alimentaŃi consumatori suplimentari.
Abordarea privind alimentarea cu apă potabilă este influenŃat de următoarele criterii:
1. Conformarea cu termenele stabilite pentru calitatea apei potabile

2. Implementarea de proiecte integrate (alimentare cu apă, evacuare ape uzate)
3. Determinarea proiectelor de alimentare cu apă potabilă pe baza proiectelor
principale privind colectarea şi epurarea apelor uzate.
Criteriul 1 focalizează investiŃiile spre zonele rurale, unde sunt întâlnite cu precădere
probleme privind calitatea apei potabile, în timp ce Criteriile 2 şi 3 direcŃionează
investiŃiile spre zonele urbane, unde sistemele de alimentare cu apă potabilă pot fi
implementate într-un mod mai eficient, din punct de vedere financiar, pentru un număr
mare de locuitori.
Pentru adoptarea unei decizii privind investiŃiilor prioritare, îndeplinirea Criteriilor 2 şi 3

conduce la includerea tuturor oraşelor şi a aglomerărilor peste 10.000 P.E. şi la un
necesar al investiŃiilor nete de 13 milioane de Euro (= suma proiectelor prioritare
recomandate pentru Fondul de Coeziune, vezi anexa C1.4, partea de alimentări cu apă).
Îndeplinirea Criteriului 1, în speŃă respectarea datelor de conformare privind asigurarea
calităŃii apei potabile, va necesita investiŃii mult mai mari decât cele prognozate în
prezent (204 milioane Euro, vezi şi anexa C1.3, partea de alimentări cu apă).
Planul de investiŃii pe termen lung
Plecând de la pre-dimensionarea măsurilor şi de la baza de date a costurilor unitare,

pentru fiecare aglomerare pentru ape uzate şi zonă de alimentare cu apă potabilă s-au
calculat costurile investiŃionale şi costurile de operare şi întreŃinere.
Plecând de la costurile calculate şi luând în considerare datele de conformare stabilite

pentru diferite comune/aglomerări s-a realizat o etapizare a măsurilor pentru sistemele
de apă potabilă şi apă uzată.
Măsurile necesare pentru sectorul apei potabile se ridică la valoarea de 513 milioane de
Euro. În vederea conformării la cerinŃele în sectorul apei potabile trebuie investit până în
anul 2015 un procent de 40%, respectiv 204 milioane EURO. Pentru atingerea acestui
obiectiv vor fi necesare eforturi tehnice, financiare şi instituŃionale susŃinute. O rată de
conectare de aproape 100% va putea fi atinsă în anul 2027.
Până la încheierea orizontului acestui Master Plan, în anul 2037, pentru sectorul de ape
uzate este estimat un necesar de investiŃii de circa 639 milioane Euro (costuri nete fără
contingenŃe) inclusiv pentru asigurarea serviciilor de ape uzate în zonele rurale care nu
fac parte din aglomerările prezentate în acest MP (Alte Zone). Rata de conectare pentru
serviciile de colectare/epurare ape uzate va ajunge la 100%, din care 73% în aglomerări
şi 27 % în zone rurale (Alte Zone).
Luând în considerare o populaŃie de aproximativ 722.000 persoane la nivelul anului

2007, implementarea proiectelor din Faza 1, totalizând 364.000 persoane conectate la
sisteme centralizate de colectare şi tratare ape uzate, va conduce la atingerea unei rate
de conectare de 50%. Totalul investiŃiilor necesare pentru colectarea şi tratarea apelor
uzate în Faza 1 se ridică la suma de 153 milioane EURO (costuri nete fără contingenŃe).
Pentru anul 2015, POS Mediu prevede ca Ńintă atingerea unei rate de conectare de 70%
(505.000 locuitori) la sisteme centralizate de colectare/tratare ape uzate. Pentru
atingerea obiectivelor, vor trebui conectaŃi la sistem un număr suplimentar de 141.000
locuitori.
Următoarele cantităŃi de staŃii de epurare, staŃii de pompare şi colectoare vor fi construite

în diferite etape:
Faza 1 Faza 2 Faza 3

Item
(2007 – 2015) (2016 – 2018) (2019 – 2037)
Reabilitare / Extindere SEAU 4 (Treaptă TerŃiară)
2 (Treaptă TerŃiară)
Înlocuire SEAU
1 (Treaptă Secundară)
34 (Treaptă 18 (Treaptă
ConstrucŃie nouă SEAU 1 (Treaptă TerŃiara)
Secundară) Secundară)
ConstrucŃie noi staŃii de pompare şi
6 11 6
conducte de refulare
Construirea de noi colectoare
2,6 km 35 km 77 km
gravitaŃionale
Construirea de noi reŃele de canalizare 439 km 827 km 484 km
Reabilitarea hidraulica a reŃelei de
98 km 8 km
canalizare
InvestiŃii prioritare în infrastructură
Pentru conformarea cu standardele UE, sunt necesare anumite investiŃii. Dar finanŃările
din Fondurile de Coeziune au bugete limitate, din acest motiv fiind necesară o ierarhizare
a investiŃiilor pe baza criteriilor de etapizare.
De altfel, capacitatea de implementare în diferite localităŃi este limitată din motive tehnice
(în unele aglomerări implementarea sistemelor de apă şi apă uzată ar putea afecta
serios infrastructura existentă), din motive financiare şi, în final, din motive instituŃionale.
Toate cele 7 aglomerări cu mai mult de 10.000 P.E. şi Oraşul Slănic Moldova au fost
selectate ca aglomerări prioritare.
Aglomerările prioritare în JudeŃul Bacău sunt (vezi şi Anexa C1.3):
1. Aglomerarea Bacău
2. Aglomerarea Oneşti
3. Aglomerarea Comăneşti
4. Aglomerarea Moineşti
5. Aglomerarea Buhuşi
6. Aglomerarea Dărmăneşti
7. Aglomerarea Târgu Ocna
8. Aglomerarea Slănic Moldova
Aglomerările prioritare 1 – 8 cuprind 8 oraşe (aşezări urbane), pentru care au fost

elaborate proiecte integrate pentru sectorul de apă potabilă şi pentru sectorul de
colectare/epurare ape uzate. Un număr de 6 aglomerări prioritare au fost selectate
pentru Fondul de coeziune, acestea fiind Bacău, Oneşti, Moineşti, Buhuşi, Dărmăneşti şi
Târgu Ocna.
IniŃial, oraşele Comăneşti şi Moineşti au fost luate în considerare ca o singură

aglomerare. Ulterior, ca urmare a faptului că oraşul Comăneşti nu respectă criteriile de
eligibilitate pentru accesarea fondurilor de coeziune, respectiv condiŃia de alăturare la
asociaŃia de dezvoltare intercomunitară (ADI), cele două oraşe au fost separate pentru a
facilita finanŃarea prin Fondul de coeziune pentru oraşul Moineşti. Slănic Moldova, în
ciuda faptului că este un oraş, nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru Fondul de
coeziune din punct de vedere al populaŃiei echivalente (sub 10.000 PE) şi termenului de
conformare (termen 2018). Subliniem că pentru calcularea populaŃiei echivalente a
oraşului Slănic Moldova a fost luat în considerare un supliment de populaŃie echivalentă
reprezentat de fluxul anual de turişti.
Reabilitarea necesară a UTA Caraboaia (Dărmăneşti), care face parte din zona de
alimentare cu apă W02, a fost încorporată în aglomerarea Bacău. Aceasta UTA
deserveşte oraşele Oneşti, Moineşti, Târgu Ocna, Comăneşti, Dărmăneşti şi Bacău.
Bacăul construieşte acum o Uzină de tratare a apei proprie în BaraŃi.
Valoarea totală a investiŃiilor din FC pentru apă şi canalizare în Faza 1 pentru proiectele
prioritare identificate este de 118 milioane de euro (brut).
Analiza Economică şi Financiară
Analiza financiară a investiŃiei a rezultat luând în considerare două valori principale:
• Costurile Primare Dinamice (DPC);

• Costurile Incrementale Medii (AIC).
Analiza separată a ambelor rapoarte pentru activităŃile de apă şi apă uzată pentru fiecare
aglomerare au dus la concluzii similare.
Costurile Primare Dinamice totale pentru sectorul de apă pot varia de la 0,98 Euro/m3 în
aglomerarea Bacău până la 1,66 Euro/m3 în zonele rurale. Aceste valori sunt mult mai
mari decât tarifele actuale practicate în judeŃ. Dacă judeŃul ar fi considerat drept o
singură zonă de operare, DPC pentru sectorul apă se situează la valoarea medie de
1,23 Euro/m3. Aceasta este o valoare mai rezonabilă, în special pentru oraşele mici şi
zonele rurale.
Costurile Primare Dinamice totale pentru sectorul de colectare şi tratare a apelor uzate
pot varia de la 0,80 Euro/m3 în aglomerarea Bacău până la 3,03 Euro/m3 în zonele
rurale. Dacă judeŃul ar fi considerat drept o singură zonă de operare, DPC pentru
activitatea de colectare şi tratare a apelor uzate ajunge la 1,50 Euro/m3.
Dacă operatorul creşte tarifele în vederea acoperirii DPC atunci va depăşi limitele
indicelui de suportabilitate al populaŃiei, ceea ce va conduce implicit la scăderea nivelului
încasărilor, lipsă de lichidităŃi şi în final la o dezvoltare nesustenabilă. În capitolul
următor, Consultantul analizează valoarea maxim fezabilă a creşterii tarifelor din punct
de vedere al suportabilităŃii şi al resurselor financiare care pot fi generate. DiferenŃa
dintre acestea se va înregistra ca fiind „decalaj financiar” şi va trebui finanŃată din alte
surse.
Analiza DPC prezintă faptul că strategia unificării tarifului este mult mai fezabilă pe
termen lung, contribuind la implementarea principiului solidarităŃii şi asigurând maximul
de finanŃare prin îndeplinirea criteriului de limitare a suportabilităŃii pentru consumatorii
casnici.
Analiza a arătat că este necesară implementarea principiului solidarităŃii pentru

maximizarea resurselor financiare generate de creşterea tarifelor şi totodată pentru
maximizarea ratei de conectare şi dezvoltarea sustenabilă a sistemului. Aceasta
înseamnă că tariful unitar pentru întreaga zonă de operare a operatorului regional viitor
este o soluŃie viabilă care va asigura o dezvoltare sustenabilă.
Macro - suportabilitate
Analiza a arătat că pentru implementarea investiŃiilor definite în Master Plan trebuie luată
în considerare o serie de elemente semnificative.
Scopul analizei de macro-suportabilitate este de a identifica părŃi din investiŃiile definite în

Master Plan care pot fi finanŃate din valoarea veniturilor generate de tarifele serviciilor de
apă/canal furnizate şi totodată de a identifica necesarul de resurse de finanŃare
provenind de la entităŃi financiare externe (în principal împrumuturi nerambursabile).
Analiza de macro-suportabilitate s-a făcut luând în calcul următoarele două valori:
• Decalajul financiar;
• Raportul de macro-suportabilitate.
Decalajul financiar a fost calculat separat pentru fiecare aglomerare în parte în vederea
relevării efectelor induse de principiul solidarităŃii în cazul operării sistemului la nivel
regional. În urma aplicării principiului solidarităŃii şi având în vedere decalajul financiar au
rezultat următoarele efecte:
• Pe termen scurt şi mediu, oraşele mari, care au un decalaj financiar individual mai
redus decât media, vor primi împrumuturi nerambursabile mai mari comparativ cu
oraşele mici şi zonele rurale;
• Pe termen lung, oraşele mari vor trebui să plătească (din veniturile generate de
sistemele de apă şi apă uzată din zonele pe care le deservesc) o parte din co-
finanŃarea oraşelor mai mici, pentru a compensa faptul că au primit fonduri mai mari
la început.
Operatorul regional va unifica tarifele în 3-5 ani, pentru toate sistemele pe care le va
opera. Factorii decizionali locali din JudeŃul Bacău lucrează la o strategie tarifară pe
termen mediu, care va fi inclusă în contractul de delegare.
Analiza de sensibilitate relevă faptul că impactul devierii costurilor de operare şi

întreŃinere şi al veniturilor gospodăriilor asupra decalajului financiar este semnificativ.
Aceste elemente se impun a fi analizate în detaliu pe perioada realizării studiului de
fezabilitate, în vederea asigurării implementării investiŃiilor şi operării viitoare a sistemului
de o manieră sustenabilă.
Europe Aid 123050 / D / SV / RO A895/AD-0002_1/Rev.1
MASTER PLAN JUDEȚ BACĂU INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
Introducere
CUPRINS
1 INTRODUCERE 1-1
1.1 Cadrul proiectului 1-1
1.1.1 Autorizare 1-1
1.1.2 Fundamentele Proiectului şi Obiectivele de Atribuire 1-1
1.1.3 AcŃionari, beneficiarii, grupuri Ńintă 1-3
1.2 Obiectiv general şi abordare pentru dezvoltarea Master Planului 1-5
1.3 Structura Raportului 1-5
1.3.1 Prezentare Generală 1-5
1.3.2 ConŃinutul Volumului I: Raport 1-6
1.3.3 ConŃinutul Volumului II: Anexe 1-6
1.3.4 InformaŃii esenŃiale şi partea strategică 1-7
LISTA GENERALĂ DE ABREVIERI
ANRSC Autoritatea NaŃională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de UtilităŃi Publice

CBO Consum Biochimic de Oxigen
FC Fonduri de Coeziune
OPCP Oficiul de PlăŃi şi Contractare PHARE din cadrul Ministerului de FinanŃe Publice (CFCU)
CNP Comisia NaŃionala de Prognoza
CCO-Cr Consum Chimic de Oxigen
DNP Perioada de notificare a defectelor conform FIDIC
DSR DirecŃiile Regionale / JudeŃene de Statistică
UTA Uzina de Tratare a Apei
BERD Banca Europeană pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare
CE Comisia Europeană
DCE DelegaŃia Comisiei Europene la Bucureşti
EIA Evaluarea Impactului Asupra Mediului
BEI Banca Europeană de InvestiŃii
APM AgenŃia de ProtecŃie a Mediului
PCUE PoziŃia Comună a Uniunii Europene
BF Beneficiar Final
FIDIC Fédération Internationale des Ingénieurs-Conseils (FederaŃia InternaŃională a Inginerilor-ConsultanŃi)
MF Memorandum de FinanŃare
FOPIP Programului de ÎmbunătăŃire a Performantelor Financiare şi OperaŃionale
GIS Sistem InformaŃional Geografic
OI Organisme intermediare
ADI AsociaŃia de Dezvoltare Intercomunitară
IFIs InstituŃii FinanŃatoare InternaŃionale
INS Institutul NaŃional de Statistică din România
ISPA Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare
AM Autoritatea de Management
MIRA Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
MMDD Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
SMI Sistem de Management InformaŃional
MP Master Plan
Fond IID Fond de ÎntreŃinere, Înlocuire şi Dezvoltare
ANAR AdministraŃia NaŃională Apele Române
BNR Banca NaŃionala a României
PND Program NaŃional de Dezvoltare
PNPM Planul NaŃional de AcŃiune pentru ProtecŃia Mediului
INMH Institutul NaŃional pentru Meteorologie şi Hidrologie
NPAA Programul NaŃional pentru adoptarea acquis-ului comunitar
VNA Valoarea netă actualizată
E&Î Operare şi ÎntreŃinere
PED DirecŃia Programe şi Evaluare
UIP Unitatea de Implementare a Proiectului
PRAG Ghid Practic privind procedurile de contractare finanŃate din bugetul general al ComunităŃilor Europene în
contextul acŃiunilor externe
Pre-FOPIP Pre-selectare FOPIP
SP StaŃie de Pompare
ROC Operator Regional
CC Comitet de Coordonare
SCADA Monitorizare, Control şi AchiziŃii de Date
POS Programul OperaŃional Sectorial de Mediu
AT AsistenŃă Tehnică
TD DocumentaŃie de licitaŃie
ToR Termeni de ReferinŃă
CTR Comitet Tehnic de Revizuire
WFD Directiva Europeană Cadru
STA StaŃie de Tratare a Apei
SEAU StaŃie de Epurare Ape Uzate
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a iii
1 INTRODUCERE
1.1 Cadrul proiectului
1.1.1 Autorizare
Semnarea contractului în data de 10.08.2007 era intenŃionată să devină data de

începere a contractului chiar dacă contractul nu a fost complet valid în conformitate cu
clauza suplimentară din condiŃiile speciale de contract. Pentru conformare la condiŃiile
din contract, data oficială pentru începerea contractului a fost stabilită ca fiind
25.08.2007.
Această AsistenŃă Tehnică (AT) este prevăzută să dureze 23 luni, astfel se va încheia pe
24.07.2009.
AsistenŃa Tehnică este asigurată de către un consorŃiu format din următoarele companii
de consultanŃă:
(A) ILF CONSULTING ENGINEERS; Innsbruck, Austria
(B) HYDRO-INGENIEURE (engineers); Düsseldorf, Germania
(C) ILF CONSULTING ENGINEERS SRL; Ploieşti, România
1.1.2 Fundamentele Proiectului şi Obiectivele de Atribuire
În 1989, Uniunea Europeană a început să ofere sprijin pentru Ńările din Europa Centrală
şi de Est, susŃinându-le în procesul de restructurare a economiilor lor. łările candidate la
Uniunea Europeană sunt susŃinute prin „Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-
aderare” (ISPA), care este gestionat de către Comisia Uniunii Europene şi vizează să îi
sprijine pe solicitanŃi să se conformeze prevederilor acquis-ului comunitar. IniŃiativa ISPA
se referă la proiecte de mediu şi de transport.
După aderarea la UE în ianuarie 2007, România a început să primească sprijin

economic prin Fondul de Coeziune, instrument care acordă celor mai sărace state
membre ale UE, adică cele cu produsul naŃional brut pe cap de locuitor de mai mic decât
90% din media UE, ajutor financiar în domeniile de infrastructură pentru mediu şi
transport.
Pentru folosirea cât mai eficientă a resurselor financiare disponibile, orice astfel de
finanŃare trebuie să se bazeze pe o pregătire adecvată şi cuprinzătoare a proiectului.
Având în vedere că majoritatea municipalităŃilor în cauză, precum şi o parte din operatorii
regionali nu au capacităŃi de a dezvolta – cu atât mai puŃin de a implementa – astfel de
propuneri de proiecte la o scară aşa de extinsă, este necesară oferirea de asistenŃă
tehnică (AT).
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a 1-1
Regiunea, care cuprinde următoarele judeŃe
• JudeŃul Bacău
• JudeŃul Buzău
• JudeŃul Iaşi
• JudeŃul NeamŃ
• JudeŃul Prahova
a fost selectată pentru a participa la programul de finanŃare din Fondul de Coeziune.
AsistenŃa Tehnică este punctul de plecare pentru asigurarea finanŃării din Fondul de
Coeziune, pentru stabilirea unei derulări viabile a proiectului şi, ulterior, pentru iniŃierea
implementării proiectului.
Figura 1.1-1: Privire de ansamblu asupra zonei proiectului
Obiectivele generale ale proiectului sunt reprezentate de îmbunătăŃirea infrastructurii de

mediu a celor 5 judeŃe desemnate, cu scopul de a îndeplini obligaŃiile prevăzute în
Tratatul de Aderare, care include reducerea riscurilor pentru sănătate cauzate de
deversarea de ape uzate netratate în mediul înconjurător, şi de a îndeplini obiectivele din
angajamentele asumate în Capitolul 2.2 din Tratatul de Aderare la UE.
Pentru a atinge aceste obiective, AT va sprijini beneficiarii finali:
• Să asigure respectarea legislaŃiei naŃionale şi a UE în perioadele de tranziŃie stabilite

• Să asigure utilizarea optimă a fondurilor de la Uniunea Europeană
• Să dezvolte capacităŃi locale pentru dezvoltarea viitoare a proiectului
• Să definească un program de investiŃii etapizat şi pe termen lung
Obiectivele specifice ale acestei măsuri de AsistenŃă Tehnică sunt:
• Să pregătească proiecte regionale, până la punctul în care pot fi propuse pentru co-
finanŃare UE
• Să asigure un sistem eficient de achiziŃii publice şi un plan eficient de implementare
• Să pregătească documente de licitaŃie corespunzătoare
• Să asigure sesiuni de formare la locul de muncă pentru personalul viitorilor
beneficiari finali
• Să asigure asistenŃă în procesul de constituire a UnităŃilor de Implementare a
Proiectului (UIP)
În vederea realizării obiectivelor prevăzute în Termenii de ReferinŃă (ToR), următoarele

rezultate contractuale specifice trebuie luate în considerare:
• Master Planuri şi evaluări ale macro-suportabilităŃii la nivel judeŃean

• Lista proiectelor în ordinea priorităŃilor
• Concluziile din Evaluarea macro-suportabilităŃii şi Pre-fezabilitatea proiectelor
• Studii de fezabilitate pentru proiectele prioritare, inclusiv fezabilitate tehnică,
instituŃională, financiară şi economică.
• Proiectarea preliminară pentru proiectele prioritare definite
• DeclaraŃiile de impact asupra mediului pentru proiectele prioritare, în conformitate cu
condiŃiile de finanŃare ale UE şi rapoarte de începere a procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului
• Strategia de Implementare şi Planul de AchiziŃii
• AplicaŃiile de co-finanŃare UE
• Documentele de licitaŃie pentru contractele de servicii, lucrări şi de furnizare de
bunuri pentru proiecte sub fondul de coeziune prioritatea I
• Termenii de referinŃă pentru AsistenŃa Tehnică pentru proiectele sub fondul de
coeziune prioritatea II
• Licitarea, evaluarea precum şi contractarea de succes
1.1.3 AcŃionari, beneficiarii, grupuri Ńintă
Următorii acŃionari şi beneficiari cheie au fost identificaŃi:
OPCP este autoritatea contractantă pentru această Măsura ISPA în sectorul de mediu,
responsabilă pentru gestionarea financiară globală şi managementul administrativ la
nivel global.
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) este beneficiarul acestei Măsuri

ISPA; este, de asemenea, responsabil de programarea măsurilor co-finanŃate de UE,
precum şi de coordonarea pregătirii proiectului sub această asistenŃă tehnică.
Ministerul Economiei şi FinanŃelor Publice (MEFP) este Coordonatorul NaŃional ISPA

şi monitorizează implementarea programului ISPA, iar acum, după aderarea României la
UE, acŃionează şi în calitate de coordonator pentru Fondurile de Coeziune.
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA) este responsabil pentru

monitorizarea generală a serviciilor municipale în România şi pentru dezvoltarea de
strategii şi politicii de îmbunătăŃire a calităŃii acestor servicii.
Autoritatea NaŃională de Reglementare a Serviciilor Comunitare de UtilităŃi Publice

(ANRSC) este responsabilă de stabilirea legislaŃiei şi a politicii naŃionale pentru utilităŃi
publice în România. Este organismul de reglementare care aprobă preŃurile şi tarifele
pentru serviciile de apă şi canalizare, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.
32/2002.
AgenŃiile de ProtecŃie a Mediului locale (din fiecare judeŃ) sunt responsabile pentru
activităŃile de monitorizare a mediului. Ele au dreptul de a elibera autorizaŃiile de mediu şi
sunt responsabile pentru identificarea şi selectarea proiectelor prioritare şi planificarea
lucrărilor în domeniul protecŃiei mediului.
Organismele Intermediare sunt organismele publice desemnate de MMDD pentru POS

Mediu, care, prin delegare de la Autoritatea de Management, implementează operaŃii în
cadrul POS Mediu; AgenŃii de ProtecŃie a Mediului. Aceste organisme joacă un rol
important în programarea proiectelor specifice şi în evaluarea activităŃilor.
AdministraŃia NaŃională „Apele Române” este responsabilă pentru punerea în

aplicare a politicii de management a apelor.
EC DG REGIO este DirecŃia Generală din cadrul Comisiei Europene, care controlează
respectarea procesului de implementare a măsurii în conformitate cu dispoziŃiile
prevăzute în Memorandumul de FinanŃare.
BEI, BERD, KfW şi alte IFI sunt co-finanŃatori ai măsurilor ISPA aprobate; s-ar putea
asigura co-finanŃarea pentru măsurile sprijinite de Uniunea Europeană prin Fondurile de
Coeziune.
Consiliile Locale sunt responsabile de administrarea domeniului public din aglomerările

urbane, inclusiv a infrastructurii de apă şi de colectare/tratare a apelor uzate.
AM / ADI AsociaŃia MunicipalităŃilor, aşa-numitele AsociaŃii de dezvoltare inter-

comunitară sunt beneficiari care reprezintă competenŃa publică legată de gestionarea
apei şi a serviciilor de apă uzată, competenŃă transferată la AM / ADI de către consiliile
locale. AM / ADI deleagă managementul acestor servicii la Operatori Regionali şi
controlează performanŃă lor.
Operatorii regionali sunt beneficiarii responsabili pentru dezvoltarea, construirea şi

exploatarea sistemului de alimentare cu apă potabilă, a sistemului de colectare a apelor
uzate şi a facilităŃilor de tratare a apei.
Grupul Ńintă al proiectul cuprinde toată populaŃia din judeŃele în cauză. Apele de
suprafaŃă curate sunt importante, de asemenea, pentru populaŃiile din aval. Prezentul
Master Plan al JudeŃului Bacău acoperă o gamă extinsă de servicii de apă şi apă uzată,
inclusiv industriile principale existente şi planificate, oraşele satelit precum şi relaŃiile
interactive dintre serviciile de apă şi de colectare a apelor uzate. Pe această bază pot fi
elaborate Master Planuri Regionale cuprinzătoare.
MMDD – Autoritatea de Management pentru POS Mediu şi organismele intermediare

regionale sunt grupuri-Ńintă importante pentru obiective de construire de capacităŃi.
1.2 Obiectiv general şi abordare pentru dezvoltarea Master Planului
Prezentul Master Plan pentru JudeŃul Bacău, care acoperă o perioadă de 30 de ani,
arată şi listează pe priorităŃi investiŃiile necesare şi alte nevoi pentru a realiza
conformarea cu acquis-ul UE şi acquis-ul românesc pentru serviciile publice de apă, în
perioada de tranziŃie stabilită. InvestiŃiile vor îmbunătăŃi calitatea mediului şi dezvoltarea
socio-economică.
Întrucât acest Master Plan este aplicabil la nivelul întregului judeŃ, va servi de asemenea
ca bază pentru toate măsurile luate în fiecare oraş al regiuni. O vedere de ansamblu a
acestor măsuri a fost inclusă în Master Plan. Principalele informaŃii şi datele de
importanŃă critică au fost colectate, verificate şi analizate pentru a evalua situaŃia actuală
şi pentru a face proiecŃii. A fost elaborat un plan de investiŃii pe termen lung, luându-se în
considerare obiectivele şi strategia şi totodată cele mai fezabile opŃiuni. După o analiză
economică şi financiară, macro-suportabilitatea a fost evaluată iar proiectele prioritare au
fost definite.
Master Planul ar trebui de asemenea să ajute beneficiarii locali ai Fondului de coeziune

în implementarea unei operări viabile şi eficiente. Toate comunităŃile rurale şi urbane au
fost luate în considerare.
1.3 Structura Raportului
1.3.1 Prezentare Generală
Prezentul Master Plan a fost elaborat pe baza documentului intitulat „Ghid privind
Pregătirea Master Planurilor pentru proiectele de apă şi apă uzată” (ISPA Support
Europa Aid/ 119086/D/SV/RO), care urmează o succesiune logică a cerinŃelor ToR de la
punctele 4.2.1 - 4.2.7.
Principalele componente sunt cuprinse în următoarele două volume:
Volumul I: Raport
Volumul II: Anexe (Capitolul 12)
1.3.2 ConŃinutul Volumului I: Raport
Raportul începe cu un Sumar Executiv (Capitolul 0).
Capitolul 1: „Introducere”, descrie conŃinutul cadru al proiectului, obiectivul general şi

prezintă de asemenea structura raportului.
Capitolul 2: „Analiza situaŃiei curente” focalizat pe resursele naturale, infrastructura

generală, situaŃia socio-economică, cadrul instituŃional, resursele de apă, poluarea apei
şi infrastructura de apă existentă.
Capitolul 3: „ProiecŃii” descrie proiecŃiile socio-economice, precum şi cele legate de

cererea de apă şi debitul de ape uzate, care au fost realizate.
Capitolul 4: EvidenŃiază obiectivele naŃionale şi obiectivele la nivel de judeŃ.
Capitolul 5: „Analiza opŃiunilor” deserveşte în evaluarea variantelor conceptuale de bază.
Capitolul 6: Descrie strategia judeŃeană incluzând măsurile de conformare cu obiectivele

naŃionale.
Capitolul 7: „Planul de investiŃii pe termen lung” descrie toate măsurile de investiŃii

inclusiv costurile operaŃionale, de întreŃinere şi administrare pe întreaga perioadă de 30
de ani.
Capitolul 8: Prezintă rezultatele analizelor financiare şi economice ale acestor măsuri.
Capitolul 9: Prezintă rezultatele evaluării macro-suportabilităŃii.
Capitolul 10: „InvestiŃii prioritare în infrastructură” are ca scop prioritizarea măsurilor

investiŃionale.
Capitolul 11: Descrie planul de acŃiune pentru implementarea proiectului.
1.3.3 ConŃinutul Volumului II: Anexe
Capitolul 12 include Anexele, care sunt structurate după cum urmează:
Anexa A: Date şi Documente Primite, Sursa InformaŃiilor
Anexa B: DocumentaŃia de Mediu
Anexa C: DocumentaŃia Tehnică
Anexa D: Analize
Anexa E: Desene
Anexa A – Date şi Documente Primite, Sursa InformaŃiilor – conŃine o listă de date şi

documente primite, scrisori oficiale, chestionare şi o imagine de ansamblu a datelor
colectate.
Anexa B – DocumentaŃia de Mediu – prezintă un inventar al apei uzate industriale
Anexa C – DocumentaŃia Tehnică – oferă informaŃii de bază, detalii privind alimentarea

cu apă şi evacuarea apei uzate
Anexa D – Analize – conŃine tabelele cu estimări de cost, analize financiare şi economice

şi proiecte identificate
Anexa E – Desene – conŃine toate planurile desenate aferente Master Planului.
1.3.4 InformaŃii esenŃiale şi partea strategică
Următoarele părŃi din MP constituie informaŃii esenŃiale:
a) Capitolul 0 – SUMAR EXECUTIV

b) Anexa C.1 – ANEXE INFORMAłII ESENłIALE
c) Planuri: BC-WS-00-001 „Privire de ansamblu asupra zonelor de alimentare cu apă”
BC-WW-00-001 „Aglomerări apă uzată”
Detalii cu privire la datele colectate, măsurătorile şi investigaŃiile efectuate sunt incluse în

rapoarte şi anexe.
Aceste părŃi totodată evidenŃiază şi comentează opŃiunile de dezvoltare strategică.
Această abordare urmează succesiunea logică a cerinŃelor din ToR.
MASTER PLAN JUDEł BACĂU ANALIZA SITUAłIEI CURENTE
CAPITOLUL 2
ANALIZA SITUAłIEI CURENTE
ILF/I D:\A895\1.Master_Plan_Phase\4.BACAU\4.WORD-VERSION-RO\1.Partea-Scrisa\RO_bc_chapter2_rev1_e.doc
CUPRINS
2 ANALIZA SITUAłIEI CURENTE 2-1
2.1 Abstract 2-1
2.2 Zona Proiectului 2-5
2.3 Caracteristici Naturale 2-6
2.3.1 Mediul 2-6
2.3.2 Clima 2-12
2.3.3 Peisagistică şi topografie 2-12
2.3.4 Geologie şi hidrogeologie 2-13
2.3.5 Ecologie şi zone sensibile 2-25
2.4 Infrastructură 2-27
2.5 Evaluare socio-economică 2-27
2.5.1 EvoluŃia demografică 2-28
2.5.2 Mărimea gospodăriilor 2-34
2.5.3 EvoluŃia economică 2-35
2.5.4 Venit disponibil per gospodărie în JudeŃul Bacău 2-48
2.6 Evaluarea Cadrului InstituŃional şi Juridic 2-54
2.6.1 Cadru administrativ general 2-54
2.6.2 Cadrul juridic 2-62
2.6.3 InstituŃii cu competenŃe în domeniul mediului 2-67
2.6.4 InstituŃii în domeniul apei potabile şi uzate 2-71
2.6.5 Tarife curente 2-81
2.7 Resurse de apă 2-87
2.7.1 General 2-87
2.7.2 Apă de suprafaŃă 2-89
2.7.3 Apă subterană 2-93
2.8 Poluarea apei 2-99
2.8.1 Surse majore de poluare 2-99
2.8.2 Impactul deversării apelor uzate 2-100
2.8.3 Managementul şi depozitarea nămolului 2-103
2.9 Consum curent de apă 2-103
2.9.1 Modelul consumului de apă 2-103
2.9.2 Rezultate ale contorizării orare 2-104
2.9.3 Rezultatele contorizării zilnice 2-106
2.10 FacilităŃi existente şi performanŃă curentă 2-108
2.10.1 Infrastructura de alimentare cu apă 2-108
2.10.2 Infrastructura de apă uzată 2-138
2.11 SuficienŃa datelor 2-170
2.12 Concluzii 2-170
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a iii
TABELE
Table 2.3-1: Resurse de apă teoretice şi tehnic folosibile din BH Siret 2-6
Table 2.3-2: Deversări măsurate ale principalelor râuri în JudeŃul Bacău în 2007 2-6
Table 2.3-3: EvoluŃia utilizării solului în agricultură (suprafaŃă – ha) 2-10
Table 2.3-4: Impactul unei serii de factori asupra situaŃiei calităŃii solului 2-10
Table 2.3-5: Lista zonelor protejate propuse pentru ReŃeaua Europeană Natura 2000 2-12
Table 2.5-1: Numărul mediu de persoane în gospodăriile din România 2-34
Table 2.5-2: Rate de schimb 2-35
Table 2.5-3: PIB raportat la cheltuieli în preŃuri specifice anului 1998 2-36
Table 2.5-4: PIB raportat la cheltuieli în preŃuri curente 2-36
Table 2.5-5: EvoluŃia pieŃei forŃei de muncă româneşti 2-40
Table 2.5-6: Venit mediu per gospodărie în RON 2-40
Table 2.5-7: Compunerea valorii adăugate din România şi PIB în preŃuri specifice 1998 2-41
Table 2.5-8: Valoare adăugată, output şi input colectare apă, tratare şi distribuŃie pe sectoare
economice în 2004 şi preŃuri curente 2-43
Table 2.5-9: Valoare adăugată, output şi input colectare apă, tratare şi distribuŃie pe sectoare
economice în 2004 şi preŃuri curente (continuare) 2-44
Table 2.5-10: Compunerea valorii adăugate a Regiunii de Nord-Est şi PIB în preŃuri curente2-47
Table 2.5-11: Structura veniturilor per gospodărie la nivel naŃional – 2006 & 2007 – RON/lună2-48
Table 2.5-12: Structura veniturilor per gospodărie la nivel naŃional – 2006 & 2007 – % 2-49
Table 2.5-13: Structura cheltuielilor per gospodărie la nivel naŃional – 2006 & 2007 – RON/lună2-50
Table 2.5-14: Structura cheltuielilor per gospodărie la nivel naŃional – 2006 & 2007 – % 2-50
Table 2.5-15: Venit mediu per gospodărie la nivel naŃional - (2006) – RON/lună 2-51
Table 2.5-16: Valoare medie impozite, taxe şi itemi similari la nivel naŃional – RON/lună 2-52
Table 2.5-17: Venitul mediu disponibil per gospodărie la nivel naŃional – RON/lună 2-52
Table 2.5-18: Factori de corecŃie pentru venit mediu disponibil per gospodărie în Jud. Bacău2-52
Table 2.5-19: Venit mediu disponibil per gospodărie în JudeŃul Bacău – RON/lună 2-52
Table 2.5-20: Factori de corecŃie pentru calcularea veniturilor per gospodărie la cei mai mici
decili de venit 2-53
Table 2.5-21: Venit mediu disponibil per gospodărie pentru cei mai mici decili 2-53
Table 2.6-1: EvoluŃia numărului de angajaŃi ai RAGC Bacău 2-74
Table 2.6-2: Cheltuieli pentru alimentarea cu apă (în RON) 2-76
Table 2.6-3: Cheltuieli pentru servicii canalizare (în RON) 2-76
Table 2.6-4: Venituri RAGC Bacău (în RON) 2-76
Table 2.6-5: Sume plătibile la sfârşitul lunii septembrie 2007 2-77
Table 2.6-6: Structura creanŃelor la sfârşitul lunii septembrie 2007 în 2-78
Table 2.6-7: EvoluŃie clienŃi / branşamente 2-79
Table 2.6-8: Număr de branşamente/clienŃi cu apometre 2-80
Table 2.6-9: Procent branşamente/clienŃi cu apometre (în %) 2-80
Table 2.6-10: Indicatori pentru RAGC BACĂU în anul 2006 2-81
Table 2.6-11: Tarife pentru alimentarea cu apă practicate de RAGC Bacău (fără TVA) 2-86
Table 2.6-12: Tarife pentru canalizare practicate de RAGC Bacău (fără TVA) 2-86
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a iv
Table 2.6-13: Tarife pentru apă şi canalizare ale altor localităŃi (inclusiv TVA) 2-86
Table 2.6-14: Tarife pentru apă şi canalizare în Iaşi & Buzău (în RON/m³) 2-86
Table 2.7-1: Principalele surse de apă de suprafaŃă pentru apă potabilă 2-87
Table 2.7-2: Debite râuri 2-89
Table 2.7-3: Volum rezervor 2-90
Table 2.7-4: Calitate a apei râurilor 2-91
Table 2.7-5: ProducŃia de apă din surse de apă de suprafaŃă 2-92
Table 2.7-6: Surse principale în JudeŃul Bacău 2-93
Table 2.7-7: Valori cuprinse în Tratatul de Aderare 2-96
Table 2.7-8: ProducŃia de apă din surse subterane 2-96
Table 2.8-1: StaŃii de epurare existente în JudeŃul Bacău 2-100
Table 2.8-2: Lista celor mai importanŃi poluatori din JudeŃul Bacău 2-102
Table 2.8-3: Deversări industriale neconforme (sursa: APM) 2-102
Table 2.9-1: Vârfuri de consum orar în conformitate cu STAS 2-108
Table 2.9-2: Vârfuri de consum zilnic în conformitate cu STAS 2-108
Table 2.10-1: Rezervoare Oraşul Bacău 2-113
Table 2.10-2: BalanŃa apei Oraşului Bacău 2-115
Table 2.10-3: BalanŃa apei Oneşti 2-125
Table 2.10-4: BalanŃa apei Moineşti 2-135
Table 2.10-5: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Bacău 2-143
Table 2.10-6: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Oneşti 2-150
Table 2.10-7: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Moineşti 2-154
Table 2.10-8: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Târgu Ocna 2-157
Table 2.10-9: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Buhuşi 2-161
Table 2.10-10: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Comăneşti 2-164
Table 2.10-11: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Slănic Moldova 2-166
Table 2.10-12: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Dărmăneşti 2-167
Table 2.10-13: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Podu Turcului 2-169
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina v
FIGURI
Figura 2.2-1: Hartă Bacău 2-5

Figura 2.3-1: UnităŃi geologice în vestul JudeŃului Bacău (harta nr. 21 Bacău). Pentru o
descriere a numerelor P1-P8 vezi text 2-19
Figura 2.3-2: SecŃiune transversală între Muntele Apa şi Siret. Pentru locaŃia secŃiunii vezi
numerele 1-2 din Figura 2.3-1: Pentru o descriere a numerelor P2-P8 vezi text. 2-20
Figura 2.3-3: UnităŃi geologice în estul JudeŃului Bacău (harta nr. 22 Bârlad). Pentru o
descriere a numerelor P6-P8 vezi text. 2-21
Figura 2.3-4: SecŃiune transversală între Sascut şi Ghidigeni. Pentru locaŃia secŃiunii vezi
numerele 3-4 pe Figura 2.3-3. Pentru o descriere a numerelor P6-P8 vezi text. 2-22
Figura 2.5-1: EvoluŃia Demografică în România în intervalul 1970 - 2007 2-29
Figura 2.5-2: EvoluŃia demografică în România în intervalul 1970 - 2007 2-30
Figura 2.5-3: Procentul Regiunii de Nord-Est şi JudeŃului Bacău comparativ cu populaŃia totală
în 2007 2-31
Figura 2.5-4: PopulaŃia în JudeŃul Bacău în perioada 1990 - 2007 2-32
Figura 2.5-5: DistribuŃia aşezărilor umane în JudeŃul Bacău 2-33
Figura 2.5-6: PopulaŃia urbană şi rurală în JudeŃul Bacău 2-34
Figura 2.5-7: EvoluŃia indicelui de preŃ raportat la PIB Cheltuieli (1998=100) 2-38
Figura 2.5-8: EvoluŃia indicelui deflator PIB şi index salarii (1998=100) 2-39
Figura 2.5-9: Compunerea valorii adăugate din România şi PIB în preŃuri specifice 1998 2-41
Figura 2.5-10: Valoare input colectare apă, tratare şi distribuŃie raportată la output pe sectoare
economice în procent în 2004 – Partea 1 2-45
Figura 2.5-11: Valoare input colectare apă, tratare şi distribuŃie raportată la output pe sectoare
economice în procent în 2004 – Partea a 2-a 2-45
Figura 2.5-12: DistribuŃia PIB în preŃuri curente în toate regiunile 2-46
Figura 2.5-13: DistribuŃia valorii adăugate în anul 2004 în preŃuri curente 2-47
Figura 2.6-1: Structura cheltuielilor 2-77
Figura 2.6-2: Lista donatorilor 2-77
Figura 2.7-1: Tipologia râurilor 2-87
Figura 2.7-2: Calitate râuri 2-88
Figura 2.7-3: Prezentare generală surse apă subterană 2-89
Figura 2.7-4: Calitatea apei fronturilor de captare Gherăieşti şi Mărgineni şi reŃelei de apă
pentru Oraşul Bacău, perioada iulie / noiembrie 2007 2-95
Figura 2.7-5: Poluarea cu nitraŃi a forajelor publice individuale (data 2007) 2-97
Figura 2.7-6: Poluarea cu nitraŃi a forajelor publice individuale (data 2002-2007, Figură pusă la
dispoziŃie de MH) 2-98
Figura 2.9-1: Consum orar case individuale 2-105
Figura 2.9-2: Consum zilnic al caselor individuale 2-106
Figura 2.9-3: Consum zilnic pentru blocuri de apartamente 2-107
Figura 2.10-1: Schemă generală a sistemului Oraşului Bacău 2-110
Figura 2.10-2: StaŃia Mărgineni Figura 2.10-3: Front de captare 2-111
Figura 2.10-4: StaŃia Gherăieşti Figura 2.10-5: Front de captare de-a lungul râului în fundal 2-112
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a vi
Figura 2.10-6: Rezervoare BaraŃi Figura 2.10-7: Rezervor Mărgineni 2-113

Figura 2.10-8: StaŃie de pompare Mărgineni Figura 2.10-9: Rezervor Gherăieşti 2-114
Figura 2.10-10: Rezervor Gherăieşti Figura 2.10-11: SP Gherăieşti 2-114
Figura 2.10-12: Schemă generală APA SERV Bacău 2-117
Figura 2.10-13: Lacul Poiana Uzului Figura 2.10-14: Baraj 2-118
Figura 2.10-15: Vedere în aval de baraj Figura 2.10-16: Conductă captare 2-118
Figura 2.10-17: Decantor Figura 2.10-18: Sală filtre 2-120
Figura 2.10-19: StaŃie filtre Figura 2.10-20: Pavilion operare 2-120
Figura 2.10-21: Cameră intrare & amestec Figura 2.10-22: Echipament de clorinare 2-121
Figura 2.10-23: Debitmetre noi instalate Figura 2.10-24: Galerie conducte filtre 2-121
Figura 2.10-25: Pompe apă de spălare Figura 2.10-26: Panou control joasă tensiune 2-121
Figura 2.10-27: Conducte oŃel corodate Figura 2.10-28: Supratraversare Râul Trotuş, avaria
din 2005 2-122
Figura 2.10-29: StaŃie de pompare la Uzina de apă Dărmăneşti – pompe noi, izolare insuficientă a
pompelor 2-123
Figura 2.10-30: StaŃie de pompare la Uzina de apă Dărmăneşti – pompe vechi 2-123
Figura 2.10-31: Rezervor Cuciur Figura 2.10-32: Conducte rezervor, corodate 2-124
Figura 2.10-33: Schemă generală Comăneşti 2-127
Figura 2.10-34: Captare la Râul Ciobănuş 2-128
Figura 2.10-35. Decantor Figura 2.10-36: Pompe dozare chimicale 2-129
Figura 2.10-37: Sală filtre Figura 2.10-38: Pompe spălare 2-129
Figura 2.10-39: Galerie filtre Figura 2.10-40: Echipament de clorinare 2-130
Figura 2.10-41: Rezervor apă tratată Figura 2.10-42: Laborator 2-130
Figura 2.10-43: Sală filtre şi rezervoare 2-130
Figura 2.10-44: Rezervor Leorda Figura 2.10-45: StaŃie de pompare 2-131
Figura 2.10-46: Schemă generală Moineşti 2-133
Figura 2.10-47: Rezervor Christea Figura 2.10-48: Rezervor Brazi 2-134
Figura 2.10-49: Rezervor Micleasca 2-134
Figura 2.10-50: Schemă generală Buhuşi 2-137
Figura 2.10-51: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Bacău 2-142
Figura 2.10-52: Diagramă a fluxului StaŃiilor de epurare din Oneşti 2-149
Figura 2.10-53: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Moineşti 2-154
Figura 2.10-54: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Târgu Ocna 2-157
Figura 2.10-55: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Buhuşi 2-160
Figura 2.10-56: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Comăneşti 2-164
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a vii
2 ANALIZA SITUAłIEI CURENTE
2.1 Abstract
Capitolul 2 descrie situaŃia existentă pentru sistemele de apă şi canalizare din JudeŃul
Bacău. FacilităŃile existente, precum facilităŃi de tratare şi reŃele, au fost vizitate de către
Consultant, fiind realizate contacte cu autorităŃile responsabile pentru a culege informaŃii
detaliate privind situaŃia curentă.
Rezultatele culegerii de date şi ale altor investigaŃii sunt prezentate sumar mai jos.
JudeŃul Bacău este situat în nord-estul României, având o populaŃie de aproximativ

722.000 locuitori. ReşedinŃa de judeŃ este oraşul Bacău. Oneşti, Comăneşti, Moineşti,
Buhuşi, Slănic Moldova, Târgu Ocna şi Dărmăneşti sunt alte oraşe importante ale
judeŃului. Principalele râuri sunt Siret, Trotuş, BistriŃa, Tazlău şi Berhea.
JudeŃul Bacău are o climă continentală, cu veri calde şi ierni reci, cu o circulaŃie
atmosferică predominantă dinspre nord şi nord-vest. În zonele de munte clima este
moderat-continentală cu importante ninsori pe perioada iernii.
Caracteristicile geologice ale JudeŃul Bacău cuprind arcul estic al MunŃilor CarpaŃi,
zonele joase ale râurilor şi Podişul Moldovei. MunŃii CarpaŃi sunt constituiŃi din roci
sedimentare din Cretacic până în Pliocen. Principalele structuri tectonice sunt cute
tectonice orientate pe direcŃia nord-sud. Cele mai recente sedimente sunt depozitele
fluviatile din Cuaternar ce se găsesc în zonele depresionare ale râurilor.
InvestigaŃiile socio-economice au furnizat informaŃii privind dezvoltarea demografică,

macro-economia, gradul de angajare a forŃei de muncă, principalele industrii şi sectorul
apei. Pe 01.01.2007, JudeŃul Bacău avea 721.848 locuitori, reprezentând 3,3% din
totalul populaŃiei României. PopulaŃia JudeŃului Bacău a scăzut de la 736.347 locuitori în
1990 la 721.848 locuitori în 2007 cu o rată anuală de descreştere de 0,12%. Valoarea
echivalează cu un declin mai lent al populaŃiei comparativ cu media la nivel naŃional
(0,43% per an). Gospodăria medie cuprinde 3 locuitori.
S-a realizat o evaluare a cadrului instituŃional şi juridic. Cea mai importantă instituŃie
locală în domeniul apei este APA SERV pentru judeŃ şi RAGC pentru Oraşul Bacău.
Resursele de apă ale JudeŃului Bacău se compun din surse subterane şi surse de
suprafaŃă, principalele surse de suprafaŃă fiind reprezentate de Râul Uzului prin Lacul
Poiana Uzului şi râul Ciobănuş. Sursele principale de apă subterană sunt fronturile de
captare apă subterană Mărgineni, Gherăieşti, şi Poiana Morii. Mai sunt disponibile
izvoare locale, în special în zonele de munte.
Alimentarea cu apă
Toate cele 8 oraşe şi 45 din cele 85 de comune rurale dispun de sisteme de alimentare
cu apă. Sistemele din mediul urban şi 8 sisteme din mediul rural sunt preponderent
vechi, în timp ce celelalte sisteme au fost construite în ultimii ani.
Principalele surse de alimentare cu apă sunt râul Uzului prin Lacul Poiana Uzului pentru
sistemul oraşului Bacău şi oraşele din Valea Trotuşului (Comăneşti, Moineşti,
Dărmăneşti, Târgu Ocna, Oneşti), râul Ciobănuş pentru oraşul Comăneşti, fronturile de
captare Gherăieşti şi Mărgineni pentru Oraşul Bacău şi frontul de captare Poiana Morii
pentru oraşul Buhuşi.
Există un număr de 2 Uzine de Tratare a Apei (UTA) în operare, UTA Caraboia

(Dărmăneşti) alimentând sistemul oraşului Bacău şi oraşele din Valea Trotuşului şi UTA
Ciobănuş care alimentează Comăneşti şi Asău.
Lungimea totală a reŃelei existente este de aproximativ 1.100 km, 50 % regăsindu-se în

mediul urban. Rata medie de branşare este de 47 %, 340.000 din cei 722.000 de
locuitori fiind conectaŃi la sisteme de alimentare cu apă.
Problemele generale sunt gestionate, situaŃia curentă a sistemelor de alimentare cu apă

este listată, iar proiectele în derulare sunt evaluate. A fost evaluată performanŃa
operaŃională curentă a captărilor de apă, a uzinelor de tratare a apei, aducŃiunilor de apă,
rezervoarelor, staŃiilor de pompare şi reŃelelor de distribuŃie, fiind totodată propuse
măsuri pentru îmbunătăŃirea situaŃiei în vederea creării de sisteme adecvate de
alimentare cu apă.
Toate oraşele dispun predominant de reŃele vechi de distribuŃie, cu pierderi însemnate,

ajungând la aproximativ 50 % din producŃie. ReŃelele noi, construite în ultimii ani, se
prezintă în general în condiŃii bune.
Există sisteme de transport al apei de aproximativ 8,5 km lungime între sursa Uzului şi
UTA Carboiaia, un sistem de transport de aproximativ 53 km lungime între UTA şi Oraşul
Bacău, un sistem de transport de 10,1 km între UTA şi Comăneşti şi un sistem de
transport de 29 km între UTA şi Oneşti. Proiectul ISPA în derulare pentru Oraşul Bacău
cuprinde schimbarea sistemului de transport de la Lacul Poiana Uzului şi o nouă Uzină
de Tratare a Apei BaraŃi localizată în apropierea oraşului.
Un număr de 55 din 85 de comune rurale prezintă niveluri ale nitraŃilor peste limitele
legale în puŃurile publice (pentru majoritatea acestora, parametrul nitrat este critic).
Pentru conformarea la reglementările privind alimentarea cu apă, toate acestea trebuie
să dispună de sisteme adecvate de alimentare cu apă până în 2015.
În prezent, principalii furnizori şi operatori ai judeŃului sunt S.C. APA SERV BACĂU şi
RAGC Bacău. RAGC Bacău este deŃinută de către Consiliul Local Bacău şi prestează
servicii de alimentare cu apă şi canalizare doar pentru oraşul Bacău. S.C. APA SERV
BACĂU prestează servicii de apă şi canalizare pentru 4 oraşe şi 35 de comune. Numărul
de angajaŃi în 2007 era de 578 pentru RAGC, iar tariful era de 2,21/0,84 RON/m³ pentru
serviciile de apă/canal.
Colectarea şi tratarea apelor uzate
Cele mai multe StaŃii de Epurare a Apelor Uzate (SEAU) din JudeŃul Bacău sunt vechi iar
componentele structurale şi electromecanice sunt într-o stare avansată de uzură. StaŃiile
deversează efluent insuficient tratat în râuri şi cursuri emisar. SituaŃia este cauzată
preponderent de faptul că facilităŃile existente sunt vechi şi depăşite moral, de
nerealizarea de reinvestiŃii în trecut ca urmare a lipsei de finanŃare proprie şi de nivelul
limitat de înŃelegere privind operarea eficientă la nivel tehnic şi financiar a staŃiilor de
epurare.
Tratarea terŃiară nu a fost implementată în nici o staŃie de epurare, deziderat cerut pentru
toate staŃiile de epurare cu peste 10,000 P.E., totodată nefiind implementate măsuri
adecvate de management al nămolului.
Sistemele de colectare a apelor uzate sunt în stare avansată de uzură ca urmare a

nivelului mare al exfiltrărilor şi infiltrărilor şi conectărilor inadecvate între conductele de
apă pluvială şi colectoarele de apă uzată.
Principalele probleme identificate sunt:
1. Debitul influent în facilităŃile de epurare şi concentraŃiile scăzute de poluanŃi

degradabili indică nivelul ridicat spre foarte ridicat al infiltrărilor de apă în reŃelele de
canalizare din oraşele analizate;
2. Nu este neobişnuită prezenŃa de secŃiuni de conductă deteriorate (beton sfărâmat,
secŃiuni colmatate, conducte de beton prin care au pătruns rădăcini de arbori etc.);
3. Rata insuficientă de branşare la reŃelele de canalizare induce riscuri importante de
sănătate publică în cele mai multe oraşe, în special în zonele în care populaŃia este
alimentată din reŃeaua de alimentare cu apă;
4. Apa uzată este parŃial deversată direct în cursuri de apă de suprafaŃă prin ocolirea
facilităŃilor de epurare existente.
În JudeŃul Bacău există în total 545 km de reŃea de canalizare. Un număr de aproximativ

251.000 P.E. sunt deja conectaŃi, ceea ce echivalează cu o rată de conectare de 28 %
raportat la totalul de 887.000 p.e. (35 % raportat la populaŃia judeŃului). Cea mai mare
parte a reŃelelor sunt mai vechi de 40 de ani şi se află în stare precară, iar din experienŃă
o rată a infiltrărilor de 30 % poate fi considerată drept normală. Vor fi realizate investigaŃii
suplimentare în etapa de fezabilitate.
Următoarele oraşe dispun de facilităŃi de tratare a apelor uzate:

Localitatea Tratare în cadrul StaŃiei În operare
de epurare
Bacău Secundară da, (noi componente fiind în execuŃie)
Oneşti Secundară Da
Moineşti Secundară Da
Târgu Ocna Secundară Da
Buhuşi Secundară Da
Comăneşti Secundară Da
Slănic Moldova Secundară Da
Dărmăneşti Secundară Da
Podu Turcului Mecanică ?
Unele comune au soluŃii individuale de epurare pentru blocurile de apartamente, precum

fose septice sau staŃii de epurare monobloc. Numărul exact al acestora nu este
cunoscut.
Apă Uzată Industrială
Pe durata întregii campanii de culegere de date s-a pregătit o bază de date cu accent
special pe apele uzate industriale şi pe companiile care deversează apă uzată în JudeŃul
Bacău (a se vedea Anexa B5).
Un număr de 22 din 85 de unităŃi industriale din JudeŃul Bacău deversează direct în râuri
(râurile Siret, Trotuş, BistriŃa, Tazlău şi Oituz). Cele mai multe dintre acestea dispun cel
puŃin de treaptă mecanică, altele având şi treapta de epurare biologică.
Restul de 63 de unităŃi industriale deversează în reŃeaua de canalizare existentă. Cele

mai multe dispun de facilităŃi de pre-epurare sau epurare cu tratare mecanică şi
biologică. Aceste deversări pot afecta procesul de tratare şi capacitatea hidraulică a
staŃiei de epurare municipale şi trebuie să fie avute în vedere cu ocazia proiectării
facilităŃilor.
Evacuarea nămolului
Trebuie subliniat că nu există o bază de date demnă de încredere pentru a estima

calitatea nămolului provenind din staŃiile de epurare.
Nu există informaŃii solide privind locaŃii sau localităŃi de depozitare a nămolului. Pentru a
evita orice impact negativ asupra mediului, sistemul de gestionare a nămolului necesită
îmbunătăŃire imediată.
2.2 Zona Proiectului
JudeŃul Bacău este situat în partea de nord-est a României, în Moldova, având o

suprafaŃă de 6.621 km². PopulaŃia judeŃului este de aproximativ 722.000 locuitori iar
principalele unităŃi administrative sunt: 3 municipii (Bacău, Oneşti, Moineşti), 5 oraşe
(Buhuşi, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Dărmăneşti şi Comăneşti) şi 85 de comune.
Municipiul reşedinŃă de judeŃ este Bacău, cu 179.442 locuitori.
Oraşul Bacău este unul din oraşele importante ale Moldovei, având acces la mai multe
drumuri europene.
JudeŃul Bacău a fost unul dintre cele mai industrializate din regiune şi rămâne cel mai
important centru industrial al Moldovei. Există două mari rafinării la Oneşti şi Dărmăneşti.
Industriile predominante la nivel de judeŃ sunt: industria chimică şi a petrolului, industria
alimentară, industria materialelor de construcŃii, industria lemnului şi a hârtiei, industria
textilă, industria componentelor mecanice, industria aeronautică.
Terenul agricol din JudeŃul Bacău era de 323.595 ha în 2000, reprezentând 48,9% din
suprafaŃa totală a judeŃului. Pădurile şi alte terenuri împădurite reprezintă 40,3% din
suprafaŃa totală a judeŃului.
Următoarea figură prezintă o hartă a judeŃului, inclusiv o hartă cu locaŃia judeŃului la

nivelul României.
Figura 2.2-1: Hartă Bacău
Geografia judeŃului Bacău este una complexă. Partea de vest este dominată de munŃi în
timp ce partea de est cuprinde platouri deluroase. Zonele de est ale judeŃului sunt
constituite din valea Râului Siret şi zone deluroase poziŃionate la est de Râul Siret.
Partea centrală, cu dealuri line, este drenată de Râul Tazlău către valea Râului Trotuş.
PărŃile vestice şi nord-vestice sunt constituite din zone muntoase, la vest de Râul Trotuş.
2.3 Caracteristici Naturale
2.3.1 Mediul
2.3.1.1 Apa
Resursele de apă ale JudeŃului Bacău sunt ape de suprafaŃă (râuri, lacuri naturale şi
artificiale) şi, într-o măsură mai mică, ape subterane.
JudeŃul Bacău este acoperit de Bazinul Hidrografic Siret (HB).
Resurse de suprafaŃă Resurse subterane
Teoretice Tehnic folosibile Teoretice Tehnic folosibile
Milioane m³/an Milioane m³/an Milioane m³/an Milioane m³/an
1310 470 170 140

Sursa: DirecŃia de apă Siret - Bacău
Table 2.3-1: Resurse de apă teoretice şi tehnic folosibile din BH Siret
Principalele râuri în JudeŃul Bacău sunt Siret, Trotuş şi Tazlău. Principalele caracteristici
ale acestor râuri sunt prezentate succint în tabelul de mai jos.
StaŃie Debit maxim în Debit mediu

Nr. Râuri
Hidrometrică 2007 (m³/s) multianual (m³/s)
Bazin hidrografic Siret
2. Siret / 102 km Drăgeşti 581 / 7.08.07 77,0
3. Trotuş / 124 km Vrânceni 768 / 24.10.07 34,9
4. Tazlău / 64 km Helegiu 148 / 23.10.07 5,28

Sursa: DirecŃia de apă Siret - Bacău şi DirecŃia de apă Prut-Bacău
Table 2.3-2: Deversări măsurate ale principalelor râuri în JudeŃul Bacău în 2007
BistriŃa este şi el un râu care traversează JudeŃul Bacău, însă pe o secŃiune mai redusă
(doar 48 km).
Există câteva lacuri de înmagazinare – Bacău, Răcăciuni, Bereşti, Racova, Gârleni,

Lilieci, Răcătau. Horgeşti şi Poiana Uzului – care au un rol important în generarea de
hidroenergie, în irigare, ca sursă de apă de suprafaŃă, ca fond piscicol şi structuri de
prevenire a inundaŃiilor.
Primul acvifer de apă subterană în câmpiile râurilor din JudeŃul Bacău se găsesc la
aproximativ 6 m adâncime.
O analiză a parametrilor fizici şi chimici realizată în 2007 a demonstrat că în majoritatea

cazurilor calitatea apei subterane încă este inadecvată pentru folosirea ca şi sursă de
apă potabilă. Riscul este ridicat pentru perioade scurtă, medie şi lungă; decontaminarea
apelor subterane va fi dificilă şi foarte costisitoare de realizat, iar în unele zone chiar
imposibilă. Cele mai poluate ape subterane sunt poluate de unele companii chimice
precum SC Amurco SRL Bacău, SC Carom SA Oneşti, SC Chimcomplex SA Borzeşti,
SC Rafo Oneşti.
Cele mai importante surse de apă potabilă sunt apele de suprafaŃă folosind filtre rapide
în facilităŃile din Dărmăneşti, Ciobănuş şi Slănic. Mai există mici surse de apă subterană
de adâncime – Bacău şi Buhuşi – şi surse de apă subterană de foarte mare adâncime
(peste 250 m) – Săscut şi Podu Turcului.
Oraşele legate la reŃeaua centrală de distribuŃie a apei potabile sunt: Bacău, Oneşti,
Moineşti, Târgu Ocna, Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti şi Slănic Moldova.
2.3.1.2 Deşeuri
ActivităŃile socio-economice şi industriale din JudeŃul Bacău duc la generarea unor

volume substanŃiale de deşeuri casnice şi industriale. Gestionarea colectării,
transportului şi depozitării acestor deşeuri nu a fost o prioritate în trecut şi, în consecinŃă,
starea mediului induce un risc major populaŃiei.
Deşeurile urbane sunt compuse din deşeuri casnice, deşeuri generate de companii şi
instituŃii, deşeuri stradale, deşeuri organice din parcuri şi grădini, cât şi deşeuri provenite
din activităŃi de construire şi demolare.
Managementul deşeurilor solide reprezintă una dintre cele mai critice probleme de
protecŃie a mediului. Acest aspect este acutizat de faptul că există o diferenŃa majoră
între ratele de colectare din mediul urban şi respectiv cel rural.
În JudeŃul Bacău, managementul deşeurilor urbane nu a ajuns încă la standarde

europene; în majoritatea zonele rurale nu s-a implementat încă un sistem de colectare a
deşeurilor.
În zonele urbane precum Bacău, Oneşti, Buhuşi, Târgu Ocna, Comăneşti, Moineşti,
Slănic Moldova şi Dărmăneşti, managementul deşeurilor urbane – colectare, transport şi
depozitare – este asigurat de 8 companii de salubrizare, în timp ce într-un număr redus
de zone rurale – Sacut, Racaciuni, Podu Turcului şi Garleni – există 4 mici companii
locale de salubrizare.
Rata totală de colectare a deşeurilor în JudeŃul Bacău în 2006 a fost de aproximativ 42%
din întreaga populaŃie; în zonele urbane, rata de acoperire a fost de 81,7 % iar în mediul
rural rata de colectare este în continuare foarte mică, în speŃă 6,82 %.
Colectarea selectivă a deşeurilor municipale a fost realizată în 2003 de 2 companii, SC

SOMA SRL Bacău şi SC PREST SERV SA Moineşti; alte câteva companii – REMAT,
Gospomas, Matrec Impex, Trotuşul Socom, Iricard şi Andrei asigură acum colectarea şi
tratarea pentru recuperarea deşeurilor care prezintă valoare, precum hârtie, carton,
plastic, metale etc.
Există 2 facilităŃi pentru recuperarea deşeurilor colectate în mod selectiv: SC LETEA SA

– fabrica de hârtie şi SC SELENA SRL Bacău care reciclează plastic şi sticle de tip PET.
JudeŃul Bacău dispune de 7 rampe vechi de depozitare a deşeurilor municipale: Bacău -

Nicolae Bălcescu, Oneşti – Filipeşti, Moineşti, Comăneşti, Buhuşi, Târgu Ocna şi
Dărmăneşti. Nici una dintre acestea nu este conformă cu standardele europene sau cu
legislaŃia naŃională, fiind realizată doar colectare mixtă a deşeurilor. Mai există 151 de
locaŃii de depozitare în mediul rural. Toate acestea, atât din mediul urban, cât şi rural vor
fi închise în 2009.
Pentru a îmbunătăŃi managementul deşeurilor în JudeŃul Bacău, se află în derulare un

proiect ISPA: „Managementul integrat al deşeurilor pentru Municipiul Bacău şi
împrejurimi”; data de finalizare a proiectului fiind anul 2010. Proiectul va deservi
populaŃia oraşului Bacău şi din 22 de sate şi va acoperi aproximativ 40% din populaŃia
totală a judeŃului.
Alte câteva proiecte finanŃate prin PHARE CES 2004 cu scheme ce presupun sume
nerambursabile mai mici (contracte în 2006) sunt şi ele în curs de implementare:
• Colectarea selectivă şi transportul deşeurilor în zona turistică Târgu Ocna,

• ECO Valea Muntelui – colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor prin staŃia de
transfer Comăneşti,
• Colectare selectivă şi sistem de recuperare şi optimizare a transportului deşeurilor în
Moineşti şi satele învecinate.
Mai există 2 companii care asigură colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi

electronice (WEEE): SOMA SRL Bacău şi SC DTM WASTE RECYCLING SRL –
Bucureşti care dispune de o facilitate în Bacău.
În ceea ce priveşte deşeurile industriale, activităŃile specifice rampelor de depozitare au

încetat în rampele de depozitare industriale ale principalelor companii poluatoare – SC
SOFERT SRL, SC Expanet Traiding SRL – Rafinăria Dărmăneşti, SC Chimcomplex SA
Borzeşti, SC Rafo Oneşti, SNP Petrom Moineşti.
În ceea ce priveşte deşeurile industriale, prognoza indică o reducere considerabilă a

acestui tip de deşeuri ca urmare a reducerii substanŃiale a diferitelor ramuri industriale,
precum este cazul industriei chimice.
2.3.1.3 Mediul urban
Dezvoltarea zonelor urbane este caracterizată de parametri de ordin social, economic,

cultural, politic şi ecologic. Raportul dintre suprafaŃa totală şi cea construită este definit
de tipologii ale aşezărilor, topografie şi prezenŃa cursurilor de apă.
Factorii foarte importanŃi care trebuie avuŃi în vedere la construirea de structuri înalte
sunt capacitatea portantă şi comportamentul subsolului. FuncŃionarea unei zone urbane
trebuie asigurată prin furnizarea utilităŃilor şi facilităŃilor infrastructurale necesare
(alimentare cu apă, colectare apă uzată, alimentare cu energie electrică şi termică, gaze
naturale, trotuare şi străzi, zone verzi, parcuri şi grădini, rampe de depozitare pentru
deşeuri casnice şi inerte etc.), care să fie conforme cu standardele minime de confort şi
sănătate pentru populaŃie.
Cele mai importante oraşe din JudeŃul Bacău sunt Bacău, Oneşti, Moineşti, Târgu Ocna,
Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti şi Slănic Moldova.
2.3.1.4 InteracŃiunea Agricultură – Mediu
Pe lângă sectorul industrial, sectorul agricol poate deveni o importantă sursă de poluare,
cu posibil impact negativ asupra calităŃii mediului (în special asupra apei şi solului),
asupra biodiversităŃii naturale cât şi asupra florei şi faunei, putând afecta sau chiar
distruge unele ecosisteme.
EvoluŃia utilizării solului în agricultură în ultimii ani (începând cu anul 2000) în JudeŃul
Bacău este prezentată în tabelul de mai jos (sursa “Raport privind starea mediului în
JudeŃul Bacău în anul 2007”):
Nr. Utilizare SuprafaŃă [ha]

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
1. Teren arabil 184.730 184.715 183.392 184.113 184.742 186.856 186.845 186.845
2. Păşuni 87.999 88.323 87.101 88.360 88.122 86.548 86.500 86.500
FâneŃe şi terenuri
3. 41.458 40.992 39.988 40.366 40.157 39.557 39.557 39.557
înierbate natural
Podgorii şi
4. pepiniere culturi viŃă 7.764 7.611 7.596 7.571 5.126 5.130 5.148 5.148
de vie
Livezi şi pepiniere
5. 3.391 3.476 3.414 2.661 1.675 1.686 1.727 1.727
arbori
TOTAL SUPRAFAłĂ
322.889 322.889 325.342 325.117 321.491 323.071 319.822 319.777
AGRICULTURĂ
Table 2.3-3: EvoluŃia utilizării solului în agricultură (suprafaŃă – ha)
SuprafaŃă (ha)
Factori dăunători
2003 2004 2005 2006 2007
Eroziune 182.066 182.162 182.212 182.537 183.085
Alunecări de teren 89.702 89.668 89.814 89.866 89.866
Zone inundabile 13.762 13.762 15.861 15.873 15.873
Daune acizi 80.138 80.166 80.772 82.320 82.712
JudeŃul BACĂU
Compactare sol cauzată

119.000 119.000 119.787 120.253 120.253
de lucrări improprii
Deficit nutrienŃi 224.989 225.369 226.223 226.298 226.298
Volum edafic redus 27.448 27.448 28.021 28.021 28.021
Salinizare 1.365 1.365 1.545 1.587 1.596
Exces de umiditate în
32.506 32.506 32.506 32.506 35.506
sol
Gleizare 39.686 39.656 40.925 42.409 42.409
Pseudo-gleizare 89.450 89.450 89.563 90.460 90.460
Secetă periodică 67.920 67.920 67.920 67.920 67.920
Deşertificare 4.700 4.700 4.700 4.700 4.700
Table 2.3-4: Impactul unei serii de factori asupra situaŃiei calităŃii solului
Impactul unor factori – precum eroziunea, alunecările de teren, zonele inundabile,

efectele acizilor, compactarea, deficitul de nutrienŃi etc. – asupra calităŃii solului în
JudeŃul Bacău este sumarizat în tabelul de mai sus.
2.3.1.5 Biodiversitate
Identificarea habitatelor în JudeŃul Bacău a fost realizată luând în considerare o serie de

factori precum speciile dominante, formarea plantelor, caracteristicile zonei, locaŃia
geografică, altitudinea, topografia, rocile şi solul.
Diversitatea solului şi condiŃiile climatice şi hidrografice din JudeŃul Bacău au fost

favorabile dezvoltării de habitate bogate şi variate.
În JudeŃul Bacău au fost identificate 12 tipuri de habitate acoperind o suprafaŃă totală de

3.673,84 ha:
• Habitate de apă dulce – 1 habitat acoperind o suprafaŃă totală de 49,42 ha;

• Habitate specifice pajiştilor şi tufărişurilor – 7 habitate acoperind o suprafaŃă totală
de 559,15 ha;
• Habitate de pădure – 4 habitate acoperind o suprafaŃă totală de 3065,27 ha.
Flora sălbatică de interes comunitar în JudeŃul Bacău cuprinde 7 specii de plante

superioare acoperite de EGD 57/2007 privind regimul zonelor protejate, conservarea
habitatelor naturale şi conservarea florei şi faunei sălbatice.
Flora sălbatică de interes naŃional în JudeŃul Bacău cuprinde 34 de specii de plante.
Fauna sălbatică de interes comunitar în JudeŃul Bacău cuprinde 217 specii de animale,
incluzând 15 specii de mamifere, 174 specii de pasări, 7 specii de reptile, 11 specii de
amfibiei, 4 specii de peşti, 2 specii de nevertebrate şi 4 specii de insecte.
Fauna sălbatică de interes naŃional în JudeŃul Bacău cuprinde 70 de specii de animale,

incluzând 14 specii de mamifere, 46 specii de păsări, 3 specii de reptile, 5 specii de
amfibieni, 1 specie de peşte şi 1 specie de insecte.
2.3.1.6 Tipuri de zone protejate
JudeŃul Bacău dispune de următoarele tipuri de zone protejate:
• 12 zone naturale protejate de interes naŃional, acoperind o suprafaŃă de 9.710,70 ha

• 17 zone naturale protejate de interes judeŃean şi local, acoperind o suprafaŃă de
125,83 ha
• 2 zone speciale protejate (SPA) acoperind o suprafaŃă de 16.030,9 ha, din care
7.394,74 ha sunt localizate pe teritoriul JudeŃului Bacău.
• 4 situri de importanŃă comunitară (SCI), primele 3 acoperind o suprafaŃă totală de
5.131,70 ha, toate fiind localizate pe teritoriul JudeŃului Bacău.
SuprafaŃă (ha)
Suprapunere SuprafaŃă
SuprafaŃă
zone SCI/ judeŃ
Nr. Total SCI/ judeŃ
Nume SCI ALPM SCI/SPA (%) (ha)
(ha)
1 Creasta Nemirei Jud. Bacău 3550 3550 100 0,536
2 Slănic Jud. Bacău 1392 1392 0 0,210
3 Dealul Perchiu Jud. Bacău 189 189 100 0,028
4 Putnea-Vrancea Nu sunt date
TOTAL 5.131,70 5.131,70 - 0,774
Table 2.3-5: Lista zonelor protejate propuse pentru ReŃeaua Europeană Natura 2000
Unii dintre factorii antropogeni care afectează în mod curent biodiversitatea în JudeŃul
Bacău sunt:
• Depozitarea necontrolată a deşeurilor şi deversarea de efluenŃi, cu impact negativ

asupra ecosistemelor terestre şi acvatice;
• Agricultura care foloseşte pesticide, erbicide şi îngrăşăminte chimice
• Despăduriri ilegale, fără replantări, cu impact negativ asupra ecosistemelor silvice;
• Vânarea şi pescuirea ilegală de specii de interes comunitar (SCI), în special pe
perioada sezoanelor de prohibiŃie;
• Extragerea de nisip şi pietriş din balastiere;
• Proiecte de investiŃii precum infrastructură de transport, urbanizare, turism, poluare
cauzată de activităŃi economice etc.
2.3.2 Clima
JudeŃul Bacău are o climă continentală, cu ierni reci şi veri calde, şi o circulaŃie
atmosferică predominantă dinspre nord şi nord-vest. În zonele montane, clima este
moderat-continentală cu ninsori importante iarna.
Temperatura medie este cuprinsă între 2°C în zona montană şi 9°C în zona
subcarpatică.
2.3.3 Peisagistică şi topografie
Localizat în partea de est a României (centrul Moldovei), JudeŃul Bacău dispune de o

suprafaŃă de 6.621 km2 (2,8% din teritoriul naŃional). PopulaŃia judeŃului este de
aproximativ 722.000 locuitori, iar principalele unităŃi administrative sunt: 3 municipii
(Bacău, Oneşti, Moineşti), 5 oraşe (Buhuşi, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Dărmăneşti şi
Comăneşti) şi 85 de comune. ReşedinŃa de judeŃ este oraşul Bacău, cu 179.442 locuitori.
Geografia JudeŃului Bacău este una complexă. Partea de vest este dominată de munŃi în
timp ce partea de est cuprinde platouri deluroase. PărŃile estice ale judeŃului sunt
constituite din valea Râului Siret şi zonele deluroase ale Râului Siret.
Partea centrală cu dealuri line este drenată de râul Tazlău către valea Râului Trotuş.
PărŃile vestice şi nord-vestice sunt constituite din zonele montane aflate la vest de Râul
Trotuş.
Resursele hidrografice ale judeŃului sunt extinse şi includ râuri, lacuri şi apă subterană.
Întreaga reŃea hidrografică este legată de Râul Siret. Alte râuri importante sunt Trotuş,
BistriŃa, Tazlău, Caşin, Oituz etc. Există două tipuri de lacuri, după modul de origine: un
lac natural (Balatau) şi un baraj artificial (Uz).
Terenul agricol al JudeŃului Bacău era de 323.595 ha în 2000, reprezentând 48,9% din
suprafaŃa totală a judeŃului. Terenul arabil (184.657 ha) reprezintă 57,1% din suprafaŃa
agricolă, 27,1% este ocupat de păşuni, vii şi livezi (11.087 ha) reprezentând 3,4% din
aceeaşi suprafaŃă. Pădurile şi alte terenuri împădurite reprezintă 40,3% din suprafaŃa
totală a judeŃului.
StaŃiunea Slănic-Moldova este principala atracŃie turistică, care atrage vizitatori atât
pentru petrecerea timpului liber, cât şi pentru tratament. În apropiere de Slănic-Moldova
se găsesc minele de sare Târgu Ocna.
2.3.4 Geologie şi hidrogeologie
2.3.4.1 Introducere
Ca primă etapă privind pregătirea geologică-hidrogeologică a Master Planului, se va

realiza în acest capitol o prezentare generală a principalelor unităŃi geologice ale
JudeŃului Bacău şi a caracteristicilor hidrogeologice generale.
Datele se bazează pe hărŃile geologice şi hidrogeologice ale României (vezi Capitolul

1.2). HărŃile geologice la scara 1:200,000 acoperă JudeŃul Bacău. Datele hidrogeologice
sunt extrase din harta hidrogeologică a României scara 1:1.000,000. Nu sunt disponibile
în prezent hărŃi hidrogeologice detaliate.
Acest capitol se constituie într-o primă abordare generală privind geologia şi

hidrogeologia JudeŃului Bacău. În proiectele ulterioare trebuie realizată o cercetare
detaliată şi o culegere de date specifice.
2.3.4.2 Date disponibile
Sursele de date disponibile pentru prezentarea generală geologică-hidrogeologică a

JudeŃului Bacău includ:
• Harta Hidrogeologică a României sc. 1:1.000,000 (1969) a Institutului Geologic al

fostei Republici Socialiste România
• HărŃi geologice, sc. 1:200,000, ale Institutului Geologic al fostei Republici Socialiste
România planşele nr. 14 Iaşi (1968), nr. 21 Bacău (1968) şi nr. 22 Bârlad (1966)
2.3.4.3 Prezentare generală a unităŃilor geologice şi morfologice ale JudeŃului Bacău
JudeŃul Bacău cuprinde arcul estic al MunŃilor CarpaŃi la vest, zonele joase ale râurilor
BistriŃa şi Siret în centru şi Podişul Moldovei între Râul Siret şi râul Tutova în est.
Arcul estic al MunŃilor CarpaŃi constă dintr-o zonă externă cu dealuri ridicându-se din
zonele joase până la altitudini de 400 – 750 m.p.n.m. şi o zonă internă, care ajunge la
altitudini de 1.626 m.p.n.m. în MunŃii Nemira în sud-vestul JudeŃului Bacău.
Zona internă a Arcul estic al MunŃilor CarpaŃi este constituită din diferite formaŃiuni de
roci din Cretacic până în Miocen.
Principalele structuri tectonice sunt centuri cutate de mari dimensiuni orientate pe

direcŃia N-S (Figura 2.3-4, Figura 2.3-2). Aceste centuri cutate sunt fragmentate intern de
falii normale, falii de încălecare şi falii de deplasare orientate preponderent paralel cu
cutele pe direcŃia N-S. În conformitate cu aceste structuri tectonice formaŃiunile de roci
sunt orientate pe direcŃia N - S. Aceasta presupune că schimbările litostratigrafice apar
preponderent perpendicular pe centurile cutate dinspre V spre E (Figura 2.3-1, Figura
2.3-2).
Dealurile line ale zonei externe a Arcului estic al MunŃilor CarpaŃi marchează tranziŃia de
la zona internă a MunŃilor CarpaŃi la zonele joase din est. Aici se găsesc formaŃiunile de
roci cele mai ridicate (în speŃă cele mai recente) din Miocenul superior până în
Pleistocenul inferior. Rocile sedimentare din Miocen sunt puternic afectate de faliere şi
cutare, în timp ce sedimentele din Pliocene sunt aparent nederanjate la marginea
MunŃilor CarpaŃi (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).
Podişul Moldovei din estul JudeŃului Bacău între râurile Siret şi Tutova cuprinde roci
sedimentare din Miocenul superior până în Pleistocen (Figura 2.3-3).
Cele mai recente sedimente în JudeŃul Bacău sunt depozite aluviale şi fluviatile din
Holocen în zonele joase şi văile râului.
2.3.4.4 Geologia şi hidrogeologia Arcului estic al MunŃilor CarpaŃi
2.3.4.4.1 Zona internă
Zona internă a Arcului estic al MunŃilor CarpaŃi cuprinde JudeŃul Bacău de la graniŃa sa
de vest la cea de est până la Târgu Ocna-Moineşti-Tazlău. În această zonă pot fi distinse
6 unităŃi geologice după litologie şi vârstă. Fiecare unitate este marcată de un număr (P1
– P6) pentru a le evidenŃia clar pe hărŃi (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).
Mai jos, unităŃile litostratigrafice sunt prezentate de la cel mai vechi la cel mai recent.
Depozite de fliş din Cretacicul inferior (Neocomian) (P1):
Cele mai vechi şi mai adânci stratigrafic roci sedimentare în JudeŃul Bacău constau din
gresii, calcare şi spilit (un tip de bazalt) descoperite pe o centură îngustă orientată pe
direcŃia N-S la vest de Cosnea (P1) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).
Aceste roci sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală
(Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000 (1969)). PrezenŃa gresiilor şi
calcarelor indică însă că aceste roci ar putea avea o oarecare importanŃă hidrogeologică.
Depozite de fliş din Cretacicul inferior (Barremian-Aptian) (P2):
Sedimentele de fliş Barremian-Aptian cuprinzând şisturi, gresii şi calcarenite (P2)

acoperă flişul din Neocomian la vest, creând lanŃul muntos Hegheş şi Vaica (1.305
m.p.n.m.) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2).
Aceste roci sedimentare sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră
generală (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000 (1969)). PrezenŃa gresiilor şi
calcarenitelor indică însă că aceste roci ar putea avea o oarecare importanŃă
hidrogeologică.
Roci sedimentare din Cretacicul inferior (Neocomian până în Albian) (P3):
FormaŃiunile de roci din Neocomian până în Albian cuprind diferite litologii precum şisturi,
marne şi gresii (P3) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Aceste roci sedimentare apar într-o
centură îngustă de 1 - 4 km lăŃime pe direcŃia N-S la est de Brusturoasa şi Plăieşii de
Jos. Rocile sedimentare din Neocomian până în Albian sunt situate tectonic la baza
sedimentelor de fliş din Albian (P4) (Figura 2.3-2). Intern, formaŃiunile de roci din
Neocomian până în Albian sunt intens faliate de-a lungul faliilor de încălecare şi faliilor
normale pe direcŃia N-S.
Aceste roci sedimentare sunt în general clasificate drept impermeabile într-o manieră
generală (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000(1969)). PrezenŃa gresiilor
indică faptul că aceste roci ar putea fi de o oarecare importanŃă hidrogeologică.
Depozite de fliş din Cretacicul inferior (Albian) (P4):
Depozitele de fliş din Albian cuprinzând preponderent şisturi şi gresii constituie zona
montană (până la 1.122 m.p.n.m.) în jurul localităŃilor Caşinu Nou, Cosnea, Palanca şi la
est de Brates (P4) (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Aceste roci sedimentare creează cupole
structurale şi sunt restrânse tectonic la est şi vest de mari falii de încălecare.
Rocile sedimentare din Albian sunt în general intens unite, astfel sunt permeabile într-o
anumită măsură (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000(1969)). În
conformitate cu aceasta, sedimentele de fliş din Albian ar putea găzdui acvifere locale.
Roci sedimentare din Paleogen (P5):
Rocile sedimentare din Paleogen cuprind o varietate de litologii precum marne, argile,
depozite de fliş, disodilă (un tip de bitum), brecii, şisturi argiloase-mărnoase şi gresii (P5)
(Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Aceste roci sedimentare constituie curmătura centrală pe
direcŃia N-S a Arcului MunŃilor CarpaŃi în JudeŃul Bacău şi sunt cutate până la cei mai
înalŃi munŃi (1.626 m.p.n.m.). Partea estică a centurii de cutare din jurul localităŃii Taslau
de Sus este intens tectonizată şi fragmentată în segmente cutate (Figura 2.3-2). La vest
de Târgu Ocna este situat un corp de sare pe direcŃia N-S, acoperit de roci sedimentare.
Nu există informaŃii privind impactul sării asupra acviferelor din aval.
Gresiile şi marnele constituie cea mai mare parte a rocilor sedimentare din Paleogen.
Acestea sunt intens unite, şi astfel sunt permeabile într-o anumită măsură (Harta
hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000(1969)). În conformitate cu aceasta, gresiile
şi marnele din Paleogen ar putea găzdui acvifere.
Roci sedimentare din Miocen (P6):
Rocile sedimentare din Miocen cuprind ghips, şisturi argiloase, gresii, marne,
conglomerate, brecii, calcare, tuf vulcanic, sare, argilă şi nisipuri (P6). Rocile
sedimentare din Miocen se suprapun rocilor din Paleogene (P5) în zona aflată la vest de
Moineşti, Comăneşti şi Dărmăneşti. Principalele structuri tectonice sunt ancline şi
sincline orientate pe direcŃia N-S (Figura 2.3-1, Figura 2.3-2). Rocile sedimentare din
Miocen formează centura de cutare din exteriorul MunŃilor CarpaŃi (partea estică) între
Moineşti şi Sărata (Figura 2.3-1).
Aceste roci sedimentare sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră
generală, astfel prezenŃa acviferelor la adâncime nu poate fi exclusă (Harta
hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000(1969)).
De-a lungul părŃii estice a centurii Arcului MunŃilor CarpaŃi, apar roci sedimentare macro-
granulare (gresii, conglomerate) din Miocenul inferior (Burdigalian) în centuri orientate pe
direcŃia N-S între Sărata în nord şi Gura Văii în sud. Aceste roci sedimentare sunt
clasificate hidrogeologic drept poroase şi permeabile şi astfel ar putea găzdui acvifere
locale (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000(1969)).
2.3.4.4.2 Zona externă
Zona externă a Arcului estic al MunŃilor CarpaŃi cuprinde zona deluroasă dintre Câmpuri,
Caşin, Gura Văii, Valea Seaca, Sărata, Lunconi şi Birjoveni în vest şi văile râurilor
BistriŃa şi Siret în est.
Rocile sedimentare din Miocen (P6):
Rocile sedimentare din Miocenul superior preponderent neatinse cuprind calcare, marne,
argile şi nisipuri (P6). Aceste roci sedimentare constituie zona deluroasă (până la 458
m.p.n.m.) la est de centura de cutare a CarpaŃilor între Cleja la sud şi Girlenii de Sus la
nord (Figura 2.3-1). La nord de râul BistriŃa, rocile sedimentare din Miocenul superior
constituie zona dintre Bahna şi Birjoveni.
Aceste roci sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală,
deşi prezenŃa acviferelor de adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a
României, sc. 1:1.000,000(1969)).
Roci sedimentare din Pliocen şi Pleistocenul inferior (P7):
Sedimentele din Pliocen la Pleistocenul inferior cuprinzând marne, argile, gresii, nisipuri
şi pietrişuri se suprapun sedimentelor din Miocen la est de Caşin, Capata şi Cleja (P7)
(Figura 2.3-1, Figura 2.3-3). Aceste sedimente constituie zona deluroasa (până la 750
m.p.n.m.) care ajunge la est de terasele râului Siret, unde rocile sedimentare din
Pleistocenul inferior (“Strat de Cindesti”) sunt acoperite de depozite de loess din
Pleistocenul mijlociu spre superior (P8).
Sedimentele din Pliocen până la Pleistocenul inferior, în special “Stratul de Cindesti” din
zona externă a MunŃilor CarpaŃi, sunt în general clasificate drept permeabile, astfel ar
putea găzdui acvifere (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000(1969)). “Stratul
de Cindesti” din Pleistocenul inferior cuprinde orizonturi acvifere de adâncime.
În cadrul centurii de cutare a MunŃilor CarpaŃi, nisipurile şi pietrişurile din Pliocen

formează centrul a două sincline: prima orientată de la nord la sud între Moineşti şi
Dofteana (Figura 2.3-1), a doua la vest de Dărmăneşti. Aici, sedimente permeabile (P7)
acoperă sedimente impermeabile (P6) într-o sinclină, formând o locaŃie adecvată pentru
acvifere în sedimentele din Pliocen până la Pleistocenul inferior (P7).
2.3.4.5 Geologia şi hidrogeologia Podişului Moldovei
Zona deluroasă cu înălŃimi de până la 522 m.p.n.m. formează un podiş constituit din roci
sedimentare din Miocenul superior (P6) până la Pleistocenul superior (P7). Cele mai
vechi sedimente din Miocenul superior (P6) apar la nord în jurul localităŃii Secueni.
SecvenŃialitatea stratigrafică devine mai recentă către sud, cu sedimente din Miocenul
superior şi Pliocenul inferior (P6, P7) apărând în jurul localităŃilor Satu Nou, Godinesti de
Jos, Avramesti, Mireni şi Corbasca.
Cele mai recente sedimente din Podişului Moldovei sunt depozite de loess din
Pleistocenul superior (P8) pe cute orientate N-S între râurile Siret, Berheciu, Zeletin şi
Tutova (Figura 2.3-3).
Sedimente fluviatile din Holocen (nisipuri şi pietrişuri) (P8) sunt depozitate pe direcŃia N-
S în albiile râurilor Siret, Berheciu, Zeletin şi Tutova (Figura 2.3-3).
Roci sedimentare din Miocenul superior şi Pliocenul inferior (P6):
Aceste roci sedimentare cuprind calcare, marne, argile, nisipuri şi cinerite (cenuşă
vulcanică) nisipuri (P6). Aceste sedimente constituie cea mai mare parte a podişului şi
sunt acoperite de sedimente mai recente (P7) la sud de Tatarasti – Frumuselu – Ciocani
– Stoisesti (Figura 2.3-3).
Rocile sedimentare din Miocenul superior şi Pliocenul inferior în partea de nord a

Podişului Moldovei până în sud la Buhoci – Filipeni – Coloneşti sunt clasificate
hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală, deşi prezenŃa acviferelor de
adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000(1969)).
Rocile sedimentare din Miocenul superior şi Pliocenul inferior din partea de sud a
Podişului Moldovei, cuprinzând preponderent nisipuri, sunt clasificate drept permeabile şi
ar putea găzdui acvifere.
Rocile sedimentare din Pliocenul median la Pleistocenul inferior (P7):
Rocile sedimentare din Pliocenul mediu şi superior cuprind argile şi nisipuri. Sedimentele
din Pleistocenul inferior în “Stratul de Cindesti” şi “Stratul de Balabanesti” cuprind
pietrişuri (P7). Aceste sedimente constituie partea cea mai sudică a Podişului Moldovei,
la sud de Tatarasti – Frumuselu – Glavanesti – Coroiestii de Jos (Figura 2.3-3).
Aceste sedimente cuprind preponderent nisipuri şi pietrişuri, fiind clasificate

hidrogeologic drept permeabile şi ar putea găzdui acvifere (Harta hidrogeologică a
României, sc. 1:1.000,000(1969)).
Sedimente din Pleistocenul mijlociu până la Holocen
Cele mai recente sedimente ale Podişului Moldovei cuprind pietrişuri, nisipuri şi depozite
de loess (P8) (Figura 2.3-3). Depozite de loess microgranular constituie creste pe
direcŃia N-S din partea cea mai estică a Podişului Moldovei între văile râurilor. Sedimente
fluviatile macro-granulare (pietrişuri şi nisipuri) sunt depozitate pe albiile râurilor Tutova,
Zeletin şi Berheciu.
PorŃiunile macro-granulare ale acestor sedimente, precum nisipuri şi pietrişuri, din albiile
râurilor sunt clasificate hidrogeologic drept poroase şi permeabile şi de obicei găzduiesc
un strat freatic superficial (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000(1969)).
Depozitele de loess micro-granulare au în general o permeabilitate scăzută.
Figura 2.3-1: UnităŃi geologice în vestul JudeŃului Bacău (harta nr. 21 Bacău). Pentru o descriere a numerelor P1-P8 vezi text
Figura 2.3-2: SecŃiune transversală între Muntele Apa şi Siret. Pentru locaŃia secŃiunii
vezi numerele 1-2 din Figura 2.3-1: Pentru o descriere a numerelor P2-
P8 vezi text.
Figura 2.3-3: UnităŃi geologice în estul JudeŃului Bacău (harta nr. 22 Bârlad). Pentru o
descriere a numerelor P6-P8 vezi text.
Figura 2.3-4: SecŃiune transversală între Sascut şi Ghidigeni. Pentru locaŃia secŃiunii
vezi numerele 3-4 pe Figura 2.3-3. Pentru o descriere a numerelor P6-
P8 vezi text.
2.3.4.6 Geologia şi Hidrogeologia zonelor joase
Albiile extinse ale râurilor Trotuş, Siret, BistriŃa şi Negru cuprind sedimente din
Cuaternar, din Pleistocenul mijlociu până la Holocen (P8) (Figura 2.3-3). Acestea sunt
sedimente aluviale, preponderent macro-granulare din albiilor râurilor, şi diluvial şi
proluvial, sedimente preponderent micro-granulare ale teraselor plate ale marginilor
albiilor râurilor, precum în bazinul Gh. Gheorghiu Dej (Oneşti), între Bacău şi Măgura,
între Buhuşi şi Bereşti-BistriŃa, între Urecheşti şi Adjudu Vechi şi în bazinul Lunga la vest
de Arcul MunŃilor CarpaŃi (Figura 2.3-1:, Figura 2.3-3).
Depozitele de loess apar pe terasele plate la vest de râul Siret între Valea Seaca la nord
şi Păuneşti la sud (Figura 2.3-3).
Depozitele fluviatile macro-granulare precum nisipuri şi pietrişuri sunt în general

permeabile şi găzduiesc un acvifer freatic superficial.
Depozitele de loess micro-granulare au în general o permeabilitate scăzută.
2.3.4.7 Zone de interes tributari
Unele dintre zonele montane cu cursuri de apă tributare în vecinătatea oraşelor sunt
menŃionate mai jos .
Pâraie şi râuri cu zone tributare mai mici sunt:
• Zonele de izvoare ale pâraielor şi râurilor la sud-vest de Comăneşti
• Zonele de izvoare ale pâraielor şi torentelor care drenează către râul Asău la nord
de Comăneşti
• Zonele de izvoare ale râului Mănăstirea la vest de Dărmăneşti
• Zonele de izvoare ale râului Lesuntul Mare la sud-vest de Oituz
• Zonele de izvoare ale râurile la vest de Valea Seaca, Cleja şi Fundul Racaciuni cu
izvoare la 400-600 m.p.n.m.
• Tributarii vestici ai râului Siret la vest de Parava. Izvoarele acestor râuri se găsesc în
dealurile împădurite între 300-400 m.p.n.m.
• Numeroase izvoare ale râului Pr. Mare la vest de Dumbrava între 400-600 m.p.n.m.
la tributarii de nord-est ai râului Trotuş între Brătila şi Viişoara cu zone de izvoare
situate la altitudini între 400-600 m.p.n.m.
• Dealurile din jurul localităŃii Pralea, între râul Trotuş la nord şi râul Susita la sud.
Această zonă împădurită găzduieşte zonele de izvoare ale numeroase pâraie şi
râuri la altitudini cuprinse între 400-700 m.p.n.m. care drenează în toate direcŃiile.
Pâraie şi râuri cu zone tributare mai mari sunt:
• Zona de izvoare a râurilor Nechit şi Tazlău în munŃii împăduriŃi cu izvoare la altitudini

între 800 şi 1200 m.p.n.m. Acest râuri drenează către localităŃile Mastacan şi Tazlău.
• Zonele de izvoare ale râului Faguri la vest de Moineşti şi ale râului Tazlăul Sărat la
nord de Moineşti. În special pâraiele şi torentele care drenează către râul Tazlăul
Sărat au zone de izvoare în munŃii împăduriŃi cu altitudini între 600-1000 m.p.n.m.
• Valea râului Trotuş care traversează MunŃii CarpaŃi între Târgu Ocna şi Ghimes are
numeroşi tributari de pe pantele nordice şi sudice. Izvoarele acestor pâraie şi râuri
sunt situate în zonele muntoase.
Cea mai mare parte a zonelor de izvoare sunt situate deasupra sau lângă zone locuite
şi/sau cu utilizare agricolă, astfel riscul contaminării este redus. Cu toate aceste,
contaminarea, de exemplu prin agricultură, fermierit alpin şi turism nu poate fi exclusă şi
trebuie verificată prin proiecte ulterioare. Zonele de izvoare ale Podişului Moldovei sunt,
conform hărŃilor topografice, înconjurate de terenuri utilizate pentru agricultură. Astfel,
contaminarea zonelor de izvoare şi a izvoarelor ca urmare a activităŃilor agricole nu
poate fi exclusă.
Rata debitului pâraielor şi râurilor şi posibilitatea captării izvoarelor trebuie clarificate în

detaliu în proiecte ulterioare.
2.3.4.8 Sumar
Zona internă a MunŃilor CarpaŃi:
FormaŃiunile de roci ale zonei interne a MunŃilor CarpaŃi cuprind în general intercalări
macrogranulare şi unităŃi de rocă fragmentată care ar putea găzdui acvifere locale.
Aceste posibile acvifere ar putea avea mărime limitată. În cazul în care acviferele de
adâncime sunt acoperite de roci impermeabile precum marne şi şisturi argiloase riscul
contaminării este considerat drept redus.
Următoarele 3 zone reprezintă unităŃi de roci permeabile care sunt de interes

hidrogeologic sporit:
• Sedimentele de fliş din Albian cuprinzând şisturi şi gresii (P4) (Figura 2.3-1, Figura
2.3-2) sunt situate la nord şi sud de valea râului Trotuş între Ghimes-Faget şi
Brusturoasa şi la nord şi sud de valea râului Sulta în jurul localităŃii Cosnea,
constituind munŃi până la 1.000 m.p.n.m. Aceste roci ar putea găzdui acvifere. În
locurile în care acviferele sunt acoperite de roci impermeabile precum şisturi există
un risc scăzut de contaminare. Posibile surse de contaminare sunt agricultura şi/sau
fermieritul alpin. În prezent, nu există informaŃii privind izvoarele din zonă. Astfel,
evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.
• Sedimentele de fliş fragmentat din Paleogen cuprinzând marne şi gresii (P5) (Figura
2.3-1, Figura 2.3-2) constituie cea mai mare parte a MunŃilor CarpaŃi în JudeŃul
Bacău. Aceste roci ar putea găzdui acvifere. În locurile în care acviferele sunt
acoperite de straturi impermeabile precum argilă există un risc scăzut de
contaminare. Posibile surse de contaminare sunt agricultura şi/sau fermieritul alpin.
În prezent, nu există informaŃii privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată
a datelor va fi necesară.
• Rocile sedimentare macro-granulare (gresii, conglomerate) din Miocenul inferior
(Burdigalian) (P6) apar în banda cutată pe direcŃia N-S între Sărata la nord şi Gura
Văii la sud. Aceste roci ar putea găzdui acvifere. Acviferele nu sunt acoperite de
straturi impermeabile, astfel riscul contaminării este ridicat. Posibile surse de
contaminare sunt agricultura şi/sau fermieritul alpin. În prezent, nu există informaŃii
privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.
Zona externă a MunŃilor CarpaŃi:
FormaŃiunile de roci din zona externă a MunŃilor CarpaŃi cuprind în general sedimente
macrogranulare şi roci fragmentate care ar putea găzdui acvifere locale la adâncime. În
cazul în care acviferele de adâncime sunt acoperite de straturi de roci impermeabile
precum marne şi argilă, riscul de contaminare este considerat redus. Posibile surse de
contaminare sunt agricultura şi industria. Ca şi precondiŃie pentru o catalogare precisă a
condiŃiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.
„Stratul de Cindesti“ (P7) este de importanŃă hidrogeologică întrucât în general cuprinde

acvifere arteziene, în zonele joase ale judeŃului. La vest de râul Siret, în zona dintre
Dumbrava şi Buciumi în vest şi Orbenii de Jos – Valea Seaca şi Ruginesti în est „Stratul
de Cindesti” constituie zona deluroasa ajungând până la altitudinea de 753 m.p.n.m.
Rocile protectoare aparent lipsesc în zonă, astfel riscul contaminării este considerat ca
fiind mare. Agricultura ar putea fi o sursă de contaminare în zonă. În prezent, nu există
informaŃii privind izvoarele din zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.
Ca şi precondiŃie pentru o catalogare precisă a condiŃiilor apei subterane se impune

realizarea de foraje.
Podişul Moldovei:
Rocile sedimentare din Miocenul superior şi Pliocenul inferior din partea de nord a
Podişului Moldovei până în sud la Buhoci – Filipeni – Coloneşti sunt clasificate
hidrogeologic drept impermeabile într-o manieră generală, deşi prezenŃa acviferelor de
adâncime nu poate fi exclusă (Harta hidrogeologică a României, sc. 1:1.000,000 (1969)).
Partea sudică a Podişului Moldovei este de un mai mare interes hidrogeologic: aici,
rocile sedimentare din Miocenul superior şi Pliocenul inferior cuprind în special nisipuri.
Acestea sunt clasificate drept permeabile şi ar putea găzdui acvifere. Aparent, rocile
impermeabile sunt absente, astfel riscul de contaminare este ridicat. Agricultura ar putea
fi o sursă de contaminare în zonă. În prezent, nu există informaŃii privind izvoarele din
zonă. Astfel, evaluarea detaliată a datelor va fi necesară.
„Stratul de Cindesti“ apare la marginea sudică a Podişului Moldovei între Homocea şi
Corbita, la sud de Lehancea şi între Podu Turcului şi Cabesti. În aceste zone „Stratul de
Cindesti” este preponderent acoperit de depozite de loess care au permeabilitate mai
scăzută şi ar putea proteja acvifere inferioare. Astfel, riscul contaminării este scăzut.
Posibile surse de contaminare sunt agricultura şi industria. Ca şi precondiŃie pentru
catalogare precisă a condiŃiilor apei subterane se impune realizarea de foraje.
Zone depresionare:
Nu sunt disponibile date hidrogeologice detaliate privind acviferele din zonele joase ale
râurilor Siret, Trotuş, BistriŃa şi Negru. În general, pietrişurile şi nisipurile fluviatile
permeabile găzduiesc o pânză freatică de mică adâncime la câŃiva metri sub nivelul
solului. Nu sunt disponibile date privind limitele sedimentelor fluviatile din Holocen la
adâncime şi privind posibilele acvifere de adâncime. Stratul freatic acvifer superior
comportă în general un risc sporit de contaminare. Posibile surse de contaminare sunt
agricultura şi industria. Ca şi precondiŃie pentru catalogarea precisă a condiŃiilor apei
subterane se impune realizarea de foraje.
2.3.5 Ecologie şi zone sensibile
Calitatea mediului – Probleme
Zone critice privind poluarea aerului
În ultimii ani s-au realizat progrese semnificative în domeniul monitorizării calităŃii aerului,
prin realizarea unor investiŃii majore, precum
• Proiectul privind prevenirea calamităŃilor naturale, inundaŃiilor şi poluării aerului

• PHARE RO 2004/016-772.03.03/03.02 – AchiziŃia de echipamente pentru controlul
emisiilor pentru unităŃile IPPC.
Industria energiei termice este principala sursă de emisii de SO2, NOx care provoacă
poluarea aerului în zonele urbane din JudeŃul Bacău.
Emisiile de SO2 au scăzut cu un factor de 0,21 comparativ cu anul de referinŃă 2000.
Poluarea aerului cu emisii de NOx în JudeŃul Bacău este cauzată de industria energiei
termice (76,5%) şi traficul rutier (13,8%). În 2007, emisiile de NOx au scăzut cu 34,4%
comparativ cu 2006.
Emisiile de NH3 cresc ca urmare a numărului în creştere de ferme de animale în ultimii

ani, cât şi ca urmare a dezvoltării industriei îngrăşămintelor.
În 2006, au fost instalate 3 staŃii automate de monitorizare a aerului în JudeŃul Bacău

după cum urmează:
• 1 staŃie pentru zona urbană în Municipiul Bacău,

• 1 staŃie pentru zona industrială în Municipiul Bacău, amplasată într-o zonă
industrială,
• 1 staŃie pentru zona industrială în oraşul Oneşti, amplasată într-o zonă industrială.
În general, emisiile au scăzut în 2007 comparativ cu 2006, şi numai unele valori

instantanee pentru amoniac au ajuns nivelul valorii limită (SC Amurco SRL Bacău).
O îmbunătăŃire a calităŃii aerului a fost înregistrată în 2007 comparativ cu anii precedenŃi.
Zone critice privind poluarea apei
Zonele critice privind apa subterană sunt zone aparŃinând diferitelor companii chimice şi
petroliere, cât şi unor zone din afara companiilor, funcŃie de regimul debitului şi direcŃiei
apelor subterane. Principalii poluatori sunt următoarele companii:
• S.C. Rafo S.A. Oneşti – poluare cu produse petroliere;

• S.C. Chimcomplex S.A. Borzeşti – poluare cu pesticide, amoniu şi compuşi organici;
• S.C. Carom S.A. Oneşti – poluare cu fenoli şi compuşi organici;
• S.C. Amurco S.R.L. Bacǎu - poluare cu amoniac, sulfaŃi şi fosfor;
• S.N.P. Petrom S.A. - Filiala Moineşti şi S.C. Conpet S.A. - Filiala Moineşti – poluare
cu produse petroliere din batalul “Gazarie” şi numeroasele incidente de poluare
accidentală cauzată de pierderile din conducte.
• Marile ferme de animale ca urmare a excrementelor animale.
Zone critice privind solul şi subsolul
ALPM Bacău a monitorizat solurile afectate de principalii poluatori industriali şi agricoli

din judeŃ. Principalele zone critice privind poluarea solului şi subsolului sunt cele ale
următoarelor companii:
• S.C. SOFERT SRL Bacău – rampe de deşeuri

• S.C. Rafo S.A. Oneşti – poluare cu produse petroliere;
• S.C. Chimcomplex S.A. Borzeşti – poluare cu pesticide, amoniu şi compuşi organici;
• S.C. Carom S.A. Oneşti – poluare cu Fenoli şi compuşi organici;
• S.C. Amurco S.R.L. Bacǎu - poluare cu amoniac, sulfaŃi şi fosfor;
• S.N.P. Petrom S.A. - Filiala Moineşti şi S.C. Conpet S.A. - Filiala Moineşti – poluare
cu produse petroliere din batalul “Gazarie” şi numeroasele incidente de poluare
accidentală cauzată de pierderile din conducte.
În JudeŃul Bacău mai există şi vechi locaŃii contaminate ale unor foste companii şi câteva
vechi rampe de deşeuri municipale precum: rampa de deşeuri Nicolae Bălcescu pentru
Bacău, rampe de deşeuri neconforme pentru Oneşti, Moineşti, Comăneşti, Buhuşi, Tg
Ocna, Dărmăneşti şi peste 150 de locaŃii de depozitare a deşeurilor din mediul rural.
Alte aspecte importante
În 2002, S.C. PETROM S.A sucursala Moineşti a început o serie de proiecte de

dezafectare şi decontaminare.
2.4 Infrastructură
ReŃelele de infrastructură rutieră, de apă şi canalizare provoacă probleme în majoritatea

judeŃelor din nord-estul Ńării. Tehnologia industrială şi agricolă este în mod evident
învechită, personalul are un nivel scăzut de calificare, există totodată probleme de mediu
cauzate de lipsa resurselor de apă, despăduriri, alunecări de teren de amploare şi
existenŃa stratului freatic la mare adâncime.
Densitatea căilor ferate în regiunea de nord-est este de 40,9/1000 km2, fiind traversată
de două din cele nouă rute feroviare naŃionale: V (Bucureşti-Suceava) şi VI (Bucureşti-
Iaşi).
Numai 2,1 % din numărul total al localităŃilor din regiunea de nord-est sunt conectate la
reŃeaua de distribuŃie a gazelor. Cel mai mare procent este atins în judeŃele Bacău, Iaşi
şi NeamŃ.
2.5 Evaluare socio-economică
Pe perioada tranziŃiei economice, evoluŃia populaŃiei şi macro-economiei cât şi a

preŃurilor sau a ratei inflaŃiei au avut un caracter excepŃional în România. PopulaŃia a
scăzut de la 23,2 milioane locuitori în 1990 la 21,6 milioane în 2006, echivalentul unei
rate medii de scădere anuală de 0,43%. Motivele declinului populaŃiei sunt scăderea
ratei fertilităŃii şi migraŃia grupurilor de vârstă fertilă către alte Ńări.
Macro-economia a avut o evoluŃie extraordinară ca urmare a fazei de tranziŃie în anii ’90

şi la începutul acestui deceniu, precum şi a fazei de coeziune care a început în ultimii
ani. Pe perioada acestei faze, rata anuală medie de creştere a PIB-ului real a fost de
4,6 %. PreŃurile în această perioadă au crescut în marja 30 % - 50 % în prima jumătate a
anilor ’90. În 2006, indicele deflator PIB era de 10,4 %, iar rata inflaŃiei a fost de 3,7 %.
Această evoluŃie este reflectată şi în rata de schimb valutar.
Gradul de angajare a forŃei de muncă în această perioadă a fost marcat de o discrepanŃă

importantă între resursele de forŃă de muncă şi populaŃia activă.
În această parte a studiului sunt folosite ultimele date oficiale emise de Institutul NaŃional
de Statistică (INS) al României. Aceasta garantează consistenŃa şi capacitatea de
comparare a datelor. Sunt disponibile date privind populaŃia până în 2007, datele
economice principale sunt disponibile până în 2006, datele economice regionale şi
sectoriale sunt disponibile până în 2004. În această secŃiune nu sunt folosite date
preconizate sau estimate. Acest lucru se realizează în SecŃiunea 3.3.
2.5.1 EvoluŃia demografică
2.5.1.1 PopulaŃia României
Potrivit Anuarului Statistic şi site-ului internet al Institutului NaŃional de Statistică,

România avea la data de 01.01.2007 o populaŃie de 21.565.119 persoane. Din aceştia,
10,5 milioane erau de sex bărbătesc şi restul de 11,1 milioane erau de sex femeiesc,
raportul fiind astfel de 48,7% bărbaŃi la 51,2% femei.
EvoluŃia demografică recentă din România a fost în mod clar afectată de procesul de
transformare socială şi economică iniŃiat de schimbările politice de la începutul anilor ’90.
Diagrama de mai jos reliefează că populaŃia României a atins un prag maxim în anul
1990 cu 23,2 milioane de locuitori. Diagrama reflectă rezultatele recensămintelor din
1992 şi 2002, care oglindesc situaŃia demografică reală din Ńară.
Historical Population of Romania
23,500,000
23,000,000
22,500,000
22,000,000
21,500,000
Inhabitants
21,000,000
20,500,000
20,000,000
19,500,000
19,000,000
18,500,000
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Year
Figura 2.5-1: EvoluŃia Demografică în România în intervalul 1970 - 2007
Începând din 1970 (20,3 milioane locuitori), populaŃia a crescut anual cu o medie de
0,68% şi a ajuns la un prag maxim în 1990. De atunci, numărul de locuitori a scăzut
permanent cu o rată medie anuală de 0,44%.
Potrivit valorilor recensământului, numărul locuitorilor din România a scăzut cu 5,5%
între 1992 şi 2002, schimbând tendinŃa demografică observată între 1977 şi 1992, când
a crescut cu 5,7%.
În perioada dintre 2002 şi 2007, populaŃia României a scăzut cu o medie anuală de

0,24 % pe an (1,18 % pentru întreaga perioadă).
Alte state est-europene au avut probleme similare după 1990. În România acest aspect
a fost preponderent o consecinŃă a creşterii naturale negative (continuu începând cu
1992) şi a unei balanŃe negative a migraŃiei internaŃionale.
După anii ’90, migraŃia a crescut, având în vedere faptul că până în 1990 populaŃiei nu i
se permitea să părăsească Ńara. Cea mai intensă migraŃie s-a înregistrat în perioada
2002-2006.
Motivele creşterii naturale negative sunt reprezentate de rata scăzută a fertilităŃii (1,3
copii per femeie comparativ cu 1,5 pentru statele UE-25) şi o creştere lentă a speranŃei
de viaŃă la naştere.
În 2007, populaŃia urbană reprezenta 55,2 % din populaŃia totală iar populaŃia rurală
cumula 44,8 %. Începând cu 1990 (53,2 % la 46,8%) această relaŃie a fost mai mult sau
mai puŃin stabilă, aspect care se poate vedea în diagrama de mai jos.
Modificarea vizibilă pentru anul 2002 reflectă rezultatele recensământului, în timp ce cea
din 2005 reflectă rezultatele schimbării la nivelul statutului unor comunităŃi, astfel unele
comune s-au transformat în oraşe sau municipii, schimbările având implicit efect asupra
raportului urban-rural şi ducând la creşterea populaŃiei din mediul urban.
EvoluŃia raportului dintre populaŃia în mediul urban şi cea din mediul rural reprezintă
rezultatul a trei procese diferite care se suprapun. În primul rând este vorba de
schimbările naturale la nivelul populaŃiei, care sunt diferite în mediul urban şi respectiv
rural.
DiferenŃele sunt: natalitatea este mai mare în mediul rural, însă în zonele urbane sunt
mai multe femei de vârstă fertilă decât în zonele rurale. O altă diferenŃă constă în faptul
că în mediul rural locuiesc mai mulŃi oameni în etate comparativ cu zonele urbane ale
Ńării.
În al doilea rând, migraŃia în interiorul Ńării (în mediul rural spre urban şi viceversa)
afectează raportul urban/rural. Şi, în cele din urmă, migraŃia internaŃională, spre alte
state, este diferită pentru populaŃia din mediul rural şi respectiv urban. Cei mai mulŃi
dintre cei care recurg la emigrare provin din zonele urbane.
Romania Total
65
60
55
Percent
Urban
50 Rural
45
40
35
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Year
Figura 2.5-2: EvoluŃia demografică în România în intervalul 1970 - 2007
2.5.1.2 PopulaŃia în Regiunea de Nord-Est
Potrivit INS, Regiunea de Nord-Est a României avea o populaŃie de 3,73 milioane de

locuitori la data de 01.01.2007, reprezentând 17,3% din populaŃia totală a Ńării. EvoluŃia
este similară cu cea înregistrată la nivelul României ca entitate, însă Regiunea de Nord-
Est are o rată de scădere demografică mult mai redusă (0,08%) comparativ cu valoarea
înregistrată la nivel de Ńară (0,43%).
Pe lângă Bacău, celelalte judeŃe din Regiunea de Nord-Est sunt: Botoşani, Iaşi, NeamŃ,
Suceava şi Vaslui.
Botosani; 2.1 Iasi; 3.8
Bacau; 3.3
Neamt; 2.6
Suceava; 3.3
Vaslui; 2.1
Bacau
Botosani
Iasi
Neamt
Suceava
Vaslui
Other Romania
Other Romania; 82.7
Figura 2.5-3: Procentul Regiunii de Nord-Est şi JudeŃului Bacău comparativ cu

populaŃia totală în 2007
2.5.1.3 PopulaŃia JudeŃului Bacău
La data de 01.01.2007, JudeŃul Bacău avea 721.848 locuitori, reprezentând 3,3% din
îtrega populaŃie a României. EvoluŃia populaŃiei în JudeŃul Bacău este prezentată în
diagrama de mai jos. Astfel, populaŃia judeŃului a scăzut de la 736.347 locuitori în 1990 la
721.848 locuitori în 2007, cu o rată anuală medie de scădere de 0,12%. Acesta
reprezintă un declin mai lent comparativ cu media la nivel naŃional (0,43% per an).
EvoluŃiile din diagramă reflectă rezultatele recensămintelor populaŃiei, care au fost

realizate în anii 1992 şi 2002, oferind date mai precise decât estimările realizate între
recensăminte.
Population in Bacau County
800,000
790,000
780,000
770,000
760,000
Inhabitants
750,000
740,000
730,000
720,000
710,000
700,000
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Year
Figura 2.5-4: PopulaŃia în JudeŃul Bacău în perioada 1990 - 2007
În 2007, JudeŃul Bacău avea 93 de unităŃi populate. Există trei municipii, Bacău cu
179.442 locuitori, Moineşti cu 23.944 locuitori şi Oneşti cu 51.407 locuitori, şi cinci
oraşe, Buhuşi (20.014 locuitori), Comăneşti (24.198 locuitori), Dărmăneşti
(14.370 locuitori), Slănic Moldova (5.085 locuitori) şi Târgu Ocna (13.071 locuitori).
JudeŃul dispune de 85 de comune, cu valori ale populaŃiei care variază între 1.480
locuitori (Iteşti) şi 11.206 locuitori (Dofteana). PopulaŃia este distribuită în aceste unităŃi
aşa cum este prezentat în diagrama pentru anul 2007 de mai jos. Datele pentru 2007
sunt prezentate în Capitolul 3 alături de prognozele privind populaŃia.
Population in Bacau County in 2007
200,000
180,000
160,000
140,000
120,000
Inhabitants
100,000
80,000
60,000
40,000
20,000
Figura 2.5-5: DistribuŃia aşezărilor umane în JudeŃul Bacău
DistribuŃia populaŃiei în mediul urban şi respectiv rural în perioada 1990 - 2007 este
prezentată în următoarea diagramă. Valorile pentru 2007 prezintă o populaŃie rurală de
54,1% şi una urbană de 45,9%. Raportul contrastează cu media la nivel de Ńară, unde
majoritatea populaŃiei (55,2%) trăieşte în mediul urban.
EvoluŃiile structurale 1991 - 1992 şi 2001 - 2002 pot fi explicate ca rezultat al

recensămintelor realizate în 1992 şi 2002.
Bacau County
56
54
52
Percent
Urban
50 Rural
48
46
44
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Year
Figura 2.5-6: PopulaŃia urbană şi rurală în JudeŃul Bacău
2.5.2 Mărimea gospodăriilor
În medie, o gospodărie din România cuprindea 2,93 persoane în anul 2006. Cu

2,85 persoane per gospodărie numărul persoanelor în mediul urban este uşor mai redus
decât valoarea de 3,03 persoane înregistrată în mediul rural. În următorul tabel se
pleacă de la premisa că aceste valori sunt valide şi pentru JudeŃul Bacău, ca urmare a
faptului că în baza de date on-line a INS nu sunt prezentate date privind numărul de
persoane per gospodărie la nivel regional.
2001 2006
Număr persoane Număr persoane
Urban 2,83 2,85
Rural 2,96 3,03
Total zone 2,89 2,93
Table 2.5-1: Numărul mediu de persoane în gospodăriile din România
2.5.3 EvoluŃia economică
2.5.3.1 Economia NaŃională
Rata de schimb
Istoricul ratei de schimb este prezentat în următorul tabel. Aici se poate vedea că
moneda naŃională românească s-a schimbat din ROL în RON în 2005. Pe 01.06.2005,
prin divizarea ROL cu 10,000 s-a ajuns la noua monedă - RON. Motivul acestei
schimbări se găseşte în deprecierea semnificativă a valorii monedei ROL faŃă de
celelalte valute. În următorul tabel a fost documentată deprecierea drastică a monedei
româneşti faŃă de Euro în perioada 1991 - 2003. După 2003, moneda românească a fost
mai stabilă iar preŃul pentru 1 Euro a crescut de la 0,266 RON în 2003 la 0,300 RON în
2007.
An 1991 1995 2000 2003 2005 2006 2007

1 Euro = x ROL 87,810 2.629,510 19.955,750 37.555,870 36.234,380
1 Euro = x RON 3,623 3,525 3,337
10,000 ROL = x Euro 113,882 3,803 0,501 0,266 0,276
1 RON = x Euro 0,276 0,284 0,300
Table 2.5-2: Rate de schimb
Se preconizează că România va introduce moneda Euro după anul 2014.
Datele din această secŃiune sunt prezentate în RON, întrucât sursele INS le prezintă în
moneda română.
PIB funcŃie de cheltuieli şi venit disponibile
EvoluŃia PIB raportat la cheltuieli care indică preŃuirile curente şi preŃurile din 1998 este
prezentată în tabelele de mai jos. Aceste tabele demonstrează că între 1998 şi 2006
PIB-ul real a crescut cu 4,6 % în medie: începând cu 37,4 miliarde RON în 1998, a
crescut la 53,9 miliarde RON în 2007.
Cea mai importantă parte a PIB-ului este reprezentată de consum (cheltuieli de consum
pe gospodărie plus cheltuieli de consum guvernamentale). Reprezintă o valoare medie
de 91,3 % în perioada dintre 1998 şi 2006 şi a crescut cu 7,2 % anual. Motivul pentru
procentul de 109,5% în 2006 poate fi reprezentat de lipsa de economisire, care va fi
discutată mai jos1.

1
Trebuie menŃionat că Eurostat oferă şi rapoarte de consum raportat la PIB de peste 100%
pentru România. Eurostat a publicat datele în preŃuri ale anului 1995.
ProporŃie ProporŃie Rată anuală Rată anuală

2004 2006 medie de medie de
creştere creştere
1998-2004 1998-2006
1998 2004 2006 % % % %
Consum final 33.747 41.845 58.772 87,4 109,5 3,6 7,2
Formare capital fix brut 6.792 9.247 13.905 19,3 25,9 5,3 9,4
Schimbare inventare -159 4.521 -1.424 9,4 -2,7 -- --
Exporturi nete -3.000 -7.729 -17.568 -16,1 -32,7 17,1 24,7
Exporturi 8.456 17.672 24.306 36,9 45,3 13,1 14,1
Importuri 11.456 25.401 41.874 53,0 78,0 14,2 17,6
PIB 37.380 47.884 53.685 100,00 100,00 4,2 4,6
Table 2.5-3: PIB raportat la cheltuieli în preŃuri specifice anului 1998
Alocarea dintre consumul privat şi cel guvernamental este disponibilă în preŃuri curente
până în 2004 aşa cum este prezentat în următorul tabel. Raportul mediu al consumului
privat a fost de aproximativ 80 % în perioada dintre 1998 şi 2004, iar partea guvernului a
fost de 7,3 %. În 2004 aceste componente au avut valori de 77,5 % şi respectiv 7,8 %.
ProporŃie ProporŃie Rată anuală Rată anuală
2004 2006 medie de medie de
creştere creştere
1998-2004 1998-2006
1998 2004 2006 % % % %
Consum final 33.747 210.155 300.954 85,3 87.9 35,6 31,5
Gospodărie 31.092 191.050 n.a. 77,5 -- 35,3 --
Guvern 2.655 19.105 n.a. 7,8 -- 38,9 --
Formare capital fix 6.792 53.850 84.260 21,8 24,6 41,2 37,0
brut
Schimbare inventare -159 4.793 -1.313 1,9 -0,4 -- --
Exporturi nete -3.000 -22.330 -41.483 -9,1 -12,1 39,7 38,9
Exporturi 8.456 88.555 110.904 35,9 32,4 47,9 38,0
Importuri 11.456 110.884 152.387 45,0 44,5 46,0 38,2
PIB 37.380 246.469 342.418 100,00 100,00 36,9 31,9
Venit disponibil 28.895 182.821 n.a. 74,2 -- 36,0 --

gospodării
Table 2.5-4: PIB raportat la cheltuieli în preŃuri curente
Comparând consumul nominal al gospodăriilor cu venitul disponibil al gospodăriilor, se

poate vedea că cifrele de consum au depăşit cifrele de venit. Această înseamnă că
gospodăriile nu economisesc, ci cheltuiesc mai mult decât au. O astfel de abordare este
posibilă doar pe termen scurt, nu şi pe termen lung. Nu este o excepŃie pentru noile state
membre ale UE– cel puŃin Lituania şi Bulgaria demonstrează un comportament similar.2

2
Volumul mare de credite este posibil să fie cauzat de schimbările sistemului de creditare din România (în special
creditele pentru nevoi personale). Clasificarea conturilor poate fi un alt motiv pentru acest fenomen, întrucât
întreprinderile mici cu mai puŃin de 10 angajaŃi sunt poziŃionate în sectorul gospodării/persoane fizice, nu companii/
persoane juridice. În aceste mici întreprinderi împrumuturile ar putea fi utilizate pentru investiŃii.
Raportat la preŃuri specifice anului 1998: investiŃia (formarea capitalului fix brut, GFCF) în
preŃuri ale anului 1998 este o componentă cu o rată de creştere medie anuală
extraordinar de ridicată de 9,4% între 1998 şi 2006. Procentul la PIB real a crescut
puternic între 2005 şi 2006. Media în anii anteriori anului 2004 a fost 18,7%. în 2005 şi
2006 acest procent a crescut la 23,3% şi respectiv 25,9%.
EvoluŃia comerŃului extern demonstrează deschiderea frontierelor române faŃă de Europa

de Vest pe perioada de tranziŃie, până la accederea României în UE în 2007. Începând
cu 1998, exporturile de bunuri şi servicii (8,5 miliarde RON) şi importurile de bunuri şi
servicii (11,5 miliarde RON) au crescut cu 14,1% şi respectiv 17,6% per an, ratele
comerŃului extern fiind de trei ori mai mari decât ratele de creştere a PIB-ului. Exporturile
nete sunt negative pe toată această perioadă, evoluând de la -3,0 miliarde RON la
-17,6 miliarde RON (o medie de -24.7% per an).
La prima vedere şi pe termen scurt, creşterea importurilor are impact negativ asupra
creşterii economice, însă dintr-o perspectivă pe termen lung, precum importul de utilaje,
oferă perspectiva unei producŃii mai mari de bunuri şi, implicit, oportunitatea creşterii
exporturilor. Singurul avantaj al României în comerŃul internaŃional este reprezentat de
nivelul redus al salariilor comparativ cu alte state europene, aspect care ar putea
contribui la dezvoltarea economică viitoare.
EvoluŃia preŃurilor şi a salariilor
La începutul anilor ’90, creşterea indicelui deflator PIB a fost extraordinar de mare (peste
100 %). În perioada 1995 - 2001, această rată de creştere a scăzut la marja 30% - 50%.
După 2002, creşterea indicelui deflator PIB a scăzut continuu la un nivel de 10,4% în
2006. EvoluŃia ratei inflaŃiei (sau deflaŃia consumului final) a fost similară cu cea a
indicelui deflator PIB. Numai în 2005 şi 2006 rata inflaŃiei a fost mult mai redusă (-1,7% şi
respectiv 3,7%).
InflaŃia locală la nivel de judeŃ nu este publicată pe web-site-ul INS.
700
600
500
Index 1998 = 100
Final consumption
400
GDP
GFCF
Exports
300
Imports
200
100
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Year
Figura 2.5-7: EvoluŃia indicelui de preŃ raportat la PIB Cheltuieli (1998=100)
Salariile în România cresc în termeni nominali similar cu indicele deflator PIB. Numai în
2005 şi 2006 salariile au crescut mai rapid decât indicele deflator PIB, aspect care se
poate vedea în următoarea diagramă. Veniturile salariale lunare medii, în valori nete
nominale, au fost în 2006 de 866 RON la nivelul întregii Ńări. EvoluŃia viitoare va fi în mod
similar îndeaproape corelată cu indicele de preŃ.
900
800
700
600
Index 1998 = 100
500
GDP
Salaries
400
300
200
100
0
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Year
Figura 2.5-8: EvoluŃia indicelui deflator PIB şi index salarii (1998=100)
Grad de ocupare a forŃei de muncă
SituaŃia ocupării forŃei de muncă va fi prezentată pe scurt în tabelul care urmează. În

contrast cu populaŃia, resursele de forŃă de muncă au crescut în perioada ulterioară
anului 1992. Pe de altă parte, populaŃia activă a scăzut mai mult decât populaŃia totală
cu o rată de scădere medie anuală de 1,7 %. Acesta este şi motivul pentru care rata
procentuală dintre populaŃia civilă economic activă şi totalul populaŃiei Ńării a scăzut de la
50 % la 41 %. Rata oficială a şomajului a scăzut de la 9,3 % în 1992 la 4,9 % în 2006,
însă diferenŃa mare dintre resursele de forŃă de muncă şi populaŃia activă demonstrează
că numărul persoanelor fără activitate este mult mai mare decât numărul celor
înregistraŃi drept şomeri.
Motivul pentru care cifrele INS pentru şomaj sunt comparabil mai mici este cauzat de
faptul că se pleacă de la premisa că orice persoană care deŃine o proprietate poate să
trăiască de pe urma acesteia – chiar dacă este vorba de o proprietate cu suprafaŃă mică.
În Anuarul Statistic aceste persoane sunt clasificate drept fermieri (pentru asigurarea
propriilor lor nevoi).
1992 2002 2005 2006 Rată anuală

medie de creştere
în % 1992-2006
PopulaŃie Mii 22.811 21.833 21.659 21.610 -0,4
Resurse forŃă de muncă Mii 13.137 13.343 13.817 13.802 0,4
PopulaŃie activă Mii 11.387 9.090 8.913 8.930 -1,7
Raport pop. activă la pop. % 50,0 41,7 41,2 41,4 --
totală
Şomeri înregistraŃi Mii 1.165 659 460 n.a. -6,9
Rată şomaj % 9,3 6,8 4,9 n.a. --
Table 2.5-5: EvoluŃia pieŃei forŃei de muncă româneşti
DiscrepanŃe între venitul înregistrat în mediul urban şi cel rural
Venitul lunar mediu per gospodărie a fost de 473 RON în 2006. Acesta este mai mic
decât salariul mediu lunar per angajat (866 RON), întrucât în numeroase gospodării nu
există nici o persoană angajată. Acestea sunt preponderent gospodării cu pensionari,
studenŃi sau persoane şomere.
Venitul per gospodării în mediul urban este cu aproape 50% mai mare decât venitul
înregistrat de gospodăriile din mediul rural.
1997 2000 2003 2006
Total 144 389 284 473
Urban 418 317 553
Rural 363 246 376
Table 2.5-6: Venit mediu per gospodărie în RON
Industrii principale – Valoare adăugată şi producŃie
În statisticile româneşti, valoarea adăugată este divizată în 12 categorii principale, care

sunt prezentate în tabelul care urmează. Datele disponibile acoperă perioada 1998-
2004. Valoarea totală adăugată a crescut cu 4,5% în medie, valoare puŃin mai mare
decât PIB cu 4,2 % în perioada dintre 1998 şi 2004. Cea mai mare parte a valorii
adăugate totale, în preŃuri specifice anului 1998, aparŃine sectorului industriei cu 29,0%
în 2004. Cel de-al doilea cel mai mare sector aparŃine agriculturii, cu aproape 16 % din
valoarea adăugată în 2004, urmată de sectorul tranzacŃiilor imobiliare, închirierii şi
serviciilor prestate întreprinderilor cu 14,3 %, comerŃului cu 13,5 %, şi transportului şi
comunicaŃiilor cu 10,6%. ConstrucŃiile s-au aflat în 2004 pe locul 6, cu 6,4 %.
Compunerea valorii adăugate este prezentată şi în următoarea diagramă.
Average annual
Shares
1998 2004 growth rate
No. Category 2004
(1998-2004)
M io RON Mio RON % %
1 Agriculture, hunting and sylviculture 5,375.4 6,804.3 15.8 4.0
2 Fishery and pisciculture 1.9 1.8 0.0 -0.9
3 Industry 9,821.3 12,500.7 29.0 4.1
4 Construction 1,902.9 2,761.0 6.4 6.4
5 Trade 4,090.2 5,824.1 13.5 6.1
6 Hotels and restaurants 950.1 1,051.5 2.4 1.7
7 Transport storage and communications 3,552.7 4,546.8 10.6 4.2
8 Financial interm ediations 662.3 972.8 2.3 6.6
9 Real estate transactions, renting, service etc. 4,245.4 6,151.3 14.3 6.4
10 Public administration and defence 1,283.4 1,592.4 3.7 3.7
11 Education 1,001.6 1,136.6 2.6 2.1
12 Health and social asssistance 824.0 753.7 1.8 -1.5
13 FISIM (1) -556.5 -1,034.4 -2.4
14 Gross value added 33,154.8 43,062.7 100.0 4.5
15 Taxes on products 3,980.7 4,736.1 2.9
16 Import duties 585.9 599.8 0.4
17 Subsidies on products -341.5 -515.0 7.1
18 Gross domestic product 37,379.8 47,883.5 4.2
(1) Financ ial intermediation services indirec tly measured, es timated in 2004
Table 2.5-7: Compunerea valorii adăugate din România şi PIB în preŃuri specifice
1998
30
25
20
Percent
15
10
0
Agriculture
Health and social

Fishery
Industry
Trade
restaurants
communications
intermediations
transactions
Construction
administration
Education
Hotels and
Real estate
Transport and
asssistance
Financial
Public
Figura 2.5-9: Compunerea valorii adăugate din România şi PIB în preŃuri specifice
1998
Patru sectoare au înregistrat creşteri mari, cu peste 6 %, valoare mult mai mare decât
media. Aceste sectoare sunt: intermedierile financiare (6,6 %), construcŃiile (6,6 %),
tranzacŃiile imobiliare, închirierea şi activităŃile prestatoare de servicii preponderent către
companii (6,6 %) şi comerŃ (6.1 %).
Sub media de creştere se găsesc sectoarele educaŃiei (2,1 %), hotelurilor şi

restaurantelor (1,7 %) şi sectoarele în diminuare ale pescuitului şi pisciculturii (-0,9 %)
precum şi al sănătăŃii şi asistenŃei sociale (-1,5%).
Valoarea adăugată globală, rezultatul sectoarelor, şi cheltuielile pentru captarea apei,

tratarea şi distribuŃia acesteia, inclusiv valorile aferente, sunt prezentate în tabelul care
urmează. Tabelul de mai sus este prezentat în preŃuri ale anului 1998, iar tabelul de mai
jos în preŃuri curente.
În acest tabel se poate vedea că cele mai mari procente în sectorul industrial îl au
producŃia băuturilor răcoritoare (sector 26; 1,8 % din totalul valorii adăugate), producŃia
de textile (29; 1,4 %), procesarea lemnului inclusiv mobilier (32; 1,1 %), producŃia de
mobilier (77; 1,0 %) şi construcŃiile şi produsele metalice (60; 1,2 %).
ProducŃia sectorului captării, tratării şi distribuŃiei apei a avut o valoare de 1.059 milioane
RON în 2004. Cheltuielile pentru colectarea apei în sectorul de producŃie au reprezentat
636 de milioane RON. Restul de 423 de milioane RON a fost obŃinut preponderent de la
gospodării. Procentul apei folosite pentru producŃie (input-coeficient) a fost de 0,13 %
pentru producŃia totală, 0,125 % pentru producŃie fără livrări către sectorul apei.
Analizând sectoarele de producŃie, se poate observa că numai 3 sectoare au coeficienŃi

de apă mai mari de 1 %. Acestea sunt: producŃia de săpun şi detergenŃi, articole de
curăŃenie şi lustruire, articole de parfumerie şi toaletă (42; 1,6 %), turnarea de metale
(59; 1,5 %) şi producŃia de pesticide şi alte produse agro-chimice (39; 1,0 %). Aceşti
coeficienŃi sunt prezentaŃi şi în diagrama următoare.
Water collection, Share of

Share at Total
No. Econom ic Sector Value added Output (1) treatm ent and Water
Value Added
distribution Input
in 1000 RON in % in 1000 RON in 1000 RON in %
01 Crop production 25,515,730 11.6 38,163,864 15,096 0.040
02 Livestock breeding 3,689,782 1.7 17,219,958 16,402 0.095
03 Auxiliary services 714,545 0.3 1,350,652 5,235 0.388
04 Forestry and hunting 784,352 0.4 1,341,729 61 0.005
05 Logging 325,641 0.1 490,849 90 0.018
06 Fish farming and fishing 13,830 0.0 58,516 172 0.294
07 Coal mining and preparation (bituminous shale incuded ) 830,029 0.4 2,135,775 6,149 0.288
Extraction of crude petroleum (included service

08 925,293 0.4 2,315,392 4,656 0.201
activities incidental)
Extraction of natural gas (included service activities
09 382,557 0.2 971,739 208 0.021
incidental)
10 -- 0 -- -- 0 --
11 Extraction and preparation of ferrous metals 621,905 0.3 2,443,963 1,547 0.063
12 Extraction and preparation of rare non-ferrous metals 252,131 0.1 478,272 2,185 0.457
13 Quarrying of stone 47,349 0.0 198,815 873 0.439

14 Quarrying of sand and clay 165,819 0.1 424,720 1,602 0.377
15 Mining of chemical minerals 3,215 0.0 14,121 58 0.411
16 Extraction and preparation of salt 72,729 0.0 137,241 640 0.466
17 Extraction and preparation of non-metalliferous metals 12,487 0.0 36,431 102 0.281
Production, processing and preserving of meat and

18 4,544,502 2.1 13,724,584 7,090 0.052
meat products
19 Processing and preserving of fish and fish products 92,809 0.0 184,034 104 0.057
20 Processing and preserving of fruit and vegetables 1,129,143 0.5 3,444,515 21,508 0.624
21 Manufacture of vegetable and animal oils and fats 394,872 0.2 1,873,149 5,272 0.281
22 Manufacture of dairy products 1,300,306 0.6 4,286,792 6,314 0.147
Manufacture of grain mill products, starches and starch
23 1,507,908 0.7 4,510,431 11,750 0.261
products
24 Manufacture of prepared animal feeds 108,970 0.0 562,990 408 0.072
25 Manufacture of other food products 1,871,846 0.9 5,619,395 9,212 0.164
26 Beverages 3,867,659 1.8 8,337,194 17,172 0.206
27 Tobacco 201,007 0.1 893,945 366 0.041
28 Textiles and textile product 1,732,641 0.8 4,879,038 11,598 0.238
29 Textiles w earing apparel 3,143,697 1.4 7,405,977 8,006 0.108
30 Fur and leather w earing apparel 153,428 0.1 233,685 118 0.051
31 Leather goods and footw ear 1,238,499 0.6 3,047,896 10,558 0.346
32 Wood processing (excluding furniture) 2,468,764 1.1 5,933,194 2,724 0.046
33 Pulp, paper and cardboard and paper products 803,747 0.4 2,017,193 6,013 0.298
34 Publishing houses, polygraphy, recording and copying 1,130,098 0.5 2,816,945 1,001 0.036
35 Coal coking 85,561 0.0 620,107 348 0.056

36 Crude oil processing 1,582,955 0.7 7,638,494 5,109 0.067
37 -- 0 -- -- 0 --
38 Manufacture of basic chemicals 1,077,038 0.5 6,444,873 12,243 0.190
Manufacture of pesticides and other agro-chemical
39 43,188 0.0 164,976 1,702 1.032
products
40 Manufacture of paints and varnishes 254,583 0.1 750,518 566 0.075
Manufacture of pharmaceuticals and medicinal
41 626,538 0.3 1,237,507 3,833 0.310
chemicals
Manufacture of soap and detergents, cleaning and
42 181,315 0.1 751,872 12,072 1.606
polishing preparations, perfumes and toilet preparations
43 Manufacture of other chemical products n.e.c. 105,971 0.0 388,047 1,409 0.363
44 Manufacture of man-made fibres 70,070 0.0 314,245 2,553 0.812
45 Manufacture of rubber products 558,322 0.3 1,817,857 1,240 0.068
46 Manufacture of plastic products 1,124,311 0.5 2,962,939 2,223 0.075
47 Manufacture of glass and glass products 470,670 0.2 1,055,661 2,848 0.270
Manufacture of non-refractory ceramic goods other
48 than for construction purposes; manuf acture of 242,866 0.1 840,776 3,628 0.431
refractory ceramic products
49 Manufacture of ceramic tiles and flags 151,722 0.1 324,395 550 0.170
Manufacture of bricks, tiles and construction products,
50 236,495 0.1 540,020 450 0.083
in baked clay
51 Manufacture of cement, lime and plaster 649,191 0.3 1,777,181 2,027 0.114
Manufacture of articles of concrete, plaster and
52 524,278 0.2 1,783,026 2,508 0.141
cement
Table 2.5-8: Valoare adăugată, output şi input colectare apă, tratare şi distribuŃie pe
sectoare economice în 2004 şi preŃuri curente
Wate r colle ction,

Share at Total Share
No. Econom ic Se ctor V alue adde d Output (1) tre atm e nt and
V alue Adde d in %
dis tribution
in 1000 RON in % in 1000 RON in 1000 RON in %
56 Manuf ac ture of tubes 212,854 0.1 1,625,455 2,653 0.163
57 Other s iderurgic al produc tcs 291,973 0.1 1,383,182 4,135 0.299
58 Manuf ac ture of bas ic precious and non-f errous metals 451,006 0.2 2,964,800 2,442 0.082
59 Cas ting of metals 158,115 0.1 596,041 8,989 1.508

60 Metallic cons truc tion and metal produc ts 2,537,041 1.2 6,299,099 11,429 0.181
Manuf ac ture of mac hinery f or the produc tion and us e
61 609,138 0.3 1,936,608 2,560 0.132
of mechanic al pow er
62 Manuf ac ture of general purpos e mac hinery 237,933 0.1 677,349 1,834 0.271
63 Manuf ac ture of agricultural and f ores try machinery 177,637 0.1 670,616 891 0.133
64 Manuf ac ture of mac hine tools 256,865 0.1 574,424 1,709 0.298
65 Manuf ac ture of other s pec ial purpos e mac hinery 916,901 0.4 2,313,306 9,127 0.395
66 -- 0 -- -- 0 --
67 Manuf ac ture of domestic appliances 508,829 0.2 1,264,334 2,505 0.198
68 Computers and of f ice means 196,968 0.1 742,952 168 0.023
69 Elec tric mac hinery and applianc es 1,641,188 0.7 4,033,313 6,671 0.165
Radio, T.V . and communications equipment and
70 621,148 0.3 1,449,008 664 0.046
apparatus
Medic al, precision, optic al, w atchmaking ins truments
71 494,904 0.2 1,146,726 1,267 0.111
and apparatus
72 Means of road transport 3,400,813 1.5 7,420,849 9,343 0.126
73 Building and repairing of ships and boats 494,087 0.2 1,760,528 4,512 0.256
Manuf ac ture of railw ay and tramw ay locomotiv es and
74 401,836 0.2 1,521,912 4,222 0.277
rolling stock
75 Manuf ac ture of airc raf t and s pac ec raf t 216,454 0.1 406,448 745 0.183
76 Manuf ac ture of motorc yc les and bicy c les 23,998 0.0 65,166 33 0.051
77 Furniture produc tion 2,197,437 1.0 5,141,675 6,610 0.129
78 Other industrial ac tiv ity 468,970 0.2 928,722 888 0.096
79 Production and dis tribution of electric pow er 4,535,213 2.1 21,242,546 18,098 0.085
Production and dis tribution of gas (ex c l. methane
80 613,857 0.3 4,226,436 430 0.010
ex trac tion)
81 Production and dis tribution of thermal pow er and w ater 486,911 0.2 3,887,096 13,554 0.349
83 Constructions 14,648,714 6.7 32,870,544 37,777 0.115

84 Wholes ales and retail trade 22,349,847 10.2 37,037,265 13,503 0.036
85 Hotels 2,508,625 1.1 3,866,529 11,332 0.293
86 Res taurants 1,169,979 0.5 5,024,813 9,053 0.180
87 Trans port via railw ay s 2,309,256 1.0 5,065,501 7,689 0.152
88 Other trans ports 10,074,888 4.6 18,088,778 16,564 0.092
89 Tans ports v ia pipelines 666,212 0.3 963,266 1,064 0.110
90 Water trans port 176,907 0.1 548,876 606 0.110
91 A ir trans ports 392,263 0.2 994,682 270 0.027
Supporting and auxiliary transport activities; ac tiv ities
92 2,668,075 1.2 4,887,085 0 0.000
of trav el agenc ies
A ctivities of travel agencies and tour operators; touris t
93 790,371 0.4 1,205,424 358 0.030
as sistanc e activities n.e.c.
94 Post and c ourier activities 488,095 0.2 791,213 637 0.081
95 Telecommunications 7,429,350 3.4 11,749,879 1,937 0.016
96 Financ ial, banking and ins urance ac tiv ities 5,578,434 2.5 8,093,886 3,100 0.038
97 Real es tate ac tiv ities 16,853,725 7.7 28,335,378 16,821 0.059
98 Computer and related ac tiv ities 1,784,591 0.8 2,888,922 3,566 0.123
99 Res earch and dev elopment 536,713 0.2 1,252,149 2,462 0.197
A rchitectural and engineering ac tiv ities and related
100 1,389,650 0.6 2,480,131 1,559 0.063
technic al cons ultanc y
101 Mis cellaneous bus iness ac tiv ities n.e.c . 3,491,403 1.6 11,494,511 3,971 0.035
Public administration and def ence; compuls ory s oc ial
102 12,610,628 5.7 15,690,517 19,251 0.123
security
103 Educ ation 8,138,429 3.7 11,538,206 15,484 0.134
104 Health and social sec urity 6,100,937 2.8 12,792,848 17,718 0.139
105 Other c ommunity , s ocial and pers onal s erv ic e activities 5,979,984 2.7 13,494,070 61,125 0.453
Tw W Total w ithout delivery to the ow n s ec tor 219,540,417 99.8 481,479,700 600,471 0.125
82 Water c ollection, treatment and distribution 435,461 0.2 1,059,751 35,534 3.353
Total 219,975,877 100.0 482,539,451 636,005 0.132
(1) Output is amost identic al to turnover minus goods f or
res ale
Table 2.5-9: Valoare adăugată, output şi input colectare apă, tratare şi distribuŃie pe
sectoare economice în 2004 şi preŃuri curente (continuare)
2.0
1.8
1.6
1.4
1.2
Percent
1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
Economic Sector
Figura 2.5-10: Valoare input colectare apă, tratare şi distribuŃie raportată la output pe
sectoare economice în procent în 2004 – Partea 1
2.0
1.8
1.6
1.4
1.2
Percent
1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
Tw
Economic Sector
Figura 2.5-11: Valoare input colectare apă, tratare şi distribuŃie raportată la output pe
sectoare economice în procent în 2004 – Partea a 2-a
2.5.3.2 Economia în Regiunea de Nord-Est
Datele economice la nivel regional sunt disponibile doar în preŃuri curente. PIB-ul total în
regiunea de nord-est în preŃuri curente a fost de 29,4 miliarde RON în 2004. Aceasta
reprezintă un procent de 12,0% din PIB total în 2004. Procentul a fost aproape constant
între 1999 şi 2004 şi a variat între 12,6 % şi 12,0 %. Din 1993 până în 1998 însă, valorile
au fost mai mari, cu un maxim de 13,5 % în 1998, aşa cum se poate vedea în diagrama
următoare.
Ca urmare a faptului că PIB-ul istoric în preŃuri reale nu este publicat la nivel regional de
către INS, s-a plecat de la premisa că ratele de creştere în regiunea de nord-est nu
diferă considerabil de cele la nivel de Ńară în această perioadă. Prognozele ratelor de
creştere a PIB-ului la nivel regional şi la nivel de Ńară, publicate de comisiile naŃionale de
prognoză, sunt înregistrate în Capitolul 3.3.
100%
Extra-regions
Centre
80%
North-West
60% West
Percent
North-East
40% South-East
South-West
20%
South
Bucuresti-Ilfov
0%
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Year
Figura 2.5-12: DistribuŃia PIB în preŃuri curente în toate regiunile
Compunerea valorii adăugate în preŃuri curente poate fi văzută în tabelul care urmează
şi în diagramă. Diagrama arată că Regiunea de Nord-Est are un procent important în
agricultură, educaŃie, sănătate şi asistenŃă socială, şi un procent mai mic în sectoare
precum industrie, construcŃii, transport şi comunicaŃii.
North-East Region Romania
Shares of Shares of
Category 2004
2004 2004
Mio RON % %
Agriculture, hunting and sylviculture 4,732.3 16.1 12.8
Fishery and pisciculture 1.4 0.0 0.0
Industry 6,780.7 23.0 25.2
Construction 1,620.6 5.5 6.0
Trade 2,573.9 8.7 9.1
Hotels and restaurants 374.6 1.3 1.9
Transport storage and communications 2,640.2 9.0 9.7
Financial intermediations 434.1 1.5 1.9
Real estate transactions, renting, service etc. 3,341.2 11.3 12.2
Public administration and defence 1,516.5 5.1 5.5
Education 1,396.8 4.7 2.9
Health and social asssistance 905.2 3.1 2.1
FISIM -- 0.0 0.0
Gross value added 26,317.3 89.3 89.1
Taxes on products 3,143.9 10.7 10.8
Import duties 195.3 0.7 0.7
Subsidies on products -180.3 -0.6 -0.6
Gross domestic product 29,476.3 100.0 100.0
Table 2.5-10: Compunerea valorii adăugate a Regiunii de Nord-Est şi PIB în preŃuri

curente
30
25
20
Percent
North-East Region
15
Romania
10
0
Agriculture
Health and social

Fishery
Industry
Trade
restaurants
communications
intermediations
Real estate etc

Construction
administration
Education
Hotels,
asssistance
Transport,
Financial
Public
Economic Sector
Figura 2.5-13: DistribuŃia valorii adăugate în anul 2004 în preŃuri curente
2.5.3.3 EvoluŃia economică în JudeŃul Bacău
La nivel judeŃean, PIB-ul există în general doar în preŃuri curente. Această valoare a fost
de 6,85 milioane RON sau 2,8% din PIB-ul României în 2004. Pe întreaga perioadă
valoarea este aproape constantă, situându-se la un prag de 2,8%; numai în 1998 s-a
înregistrat o valoare mult mai mare, situându-se la pragul de 3,6%.
DistribuŃia pe categorii economice la nivel de judeŃ nu este disponibilă.
2.5.4 Venit disponibil per gospodărie în JudeŃul Bacău
2.5.4.1 Caracteristici gospodărie
Întrucât nu există date disponibile la nivel de judeŃ privind venitul per gospodărie şi
cheltuielile, precum şi privind consumul, analiza începe la nivel naŃional şi regional.
Următoarea etapă este reprezentată de estimarea venitului per gospodărie la nivel de
judeŃ şi local, derivat din valoarea la nivel naŃional.
2.5.4.2 Venituri per gospodărie la nivel naŃional
Veniturile medii per gospodărie la nivel naŃional, aşa cum sunt prezentate de INS, sunt
structurate (RON/lună) pentru anul 2006 şi 2007 în tabelul care urmează.
Elemente 2006 2007

Urban Rural Urban Rural
I. Venituri totale (A+B) 1.575,39 1.139,87 1.906,35 1.402,59
A. Venituri monetare 1.400,01 752,12 1.714,92 920,47
Salarii brute 984,64 292,23 1.238,62 383,67
Venituri din agricultură 6,57 107,95 7,08 100,97
Venituri din activităŃi independente neagricole 44,99 40,98 43,35 51,30
Venituri sociale 292,06 254,51 357,15 302,91
Venituri din proprietăŃi 8,03 2,24 4,69 1,41
Venituri din vânzarea de active 25,97 30,05 32,55 35,60
Alte venituri 37,75 24,16 31,50 44,61
B. Venituri în natură 175,38 387,75 191,43 482,13
Venituri în natură din activităŃi sociale 65,90 20,92 69,32 28,44
Echivalentul consumului produsului din surse
proprii 109,48 366,83 122,11 453,69
II. Împrumuturi 61,15 34,38 52,37 32,22
III BalanŃa existentă 210,97 177,88 259,65 173,22
Total venituri (I+II+III) 1.847,51 1.352,13 2.218,36 1.608,04
Sursa: INS, „Veniturile şi consumul populaŃiei”, Bucureşti, 2007
Table 2.5-11: Structura veniturilor per gospodărie la nivel naŃional – 2006 & 2007 –
RON/lună
Structura veniturilor per gospodărie la nivel naŃional în %, pentru anii 2006 şi 2007, este
prezentată în tabelul care urmează:
Elemente 2006 2007

Urban Rural Urban Rural
I. Venituri totale (A+B) 85,27% 84,30% 85,93% 87,22%
A. Venituri monetare 75,78% 55,62% 77,31% 57,24%
Salarii brute 53,30% 21,61% 55,83% 23,86%
Venituri din agricultură 0,36% 7,98% 0,32% 6,28%
Venituri din activităŃi independente neagricole 2,44% 3,03% 1,95% 3,19%
Venituri sociale 15,81% 18,82% 16,10% 18,84%
Venituri din proprietăŃi 0,43% 0,17% 0,21% 0,09%
Venituri din vânzarea de active 1,41% 2,22% 1,47% 2,21%
Alte venituri 2,04% 1,79% 1,42% 2,77%
B. Venituri în natură 9,49% 28,68% 8,63% 29,98%
Venituri în natură din activităŃi sociale 3,57% 1,55% 3,12% 1,77%
Echivalentul consumului produsului din surse
proprii 5,93% 27,13% 5,50% 28,21%
II. Împrumuturi 3,31% 2,54% 2,36% 2,00%
III BalanŃa existentă 11,42% 13,16% 11,70% 10,77%
Total venituri (I+II+III) 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Table 2.5-12: Structura veniturilor per gospodărie la nivel naŃional – 2006 & 2007 – %
Nivelul veniturilor totale în 2006 este cu 36,64% mai mare în mediul urban faŃă de cel
rural, iar structura sa este semnificativ diferită pentru cele două zone.
Veniturile monetare în zonele urbane reprezintă 75,78% iar principala categorie de

venituri este reprezentată de salarii, care sunt responsabile pentru 53,3% din totalul
venitului. Echivalentul consumului de produs din surse proprii reprezintă doar 5,93% din
venitul total, în contrast cu acelaşi indicator în zona rurală, cu o valoare de 27,13%.
Prin comparaŃie, salariile reprezintă doar 21,61% din veniturile totale în mediul rural.
În zona urbană în 2007 itemul monetar are o pondere de peste 77%. Cea mai importantă
categorie este reprezentată de salarii, care reprezintă 55,83% din venitul total, iar cea de
a doua o reprezintă „veniturile sociale” (16,1%).
În zona rurală, în 2007 principalele categorii de venituri au fost echivalentul consumului

produsului din surse proprii, cu o pondere de 28,21%, în timp ce salariile reprezintă doar
23,86% din venitul total.
2.5.4.3 Cheltuieli per gospodărie la nivel naŃional
Cheltuielile medii per gospodărie la nivel naŃional, aşa cum sunt prezentate de INS, sunt
structurate pentru anul 2006 şi 2007 în tabelul care urmează.
Elemente 2006 2007

Urban Rural Urban
I. Cheltuieli Totale (A+B) 1458,64 1103,95 1.727,05 1.302,52
A. Cheltuieli monetare 1349,16 737,12 1.604,94 848,84
Consum, din care: 1019,29 549,76 1.177,91 645,70
Hrană şi băuturi 354,23 206,1 411,86 244,07
Produse nealimentare 333,5 223,08 394,69 257,25
Servicii 331,56 120,58 371,37 144,38
Cheltuieli pentru hrană şi băuturi
neconsumate
33,07 23,82 37,98 29,12
Impozite, taxe şi contribuŃii aferente 255,23 72,59 333,13 99,48
Alte cheltuieli monetare 16,07 10,62 55,92 74,54
B. Echivalentul consumului din surse
proprii
109,48 366,83 122,11 453,69
II. PlăŃi împrumut 74,97 33,86 94,38 42,38
III BalanŃă existentă 313,90 214,32 396,94 263,13
Total cheltuieli (I+II+III) 1.847,51 1.352,13 2.218,36 1.608,04
Table 2.5-13: Structura cheltuielilor per gospodărie la nivel naŃional – 2006 & 2007 –
RON/lună
Structura cheltuielilor per gospodărie la nivel naŃional – 2006 & 2007 – în % este prezentată
în tabelul care urmează:
Elemente 2006 2007

Urban Rural Urban
I. Cheltuieli Totale (A+B) 78,95% 81,65% 77,85% 81,00%
A. Cheltuieli monetare 73,03% 54,52% 72,35% 52,79%
Consum, din care: 55,17% 40,66% 53,10% 40,15%
Hrană şi băuturi 19,17% 15,24% 18,57% 15,18%
Produse nealimentare 18,05% 16,50% 17,79% 16,00%
Servicii 17,95% 8,92% 16,74% 8,98%
Cheltuieli pentru hrană şi băuturi
neconsumate
1,79% 1,76% 1,71% 1,81%
Impozite, taxe şi contribuŃii aferente 13,81% 5,37% 15,02% 6,19%
Alte cheltuieli monetare 0,87% 0,79% 2,52% 4,64%
B. Echivalentul consumului din surse
proprii
5,93% 27,13% 5,50% 28,21%
II. PlăŃi împrumut 4,06% 2,50% 4,25% 2,64%
III BalanŃă existentă 16,99% 15,85% 17,89% 16,36%
Total cheltuieli (I+II+III) 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Table 2.5-14: Structura cheltuielilor per gospodărie la nivel naŃional – 2006 & 2007 – %
Cheltuielile monetare reprezintă 73,03 % în 2006 şi 72,35% în 2007 în mediul urban. În

mediul rural, aceste cheltuieli reprezintă 54,52% în 2006 şi 52,79% în 2007 din total
cheltuieli. Cea mai importantă categorie în cheltuielile per gospodărie atât în mediul
urban, cât şi rural, este reprezentată de consum, care are un procent de 53,10% în
mediul urban şi 40,15% din total cheltuieli în mediul rural.
În zona urbană, itemul „impozite, taxe şi contribuŃii aferente” reprezintă 15,02% din
cheltuielile totale.
În zonele rurale următoarea categorie reprezentativă este „echivalentul consumului din

surse proprii” care reprezintă 28,21% din cheltuielile totale.
Itemul „impozite, taxe şi contribuŃii aferente” reprezintă doar 6,19% din cheltuielile totale
în zona rurală.
2.5.4.4 Venit disponibil per gospodărie pentru gospodării medii în JudeŃul Bacău
Institutul NaŃional de Statistică nu oferă cifre privind venitul mediu per gospodărie şi
cheltuiala per gospodărie la nivel de judeŃ şi la nivel local. Pentru a obŃine o bază
rezonabilă pentru criteriul capacităŃii de plată (suportabilităŃii), Consultantul a trebuit să
estimeze venitul mediu per gospodărie pentru JudeŃul Bacău.
Venitul mediu per gospodărie pentru JudeŃul Bacău este derivat din venitul mediu
naŃional per gospodărie prin aplicarea unui factor de corecŃie care este calculat din
raportul dintre salariul mediu la nivel naŃional şi salariul mediu din JudeŃul Bacău.
Aceasta este o abordare relativ schematică, însă, în special pentru aşezările urbane,
complet satisfăcătoare pentru obiectivul evaluării capacităŃii de plată.
Venitul mediu per gospodărie la nivel naŃional este prezentat în următoarele două tabele
pentru anii 2006 şi 2007 în termeni nominali:
Venit total gospodărie 2006 2007

Venit mediu gospodărie 1.305 1.687
Urban 1.459 1.906
Rural 1.104 1.403
Sursa: Institutul NaŃional de Statistică
Table 2.5-15: Venit mediu per gospodărie la nivel naŃional - (2006) – RON/lună
Aşa cum este necesar pentru calculul venitului disponibil per gospodărie, sumele plătite
din bugetul gospodăriei pentru impozite, taxe şi itemi similari sunt prezentate în
următoarele două tabele pentru anii 2006 şi 2007 în termeni nominali:

Venit mediu gospodărie 176 231
Urban 255 308
Rural 73 99
Table 2.5-16: Valoare medie impozite, taxe şi itemi similari la nivel naŃional – RON/lună
Venitul mediu disponibil per gospodărie la nivel naŃional este prezentat în tabelul care
urmează pentru anii 2006 şi 2007 în termeni nominali:
Urban 1.203 1.598
Rural 1.031 1.303
Table 2.5-17: Venitul mediu disponibil per gospodărie la nivel naŃional – RON/lună
Următorul tabel prezintă estimarea factorilor de corecŃie pentru JudeŃul Bacău derivaŃi
din raportul dintre salariile medii naŃionale şi salariile medii la nivel de judeŃ:
Venit total gospodărie Mai 2008
Salariu mediu naŃional (RON/lună) 1.704
Salariu JudeŃul Bacău (RON/lună) 1.595
Factor anual de corecŃie (%) 93,6%
Sursa datelor folosite pentru calcul: Institutul NaŃional de Statistică
Table 2.5-18: Factori de corecŃie pentru venit mediu disponibil per gospodărie în Jud.
Bacău
Factorul de conversie folosit pentru analiză este 93,6%.
Următorul tabel evidenŃiază venitul mediu disponibil per gospodărie în JudeŃul Bacău cu
factor de corecŃie de 93,6% aplicat atât pentru zona urbană, cât şi rurală:
Urban 1.126 1.496
Rural 965 1.220
Table 2.5-19: Venit mediu disponibil per gospodărie în JudeŃul Bacău – RON/lună
În JudeŃul Bacău există venituri diferite per gospodărie în diferite zone urbane. Pe baza
convorbirilor purtate cu beneficiarii locali, Consultantul a folosit următoarele premise
pentru estimarea venitului mediu per gospodărie în diferite zone urbane:
• Pentru municipiul Bacău, venitul mediu per gospodărie este considerat ca fiind
cu 3% mai mare decât media judeŃului;
• Pentru restul zonelor urbane, venitul mediu per gospodărie este considerat ca
fiind cu 2% mai mic decât media pentru judeŃ.
2.5.4.5 Venit disponibil per gospodărie pentru cei mai reduşi decili în JudeŃul Bacău
Pentru a calcula procentul de suportabilitate pentru gospodăriile cu venit redus,

Consultantul a realizat o analiză pentru gospodării din ultimii trei decili ai venitului per
gospodărie. Întrucât datele privind nivelurile la decili sunt disponibile doar la nivel
naŃional, Consultantul a aplicat următorii factori de corecŃie:
Venit gospodărie RON /lună (%)
Total – venit mediu per gospodărie 1.386
Venit mediu per gospodărie – Decil 1 635 45,78%
Table 2.5-20: Factori de corecŃie pentru calcularea veniturilor per gospodărie la cei mai
mici decili de venit
Factorii de corecŃie sunt calculaŃi prin divizarea maximului venitului mediu per gospodărie
pentru fiecare decil cu venitul mediu per gospodărie. Factorii de corecŃie trebuie
interpretaŃi astfel (în cazul decilului 1): venitul maxim per gospodărie pentru decilul 1 este
de doar 48,4% din veniturile medii per gospodărie (la nivel naŃional).
Venitul mediu disponibil per gospodărie per lună 2007

Bacău
Decil 1 Euro 212
Decil 2 Euro 255
Decil 3 Euro 286
Moineşti - - - Oneşti
Decil 1 Euro 201
Decil 2 Euro 243
Decil 3 Euro 272
Slănic Moldova
Decil 1 Euro 201
Decil 2 Euro 243
Decil 3 Euro 272
Buhuşi
Decile 1 Euro 201
Decile 2 Euro 243
Decile 3 Euro 272
Table 2.5-21: Venit mediu disponibil per gospodărie pentru cei mai mici decili
2.6 Evaluarea Cadrului InstituŃional şi Juridic
2.6.1 Cadru administrativ general
2.6.1.1 Acte normative principale
Principalele acte normative privind administraŃia publică locală, în fază preliminară, sunt:
• Legea nr. 215/2001 – legea administraŃiei publice locale [OM nr.

204/23.04.2001], modificată prin Legea nr. 286/2006 [OM nr. 612/18.07.2006]
• Legea nr. 213/1998 – privind proprietatea publică şi regimul său juridic [OM nr.
448/24.11.1998]
• Legea nr. 351/2001 – privind planificarea teritorială [OM nr. 408/24.07.2001]
• Legea nr. 500/2002 – privind finanŃele publice [OM nr. 597/13.08.2002]
• Legea nr. 51/2006 – privind serviciile comunitare de utilităŃi publice [OM nr.
254/21.03.2006]
• Legea nr. 195/2006 – Legea cadru a descentralizării [OM nr. 453/25.05.2006];
care revocă Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală.
• Legea nr. 273/2006 – privind finanŃele publice locale [OM nr. 618/18.07.2006]
• OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 34/2006 – privind atribuirea
contractelor de achiziŃii publice, a contractelor de concesiune lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii [OM nr. 418/15.05.2006]
• Modificată prin Legea nr. 337/2006, Rectificare nr. 337/2006, Legea nr.
208/2007, OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 94/2007.
• Legea nr. 107/1996 (republicată) – Legea Apei [OM nr. 244/08.10.1996]
• Legea nr. 241/2006 – privind serviciile de alimentare cu apă şi canalizare [OM
nr. 563/29.06.2006]; revocă OrdonanŃa Guvernamentală nr. 32/2002 privind
organizarea şi funcŃionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare
2.6.1.2 CompetenŃe generale privind serviciile publice
Potrivit principiilor descentralizării şi subsidiarităŃii, cadrul juridic curent listează

autorităŃile administraŃiei publice locale ca şi instituŃii competente.
Legea nr. 215/2001, Art. 1, Par. 1 reglementează regimul general al autonomiei locale,
cât şi organizarea şi funcŃionarea administraŃiei publice locale. Potrivit acesteia,
administraŃia publică locală acŃionează şi la nivel intermediar, prin structuri asociative.
Există 3 niveluri diferite care trebuie avute în vedere:
• Nivel naŃional;
• Nivel regional;
• Nivel internaŃional.
La nivel naŃional (Art. 8 Legea nr. 215/2001), autorităŃile administraŃiei publice locale se
reunesc în asociaŃii specifice: asociaŃia comunelor, asociaŃia oraşelor, consilii ale
judeŃelor şi alte forme de asociere de interes general, create conform legii.
La nivel regional (Art. 11 Legea nr. 215/2001), unităŃile administrativ-teritoriale au dreptul

de a coopera şi de a se asocia formând AsociaŃii de Dezvoltare Inter-comunitare (ADI).
Aceste asociaŃii au personalitate juridică şi legea le clasifică drept entităŃi ale dreptului
privat de utilităŃi publice. Aceste asociaŃii au obiectiv limitat potrivit legii, legat de
obiectivul special al creării lor: implementarea proiectelor regionale sau prestarea în
comun de servicii publice (pentru o analiză detaliată vezi Capitolul 2.6.1.4).
Art. 38 al Legii nr. 215/2001 desemnează toate problemele de interes public local, cu
excepŃiile stipulate de lege, Consiliului Local, inclusiv administrarea domeniilor public şi
privat (2c) şi administrarea serviciilor prestate cetăŃenilor (2d).
Legea nr. 195/2006, legea cadru a descentralizării, readuce în atenŃie că principiul

subsidiarului este principiul major al descentralizării şi oferă o definiŃie explicită în Art. 3
a): acest principiu constă în desemnarea de competenŃe nivelului administrativ, care este
cel mai aproape de cetăŃean şi cel mai capabil să îndeplinească această însărcinare.
Legea nr. 51/2006 stipulează natura serviciilor comunale: servicii comunale de utilităŃi
publice. Printre aceste servicii legea include serviciile de apă şi canalizare în fruntea
listei serviciilor - Art. 1, Par. (2).
În domeniul serviciilor de apă şi canalizare, legea de referinŃă este Legea nr. 241/2006.
Art. 10, care stipulează competenŃa exclusivă a autorităŃii publice locale în administrarea,
finanŃarea şi controlul serviciilor de apă şi canalizare. Art. 34 al acestei legi include şi
obligaŃia recuperării costurilor serviciilor de apă şi canalizare. PreŃurile şi tarifele pentru
servicii de apă şi canalizare sunt finanŃate, constituite, ajustate, modificate şi aprobate în
conformitate cu condiŃiile stipulate în Legea nr. 51/2006.
PreŃurile şi tarifele pentru servicii de apă şi canalizare vor fi finanŃate într-o manieră care:
o Acoperă costurile economice justificate ale serviciilor prestate;

o Asigură o funcŃionare eficientă şi sigură a serviciilor, protecŃia mediului şi
a sănătăŃii publice;
o Descurajează consumul excesiv şi încurajează investiŃiile de capital;
o Garantează autonomia financiară a operatorului;
o Garantează continuitatea acestor servicii.
Art. 21 din Legea nr. 195/2006 stipulează că autorităŃile publice la nivel de comună şi
oraş exercită următoarele competenŃe exclusive:
o administrarea domeniilor public şi privat ale comunei ori oraşului,

o administrarea infrastructurii de drumuri de interes local,
o administrarea unităŃilor culturale de interes local,
o administrarea unităŃilor sanitare publice de interes local,
o alimentare cu apă,
o servicii de canalizare,
o iluminat public,
o curăŃenie şi deşeuri,
o servicii de asistenŃă socială,
o transport public local,
o alte competenŃe stipulate în lege.
Următoarea schemă demonstrează o multitudine de corelaŃii pe orizontală şi verticală.

Pentru moment, încă trebuie realizată, în parte, armonizarea pe verticală şi orizontală.
Două legi importante – Legea nr. 51/2006 şi Legea nr. 241/2006 – sunt în vigoare din
24.03.2007.
ConstituŃie
L 215/2001 –
privind L 500/2002
administraŃia L 213/1998 FinanŃe publice
publică locală privind Ad.: 11/07/2002
286/2006 proprietatea L 351/2001
In vigoare din: SecŃiunea IV V.: 01/01/2003 L 273/2006
30.06.2006 publică FinanŃe publice
locale
Ad.: 18/07/2006
V: 01/01/2004
OUG 34/2006
AchiziŃii publice,
concesionare, L 21/1996 L 143/1999
lucrări, servicii ConcurenŃa AsistenŃa
In vigoare din: Republicată publică
30.06.2006 16/08/2005 Republicată
16/08/2005
L 51/2006
L 326/2001 Servicii
Abrogată din comunitare de Programe şi Reglementări
24/03/2006 utilităŃi publice acorduri de europene
In vigoare din: finanŃare Directiva cadru
24.03.2007 pentru apă
OUG 2000/60/CE
32/2002
Abrogată L 241/2006
din Servicii apă şi
1/07/2006 canalizare
În vigoare din:
24.03.2007
HG 1591/2002 HG 1353/2003
Regulament cadru privind Regulament cadru şi contract
organizarea şi funcŃionara cadru privind delegarea
serviciilor de apă şi canalizare serviciilor de apă şi canalizare
(+indicatori de performanŃă) In vigoare (nu este abrogată)
In vigoare (nu este abrogată)
Principiile fundamentale necesare pentru stabilirea unui model viabil pentru Proiect sunt
disponibile în legislaŃia curentă. EvoluŃia probabilă şi previzibilă a legislaŃiei ar trebui să
fie apropiată acquis-ului comunitar, în special la nivel inter-comunitar.
Două reglementări principale au fost înlocuite de acte normative:
• Legea nr. 326/2001 privind serviciile publice – înlocuită de Legea nr. 51/2006 privind
serviciile comunale de utilităŃi publice, pe 24.03.2007
• OG nr. 32/2002 privind serviciile de apă şi canalizare – înlocuită de Legea nr.
241/2006 privind serviciile publice de apă şi canalizare publică, pe 24.03.2007
• HG nr. 1591/2002 privind regulamentul cadru al organizării şi implementării
serviciilor de apă şi canalizare – nu a fost înlocuită
• HG nr. 1353/2003 – regulament cadru privind delegarea serviciilor publice de apă şi
canalizare – nu a fost înlocuită
Fără modificarea completă a hotărârilor guvernului în vigoare, au fost adoptate norme

specifice de Autoritatea de reglementare pentru serviciile publice de apă şi canalizare:
• Ordinul AutorităŃii NaŃionale de Reglementare a Serviciilor Comunale de UtilităŃi

Publice (ANRSC) nr. 88/2007 – privind aprobarea reglementărilor cadru pentru
servicii de apă şi canalizare [MO nr. 324, 15.05.2007]
• Ordinul AutorităŃii NaŃionale de Reglementare a Serviciilor Comunale de UtilităŃi
Publice (ANRSC) nr. 90/2007 – privind aprobarea contractelor cadru pentru servicii
de apă şi canalizare [MO nr. 324, 15.05.2007]
Elementele esenŃiale ale organizării instituŃionale propuse sunt reglementate de Legea

nr. 215/2001, în vigoare din iunie 2006. Modificările sunt preconizate să apară în prima
parte a anului 2008.
LegislaŃia privind concesiunile este – în acest moment – asigurată la două niveluri.
Ca text normativ cadru, prin:
• OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 34/2006 – privind contractele de achiziŃii

publice, contracte de concesiuni de lucrări publice şi asupra contractelor de
concesiuni de servicii [MO nr. 418/15.05.2006]
• Revocă Legea nr. 219/1998 [MO nr. 459/30.11.1998]
• Modificată prin Legea nr. 337/2006, Rectificare nr. 337/2006, Legea
208/2007, OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 94/2007.
Şi ca text normativ detaliat prin:
• Decizia Guvernului nr. 925/2006 – privind aprobarea normelor de aplicare privind

atribuirea contractelor de achiziŃii publice.
• Modificată prin Decizia Guvernului nr. 1056/2006 şi Decizia Guvernului nr.
1337/2006
2.6.1.3 Comuna
Comuna este unitatea administrativ teritorială de bază care reuneşte populaŃia rurală din
unul sau mai multe sate, pe baza condiŃiilor economice, sociale, culturale, geografice şi
demografice. Satele în care autorităŃile publice îşi au sediul sunt sate reşedinŃă (Legea
nr. 351/2001).
Ca urmare a unei confuzii regretabile, ultima reglementare română privind serviciile

publice şi administraŃia publică locală a introdus termenul „comunitar” – printr-o înlocuire
sistematică a termenului „comunal” – pentru a desemna ceva care are de-a face cu
unităŃile teritoriale administrative şi în special cu serviciile publice.
Serviciile publice locale sunt numite servicii comunitare de utilităŃi publice, iar asocierile
dintre autorităŃile publice locale sunt numite asociaŃii inter-comunitare sau asociaŃii de
dezvoltare comunitară.
Pe lângă inadvertenŃa la nivelul terminologiei, anumite paragrafe lasă loc pentru confuzii
şi interpretări, ducând chiar la contradicŃii. Dreptul asociaŃiilor de a-şi exercita
competenŃe de autorităŃi publice în domeniul serviciilor este recunoscut prin Legea nr.
51/2006 sau Legea nr. 241/2006. Cu toate acestea, principiul transferului competenŃelor
nu este formulat explicit.
Legea nr. 286/2006, care modifică Legea nr. 215/2001 a administraŃiei publice locale,
Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilităŃi publice, Legea nr. 241/2006
privind serviciile de apă şi canalizare – au înlocuit termenul „comunal” (cu semnificaŃia de
„a aparŃine comunei, consiliului local, colectivităŃilor locale”) cu expresia „comunitar” sau
„inter-comunitar”. Această modificare a fost făcută ca urmare a necesităŃii de adaptare a
legislaŃiei naŃionale la Directivele europene şi de creare a unui cadru care se extinde
dincolo de limitele unităŃii teritoriale.
2.6.1.4 AsociaŃia de dezvoltare inter-comunitară
Legea nr. 215/2001 – privind administraŃia publică locală, oferă cadrul legal pentru
crearea de asociaŃii de dezvoltare inter-comunitare.
Art. 11, Par. 2 menŃionează că 2 sau mai multe unităŃi administrativ-teritoriale au dreptul,
în limita competenŃelor autorităŃii lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se
asocieze, conform legii, prin crearea de asociaŃii de dezvoltare inter-comunitară, cu
personalitate juridică, de drept privat şi interes public.
Acelaşi articol stipulează că asociaŃiile de dezvoltare inter-comunitară sunt finanŃate din

contribuŃii de la bugetele locale ale unităŃilor administrativ-teritoriale membre, cât şi din
alte surse, potrivit condiŃiilor legii
2.6.1.5 Delegarea de competenŃe
UnităŃile administrativ-teritoriale locale pot transfera competenŃe asociaŃiilor inter-

comunitare, aşa cum indică Legea nr. 51/2006 în Art. 10 (3): asociaŃiile de dezvoltare
comunitară, definite ca instituŃii publice de cooperare inter-comunitară, îşi asumă şi
exercită, pentru şi în numele autorităŃilor publice locale asociate, toate competenŃele,
drepturile şi obligaŃiile asupra domeniului strict limitat al serviciilor transferate.
Într-o asociaŃie inter-comunitară, prin transfer limitat de competenŃe, administrarea

serviciilor publice de apă şi canalizare este exercitată de membri numiŃi ai unui organism
inter-comunitar.
UnităŃile locale administrativ-teritoriale şi asociaŃiile de dezvoltare inter-comunitară au

opŃiunea fie de a administra direct serviciile publice, fie de a delega administrarea
acestora.
În conformitate cu Art. 8., Par. 2e Legea nr. 51/2006, unitatea administrativ-teritorială sau
asociaŃia de dezvoltare inter-comunitară desemnează unuia sau mai multor operatori
administrarea unui serviciu de utilitate publică, cât şi utilizarea sistemului de utilităŃi
publice conectat la acel serviciu.
2.6.1.6 Amendamente recente la Legea Nr. 51/2006 & Legea Nr. 241/2006
Prin recentele amendamente ale Legii Nr. 51/2006, introduse prin OUG Nr. 13/2008, s-a
indicat că „serviciile publice …., create în mod comun de noi programe de investiŃii,
realizate în cadrul asociaŃiei de dezvoltare inter-comunitară (ADI) având ca obiect de
activitate serviciile publice locale, sunt sub proprietatea publică a unităŃilor administrativ-
teritoriale membre şi sunt înregistrate conform Legii 213/1998 privind proprietatea
publică. Activele localizate în unităŃile administrativ-teritoriale şi/sau deservind mai multe
unităŃi administrativ-teritoriale se vor afla sub proprietatea publică a judeŃului, dacă toate
unităŃile administrativ-teritoriale sunt din acelaşi judeŃ şi judeŃul este membru al
asociaŃiei” (articolul 10, paragraf (6) al Legii nr. 51/2006 privind serviciile publice locale,
aşa cum este amendat prin OUG nr. 13/208). Astfel, toate activele create în cadrul
programelor finanŃate de UE sunt active publice.
Managementul utilităŃilor de apă şi canalizare poate fi organizat în două moduri:
• Management direct organizat potrivit dreptului public.

• Management delegat, în care autorităŃile publice locale sau asociaŃia de dezvoltare
inter-comunitară desemnează în cele din urmă unuia sau mai multor operatori
managementul efectiv al serviciului, reprezentând managementul şi operarea
serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare pe baza unui contract de delegare de
management.
Abordarea privind managementul serviciilor de utilităŃi este stabilită pe baza deciziei

autorităŃilor respective ale unităŃilor administrativ-teritoriale funcŃie de natura şi statutul
serviciului, a nevoii de a asigura cel mai bun raport preŃ/calitate, interesele curente şi
viitoare ale unităŃilor administrativ-teritoriale cât şi mărimea şi complexitatea
infrastructurii serviciului de utilităŃi.
Pe lângă amendamentele la Legile 51/2006 şi 241/2006, realizate prin OUG Nr. 13/2008,
s-a realizat o bază juridică explicită pentru schema instituŃională propusă prin POS
Mediu în ceea ce priveşte managementul delegat. Noile prevederi legale ale Legii
51/2006 definesc delegarea managementului unui serviciu public local drept o acŃiune
prin care o unitate administrativ-teritorială transferă unuia sau mai multor operatori
certificaŃi managementul unui serviciu sau componentă a unui serviciu pentru care o
astfel de unitate este responsabilă, cât şi concesionarea infrastructurii aferente;
delegarea managementului serviciului public local implică dreptul şi obligaŃia operatorului
de a gestiona şi opera infrastructura legată de serviciul/activitatea delegată. Delegarea
managementului mai poate fi realizată de către asociaŃiile de dezvoltare inter-comunitară
având ca obiect de activitate serviciile publice locale, în numele şi pentru unităŃile
administrativ-teritoriale membre, pe baza unei procuri oferite de către acestea din urmă.
Managementul delegat este realizat prin intermediul unui contract de delegare de

management încheiat între una sau mai multe unităŃi administrativ-teritoriale, ca
autoritate care deleagă, şi un operator, ca entitate care îşi asumă obiectul delegat.
PrecondiŃia pentru o astfel de delegare de management este reprezentată de licitarea
publică, cu respectarea procedurilor relevante. Prin excepŃie, în cadrul procesului de
regionalizare s-a consimŃit cu Comisia Europeană, cu ocazia negocierilor pentru
aprobarea POS Mediu, şi ulterior s-a transpus în act juridic prin OUG 13/2008, ca aceste
contracte de delegare de management să fie încredinŃate direct Companiei Operatoare
Regionale (ROC) de către unităŃile administrativ-teritoriale prin intermediul asociaŃiilor de
dezvoltare inter-comunitare. Pentru ca această încredinŃare directă să fie permisă, cu
referire la principiile concurenŃei şi transparenŃei stipulate în cadrul juridic european şi
românesc, trebui urmat şi respectat un set de reguli. În conformitate cu Curtea
Europeană de JustiŃie, regulile europene de licitare nu pot fi aplicate când următoarele
condiŃii, numite reguli „interne”, sunt respectate simultan:
• Autoritatea publică fiind autoritatea contractantă controlează entitatea separată în

cauză (operatorul) în acelaşi mod în care îşi controlează propriile departamente
(criteriul „controlului similar”) – acest criteriu a fost extins cu condiŃia suplimentară ca
această entitate menŃionată să menŃină un portofoliu public integral pe întreaga
perioadă în care contractul de delegare este în vigoare,
• Entitatea (operatorul) derulează partea esenŃială a activităŃilor sale împreună cu
autoritatea publică de control sau autorităŃile publice (criteriul „activităŃii exclusive”).
Prin acest mecanism instituŃional Operatorul (ROC) este subiect al controlului comun al
autorităŃilor locale, care exercită un astfel de control prin organismul unic, asociaŃia de
dezvoltare inter-comunitară, căreia i se oferă o delegare de autoritate şi drepturi

speciale.
2.6.2 Cadrul juridic
Cadrul juridic al acestui Master Plan rezultă din legislaŃia română şi europeană privind
sectoarele mediului şi apei. În plus, legătura dintre Directivele europene şi legea română
corespondentă a fost prezentată pe scurt în acest capitol.
Mai mult, la sfârşitul acestui capitol se realizează o prezentare scurtă a standardelor

tehnice.
2.6.2.1 Directive europene în domeniul apei:
LEGEA DESCRIERE
Privind tratarea apelor uzate orăşeneşti,

Directiva Consiliului 91/271/EEC, 21.06.1991
modificată prin Directiva 98/15/EC
Privind calitatea apei folosite pentru consum
Directiva Consiliului 98/83/EC, 03.11.1998
uman
Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a Stabilirea unui cadru pentru acŃiuni ale
Consiliului, 23.10.2000 ComunităŃii în domeniul politicii apei
Privind calitatea necesară pentru apele de
Directiva Consiliului 75/440/EEC, 16.06.1975 suprafaŃă în vederea captării de apă potabilă
în statele membre.
Privind poluarea provocată de anumite
Directiva Consiliului 76/464/EEC, 04.05.1976 substanŃe periculoase deversate în mediul
acvatic al ComunităŃii
Directiva Consiliului 76/160/EEC, 08.12. 1975 Privind calitatea apelor pentru îmbăiere
Privind valorile limită şi obiectivele de calitate
pentru deversări ale anumitor substanŃe
periculoase, incluse în Lista I a Anexei la
Directiva 76/464/EEC.
Privind protecŃia apei subterane împotriva
Directiva Consiliului 80/68/EEC, 17.12.1979 poluării cauzate de anumite substanŃe
periculoase.
Privind metodele de măsurare şi frecvenŃa
prelevării de probe şi analizelor apelor de
suprafaŃă folosite pentru captarea de apă
potabila în statele membre.
Privind calitatea apelor dulci care au nevoie
Directiva Consiliului 78/659/EEC, 18.07.1978 de protecŃie sau ameliorare pentru susŃinerea
vieŃii piscicole.
Privind evaluarea efectelor anumitor proiecte
publice şi private asupra mediului.
Privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi
Directiva Consiliului 2001/42/EC, 27.06.2001
programe asupra mediului.
Privind tratarea apelor uzate orăşeneşti,
modificată prin Directiva 98/15/EC
2.6.2.2 CorespondenŃa legislaŃiei române la reglementările europene
LEGISLAłIE ROMÂNĂ REGLEMENTĂRI EUROPENE
H.G. 188/28.02.2002 (O.G. nr. 187/20.03.2002) cu Directiva 98/271/EC din

amendamentele ulterioare privind aprobarea normelor tehnice 21.05.1991 privind tratarea
pentru deversarea în mediul acvatic. apelor uzate orăşeneşti,
amendată de
OM nr. 1141/06.12.2002 (OG nr. 21/16.01.2003) privind Directiva 98/15/EC
aprobarea procedurii şi cerinŃa de emitere de permise şi licenŃe de
management al apei. Amendată de 398L0015
OM nr. 1241/16.01.2003 (OG nr. 104/19.02.2003) privind Amendată de 303R1882

aprobarea procedurii de modificare sau retragere a permiselor
sau licenŃelor pentru gestionarea apei.
Ordinul Ministerial Nr. 49/2004 (OG. Nr. 66/27.01.2004) privind

aprobarea cerinŃelor tehnice pentru protecŃia mediului, şi în
particular a solului, atunci când nămolul de epurare este folosit în
agricultură, care transpune prevederile Directivei 86/278/EEC
privind protecŃia mediului, şi în particular prevederile privind
protecŃia solului atunci când nămolul este folosit în agricultură.
Legea nr. 458/08.07.2002 (OG nr. 552/29.07.2002) privind Directiva 98/83/CE din
calitatea apelor potabile 03.11.1998 privind calitatea
apei pentru consum uman.
Legea nr. 311/28.06.2004 (OG nr. 582/30.06.2004) pentru
amendarea Legii nr. 458/2002 (OG Nr. 552/29.07.2002) privind Amendată de 303R1882
calitatea apelor potabile.
HG nr. 974/15.06.2004 (OG no 669/26.07.2004) privind aprobarea

monitorizării, inspecŃiei şi normele de calitate privind apa potabilă
şi procedura de autorizare pentru folosirea şi înmagazinarea apei
potabile.
Legea apei nr. 107/25.09.1996 (OM nr. 244/08.10.1996) Legea nr. Directiva 2000/60/EC din
310/28.06.2004 (OG nr. 584/30.06.2004) pentru amendarea Legii 23.10.2000 care stabileşte un
Apei nr. 107/25.09.1996 (OG no 244/08.10.1996) cadru pentru acŃiuni ale
ComunităŃii în domeniul politicii
apei.
HG nr. 472/09.06.2000 (OG no 272/15.06.2000) privind măsurile
ce urmează să fie adoptate pentru calitatea mediului acvatic.
Amendată prin 301D2455
OM nr. 281/11.04.1997 (OG nr. 100 bis/26.05.1997) privind
aprobarea procedurii pentru mecanismele de acces la informaŃii
privind managementul apei.
OM nr. 913/15.10.2001 (nepublicată) privind aprobarea cadrului

Planului de Management al Apei cu referire la bazinele
hidrografice.
OM nr. 1146/10.12.2002 (OM nr. 197/27.03.2002) privind

aprobarea normelor pentru obiective de referinŃă în vederea
clasificării apelor de suprafaŃă.
2.6.2.3 LegislaŃia română în domeniul apei şi mediului
LEGISLAłIE SUBIECT
458/2002: Legea privind calitatea apei Legea stabileşte limitele maxime acceptate pentru
potabile Ordinul Ministrului parametri microbiologici, chimici şi de calitate;
OM Nr. 552/29.07.2002 parametri pentru monitorizare de control,
monitorizare de audit; frecvenŃă minimă de
prelevare a probelor, şi analiză a apei distribuite prin
sistemul public, rezervor mobil sau folosită ca sursă
în industria alimentară sau pentru apele îmbuteliate.
RezoluŃia guvernamentală HG 100/2002: Normele reglementează cerinŃele de calitate pe care
trebuie să le întrunească apa de suprafaŃă după
Normele de calitate care urmează să fie tratare. Normele nu se aplică apei subterane şi celei
atinse de apele de suprafaŃă folosite pentru sărate. Apele de suprafaŃă sunt clasificate în 3
captarea apei potabile – NTPA-013 OM nr. categorii, fiecare corespunzând unui nivel standard
130 din 19.02.2002 de tratare şi caracteristici fizice, chimice şi
microbiologice.
HG 101/1997: Stabileşte norme speciale privind caracteristicile şi
Norme speciale privind caracteristicele şi dimensionarea zonelor de protecŃie sanitară în jurul
dimensionările zonelor de protecŃie sanitară surselor de apă, lucrărilor inginereşti pentru captări,
OM nr. 62 din 10.041997 construcŃii şi instalaŃii de alimentare cu apă.
Stabileşte măsuri pentru folosirea terenului localizat
în zona de protecŃie hidrologică.
HG 472/2000: Stabileşte măsuri de protecŃie Stabileşte măsuri de
RezoluŃia guvernului privind măsurile de protecŃie a surselor de apă de suprafaŃă şi
protecŃia a calităŃii resurselor de apă subterane şi a ecosistemelor acvatice cu accent
pentru îmbunătăŃirea şi menŃinerea calităŃii lor
M.O nr. 272 din 15.06. 2000
naturale pentru evitarea efectelor negative asupra
mediului şi sănătăŃii umane, în contextul unei
dezvoltări durabile.
137/1995 republicată în 2000 LegislaŃie fundamentală privind protecŃia mediului
legea protecŃiei mediului, Monitorul Oficial pe baza principiului dezvoltării durabile. Include
OM nr. 70/ 17.02.2000 protecŃia apelor şi ecosistemelor acvatice şi lista
activităŃilor subiect al procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului pentru emiterea unui
acord de mediu şi/sau autorizaŃie.
RezoluŃia guvernului HG 918/2002: Stabileşte procedura cadru pentru evaluarea
stabilirea procedurii cadru pentru evaluarea impactului asupra mediului, aplicată cu accent pe
impactului asupra mediului şi aprobarea listei emiterea acordului de mediu pentru proiecte care
de proiecte publice sau private subiect al pot avea efecte majore asupra mediului. Anexa 1
acestei proceduri conŃine lista proiectelor subiect al evaluării
OM nr. 686/ din 17.09.2002 impactului asupra mediului. Anexa 2 conŃine lista
proiectelor care necesită o evaluare a impactului
asupra mediului. Anexa 3 conŃine criteriile de
selecŃie pentru stabilirea cerinŃei de evaluare, iar
Anexa 4 conŃine o listă de informaŃii cerute
deŃinătorului proiectului subiect al evaluării
Ordinul Ministerial OM 860/2002: Reglementează condiŃiile de obŃinere a acordului de

Procedura de evaluare a impactului asupra mediu pentru proiecte cu impact semnificativ asupra
mediului şi de emitere de acorduri de mediu mediului. Consolidează cerinŃele HG nr. 918/2002.
OM nr. 52/ din 30.01.2003
Ordinul Ministerial 863/2002: Stabileşte norme aplicabile procedurii cadru pentru
prevederi metodologice aplicabile fazelor evaluarea impactului asupra mediului pentru
LEGISLAłIE SUBIECT
procedurii cadru pentru evaluarea impactului anumite proiecte publice sau private. Consolidează
asupra mediului şi mai mult cerinŃele HG nr. 918/2002.
OM nr. 52/ din 30.01.2003
HG 1076/2004: Stabileşte procedura pentru evaluarea de mediu,
stabilirea procedurii de derulare a evaluării de definind rolul autorităŃilor responsabile pentru
mediu pentru planuri şi programe. protecŃia mediului, cerinŃe de consultare a părŃilor
OM nr. 707 din 05.08.2004 interesate şi participarea publicului. Planurile şi
programele subiect al evaluării de mediu includ
managementul apei.
22/2001 Stipulează conŃinutul documentaŃiei pentru
Legea care ratifică ConvenŃia privind evaluarea impactului asupra mediului, criteriile
evaluarea impactului asupra mediului într-un generale aplicabile pentru determinarea
context trans-frontalier, adoptată în Espoo pe semnificaŃiei impactului asupra mediului şi
25.02.1991. procedura de notificare a activităŃilor suspectate că
OM nr. 105/ 01.03.2001 au impact negativ semnificativ trans-frontalier.
107/1996 Legea apei Stabileşte regimul folosirii apei, inclusiv lucrări de
OM nr. 224/ 08.01.1996 management al apei, planificare bazin hidrografic,
regim lucrări de apă şi aferente. Legea stabileşte
lărgimea zonelor de protecŃie în jurul rezervoarelor
şi altor lucrări hidrotehnice.
1146/2002 Ordinul stabileşte clasele de clasificare a calităŃii
Norme pentru obiective de referinŃă folosite în apei, sub prevederile Legii Apei nr. 107/1996 şi prin
clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă respectarea obiectivelor de referinŃă. Sunt stabilite 4
clase ale apei.
14/1995 Legea include măsuri speciale pentru protecŃia
Legea de ratificare a ConvenŃiei privind resurselor de apă; militarea emisiilor; obiective de
Cooperarea în vederea cooperării pentru calitate a apei şi un inventar al emisiilor. Stabileşte
protejarea şi folosirea durabilă a fluviului crearea Comisiei InternaŃionale pentru protecŃia
Dunăre, semnată la Sofia pe 29.06.1994 Dunării, responsabilităŃile şi prerogativele.
OM nr. 41 / 27.02.1995
30/1995 Stabileşte obligaŃiile părŃilor riverane pentru
Legea de ratificare a ConvenŃiei privind prevenirea, controlul şi reducerea impacturilor trans-
protecŃia şi folosirea cursurilor de apă trans- frontaliere. Legea conŃine prevederi privind
frontaliere şi a lacurilor internaŃionale, cooperarea bilaterală şi multilaterală, supervizarea
Helsinki, 17.03.1992. comună, sisteme de avertizare şi asistenŃă
OM Nr. 82/ 03.05.1995 reciprocă. Stabileşte linii de referinŃă privind
dezvoltarea celor mai bune practici de mediu,
pentru elaborarea de obiective.
458/2002: Legea privind calitatea apei Legea stabileşte limitele maxime acceptate pentru
potabile Ordinul Ministrului parametri microbiologici, chimici şi de calitate;
OM Nr. 552/29.07.2002 parametri pentru monitorizare de control,
monitorizare de audit; frecvenŃă minimă de
prelevare a probelor, şi analiză a apei distribuite prin
sistemul public, rezervor mobil sau folosită ca sursă
în industria alimentară sau pentru apele îmbuteliate.
2.6.2.4 Sumar al standardelor româneşti
LEGISLAłIE DESCRIERE
Aceste norme stabilesc limitele încărcării poluante ale
NTPA – 001/2002:
apelor uzate industriale şi orăşeneşti deversate în
Norme tehnice care stabilesc limitele
emisari naturali; introduce restricŃii privind evacuarea
încărcării poluante a apelor uzate
apelor uzate, limitele încărcării poluante pentru apele
industriale şi orăşeneşti deversate în
uzate industriale şi orăşeneşti deversate în emisari
emisari naturali,
naturali. Stabileşte metoda de determinare a valorilor
NTPA – 001 Monitorul Oficial
limită acceptabile ale poluanŃilor în apele uzate
OM Nr.187/20.03.2002
deversate în emisari naturali
NTPA – 002/2002: Aceste norme stabilesc principalii
Norme privind condiŃiile de deversare a parametri/caracteristici de calitate pentru apă uzată,
apelor uzate în sisteme de canalizare ale condiŃii acceptabile de deversare şi restricŃii privind
localităŃilor şi direct în staŃii de epurare, deversarea apelor uzate în sisteme de canalizare şi/sau
NTPA – 002 OM nr. 187/ 20.03.2002 direct în staŃii de epurare.
Reglementări privind colectarea pentru colectarea,
tratarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti; cerinŃe de
proiectare, construire şi întreŃinere pentru sisteme de
canalizarea şi staŃii de epurare; indicaŃii privind
deversarea apelor uzate orăşeneşti din staŃii de epurare
ape uzate orăşeneşti şi în zone sensibile subiect al
NTPA – 011/2002
fenomenelor de eutrofizare (parametrii/ indicatorii de
Norme tehnice privind colectarea, tratarea
calitate, concentraŃie şi metode de referinŃă pentru
şi deversarea apelor uzate orăşeneşti,
determinări); sectoare industriale şi condiŃii de
NTPA- 011 OM nr.187/ 20.03.2002
impunere. Stabilesc program de monitorizare şi
procedură de deversare ape uzate orăşeneşti şi
industriale din staŃii de epurare în emisari naturali:
practici de prelevare probe, numărul minim de probe,
criterii de calitate, numărul maxim de probe şi obligaŃii
de raportare.
Calcularea cantităŃilor de alimentări cu apă în mediul
urban şi rural. Standardul a fost emis pe baza
STAS SR 1343-1/2006 următoarelor referinŃe: STAS 1343/2 – 1989, STAS –
1478-1990, SR EN 805-2000, SR EN 1508:2000, SR
10898:2005, prezentate mai jos.
Alimentări cu apă. Determinarea cantităŃilor de
STAS 1343/2 – 1989
alimentări cu apă pentru industrie
InstalaŃii canalizare. Alimentări cu apă pentru clădiri
STAS – 1478-1990
civile şi industriale. InstrucŃiuni proiectare fundamentală
Alimentări cu apă. Prevederi privind componente şi
SR EN 805-2000
sisteme localizate în afara clădirilor.
Alimentări cu apă. CerinŃe pentru sisteme şi
SR EN 1508:2000
componente pentru înmagazinări de apă.
SR 10898:2005 Alimentări cu apă şi canalizare. Terminologie
Sisteme de canalizare. Alimentare cu apă. CerinŃe
STAS 3051-91
pentru sisteme şi componente pentru înmagazinări apă.
Alimentări cu apă. ReŃele distribuŃie. SpecificaŃii
STAS 4163-1
proiectare.
STAS 4163-2 Alimentări cu apă. ReŃele distribuŃie. InstrucŃiuni calcul.
Sisteme de canalizare exterioare. SecŃiunea 1.
STAS 1846-1:2007 Determinarea fluxului apelor uzate. InstrucŃiuni de
proiectare
Sisteme de canalizare exterioare. SecŃiunea 2.
STAS 1846-2:2007
specificaŃii proiectare. Calcul debite ape pluviale.
Referitor la calitatea apei potabile coroborat cu Legea
Legea 458/ 8. 07.2002 311/ 28.06.2004, care corespunde Directivei UE
98/83EC
2.6.3 InstituŃii cu competenŃe în domeniul mediului
2.6.3.1 Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – MMDD
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile implementează programul guvernamental care

vizează promovarea politicilor în domeniul mediului, gospodăririi apelor şi dezvoltării
durabile.
MMDD este organizat conform hotărârii guvernului nr. 368/2007 şi acŃionează

preponderent ca şi instituŃie executivă. MMDD este responsabil pentru administrarea
naŃională a resurselor naturale şi pentru implementarea politicilor de mediu.
MMDD realizează următoarele activităŃi principale – Art. 3 HG nr. 368/2007:
• Asigură implementarea politicilor guvernamentale în domeniul său de activitate

• Elaborează strategii şi politici în domeniul mediului, gospodăririi apelor şi dezvoltării
durabile, înaintate către guvern pentru autorizare
• Propune instrumente juridice, instituŃionale, administrative şi economice menite să
stimuleze sau să accelereze integrarea principiilor de mediu şi obiectivelor
• Propune şi recomandă autorităŃilor competente măsuri pentru asigurarea conformării
programelor regionale şi locale de dezvoltare la strategia naŃională pentru o
dezvoltare durabilă şi la obiectivele stabilite
• Elaborează documente de politică publică în domeniul său de activitate
• Elaborează proiecte dezvoltate de alte ministere şi autorităŃi ale administraŃiei
centrale sau locale, care cad în sfera sa de competenŃă
• Emite documente de reglementare în domeniul său de activitate, în conformitate cu
legislaŃia relevantă
• Informează Comisia Europeană privind măsurile normative adoptate în domeniul
reglementat de acquis-ul comunitar pentru mediu
• Coordonează activitatea menită să permită, promoveze, implementeze şi
monitorizeze investiŃiile în domeniul protecŃiei mediului şi gospodăririi apelor
• Se asigură de respectarea de către persoane fizice şi juridice a reglementărilor în
domeniul mediului şi gospodăririi apelor
• Reprezintă guvernul în gestionarea relaŃiei cu agenŃiile naŃionale şi internaŃionale din
domeniul mediului, gospodăririi apelor şi dezvoltării durabile
• Se asigură că sunt realizate studii şi proiecte de cercetare în domeniul său de
activitate
MMDD mai întreprinde următoarele sarcini specifice – Art. 4 HG nr. 658/2007:
• Coordonează şi monitorizează implementarea legislaŃiei naŃionale armonizate cu

prevederile şi cerinŃele legislaŃiei de mediu a ComunităŃii Europene;
• Stabileşte regimul de utilizare a resurselor de apă şi asigură elaborarea de proiecte
de cercetare, studii, prognoze şi strategii în domeniul managementului cantitativ şi
calitativ al apei, cât şi elaborarea de programe de dezvoltare;
• Cooperează cu alte autorităŃi centrale şi locale ale administraŃiei publice;

• Coordonează elaborarea şi revitalizarea schemei de management şi dezvoltare a
activităŃilor de interes public în domeniul meteorologiei şi hidrologiei;
• Coordonează, prin Inspectoratul de stat în domeniul apei, aplicarea reglementărilor
legale în domeniul gestionării apelor;
• Defineşte metodologia şi emite licenŃele pentru persoane fizice sau juridice care
elaborează studii meteorologice, hidrologice, hidro-geologice, studii privind apele şi
managementul apelor;
• Organizează sistemul IT pentru domeniul managementului apelor;
• Monitorizează implementarea sarcinilor specifice impuse de concesionar sau
administrator;
• Elaborează şi promovează, conform legii, proiecte de acte normative, reglementări,
instrucŃiuni şi norme tehnice pentru domeniile meteorologiei, hidrologiei, hidro-
geologiei şi managementului apelor;
• Elaborează o listă de specificaŃii tehnice şi metode de standardizare pentru
analizarea şi monitorizarea calităŃii apei.
2.6.3.2 AdministraŃia NaŃională „Apele Române” - ANAR
AdministraŃia NaŃională „Apele Române” (ANAR) este organizată în conformitate cu

OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr. 107/2002 şi dispune de 11 DirecŃii de Apă
subordonate, care coordonează sistemele locale de gospodărire a apelor – indicate în
Anexa OUG nr. 107/2002.
Organizarea administrativă ia în calcul locaŃiile geografice ale principalelor râuri: Someş-

Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-IalomiŃa, Siret, Prut, Dobrogea-
Litoral.
ANAR este responsabilă pentru următoarele activităŃi – Art. 3 OUG nr. 107/2002.
• Managementul apelor de suprafaŃă şi subterane, protecŃia împotriva sărăcirii şi

degradării resurselor de apă, cât şi distribuŃia egală a resurselor la nivel naŃional;
• Administrarea, utilizarea şi întreŃinerea albiilor de râu, lacurilor, falezelor şi plajelor,
şi a zonelor protejate;
• Administrarea, utilizarea şi întreŃinerea Sistemului NaŃional de Supraveghere pentru
Calitatea Resurselor de Apă
• Oferirea de drepturi privind toate formele de utilizare a apei de suprafaŃă şi
subterane,
În acest act normativ, serviciile de apă sunt declarate drept monopol natural de interes
strategic însă şi o resursă naturală cu valoare economică – OUG Nr. 107/2002 Anexa 5
Art. 1, Par. 2.
2.6.3.3 Autoritatea NaŃională pentru Reglementarea Serviciilor Comunale de UtilităŃi Publice -

ANRSC
Autoritatea NaŃională pentru Reglementarea Serviciilor Comunale de UtilităŃi Publice

(ANRSC) este autoritatea responsabilă pentru serviciile de apă şi canalizare, dar şi
pentru alte servicii de utilităŃi publice definite de Legea nr. 51/2006, cu excepŃia
transportului public şi energiei termice.
În conformitate cu Art. 13, Par. 3, Legea nr. 51/2006, ANRSC oferă licenŃe, elaborează
metodologii şi reglementări cadru în domeniul serviciilor de utilitate publică şi
monitorizează implementarea legii.
ANRSC este instituŃie publică autonomă, de interes naŃional, coordonată de premier -

Art. 14. O altă misiune importantă a ANRSC este de stabilire a cadrului pentru tarife şi
preŃuri.
Structura tarifară formulată de ANRSC - HG nr. 1591/2002 pentru aprobarea

reglementărilor cadru care vizează organizarea şi implementarea serviciilor de apă şi
canalizare – trebuie să includă anumite taxe.
2.6.3.4 AgenŃia de Dezvoltare Regională - ADR
AgenŃia de Dezvoltare Regională reprezintă o asociaŃie de judeŃe – persoană juridică,

constituită ca şi structură teritorială la nivel NUTS 2. Create prin Legea nr. 315/2004 care
deserveşte dezvoltarea regională în România [MO nr. 577/29.06.2004], cele 8 ADR-uri
au misiunea de a aplica politicile de dezvoltare regională.
În acŃiunile lor, ADR-urile respectă principiile delegării, descentralizării şi parteneriatului.

ActivităŃile le sunt finanŃate de un fond de dezvoltare regională (FDR) care este alimentat
de Fondul NaŃional de Dezvoltare Regională (FNDR) şi de bugetele judeŃelor.
ADR-urile îşi asumă şi rolul de Organisme Intermediare pentru Programe OperaŃionale

Sectoriale.
ADR-urile nu sunt o structură administrativă, însă Legea nr. 51/2006 îi conferă misiunea
de sprijinire a asociaŃiilor inter-comunitare - Art. 10, Par. 9.
2.6.3.5 AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului – ARPM
Potrivit Art. 5, Legea nr. 315/2004, există 8 regiuni de dezvoltare. Pentru fiecare Regiune
de Dezvoltare a fost creată prin decizia guvernului nr. 459/2005 câte o AgenŃie
Regională pentru ProtecŃia Mediului (ARPM).
AgenŃia Regională pentru ProtecŃia Mediului este persoană juridică subordonată AgenŃiei
NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului. AcŃionează ca şi Organism Intermediar pentru
Programul OperaŃional Sectorial de Mediu (IO POS Mediu) şi astfel este direct implicată
în procesul de co-finanŃare de către SCF.
ARPM este responsabilă pentru implementarea competenŃelor AgenŃiei la nivel regional.

În acest sens:
• Autorizează activităŃi cu impact de mediu şi coordonează aceste procese la nivel

regional
• Adoptă măsuri în caz de neconformităŃi cu documente de autorizare
• Coordonează implementarea planurilor de acŃiune sectoriale şi a planurilor de
acŃiune regională pentru protecŃia mediului
• Monitorizează starea implementării proiectelor în domeniul protecŃiei mediului în
conformitate cu planurile de implementare negociate cu UE
• Participă la elaborarea şi monitorizarea planurilor de dezvoltare regională
• Sprijină şi participă la iniŃiative ale societăŃii civile în domeniul protecŃiei mediului
• Colaborează cu Garda NaŃională de Mediu în emiterea de documente de autorizare
şi controlează conformitatea şi implementarea legilor specifice mediului.
2.6.3.6 AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului - ANPM
Subordonată Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, AgenŃia NaŃională pentru

ProtecŃia Mediului (ANPM) este o agenŃie a administraŃiei publice centrale, care deleagă
competenŃe la nivel de regiune şi judeŃ.
La nivel de judeŃ, potrivit HG nr. 459/2005, ANPM acŃionează prin agenŃii specifice,
precum AgenŃia de ProtecŃie a Mediului (APM). Aceste instituŃii, cu personalitate juridică,
asigură implementarea politicii de mediu la nivel de judeŃ.
ANPM a fost creată în 2003 şi reorganizată în 2005 prin decizia guvernului nr. 459/2005,
modificată prin decizia nr. 1528/2007. Principala intervenŃie în 2005 a constat în
transferul AgenŃiilor de ProtecŃie a Mediului, judeŃene şi locale, de la Ministerul mediului
la nivelul subordonat al ANPM.
În efortul său de a-şi îndeplini obligaŃiile, ANPM:
• Autorizează toate activităŃile cu impact de mediu şi coordonează aceste procese la

nivel judeŃean şi local
• Identifică neconformităŃile la documentele de autorizare livrate şi informează
autoritatea de inspecŃie şi control în domeniul protecŃiei mediului– GNM
• Adoptă măsuri juridice în caz de neconformităŃi cu documente de autorizare
• Oferă suport tehnic pentru elaborarea de strategii şi politici în domeniul mediului
• Coordonează realizarea planurilor de acŃiune în domeniul mediului, la nivel sectorial
şi naŃional
• Monitorizează starea implementării activităŃilor de protecŃie a mediului în
conformitate cu planurile de implementare negociate cu UE şi realizează rapoarte
periodice de evaluare
• Asigură dialogul cu AgenŃia Europeană de Mediu
• Elaborează rapoarte privind starea mediului
• Sprijină şi participă la iniŃiative ale societăŃii civile în domeniul protecŃiei mediului.
ActivităŃile ANPM acoperă următoare gamă de problematici: controlul poluării şi

managementul riscului, protecŃia atmosferei, schimbările climatice şi bio-securitatea etc.
ANPM, cu sprijinul Departamentului de Autorizare şi LegislaŃie Europeană, emite diferite

acte juridice:
• Notă de mediu pentru planuri şi programe – act juridic care confirmă integrarea de
aspecte de protecŃie a mediului într-un plan sau program – HG nr. 1076/2004
• Acord de Mediu – act juridic care stabileşte condiŃiile pentru implementarea de
proiecte cu impact asupra mediului – HG nr. 1213/2006
• Autorizarea de mediu – act juridic care stabileşte condiŃiile pentru implementare de
activităŃi cu impact de mediu – Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.
1798/2007
2.6.3.7 AgenŃiile Locale pentru ProtecŃia Mediului - ALPM
AgenŃia Locală pentru ProtecŃia Mediului realizează sarcinile ANPM la nivel de judeŃ, în
domeniul politicii şi al legislaŃiei de mediu şi coordonează elaborarea planurilor de
acŃiune la nivel local.
ALPM cuprinde următoarele departamente şi servicii în sfera sa de competenŃă:
• Departamentul calităŃii aerului

• Departamentul protecŃiei naturii.
• Departamentul pentru managementul deşeurilor şi substanŃelor chimice
• Serviciul de autorizare şi control al poluării
• Serviciul pentru monitorizare, sinteză şi coordonare
• Compartimentul pentru relaŃii publice şi comunicare
2.6.3.8 Garda NaŃională de Mediu – GNM
GNM este organizată conform HG nr. 1224/2007 şi acŃionează ca şi instituŃie publică de

inspecŃie şi control. ActivităŃile GNM sunt coordonate de Comisariatul General şi sunt
implementate prin Comisariatul Teritorial pentru mediu la nivelul fiecărui judeŃ.
GNM controlează activităŃi privitoare la impactul de mediu pentru a detecta şi sancŃiona

încălcările reglementărilor în domeniul protecŃiei mediului.
2.6.4 InstituŃii în domeniul apei potabile şi uzate
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) subliniază că este esenŃial să creeze

cadrul instituŃional în conformitate cu Programul OperaŃional Sectorial (POS) pentru a
promova proiectele necesare pentru reabilitarea şi extinderea serviciilor de apă şi
canalizare. Având în vedere timpul limitat pentru pregătirea acestor proiecte, procesul de
regionalizare a serviciilor de apă şi canalizare trebuie finalizat până la 01.03.2008.
Pentru atingerea acestui obiectiv Ńintă, următoarele măsuri trebuie implementate:
• Acord al unităŃilor administrative ca membre ale AsociaŃiei de Dezvoltare

Intercomunitară (ADI)/AsociaŃie de MunicipalităŃi (AoM)
• Aprobare a statutului şi documentului constitutiv pentru ADI/AoM
• Aprobarea unităŃilor administrative participante ca acŃionare ale Companiilor
Regionale de Operare (ROCS)
• Aprobarea documentului constitutiv pentru constituirea ROC
Aşa cum s-a menŃionat deja, calendarul este foarte scurt şi ambiŃios. Până pe
01.03.2008 au fost programate următoarele obiective:
• Decizia unităŃilor administrative (oraşe, municipalităŃi, comune) de constituire a ADI

trebuie aprobată până pe 30.11.2007.
• ADI trebuie înregistrată până pe 15.12.2007
• Operatorul regional trebuie înregistrat până pe 01.02.2008
• Contractul de delegare trebuie semnat până pe 01.03.2008
• PIU trebuie să fie funcŃional până pe 01.03.2008
În prezent, principalii doi prestatori în JudeŃul Bacău sunt S.C. APA SERV BACĂU şi
RAGC Bacău. Următoarele capitole revizuiesc preponderent situaŃia curentă a
companiei de utilităŃi RAGC Bacău.
2.6.4.1 Structură juridică
RAGC Bacău este deŃinută de Consiliul Local Bacău şi prestează servicii de apă şi
canalizare numai în Oraşul Bacău. Regia Autonomă de Gospodărire Comunală (RAGC)
a fost constituită în 1991 prin Decizia Consiliului JudeŃean Nr. 34/1991 şi transferată
Consiliului Local Bacău în 1995.
APA SERV S.A. Bacău prestează servicii de apă şi canalizare pentru 4 oraşe şi 35 de
comune. Statutul juridic al APA SERV S.A. este guvernat de Legea Nr. 31/1990 privind
companiile comerciale. A fost creată prin asocierea Consiliului JudeŃean Bacău şi a 39
de Consilii Locale:
• Consiliul de AdministraŃie (CA) este constituit din 9 membri, numiŃi de Adunarea

Generală a AcŃionarilor (AGA).
• Managerul general, numit pentru o perioadă nedeterminată de către AGA.
Împreună cu aceşti operatori, serviciile de apă şi canalizare sunt prestate de următoarele

companii în JudeŃul Bacău:
• S.C. APA Canal Oneşti S.A., operator privat;

• S.C. Prest Serv S.A. – deŃinută de Consiliul Local Moineşti;
• S.C. Comunal Service S.A. - deŃinută de Consiliul Local Comăneşti;
• Serviciul Public de Gospodărire Comunală Târgu Ocna – deŃinut de Consiliul Local
Târgu Ocna;
• Serviciul Public de Gospodărire Comunală Dărmăneşti – deŃinută de Consiliul Local
Dărmăneşti;
• Serviciul de apă şi canalizare Slănic Moldova – deŃinut de Consiliul Local Slănic
Moldova;
• Departamentul de Gospodărire Comunală – administrat de Consiliul Local Buhuşi.
La nivelul JudeŃului Bacău, nu există un operator regional pentru serviciile de apă şi

canalizare. Obiectivul este de a fuziona principalele două companii (în speŃă RAGC şi
APA SERV) şi de a constitui un operator regional. Primul pas va fi reprezentat de
transformarea regiei în societate comercială (în conformitate cu prevederile Legii Nr.
51/2006).
Trebuie notat faptul că în Oneşti, care este cel de al doilea mare oraş în JudeŃul Bacău,
cu aproximativ 60,000 locuitori, un operator privat prestează servicii de apă şi canalizare.
Aceasta implică faptul că oraşul Oneşti nu va putea fi acŃionar în cadrul operatorului
regional ROC şi semna contractul de delegare.
Următoarele consilii au decis să participe în cadrul procesului de regionalizare şi să

constituie AsociaŃia de Dezvoltare Inter-comunitară:
1 Bacău Municipality 32 Filipeni Commune 63 Parincea Commune

2 Oneşti Municipality 33 Filipeşti Commune 64 Pânceşti Commune
3 Moineşti Municipality 34 Găiceana Commune 65 Pârgăreşti Commune
4 Buhuşi Town 35 Gârleni Commune 66 Pârjol Commune
5 Comăneşti Town 36 Ghimeş Făget Commune 67 Plopana Commune
6 Dărmăneşti Town 37 Gioseni Commune 68 Podu Turcului Commune
7 Slănic Moldova Town 38 Glăvăneşti Commune 69 Poduri Commune
8 Târgu Ocna Town 39 Gura Văii Commune 70 Prăjeşti Commune
9 Agăş Commune 40 Helegiu Commune 71 Racova Commune
10 Ardeoani Commune 41 Hemeiuş Commune 72 Răcăciuni Commune
11 Asău Commune 42 Horgeşti Commune 73 Răchitoasa Commune
12 Balcani Commune 43 Huruieşti Commune 74 Roşiori Commune
13 Bereşti BistriŃa Commune 44 Izvoru Berheciului Commune 75 Sascut Commune
14 Bereşti Tazlău Commune 45 Iteşti Commune 76 Sănduleni Commune
15 BerzunŃi Commune 46 Letea Veche Commune 77 Sărata Commune
16 Bârsăneşti Commune 47 Lipova Commune 78 Săuceşti Commune
17 Blăgeşti Commune 48 Livezi Commune 79 ScorŃeni Commune
18 Bogdăneşti Commune 49 Luizi Călugăra Commune 80 Secuieni Commune
19 Brusturoasa Commune 50 Măgireşti Commune 81 SolonŃ Commune
20 Bucium Commune 51 Măgura Commune 82 Strugari Commune
21 Buhoci Commune 52 Mănăstirea Caşin Commune 83 Stănişeşti Commune
22 Caşin Commune 53 Mărgineni Commune 84 Ştefan cel Mare Commune
23 CăiuŃi Commune 54 Motoşeni Commune 85 Tamaşi Commune
24 Cleja Commune 55 Negri Commune 86 Târgu Trotuş Commune
25 Coloneşti Commune 56 Nicolae Bălcescu Commune 87 Tătărăşti Commune
26 Corbasca Commune 57 Odobeşti Commune 88 Traian Commune
27 CoŃofăneşti Commune 58 Oituz Commune 89 Ungureni Commune
28 Dămieneşti Commune 59 Onceşti Commune 90 Urecheşti Commune
29 Dealu Morii Commune 60 Orbeni Commune 91 Valea Seacă Commune
30 Dofteana Commune 61 Palanca Commune 92 VultureniCommune
31 Faraoani Commune 62 Parava Commune 93 Zemeş Commune
2.6.4.2 Structura organizatorică
Pe baza datelor primite de la RAGC, numărul persoanelor angajate în 2007 era de 578,
aşa cum este prezentat în tabelul de mai jos.
2002 2003 2004 2005 2006 2007

Număr angajaŃi 584 572 565 584 581 578
Table 2.6-1: EvoluŃia numărului de angajaŃi ai RAGC Bacău
Desenul de mai jos prezintă structura organizatorică curentă.
ILF - HYDRO P a g i n a 2-75
2.6.4.3 SituaŃia financiară
Potrivit tabelelor de mai jos, profitul înregistrat de RAGC s-a cifrat la 2.691.591 RON în
anul 2004 şi 4.977.487 RON în anul 2005, în timp ce în anul 2006 această valoare a fost
de aproximativ 9,2 milioane RON.
2002 2003 2004 2005 2006

Personal 2.603.530 3.612.277 4.198.799 5.015.026 6.415.536
Energie / combustibili 2.436.033 2.302.838 2.244.074 2.718.878 4.350.412
ÎntreŃinere şi reparaŃii 436.712 415.714 460.816 746.557 1.166.983
AdministraŃie 472.902 763.066 654.934 1.317.058 1.160.266
Depreciere 540.144 619.837 742.836 847.862 992.719
Cheltuieli financiare 202.756 253.966 223.965 335.649 761.023
Alte cheltuieli 2.482.315 1.524.657 1.702.005 2.307.418 2.945.243
Total apă 9.174.392 9.492.355 10.227.429 13.288.448 17.792.182
Sursa: RAGC BACĂU
Table 2.6-2: Cheltuieli pentru alimentarea cu apă (în RON)
2002 2003 2004 2005 2006

Personal 1.393.002 1.948.910 2.309.354 2.816.734 3.741.553
Energie / 467.077 482.687 680.584 913.315 1.078.832
combustibili
Chimicale 379.997 408.949 406.757 511.397 496.920
AdministraŃie 267.592 420.463 355.190 706.277 717.365
Depreciere 160.328 171.603 44.923 108.218 384.842
Alte cheltuieli 1.241.158 762.328 851.002 1.153.709 1.472.621
Total canal 3.909.154 4.194.940 4.647.810 6.209.650 7.892.133
Sursa: RAGC BACĂU
Table 2.6-3: Cheltuieli pentru servicii canalizare (în RON)
2002 2003 2004 2005 2006

Servicii apă 10.862.404 10.215.308 11.194.482 16.457.296 22.168.447
Servicii canal 4.253.217 3.975.463 4.473.217 6.720.852 8.957.015
Taxe branşare 25.832 30.852 35.767 59.110 85.535
Alte venituri 1.306.779 1.791.503 1.863.364 1.238.327 3.757.245
Total venituri 16.448.232 16.013.126 17.566.830 24.475.585 34.968.242
Sursa: RAGC BACĂU
Table 2.6-4: Venituri RAGC Bacău (în RON)
EXPENSES OF RAGC BACAU (2006)
Chemicals
2%
Financial expenses
3%
Other expenses
17%
Personnel
40%
Depreciation
5%
Energy/fuel
Administration 21%
7%
Maintenance & repair
5%
Figura 2.6-1: Structura cheltuielilor
Aşa cum se poate vedea din figura de mai sus, costurile principale ale companiei RAGC
Bacău sunt costurile cu personalul, cifrându-se la aproximativ 40% din cheltuielile totale.
AsistenŃa principală primită din partea instituŃiilor naŃionale şi internaŃionale este

prezentată în următorul tabel.
DONATOR Împrumut nerambursabil Împrumut

ISPA 2,2 milioane Euro
BERD 2,9 milioane Euro
BERD (MUDP II) 3,9 milioane Euro
Guvern 2,6 milioane Euro
Consiliului Local 300,000 Euro
Figura 2.6-2: Lista donatorilor
Nume furnizor, instituŃii financiare etc. Datorii în RON

Furnizori 195.895
Total 195.895
Table 2.6-5: Sume plătibile la sfârşitul lunii septembrie 2007
SituaŃia creanŃelor Total în RON

< 3 luni 4.980.194
3 - 6 luni 14.814
6 – 12 luni 18.377
> 12 luni 6.241
Total 5.019.626
Table 2.6-6: Structura creanŃelor la sfârşitul lunii septembrie 2007 în
Cea mai mare parte a companiilor de apă din România se confruntă cu probleme majore
privind colectarea creanŃelor de la clienŃi. Analizând după vechimea conturilor, peste
99% din creanŃe au o vechime mai mică de 3 luni şi astfel pot fi considerate drept
curente. PlăŃile care pot fi considerate drept improbabile (în speŃă cu o vechime mai
mare de 12 luni) sunt neglijabile.
2.6.4.4 Indicatori de performanŃă
2.6.4.4.1 Remarci generale
Indicatorii vor ajuta la măsurarea schimbărilor la nivelul eficienŃei şi eficacităŃii RAGC în

Bacău. Obiectivul este de a oferi companiei de utilităŃi informaŃiile necesare pentru a
compara şi îmbunătăŃi performanŃa într-o serie de domenii. Cu alte cuvinte, indicatorii vor
permite o comparaŃie cu alte utilităŃi şi vor contribui la schimbul de idei şi metode.
Compania de utilităŃi trebuie să decidă care indicatori sunt importanŃi şi care nu sunt
importanŃi – fiind totodată important cât de des şi cui sunt raportaŃi aceşti indicatori. Însă
întrucât indicatorii depind de baza de date din care provin, Compania de utilităŃi trebuie,
în primul rând, să realizeze o bază de date funcŃională.
În secŃiunile următoare vor fi descrişi o serie de indicatori, care par să fie importanŃi din
punctul de vedere al Consultantului. Aceştia trebuie să servească ca şi referinŃe şi nu ca
elemente irevocabile, de nedisputat. Indicatorii pot şi trebuie să fie înlocuiŃi din când în
când. Aceştia oferă o perspectivă asupra unor domenii care merită investigaŃii
suplimentare însă nu reflectă de sine stătător condiŃiile dintr-o companie de utilităŃi.
2.6.4.4.2 Apă neplătită / apă neregăsită
O preocupare majoră în procesul de operare a unei companii de apă este reprezentat de

nivelul apei neplătite (NRW) (anterior cunoscută drept apă neregăsită (UfW)). NRW
reflectă diferenŃa dintre volumul de apă livrat sistemului de distribuŃie şi volumul de apă
vândut. Nivelul NRW este considerat a fi un bun indicator pentru eficienŃa globală a
operaŃiilor unei companii de utilităŃi.
NRW include pierderi fizice - în speŃă avarii şi preaplinuri – şi pierderi administrative – în

speŃă înregistrări eronate ale contoarelor de apă, utilizare ilegală inclusiv branşamente
necontorizate şi utilizare legală însă necontorizată, precum cantităŃile de apă folosite

pentru stingerea incendiilor.
Pierderile de apă, ca urmare a stării precare a reŃelei de distribuŃie şi alimentare, sunt

estimate la aproximativ 46% din producŃia totală.
2.6.4.4.3 Costuri cu personalul
Costurile cu personalul ale RAGC Bacău constituie un procent important din costurile
globale de operare. Costurile excesive cu personalul reduc fondurile pentru alte cheltuieli
necesare, precum lucrări de întreŃinere şi investiŃii de extindere. Numărul de personal per
mia de branşamente la apă sau mia de branşamente şi racorduri de apă şi respectiv
canalizare este adesea folosit ca şi indicator de performanŃă a unei companii.
Raportul personal / branşamente luat singur nu reflectă situaŃia într-o manieră

satisfăcătoare. Numeroase exemple demonstrează că în timp ce acest raport s-a
îmbunătăŃit (a scăzut), raportul costuri de personal / costuri de operare s-a deteriorat (a
crescut). Motivul este că salariile cresc rapid în statele care aderă la UE. Astfel, ar putea
fi mai important să se examineze compoziŃia personalului care ar putea demonstra
dezechilibre importante sau număr inadecvat de manageri calificaŃi şi personal tehnic.
Cu toate acestea, acest indicator poate fi folositor, atâta timp cât nu este folosit complet
în mod independent de alŃi factori şi indicatori. Pentru RAGC Bacău se poate afirma că
numărul de personal per mia de branşamente este de aproximativ 39. Ca şi referinŃă, un
număr mai mic de 4 ar putea părea adecvat, însă lasă loc de îmbunătăŃire – pentru
statele dezvoltate acest număr este de aproximativ 2.
2.6.4.4.4 Rată de conectare
Tabelele de mai jos prezintă evoluŃia numărului branşamentelor şi procentul

consumatorilor care dispun de un contor funcŃional.
2002 2003 2004 2005 2006

Blocuri cu mai multe etaje 213 213 213 216 219
Gospodării individuale 10.781 10.358 10.887 11.992 12.768
InstituŃii publice 84 84 84 84 84
Companii private 1.046 1.068 1.173 1.491 1.670
Total 12.124 11.723 12.357 13.783 14.741
Table 2.6-7: EvoluŃie clienŃi / branşamente
2002 2003 2004 2005 2006

Blocuri cu mai multe etaje 212 213 213 213 216
Gospodării individuale 6.110 9.195 8.869 9.769 10.871
InstituŃii publice 37 64 66 77 78
Companii private 873 925 959 1.058 1.356
Total 7.232 10.397 10.107 11.117 12.521
Table 2.6-8: Număr de branşamente/clienŃi cu apometre
2002 2003 2004 2005 2006

Blocuri cu mai multe etaje 99,5% 100% 100% 98,6% 98,6%
Gospodării individuale 56,7% 88,8% 81,5% 81,5% 85,1%
InstituŃii publice 44,0% 76,2% 78,6% 91,6% 92,8%
Companii private 83,5% 86,6% 81,8% 70,9% 81,2%
Total 59,6% 88,7% 81,8% 80,6% 84,9%
Table 2.6-9: Procent branşamente/clienŃi cu apometre (în %)
În prezent, contorizarea primară este realizată pentru aproximativ 85% din

branşamente/clienŃi. Obiectivul este de a asigura contorizarea tuturor consumatorilor.
Motivele principale pentru instalarea contoarelor pot fi sumatrizate după cum urmează:
• Sunt emise facturi corecte, pentru cantitatea exactă de apă folosită

• Consumul de apă va fi redus – se realizează astfel o mai bună folosire a resursei
naturale
• Pierderile pot fi detectate mai facil – se realizează un sistem de control
2.6.4.4.5 Rată de colectare
Rata de colectare este definită drept raport între „cantitatea de apă plătită” şi „cantitatea
de apă vândută”. Această valoare nu trebuie confundată cu valoarea explicată mai sus a
apei neregăsite.
Din nefericire, ca urmare a lipsei informaŃiilor, acest indicator nu a putut fi calculat pentru
RAGC Bacău.
2.6.4.4.6 Raport costuri-venituri
Raportul costuri-venituri (WR) este raportul dintre costurile de operare şi veniturile de

operare. Costurile de operare în acest raport exclud deprecierea şi plăŃile de dobânzi, în
contrast cu raportul de operare, care include aceste costuri.
Veniturile de operare rămân aceleaşi pentru ambele rapoarte. Acestea includ venituri din
tarifele de apă şi canalizare, taxe branşare şi taxe rebranşare.
Un management financiar de succes impune ca acest raport să fie mai mic de 1,0 –
valoarea în cazul statelor dezvoltate este de aproximativ 0,7. Interpretarea acestui raport
trebuie să se realizeze cu prudenŃă atunci când există dovezi că operatorii de utilităŃi
reduc costurile de întreŃinere, măsură care ar putea îmbunătăŃii raportul, însă care poate
duce la situaŃii critice în viitor.
2.6.4.4.7 Rezultate pentru Bacău
Indicatorii care tocmai au fost explicaŃi sunt prezentaŃi pe scurt în tabelul de mai jos. Aşa
cum s-a menŃionat anterior, nu reflectă de sine stătători condiŃiile din cadrul companiei
de apă şi canalizare, însă oferă o perspectivă şi contribuie la înŃelegerea situaŃiei, deşi
vor fi necesare investigaŃii şi interpretări suplimentare.
Indicator DefiniŃie Rezultat

BalanŃa valoare Apă vândută / apă produsă 46%
neregăsită
Costuri de personal Raport costuri de personal la costuri de 49%
operare
Indice productivitate Număr personal / 1000 de branşamente 39
personal
Rată colectare Rată sume plătite la cantitatea facturată -
Raport costuri-venituri Costuri de operare / venituri din operare 66 %
Table 2.6-10: Indicatori pentru RAGC BACĂU în anul 2006
2.6.5 Tarife curente
2.6.5.1 Determinare, schimbări şi ajustări de tarife
Determinarea, ajustarea sau schimbarea tarifelor pentru apă şi canalizare este

reglementată de Ordinul Nr. 65 din 28.02.2007 care se bazează pe următoarele
documente de reglementare:
• Legea serviciilor comunitare de utilităŃi publice Nr. 51/2006;

• Legea privind serviciile de alimentare cu apă şi canalizare Nr. 241/2006;
• OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului Nr. 198/2005 privind stabilirea, finanŃarea şi
Fondul pentru întreŃinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiecte de infrastructură în
domeniul serviciilor publice care beneficiază de asistenŃă financiară nerambursabilă
din partea UE, amendată şi adăugită, aprobată prin Legea nr. 108/2006;
• Ordinul ministrului lucrărilor publice şi planificării teritoriului şi al secretarului de stat,
nr. 29/N/1993.
Tarifele trebuie să asigure viabilitatea economică a operatorilor de apă şi canalizare,

respectarea intereselor utilizatorilor, inclusiv indicele de suportabilitate, şi protecŃia
mediului.
ANRSC aprobă tarifele pentru operatori şi aprobă tarifele pentru acei operatori care nu
sunt subordonaŃi autorităŃilor locale, prestatori de servicii de apă şi canalizare.
Tarifele pentru serviciile de apă şi canalizare se bazează pe costurile de producŃie,

costurile de operare şi întreŃinere, deprecierea activelor, costurile de protecŃie a mediului,
costurile de finanŃare şi costurile care apar din contractul de delegare. Mai mult, includ
un anumit procent pentru extinderi şi modernizare a sistemului de utilităŃi publice, plus
componenta profitului.
Când îşi documentează tarifele, operatorii pot include un procent corespunzător

pierderilor de apă în sistem. Această valoare trebuie aprobată anual de autoritatea
administraŃiei publice locale, cu andosarea ANRSC.
Operatorul şi unitatea administrativ-teritorială care implementează proiecte cu sprijin

financiar din partea UE trebuie, potrivit OUG Nr. 198/2005, să creeze un Fond de
ÎntreŃinere, Înlocuire şi Dezvoltare, numit Fond IID. În determinarea Fondului IID,
administraŃia publică locală trebuie să ia în calcul şi indicele de suportabilitate al
clienŃilor.
Operatorul care solicită o ajustare sau o schimbare a tarifului va trebui să trimită

următoarele documente către ANRSC:
• Cerere de stabilire, ajustare sau schimbare, conŃinând: preŃul curent; în cazul unei
ajustări sau schimbări, preŃul solicitat şi justificarea propunerii pentru stabilire,
ajustare sau schimbare; preŃurile sau tarifele pentru populaŃie propuse în cererea
înaintată ANRSC vor fi determinate, inclusiv rata TVA, şi aprobate conform
prevederilor legale în vigoare;
• Fişe de documentare pentru stabilirea, ajustarea sau schimbarea tarifelor;
• Raport tehnico-economic care explică necesitatea de a determina, ajusta sau
schimba tariful;
• Alte date şi informaŃii necesare pentru documentarea preŃurilor şi tarifelor propuse.
Operatorii regionali incluşi în programe de dezvoltare/reabilitare cu finanŃare
străină/internaŃională îşi vor unitariza tarifele pentru întreaga zonă de operare, conform
prevederilor contractului de delegare şi/sau acordurilor de finanŃare internaŃională.
În cazul managementului delegat, determinarea, ajustarea sau schimbarea preŃurilor şi

tarifelor se poate realiza pe baza regulilor sau formulelor de calcul aprobate de ANRSC,
consimŃite între autorităŃile administraŃiei publice locale şi operator, în contractul de
delegare a managementului serviciului. În acest caz, ANRSC va aplica aceste reguli de
ajustare sau formule în emiterea aprobării de specialitate.
Operatorul are dreptul de a propune tarife compuse determinate în conformitate cu

metodologia elaborată şi aprobată de ANRSC, conŃinând o componentă fixă,
proporŃională cu costurile necesare pentru funcŃionarea şi operarea în siguranŃă şi

eficienŃă a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, şi o componentă care variază
conform consumului de apă şi cantităŃii de apă uzată deversată măsurate la utilizatori.
Monitorizarea şi controlul preŃurilor şi tarifelor practicate de serviciile publice de

alimentare cu apă şi canalizare este întreprinsă conform procedurilor elaborate de
ANRSC
2.6.5.2 Determinarea tarifelor
PreŃurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare sunt

determinate pentru operatorii nou intraŃi pe piaŃa pentru aceste servicii şi pentru
operatorii care intră în contracte de delegare de management pentru aceste servicii cu
autorităŃile administraŃiei publice locale.
La determinarea preŃurilor şi tarifelor, sunt luate în calcul următoarele criterii:
• Costurile cu apa brută, electricitatea şi costurile materialelor sunt determinate având

în vedere preŃurile de achiziŃie şi cantităŃile consumate anuale propuse;
• Costurile specifice de energie şi materiale;
• Costurile cu angajaŃii sunt documentate potrivit legislaŃiei în vigoare, corelate cu
principiul eficienŃei economice;
• Deprecierea şi/sau costurile chiriilor sunt luate în calcul;
• Costurile alimentării cu apă vor include pierderile de apă în sistemul de producŃie,
transport şi distribuŃie, aşa cum este aprobat de autorităŃile administraŃiei publice
locale;
• CantităŃile de apă furnizată şi de apă uzată procesată vor fi planificate pe bază
anuală;
• Nivelul preŃurilor şi tarifelor vor include o cotă de profit şi Fondul IID determinat
conform prevederilor legale în vigoare.
2.6.5.3 Ajustări tarifare
PreŃurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare pot fi

ajustate la intervale de cel puŃin 3 luni, cu aprobarea ANRSC, pe baza cererilor de
ajustare primite de la operatori, bazate pe creşterea indexului de preŃ pentru consumator
comparativ cu nivelul său la data ajustării precedente.
Nivelurile preŃurilor şi tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare

sunt determinate pe baza unei analize a condiŃiei economice şi financiare a operatorului,
şi a influenŃelor reale care afectează costurile, determinate de evoluŃia preŃurilor şi
tarifelor în întreaga economie.
Ajustarea preŃului sau a tarifului este determinată luând în calcul următoarele criterii:
• Pentru apa brută, electricitate şi costurile materialelor, cu o cotă importantă în

costuri, se ia în calcul schimbarea de preŃ faŃă de ajustarea precedentă;
• Se iau în calcul consumurile specifice de energie şi materiale;
• Costurile cu angajaŃii sunt documentate potrivit legislaŃiei în vigoare, corelate cu
principiul eficienŃei economice;
• Deprecierea şi/sau costurile chiriilor sunt luate în calcul, cu respectarea legislaŃiei în
vigoare;
• PreŃul furnizării apei va include pierderile de apă în sistemul de producŃie, transport
şi distribuŃie, aşa cum este aprobat de autorităŃile administraŃiei publice locale;
• CantităŃile de apă furnizată şi de apă uzată procesată vor fi analizate la nivelul avut
în vedere la aprobarea precedentă;
• Procentul profitului va fi menŃinut la nivelul aprobat anterior, iar Fondul IID va fi
determinat conform prevederilor legale în vigoare.
Dacă operatorul nu foloseşte o cotă de dezvoltare sau dacă nivelul său se schimbă faŃă
de cel din cuprins în tarifele curente, formula de ajustare este adaptată în consecinŃă.
2.6.5.4 Schimbări de tarife
PreŃurile şi tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare pot fi

schimbate în următoarele cazuri:
• La înregistrarea unei schimbări majore la nivelul costurilor, determinată de punerea

în funcŃiune de instalaŃii şi utilaje, pentru o calitate îmbunătăŃită a serviciilor de apă şi
canalizare şi numai după ce au devenit operaŃionale;
• În cazul apariŃiei de schimbări de costuri legate de cantităŃile produse, transportate,
distribuite, iar aceste schimbări induc o diferenŃă mai mare de 5% pentru o perioadă
de 3 luni.
Schimbarea preŃurilor sau a tarifelor este determinată luând în calcul următoarele criterii:
• Pentru apă brută, electricitate şi costuri cu materiale, cu un procent important în

costuri, se ia în calcul schimbarea preŃurilor faŃă de valoarea anterior acceptată;
• Se vor lua în calcul consumurile specifice de electricitate şi materiale;
• Costurile cu angajaŃii sunt documentate potrivit legislaŃiei în vigoare, corelat
principiului eficienŃei economice;
• Deprecierea şi/sau costurile de închiriere sunt avute în vedere, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare;
• PreŃul de furnizare a apei va include pierderile în sistemul de producŃie, transport şi
distribuŃie, aşa cum este aprobat de autorităŃile administraŃiei publice locale;
• CantităŃile de apă furnizată şi apă uzată procesată vor fi luate în calcul la nivelul lor
atunci când se face propunerea sau la nivelul care rezultă ca şi consecinŃă a punerii
în funcŃiune de instalaŃii şi echipamente pentru creşterea calităŃii serviciilor publice;
• Cota profitului şi Fondul IID vor fi determinate în conformitate cu prevederile legale
în vigoare.
Dacă operatorul nu utilizează o cotă de dezvoltare sau dacă nivelul său se schimbă
comparativ cu cel oferit pentru preŃurile şi tarifele curente, formula de schimbare este
adaptată în consecinŃă.
2.6.5.5 Determinare, ajustare şi schimbare a tarifelor compuse pentru apă şi canalizare
Operatorii pot propune determinări, ajustări şi schimbări ale preŃurilor şi tarifelor compuse
(mixte) pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare publică, cu luarea în
calcul în mod cumulativ a următoarelor condiŃii:
• ExistenŃa contorizării la utilizatorii finali;

• Analiza şi acordul autorităŃilor publice locale implicate pentru implementarea tarifelor
compuse.
Tarifele compuse pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare au două

componente:
• O componentă fixă, proporŃională cu costurile necesare pentru menŃinerea

sistemelor de apă şi canalizare în operare şi funcŃionabile;
• O componentă variabilă în conformitate cu consumul de apă şi volumul de apă uzată
colectată de la utilizatori.
PreŃurile şi tarifele compuse pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare
pot fi determinate la iniŃiativa operatorilor sau la cea a autorităŃilor administraŃiei publice
locale, după realizarea unui studiu care să releve oportunitatea.
Dacă operatorul stabileşte un Fond IID, formulele de calcul pentru preŃurile şi tarifele
compuse sunt adaptate în consecinŃă.
2.6.5.6 Tarife ale RAGC Bacău & Alte localităŃi
Tabelele de mai jos prezintă evoluŃia tarifelor pentru apă şi canalizare din 2003 până în
2007. Se notează faptul că se aplică un singur tarif pentru diferitele grupuri de
consumatori.
În această perioadă, tariful pentru servicii de apă a crescut cu 220% iar cel pentru
canalizare cu 282%.
Structura tarifară curentă nu include subvenŃii încrucişate – acesta va deveni un aspect

important la momentul analizării oraşelor mici şi satelor pe perioada pregătirii
programului de investiŃii propus prin Fondul de Coeziune3.

3
SubvenŃiile încrucişate nu promovează nici eficienŃă, nici eficacitatea, şi în plus reduc
transparenŃa. În mod ideal, sprijinul pentru grupurile cu venituri reduse trebuie asigurat printr-un
program de asistenŃă socială gestionat de guvernul local, nu de RAGC Bacău. O analiză mai
detaliată se regăseşte în Capitolul 9.
2003 2004 2005 2006 2007
Gospodării 0,69 0,95 1,76 2,21 2,21
InstituŃii publice 0,69 0,95 1,76 2,21 2,21
Companii private 0,69 0,95 1,76 2,21 2,21

Table 2.6-11: Tarife pentru alimentarea cu apă practicate de RAGC Bacău (fără TVA)
2002 2003 2004 2005 2006
Gospodării 0,22 0,26 0,36 0,67 0,84
InstituŃii publice 0,22 0,26 0,36 0,67 0,84
Companii private 0,22 0,26 0,36 0,67 0,84

Table 2.6-12: Tarife pentru canalizare practicate de RAGC Bacău (fără TVA)
În ceea ce priveşte ceilalŃi operatori din JudeŃul Bacău, următoarele tarife sunt în vigoare
din februarie 2008:
SC Apa SC Apa SC Servicii Serviciul Serviciul
Serv Canal Comunale Public Public
Oneşti Comăneşti Buhuşi Târgu Ocna
Apă 0,46 1,92 1,49 2,39 1,23
Canal - 0,86 1,34 0,62 0,56

Table 2.6-13: Tarife pentru apă şi canalizare ale altor localităŃi (inclusiv TVA)
Se poate observa că aceste tarife sunt considerabil mai mari decât tarifele practicate de
alŃi doi mari prestatori din regiune:
Servicii apă 2007 Servicii canal 2007
Buzău 1,54 0,61
Iaşi 1,80 0,74
Table 2.6-14: Tarife pentru apă şi canalizare în Iaşi & Buzău (în RON/m³)
Trebuie să se aibă în vedere stabilirea de tarife atât pe baza unor componente fixe, cât şi
variabile (dacă este posibil potrivit legislaŃiei curente), întrucât cea mai mare parte a
costurilor sunt compuse din costuri fixe. Aceste costuri ar trebui recuperate prin folosirea
unei componente de tarif fix, iar costurile variabile ar trebui recuperate pe baza volumului
de apă folosită / apă uzată deversată. O componentă tarifară fixă stabilizează fluxul
veniturilor.
2.7 Resurse de apă
2.7.1 General
Resursele de apă ale JudeŃului Bacău cuprind apă de suprafaŃă şi apă subterană.
ReŃeaua hidrografică cuprinde bazinul hidrografic al râului Siret. AfluenŃii principali ai

Siretului sunt Râul BistriŃa şi Râul Trotuş, iar un afluent principal al Râului Trotuş este
râul Tazlău. Surse importante de apă de suprafaŃă pentru producŃia de apă potabilă sunt:
Bazin Râu LocaŃie
Siret / Trotuş Râul Uzul Poiana Uzului

Siret / Trotuş Râul Ciobănuş Uzina de apă Ciobănuş
Table 2.7-1: Principalele surse de apă de suprafaŃă pentru apă potabilă
Tipul şi calitatea râurile pot fi observate în următoarele figuri:
Figura 2.7-1: Tipologia râurilor
Figura 2.7-2: Calitate râuri
Resursele de apă subterană sunt disponibile în văile râurilor principale şi într-o măsură
mai mică în văile afluenŃilor. Unele dintre aceste surse sunt poluate de activităŃile
agricole, locaŃii de depozitare a deşeurilor, deversarea de ape uzate, industrie şi alte
activităŃi. Principalele surse de apă subterană folosite pentru producŃia de apă potabilă
sunt Mărgineni, Gherăieşti (sistemul oraşului Bacău) şi Coscav, Poiana Morii (sistemul
Buhuşi). Acestea sunt localizate în valea BistriŃa. Următoarea figură oferă o perspectivă
asupra surselor de apă subterană:
Figura 2.7-3: Prezentare generală surse apă subterană
2.7.2 Apă de suprafaŃă
2.7.2.1 Debite râuri
Pentru bazinul râului Siret sunt disponibile următoarele date din raportul anual pe 2006
privind Regiunea de Nord-Est:
Râu StaŃie Debit max. Debit mediu
2006 (m³/s) 2006 (m³/s)
Siret Drăgeşti 1,148 77.0

BistriŃa Frunzeni 342 20.8
Tazlău Tazlău 64.2 1.39
Tazlău Helegiu 465 6.82
Trotuş Vranceni 219 34.7
Table 2.7-2: Debite râuri
2.7.2.2 Volum rezervoare
Tabelul următor prezintă volumul principalului rezervor de apă care este folosit pentru
producŃia de apă potabilă şi comunităŃile alimentate din acesta:
Rezervoare Râu Calitate Volume ComunităŃi alimentate

(mil. m³)
Poiana Uzului Uzul Oligotrophic 90 W01 – Oraşul Bacău şi

W02 Moineşti – Oneşti
Table 2.7-3: Volum rezervor
2.7.2.3 Calitatea apei de suprafaŃă
Sunt disponibile date de calitate a râurilor în anii 2005-2007 pentru lacul Poiana Uzului
(captare Uzina de apă Dărmăneşti) şi în anul 2006 pentru râul Ciobănuş (la Uzina de
apă). Sunt disponibili unii indicatori şi pentru alte râuri, aşa cum este indicat în tabelul
care urmează. În general numărul şi calitatea datelor privind apa brută se situează la un
nivel limitat. Mai mult, realizarea unei comparaŃii a datelor analizelor cu directivele UE
relevante nu este întotdeauna posibilă, întrucât metodele de analiză şi parametrii
analizaŃi diferă. De exemplu, nu există date privind parametri organici precum
hidrocarburi aromate policiclice, pesticide, AOX etc. O armonizare a standardelor
analizelor şi obiectului analizelor trebuie realizată în viitor.
S-a realizat o evaluare a calităŃii diferitelor surse de apă brută, pe baza cerinŃelor de
calitate incluse în Directiva Consiliului 75/440/EEC din 1975 privitoare la cerinŃele de
calitate a apelor de suprafaŃă folosite pentru producerea de apă potabilă. CerinŃele de
referinŃă şi obligatorii privind diferiŃi parametrii potrivit diferitelor clase de tratate A1-A3
sunt prezentate în Anexa C2-3.
Lacul Poiana Uzului
Lacul Poiana Uzului reprezintă sursa de apă brută a Uzinei de apă Dărmăneşti. În
conformitate cu Directiva Consiliului 75/440/EEC calitatea apei Lacului Poiana Uzului
indică un nivel A1 sau A2 al caracteristicilor cu majoritatea parametrilor fiind undeva între
cele două categorii.
Calitatea apei brute indicată faptul că, în conformitate cu Directiva Consiliului

75/440/EEC, o tratare normală fizică, chimică şi un proces de dezinfecŃie normal, în
speŃă pre-oxidare, coagulare, floculare, decantare, filtrare şi dezinfecŃie va fi adecvată
pentru a atinge parametrii de calitate ai apei potabile.
Râul Ciobănuş
Râul Ciobănuş reprezintă sursa de apă brută a Uzinei de apă Ciobănuş. Apa brută este
extrasă direct din Râul Ciobănuş prin intermediul unui prag.
Râul Ciobănuş este un râu (torent) cu o albie pietroasă şi cu încărcări semnificative.

Operarea uzinei de apă este astfel afectată temporar pe perioada inundaŃiilor cu niveluri
ridicate ale turbidităŃi. Nivelurile ridicate ale turbidităŃii pe perioada inundaŃiilor limitează
capacitatea de tratare a Uzinei de apă Ciobănuş din aval ca urmare a încărcării excesive
cu suspensii solide.
În timp ce majoritatea datelor privind calitatea apei fac trimitere la caracteristici A1 - A2 în

conformitate cu Directiva Consiliului 75/440/EEC, nivelul înregistrat pentru parametrul
CBO55 indică o calitate mai scăzută, corespunzătoare nivelului A3. Se preconizează că
acest niveluri ridicate pentru CBO5 sunt cauzate preponderent de suspensiile solide.
Datele disponibile privind calitatea apei brute indică faptul că, în conformitate cu
Directiva Consiliului 75/440/EEC, o tratare normală fizică, chimică şi un proces de
dezinfecŃie normal, în speŃă pre-oxidare, coagulare, floculare, decantare, filtrare şi
dezinfecŃie va fi adecvată pentru a atinge parametrii de calitate ai apei potabile.
În tabelul de mai jos sunt prezentaŃi succint parametrii de calitate ai apei în cazul mai
multor râuri din JudeŃul Bacău.
Nr. Indicatori - 2006

Rau Sectiune
Crt. +
CBO5 CCOMn CCOCr NH4 mg/l PO4 mg/l P total
1 Siret Lespezi 3.98 6.98 14.50 0.470 0.126 0.016
23 BistriŃa canal UHE Zăneşti 2.07 2.93 7.44 0.093 0.004 0.022
24 BistriŃa (albia veche) Frunzeni 2.48 3.44 8.06 1.219 0.064 0.056
25 Valea lui Ion Am.sat Valea lui Ion 5.11 11.43 25.60 0.248 0.292 0.071
26 BistriŃa canal UHE Şerbăneşti 2.24 4.73 9.00 0.153 0.105 0.033
27 BistriŃa (albia veche) Av. Lac Agrement Bacău 2.11 4.90 12.29 0.251 0.101 0.032
28 BistriŃa (albia veche) Av. Bacău 15.22 18.20 37.56 10.307 1.785 0.537
29 Siret Galbeni 3.58 7.40 12.05 0.427 0.157 0.052
30 Trotuş Ghimeş - Făget 1.64 3.99 5.38 0.102 0.098 0.031
31 Ciobănuş Ciobănuş 3.77 7.29 8.66 0.132 0.246 0.075
32 Asău Asău 2.58 5.99 10.16 0.240 0.128 0.041
33 Urmeniş Comăneşti 5.02 9.08 24.85 1.649 0.814 0.263
34 Uz Am. Lac Poiana Uzului 1.65 4.76 7.85 0.141 0.128 0.040
35 Izvor Alb Am.Lac Poiana Uzului 1.13 3.69 6.08 0.233 0.094 0.030
36 Pr. Plopu Am.Lac Poiana Uzului 1.17 3.87 6.68 0.217 0.105 0.030
37 Pr. Groza Am.lac Poiana Uzului 1.08 3.57 4.21 0.301 0.140 0.049
38 Uz Av.lac Poiana Uzului 2.08 5.52 9.33 0.258 0.217 0.068
39 Slănic Av. Slănic Moldova 2.60 5.49 16.65 0.249 0.122 0.038
40 Trotuş Av. Dărmăneşti 2.45 6.24 10.22 0.307 0.083 0.027
41 Trotuş Am.Tg. Ocna 2.17 5.35 11.20 0.338 0.120 0.038
42 Oituz Am .Oneşti 1.88 4.20 9.78 0.171 0.059 0.018
43 Caşin Am .Oneşti 1.82 4.27 9.28 0.152 0.119 0.038
44 Tazlău Sărat Am. Bolătău 1.78 4.62 9.31 0.183 0.077 0.025
45 Tazlău Sărat Tescani 2.18 4.53 15.40 0.461 0.042 0.015
46 Tazlău Helegiu 2.60 5.80 13.18 0.073 0.065 0.020
47 Trotuş Vrânceni 3.47 6.97 17.57 0.229 0.091 0.030
48 Trotuş CornăŃel
Table 2.7-4: Calitate a apei râurilor
2.7.2.4 ProducŃia de apă din surse de apă de suprafaŃă
În conformitate cu datele puse la dispoziŃie de Operatori, din principalele surse de apă de

suprafaŃă au fost produse următoarele cantităŃi de apă potabilă:
ExtracŃie anuală [1.000 m³]

Sursa Alimentare
2006 Mediu 2003 - 2006
Poiana Uzului 27.842 31.744 W01 – Oraşul Bacău şi

UTA Dărmăneşti W02 – Oneşti – Moineşti
UTA Ciobănuş 1.232 1.380 W02 – Comăneşti şi Asău
Sumă 29.074 33.124
Table 2.7-5: ProducŃia de apă din surse de apă de suprafaŃă
În special pentru barajul Poiana Uzului s-a înregistrat o scădere de la 39 mil. m³ în 2003
la 28 mil. m³ în 2006. Motivele sunt legate de scăderea cererii industriale şi casnice ca
urmare a implementării campaniei de contorizare şi schimbărilor la nivelul facilităŃilor
industriale.
2.7.2.5 Constrângeri cheie în domeniul captării apei de suprafaŃă
Sunt indicate următoarele restrângeri cheie, în timp ce în coloana din dreapta sunt
indicate măsuri de gestionare a acestora:
Constrângere cheie Măsură

Debit minim în perioade uscate Rezervoare la locaŃii cu cantitate insuficientă
Turbiditate debite pluviale Rezervoare, Floculare + Sedimentare la UTA
Vulnerabilitate □ LocaŃie în amonte de aşezări
□ Măsuri de protecŃie în zonele de captare
□ Monitorizare
2.7.2.6 PotenŃialul apei de suprafaŃă şi subterane de a răspunde cerinŃelor viitoare
Următorul tabel demonstrează faptul că sursele principale existente sunt suficiente

pentru a alimenta 1 milion de locuitori cu 200 de litri per cap de locuitor per zi. Aceasta
este egală cu un factor de 1,4 raportat la numărul actual de locuitori ai judeŃului, astfel că
se poate răspunde la cerinŃele viitoare într-o măsură suficientă.
JudeŃul Bacău – Principalele surse de apă potabilă

Nume Capacitate existentă Oraşe alimentate
[l/s]
Lacul Poiana Uzului (UTA Dărmăneşti) 1.500 Oneşti-Moineşti, oraşul Bacău
Gherăieşti + front captare Mărgineni 685 Oraşul Bacău
Râul Ciobănuş (UTA) 163 Comăneşti
Coscav + front captare Poiana Morii 55 Buhuşi
Sumă: 2.403
Locuitori ce pot fi alimentaŃi cu 200 l/zi: 1.038.096
Locuitori judeŃ: 721.848
Table 2.7-6: Surse principale în JudeŃul Bacău
2.7.3 Apă subterană
2.7.3.1 CantităŃi
Următorul tabel prezintă capacităŃile surselor de apă subterană, potrivit datelor furnizate
de către operatori:
Capacitate
Sursă apă subterană Tip Zonă alimentare
(l/s)
Front captare Gherăieşti + drenuri + W01 - Oraşul Bacău şi
Mărgineni + 30 foraje 685 împrejurimi
Front captare Coscav şi
Poiana Morii Foraje 55 W09 - Buhuşi
Dren pârâu Slănic Dren 11 - 35 W04 - Slănic Moldova
Foraje în diferite comune Foraje
SUMĂ 751
Cele mai multe fronturi de captare sunt localizate la cel mai înalt acvifer freatic, de
suprafaŃă, adâncimea forajelor fiind de până la aproximativ 20 m.
2.7.3.2 Calitatea apei subterane pentru sistemele publice de alimentare cu apă
Pentru sursele de apă ale Oraşului Bacău, rezultatele analizelor de apă au fost puse la
dispoziŃie de către Operator, aşa cum este prezentat în următoarele tabele:
DATE REłEA:
DATE FRONT DE CAPTARE:
DATE REłEA, IULIE 2007
Figura 2.7-4: Calitatea apei fronturilor de captare Gherăieşti şi Mărgineni şi reŃelei de

apă pentru Oraşul Bacău, perioada iulie / noiembrie 2007
Trebuie subliniat că datele privind analizele de apă sunt puŃine şi departe de a fi

conforme cu cerinŃele Standardului European EC 98/83. Unul din motivele care stau la
baza acestei situaŃii este că sunt disponibile doar puŃine laboratoare acreditate.
ÎmbunătăŃirea acestei situaŃii va reprezenta una dintre sarcinile importante pentru viitor.
Având în vedere parametrii definiŃi în Tratatul de Aderare, tabelul de mai jos arată că
aceste condiŃii sunt îndeplinite conform numărului limitat de analize disponibile, cu
excepŃia parametrului mangan la fronturile de captare Mărgineni-Gherăieşti şi
parametrului turbiditate la ieşirea din Uzina de apă Dărmăneşti. În cadrul reŃelei, valorile
puse la dispoziŃie sunt sub limite ca urmare a efectului de amestecare cu apă din Poiana
Uzului.
Valori
Uzina de apă Mărgineni- ReŃea Oraşul
Parametru Limită CE 98 Dărmăneşti Gherăieşti Bacău
Oxidare 5 mg/l O2 1,97-2,91 Fără valori 0,95
Turbiditate 1 NTU 0,97-3,27 0,1-0,4 0,79
Amoniu NH4 0,5 mg/l 0,002-0,019 Fără valori 0?
NitraŃi NO3 50 mg /l 2,61-3,73 Fără valori Fără valori
Aluminiu Al 0,2 mg/l 0-0,063 Fără valori Fără valori
Fier Fe 200 µg/l 5-41 0-16 0-128
Mangan Mn 50 µg/l 0-14 0-191 0-42
Plumb Pb 10 µg/l Fără valori Fără valori Fără valori
Cadmiu Cd 5 µg/l Fără valori Fără valori Fără valori
Pesticide 0,5 µg/l Fără valori Fără valori Fără valori
Table 2.7-7: Valori cuprinse în Tratatul de Aderare
2.7.3.3 ProducŃia de apă din surse subterane
Conform datelor puse la dispoziŃie de către operatori, s-au produs următoarele cantităŃi
de apă din principalele surse de apă subterană:
Cantitatea extrasă anual
Sursă (1000 m³) Alimentare
2006 Mediu 2003 – 2006
Front de captare Gherăieşti W01 - Oraşul Bacău şi
+ Mărgineni 7.617 10.864 împrejurimi
Table 2.7-8: ProducŃia de apă din surse subterane
2.7.3.4 Constrângeri cheie în exploatarea surselor subterane
Sunt indicate următoarele constrângeri, cu descrierea în partea dreaptă a tabelului de

măsuri pentru gestionarea acestora:
CONSTRÂNGERE CHEIE MĂSURI

Capacitate la pânză freatică inferioară Foraje suplimentare, reducerea debitelor
Probleme de calitate – precum mangan Tratare – precum aerare şi filtrare
Vulnerabilitate Zone de protecŃie cuprinzând diferite zone
(captare, debit 50 zile, captare)
InfluenŃa râurilor adiacente Monitorizarea pânzei freatice, a calităŃii şi
direcŃiilor debitului
2.7.3.5 Calitatea apei subterane la forajele publice individuale
InvestigaŃiile derulate în anul 2007 au demonstrat că în multe foraje publice individuale

calitatea nu este adecvată, aşa cum este prezentat şi în figurile următoare:
Figura 2.7-5: Poluarea cu nitraŃi a forajelor publice individuale (data 2007)
Figura 2.7-6: Poluarea cu nitraŃi a forajelor publice individuale (data 2002-2007, Figură
pusă la dispoziŃie de MH)
Tabele cu rezultate detaliate sunt ataşate în Anexa C.2.2. Un număr de 55 din 85 de

comune rurale au parametrii peste limită, majoritatea având depăşiri la nitraŃi.
2.8 Poluarea apei
AdministraŃia NaŃională „Apele Române” este autoritatea responsabilă pentru

managementul celor 11 bazine hidrografice din România, prin intermediul DirecŃiilor de
apă.
La nivel judeŃean, AgenŃiile de ProtecŃie a Mediului (APE) locale sunt responsabile

pentru:
• Aprobări, permise, autorizaŃii;

• Monitorizarea factorilor de mediu;
• Managementul deşeurilor şi substanŃelor chimice periculoase;
• ProtecŃia naturii şi zone de protecŃie;
• Audit;
• Financiar-contabilitate, administrativ;
• Resurse legale şi umane;
• Implementarea legii, fonduri comunitare, proiecte internaŃionale şi relaŃii publice.
2.8.1 Surse majore de poluare
În mod curent, sursele majore de poluare în judeŃ sunt:
• Marile aglomerări urbane care deversează cele mai mari încărcări poluante
(substanŃe organice, amoniac, metale grele etc.) din staŃiile de epurare municipale şi
industriale cu randament de tratare insuficient. Un procent ridicat al staŃiilor de
epurare existente funcŃionează inadecvat ca urmare a lipsei de finanŃare, lipsei de
management şi capacitate de operare, folosirea de echipamente învechite şi
depăşite şi recurgerea la procese de tratare inadecvate.
• AgenŃii producători de energie termică şi electrică, industria de procesare chimică şi
industria prelucrătoare a metalelor, care deversează cele mai mari volume de apă
uzată.
• Rampe municipale sau industriale de depozitare a deşeurilor solide, cu sisteme
inadecvate sau inexistente de colectare şi tratare a levigatului, care este deversat în
cursuri de apă.
• Surse difuze şi punctuale de poluare din agricultură (zootehnie, creştere a
animalelor etc.).
Următorul tabel prezintă statutul curent al StaŃiilor de epurare existente în JudeŃul Bacău.
Lungime
PopulaŃie Tip Starea curentă a staŃiei de Râul în care se
Localitate reŃea
racordată SEAU epurare deversează
canalizare
Componentă
m p.e. Stare
staŃie
precar, în curs
Bacău 202.000 147.056 M+B Lucrări civile: Râul BistriŃa
de reabilitare
Partea precar, în curs
electromecanică de reabilitare
Oneşti 180,000 47.000 M+B Lucrări civile: Precar Râul Trotuş
Partea
Precar
electromecanică
Moineşti 29.700 14.243 M+B Lucrări civile: Precar Tazlăul Sărat
Partea
Precar
electromecanică
Târgu Ocna 15.700 5.882 M+B Lucrări civile: Precar Râul Trotuş
Partea
Precar
electromecanică
Buhuşi 24.000 10.700 M+B Lucrări civile: Precar Lacul Racova

Partea
Precar
electromecanică
Comăneşti 29.500 11.000 M+B Lucrări civile: Precar Râul Trotuş
Partea
Precar
electromecanică
Slănic Moldova 6.800 2.125 M+B Lucrări civile: Precar Râul Slănic
Partea
Precar
electromecanică
Dărmăneşti 1.300 261 M+B Lucrări civile: Precar Râul Uzul
Partea
Precar
electromecanică
Podu Turcului 7.000 1.820 M Lucrări civile: Precar Râul Zeletin
Partea
Precar
electromecanică
Table 2.8-1: StaŃii de epurare existente în JudeŃul Bacău
Toate staŃiile de epurare au fost construite cu 30 – 40 ani în urmă, şi chiar şi cele din
Târgu Ocna şi Moineşti, care au fost reabilitate cu numai 3-13 ani în urmă, se află în
stare precară din punct de vedere al lucrărilor civile şi echipamentelor electromecanice.
Randamentul de epurare al acestora rezultă doar din procese de sedimentare, putând fi
catalogat astfel:
• CBO5: 30 %
• SS: 50 %
2.8.2 Impactul deversării apelor uzate
Prin prisma utilizării apelor de suprafaŃă şi subterane, impactul apelor uzate deversate
(tratate sau netratate) poate fi multiplu. Cele mai relevante impacturi sunt:
• Impact negativ asupra utilizării surselor de suprafaŃă / surselor subterane ca şi surse

pentru apă potabilă.
• Impact negativ asupra utilizării surselor de suprafaŃă / surselor subterane pentru
irigări.
• Reducerea gradului de utilizare a apelor de suprafaŃă pentru pescuit.
• Folosirea apei de suprafaŃă / apei subterane pentru domenii industriale (apă de
răcire, apă tehnologică, apă de spălare)
• Impact negativ asupra utilizării apelor de suprafaŃă ca şi zone de agrement în regiuni
cu importante concentrări de populaŃie.
• Impact negativ general asupra ecosistemelor acvatice ale emisarilor care necesită
protecŃie.
Problemele de calitate a apei provocate de deversările de apă uzată pot fi de ordin

igienic, toxic, fizic sau estetic.
Directiva cadru a apei emisă de UE vizează, printre altele, protecŃia apelor de suprafaŃă
şi subterane şi defineşte cadrul obiectivelor de mediu. În special apele folosite ca surse
de apă brută pentru producerea de apă potabilă sunt subiect al definirii de standarde mai
ridicate şi al unui grad mai sporit de protecŃie.
2.8.2.1 Impact asupra apelor de suprafaŃă
Apele de suprafaŃă sunt preponderent afectate de deversarea de ape uzate orăşeneşti şi

industriale netratate sau tratate insuficient. Aşa cum s-a descris în capitolul precedent,
majoritatea staŃiilor de epurare existente funcŃionează cu randament foarte scăzut.
Întrucât sistemele de aerare ale bazinelor de nămol activ nu funcŃionează, procesele de
tratare sunt reduse la sedimentarea suspensiilor solide.
Potrivit raportului “Managementul Bazinului Râului, Raport Anual 2004”, au fost

menŃionate următoarele surse de poluare a apelor de suprafaŃă (Sursa: “Apele Romane”,
“Planuri de management al bazinelor râurilor, Raport NaŃional 2004”):
Nr Sursă poluare Tip sursă Localitate
1 SC Agricultural International SA Bacău Agricultură Bacău
2 SC Prest Serv SA Moineşti Municipală Moineşti
3 RAGC Bacău Municipală Bacău
4 SGCL Sascut Municipală Sascut
5 SC Sofert SA Bacău Industrială Bacău
6 SC Apa Canal SA Oneşti Municipală Oneşti
7 SC Noble Drinks SA Comăneşti Municipală Comăneşti
8 SC Letea SA Bacău Industrială Bacău
9 SC Carom SA Oneşti Industrială Oneşti
10 SC Chimcomplex SA Oneşti Industrială Oneşti
11 DGC Buhuşi Municipală Buhuşi
12 Primăria Tg.Ocna Municipală Tg.Ocna
13 SC Rafo SA Oneşti Industrială Oneşti
14 SC Danubiana SA Roman Industrială Roman
Nr Sursă poluare Tip sursă Localitate

15 Primăria Dărmăneşti Municipală Dărmăneşti
16 Primăria Dofteana Municipală Dofteana
17 Primăria N.Balcescu Municipală N.Balcescu
18 Primăria Oituz Municipală Oituz
Table 2.8-2: Lista celor mai importanŃi poluatori din JudeŃul Bacău
Următorul tabel prezintă o compilaŃie de deversări industriale neconforme.
Limită
Concentr
Punct concentraŃie
Nume Debit Parametrii aŃie Depăşire Laborator
Emisar prelevare pH deversare cf.
Companie [l/s] calitate [mg/l] or [%] analize
probe NTPA-001
[µ/l]
[mg/l]/[µg/l]
SFPPA Tg.
Râul
Ocna – Punct de 10,000 7,8 DirecŃia
Trotuş NH4 36,959 30,000 23,2
creşteri deversare apelor Siret
animale
Suspensii
115,333 35,000 229,5
solide
SC Cosna CBO5 23,667 20,000 18,3

Râul
SA Tg. Ocna 0,095 7,7 DirecŃia
Trotuş Punct de
industria apelor Siret
deversare CCo-Cr 109,417 70,000 56,3
lemnului
Total azot 11,849 10,000 18,5
SC Depcoimf Suspensii
SRL Targu 100 130,133 30,1
Râul solide
Trotuş Punct de DirecŃia
Trotuş 0,700 7,8
industria deversare apelor Siret
alimentară – CCo-Cr 150 273,133 82,1
lactate
SC Carom
Râul
SA Oneşti – Punct de DirecŃia
Trotuş 19,026 7,8 CCo-Cr 125 141,240 13
procesare deversare apelor Siret
chimică
Table 2.8-3: Deversări industriale neconforme (sursa: APM)
2.8.2.2 Impact asupra apelor subterane
Riscurile de poluare asupra apei subterane rezultă preponderent din:
• Ex-filtrarea din reŃelele de canalizare existente, ca urmare a conductelor sparte,

îmbinărilor imperfecte şi coroziunii căminelor şi a altor structuri ale reŃelei.
• Fose septice şi latrine neetanşe.
• Infiltrări din rampele municipale şi industriale de depozitare a deşeurilor solide, cu
sisteme de colectare improprii sau chiar fără sisteme de colectare a legivatului.
• Poluări accidentale rezultate din activităŃi industriale.
Prin natura accesibilităŃii reduse, poluarea apelor subterane este dificil de cuantificat. În
mod general, poluarea apelor subterane afectează utilizarea acestora ca şi surse pentru
producerea de apă potabilă.
2.8.3 Managementul şi depozitarea nămolului
În prezent, nămolul din staŃiile de epurare este înmagazinat şi procesat în bazine Imhoff,
tancuri de nămol aerat sau, în unele cazuri, fermentat în fermentatoare anaerobe. Pentru
deshidratarea nămolului se folosesc paturi de uscare, indiferent de mărimea staŃiei
existente.
În general se aplică următoarele strategii privind nămolul:
• Depozitare în rampe.
• Folosire în agricultură (puŃin frecvent).
În general, nu este implementată nici o strategie organizată de gestionare şi depozitare a

nămolului. Cadrul legal pentru folosirea nămolului în agricultură este oferit de Directiva
UE 86/278/EC şi de Ordinul Ministerial Nr. 344/2004.
2.9 Consum curent de apă
2.9.1 Modelul consumului de apă
În general, consumul casnic de apă potabilă în România prezintă valori ridicate, iar
consumul specific poate ajunge la peste 300 l/persoană/zi în unele cazuri. Această
valoare rezultă din comportamentul tradiŃional privind consumul de apă, care provine din
sistemul centralizat de alimentare cu apă.
Tarifele ridicate provenind din recentele privatizări ale sistemului de alimentare cu apă şi
conştientizării publice au creat în rândul consumatorilor un sentiment al necesităŃii de a
economisii apa. În prezent, consumul de apă potabilă în gospodării variază între 30 şi
200 l/persoană/zi. Încă mai există cazuri excepŃionale.
Pentru a cuantifica consumul curent de apă în diferite aglomerări din judeŃ, s-a recurs la
o campanie de contorizare în diferite oraşe. Contorizarea a fost realizată pentru diferite
categorii de consumatori, fiind calculate modelele de consum pentru fiecare tip de
consumator.
Citirea contoarelor a fost realizată pentru următoarele tipuri de consumatori:
• Case individuale (consum casnic);

• Apartamente în blocuri (consum casnic);
Cifrele privind consumul şi rezultatele măsurătorilor din alte judeŃe oferă o perspectivă
clară în legătură cu consumurile curente casnice şi non-casnice şi prezintă consumul
mediu specific în aglomerări, cât şi în mici aşezări populate sau zone rurale. Mai mult,
din rezultatele cifrelor de consum nivelurile de consum maxim oferă informaŃii privind
vârfurile consumului zilnic şi orar.
În plus, verificarea modelelor de consum, de exemplu debitele relevante pe timp de

noapte, oferă o perspectivă clară privind pierderile în conductele de alimentare
contorizate sau branşamente şi instalaŃii în interiorul gospodăriilor.
Tabele detaliate cu valori relevante şi diagrame susŃinătoare sunt prezentate în anexa

C5.1.
Campania de contorizare a fost derulată în următoarele oraşe:
• Bacău (179.442 Locuitori)

• Oneşti (51.407 Locuitori)
2.9.2 Rezultate ale contorizării orare
Contorizarea orară a consumatorilor casnici în mod normal oferă informaŃiile necesare

pentru determinarea consumurilor specifice curente. Contorizarea prezentă a fost
realizată timp de trei zile pentru a evalua comportamentul consumului pentru diferite
categorii de consumatori.
Rezultatele evaluării datelor demonstrează că nivelul consumului casnic de apă în

casele individuale este mai mic decât în cazul blocurilor pentru apartamente. Acest
rezultat poate fi confirmat şi prin contorizarea zilnică aşa cum este prezentat în acest
capitol.
În plus, consumul de apă în blocurile de apartamente variază într-o marjă extinsă. Au

fost înregistrate valori de peste 200 l/pers/zi şi unele sub 100 l/pers/zi.
Ca exemplu, rezultatele contorizării orare în oraşul Oneşti sunt prezentate în figura de

mai jos:
0,160
Str. Uzinei 16
0,140 medium Uzinei 16
Marinescu; Str. Primaveri
medium Marinescu; Str. Primaveri
0,120
0,100
m³/h
0,080
0,060
0,040
0,020
0,000
09:30
11:30
13:30
15:30
17:30
19:30
21:30
23:30
01:30
03:30
05:30
07:30
09:30
11:30
13:30
15:30
17:30
19:30
21:30
23:30
01:30
03:30
05:30
07:30
09:30
11:30
13:30
15:30
17:30
19:30
21:30
23:30
01:30
03:30
05:30
07:30
Figura 2.9-1: Consum orar case individuale
Aşa cum este prezentat în figura de mai sus, care este rezultatul contorizării de case
individuale diferite, au fost înregistrate două vârfuri de consum. Consumul de dimineaŃă,
în intervalul 7:00 - 9:00 şi consumul de seară, în intervalul 16:00 - 19:00. Peste 50% din
consumul zilnic total a fost înregistrat seara. Vârful de consum maxim zilnic a fost
calculat ca fiind de 7,5.
Factorii de vârf de consum orar pentru consumul de apă al gospodăriilor individuale sunt
valori singulare şi nu permit elaborarea unei ipoteze generale privind variaŃia consumului
global în întreg oraşul. Factorii de vârf de consum orar pentru aglomerările alimentate
depind în general de mărimea aşezării.
Între 1:30 şi 05:30 dimineaŃa consumul este de aproximativ 0,0 m³/h, care indică debitul
pe timp de noapte. Figurile prezentând debitul pe timp de noapte indică absenŃa
pierderilor în branşamentele de apă ale caselor şi/sau în instalaŃiile interne ale caselor.
În conformitate cu contorizarea orară, consumul specific în cadrul caselor individuale

contorizate indică valori medii relativ scăzute de 36 l/pers/zi pentru o gospodărie de 3
persoane (Uzinei 16) şi o valoare de 72 l/pers/zi pentru o gospodărie de 4 persoane
(Primăverii).
2.9.3 Rezultatele contorizării zilnice
ActivităŃile de contorizare zilnică au fost realizate pentru o perioadă de peste 2

săptămâni. Au fost monitorizate case individuale, blocuri de apartamente precum şi
conducte de alimentare pentru diferite zone de alimentare. Exemplele prezentate în
figurile următoare prezintă rezultatele consumurilor zilnice ale caselor individuale şi
blocurilor de apartamente din oraşele Oneşti şi Bacău.
1,600
Str. Uzinei 16
medium Uzinei 16
1,400 Marinescu; Str. Primaveri
medium Marinescu; Str. Primaveri
1,200
1,000
m³/d
0,800
0,600
0,400
0,200
0,000
1-Jan-08
2-Jan-08
3-Jan-08
7-Dec-07
8-Dec-07
9-Dec-07
10-Dec-07
11-Dec-07
12-Dec-07
13-Dec-07
14-Dec-07
15-Dec-07
16-Dec-07
17-Dec-07
18-Dec-07
19-Dec-07
20-Dec-07
21-Dec-07
22-Dec-07
23-Dec-07
24-Dec-07
25-Dec-07
26-Dec-07
27-Dec-07
28-Dec-07
29-Dec-07
30-Dec-07
31-Dec-07
Figura 2.9-2: Consum zilnic al caselor individuale
Valorile particular de mici ale consumului specific nu au fost confirmate de citirile zilnice
pentru aceleaşi gospodării. Consumurile specifice au fost calculate la 97l/pers/zi pentru
Uzinei 16 şi 175 l/pers/zi pentru Primăverii.
10,0
Bl.10
9,0 medium Bl.10
Bl.30A
8,0 medium Bl.30A
7,0
6,0
m³/d
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,0
21.11.2007
22.11.2007
23.11.2007
26.11.2007
27.11.2007
28.11.2007
29.11.2007
30.11.2007
03.12.2007
04.12.2007
05.12.2007
06.12.2007
07.12.2007
10.12.2007
11.12.2007
12.12.2007
13.12.2007
14.12.2007
17.12.2007
18.12.2007
19.12.2007
20.12.2007
Figura 2.9-3: Consum zilnic pentru blocuri de apartamente
Devine evident din figura de mai sus că şabloanele consumului zilnic sunt mai clare şi
indică nivelurile consumurilor zilnice ca situându-se la o valoare medie de 2,5 m³/zi
pentru blocul 30A cu 20 de locuitori şi de 3,7 m³/zi pentru blocul 10 cu 32 de locuitori. Cel
mai mare consum de apă, care a fost înregistrat pe 10 decembrie, indică un factor al
vârfului de consum de 2,5 între ziua medie şi cea maximă.
Sumarizând consumul specific pentru diferite gospodării, se observă că cei patru locuitori
din casa individuală au un consum specific care variază între 36 şi 175 l//zi. În funcŃie de
standardul de viaŃă şi de comportamentul consumului de apă potabilă, se observă că
nivelurile consumurilor specifice pentru casele individuale variază într-o marjă extinsă şi
nu prezintă o cifră consistentă pentru întreaga zonă de alimentare. Şabloanele de
consum din cadrul blocurilor de apartamente prezintă valori mai de încredere, în special
în cazul contorizării prezente.
În cadrul blocurilor de apartamente, consumul de apă variază între 114 şi 128 l/pers/zi.
Ca şi rezultat, vârfurile de consum zilnic scad simultan cu creşterea numărului de

locuitori care sunt conectaŃi. Aceasta rezultă din faptul că acei consumatori care trăiesc
în blocuri de apartamente sau zone de alimentare separate au comportamente diferite
privind consumul.
Pentru proiectarea detaliată au fost extrase următoarele valori din STAS-ul românesc
care ar putea fi folosite pentru vârfurile de consum zilnic şi orar. Valorile depind de
mărimea aşezării şi/sau zona de alimentare:
Numărul total de locuitori în

Vârfuri orare debit
localitate sau în zone de presiune
≤ 10.000 2,00 – 3,00

15.000 1,30 – 2,00
25.000 1,30 – 1,50
50,000 1,25 – 1,40
100.000 1,20 – 1,30
≥ 200.000 1,15 – 1,25
Sursa: STAS
Table 2.9-1: Vârfuri de consum orar în conformitate cu STAS
Nr. Locuitori Vârf de consum zilnic

2.500 3,0
10.000 2,0
25.000 1,5
50.000 1,4
100.000 1,3
Sursa: STAS
Table 2.9-2: Vârfuri de consum zilnic în conformitate cu STAS
2.10 FacilităŃi existente şi performanŃă curentă
Pentru a obŃine informaŃii iniŃiale privind infrastructura de apă şi canalizare, s-a realizat
un chestionar conŃinând aspectele tehnice relevante. Chestionarul a fost distribuit tuturor
oraşelor şi comunelor, cât şi departamentelor relevante ale Consiliului JudeŃean.
S-au organizat întâlniri cu MMDD, autorităŃi din cadrul Consiliului JudeŃean, personal al
operatorului regional, şi primari de comunităŃi, ocazii cu care acestora li s-a oferit
asistenŃă pentru a primi de la ei date care să poată fi folosite.
Datele culese au fost verificate, categorisite şi evaluate. Unele date au fost integrate într-
un Sistem InformaŃional Geografic – GIS – pentru a oferi o privire de ansamblu asupra
informaŃiilor disponibile şi pentru a permite o prezentare clară a acestor date.
2.10.1 Infrastructura de alimentare cu apă
Pe baza informaŃiilor obŃinute din aceste chestionare, Termenii de ReferinŃă şi studii

precedente, Consultantul a elaborat scheme generale, tabele ale balanŃei apei,
programe de citire de apometre şi o serie de întrebări suplimentare pentru oraşele
principale. Pe perioada vizitelor în teren în noiembrie şi decembrie 2007, au fost culese
şi discutate răspunsuri, procedându-se totodată la vizitarea principalelor facilităŃi ale
acestor oraşe.
FacilităŃile existente sunt prezentate în scheme şi hărŃi care acoperă întregul judeŃ. (vezi
Anexa E).
Pentru analiza alimentării cu apă au trebuit selectate toate localităŃile cu peste 50 de

locuitori, ceea ce presupune aproape toate localităŃile. În condiŃiile acoperirii întregului
judeŃ, comunităŃile au fost grupate în 19 zone de alimentare cu apă, W01 – W19.
Zonele de alimentare cu apă sunt zone geografice cu caracteristici uniforme precum:
• Alimentare din acelaşi sistem principal

• Caracteristici topografice (bazin hidrologic, platou etc.)
• Mărime (aproximativ 5 – 15 % din judeŃ pentru sub-zonă)
2.10.1.1 Sistemul Oraşului Bacău (W01)
Operator: RAGC Bacău (Uzina de apă Dărmăneşti prin APA SERV Bacău)
Oraşul Bacău este alimentat din trei surse: Lacul Poiana Uzului şi Uzina de apă
Dărmăneşti, localizată la aproximativ 50 km la vest de oraş (în MunŃii CarpaŃi) şi 2
fronturi de captare apă subterană, localizate la aproximativ 5 km la nord de oraş.
Figura următoare prezintă schema generală:
Figura 2.10-1: Schemă generală a sistemului Oraşului Bacău
Sistemele alimentează Oraşul Bacău şi comunele Mărgineni, Hemeiuş şi Letea Veche.

Proiectul ISPA în derulare este prezentat cu culoarea verde în cadrul schemei. Oraşul
Bacău doreşte refacerea unor părŃi din sistemul de transport al apei inclusiv ocolirea
Uzinei de apă Dărmăneşti şi construirea propriei noi Uzine de tratare a apei la staŃia
BaraŃi lângă oraş. Raportat la nivel de judeŃ această soluŃie prezintă următoarele
dezavantaje:
a) Două Uzine de tratare a apei sunt mult mai costisitoare decât o singură Uzină de
tratare a apei, în termeni ai investiŃiilor şi operării
b) Transportul apei brute prin intermediul unei aducŃiuni de mare lungime nu permite
conectarea comunelor aflate pe traseu şi este în general mai problematică în
operarea comparativ cu transportul apei potabile (biofilme, colmatarea vanelor de
aerisire, creştere a mediului bacteriilor). De asemenea, realizarea pre-clorinării
pentru evitarea unor astfel de probleme este problematică, ca urmare a posibilei
formări de metan trihalogenat din componentele organice conŃinute în apa brută.
Ca urmare a faptului că procesul de construire a uzinei de apă BaraŃi şi procesul de

licitare a dezvoltării aducŃiunii de apă brută sunt în derulare, în cadrul acestui MP se
pleacă de la premisa unei finalizări cu succes a acestui proiect ISPA.
2.10.1.1.1 Captarea apei
• Captări de apă subterană

a) StaŃia Mărgineni
Fronturi de captare: Mărgineni I (28 foraje), Hemeius I + II (13+5 foraje)
Construit 1960-1986
Adâncime: 8-12 m sub nivelul solului, capacitate: max. 270 l/s
Figura 2.10-2: StaŃia Mărgineni Figura 2.10-3: Front de captare
b) StaŃia Gherăieşti
Fronturi de captare: Mărgineni II (16 foraje), Gherăieşti I + II (44+44 foraje)
Construit 1966-1986
Adâncime: 9-15 m sub nivelul solului, Capacitate: max. 415 l/s
Figura 2.10-4: StaŃia Gherăieşti Figura 2.10-5: Front de captare de-a

lungul râului în fundal
• Captare Poiana Uzului: vezi Error! Reference source not found.
2.10.1.1.2 Uzine de apă
Uzina de apă Dărmăneşti – vezi Capitolul 2.10.1.2.2
2.10.1.1.3 AducŃiuni principale
a) AducŃiune UTA Dărmăneşti - Bacău

Refulări, lucrări de schimbare prin ISPA începând cu 2008
Lungime 64 km, DN 800/1000
b) AducŃiune Mărgineni - BaraŃi

Refulări
Lungime aproximativ 4 km, 2xDN 600
c) AducŃiuni de la foraje la staŃiile de pompare Mărgineni şi Gherăieşti

Refulări, oŃel
Lungime însumată 16,85 km, DN 400-800
2.10.1.1.4 Rezervoare şi staŃii de pompare
a) StaŃii de pompare
Există 3 staŃii de pompare principale pentru alimentarea Oraşului Bacău: Caraboaia,
Mărgineni şi Gherăieşti. Prima este pentru pompare apei de la Uzina de apă
Dărmăneşti la BaraŃi şi va fi depăşită după implementarea Proiectului ISPA în
derulare.
CapacităŃile curente sunt:

Caraboaia 22.464 m³/zi
Mărgineni 41.700 m³/zi
Gherăieşti 26.400 m³/zi.
b) Rezervoare:
Tabelul următor prezintă rezervoarele Oraşului Bacău şi capacităŃile lor:
Rezervor Nr. Capacitate [m³]

Rezervoare BaraŃi 3 20.000
Rezervoare Gherăieşti 30.000
Rezervor Mărgineni 10.000
Suma: 60.000
Table 2.10-1: Rezervoare Oraşul Bacău
Rezervorul principal la nivel înalt este BaraŃi, celelalte rezervoare la nivel scăzut sunt
folosite pentru compensare între pompele forajelor şi staŃiile de pompare principale.
Figura 2.10-6: Rezervoare BaraŃi Figura 2.10-7: Rezervor Mărgineni
Figura 2.10-8: StaŃie de pompare Mărgineni Figura 2.10-9: Rezervor Gherăieşti
Figura 2.10-10: Rezervor Gherăieşti Figura 2.10-11: SP Gherăieşti
2.10.1.1.5 ReŃea de distribuŃie
Lungime totală a reŃelei existente în Oraşul Bacău: 255 km

Tronson realizat din azbociment: 44,5 km
Număr branşamente: casnic – valoare necunoscută / industrial – 1.750
PopulaŃie conectată: 150.570 (84 %)
Recomandări:
• Schimbare tronsoane de reŃea învechite, corodate sau realizate din azbociment

• Implementare dispozitive măsurare debit şi presiune în diferite puncte de control
• Înnoire continuă a altor tronsoane de reŃea (aproximativ 2 % /an)
• Intensificarea programului de reducere a pierderilor
2.10.1.1.6 BalanŃa apei
Tabelul următor prezintă rezultatele balanŃei anuale a apei pentru Oraşul Bacău în
perioada 2003 – 2006:
BACAU CITY - Yearly Quantities of Water for Water-balance [m³]
Year: 2003 2004 2005 2006 2007* Average 03-06
1. System Input Volume SIV = Produced Water - Total sum: 23,327,198 19,401,376 15,990,585 15,730,985 21,861,289 18,612,536
1. System Input Volume SIV to city network =1.2+1.3+1.4: 23,190,499 19,275,426 15,872,935 15,620,908 21,751,309 18,489,942
Nr. Type/Note Source
1.1 Treated SW Outflow at Caraboaia WTP for Bacau 9,290,185 6,247,900 7,340,541 8,114,188 8,179,890 7,748,204
1.2 Groundwater Outflow at Gheraiesti Station 8,072,102 6,786,514 3,195,324 3,634,248 6,811,820 5,422,047
1.3 Groundwater Outflow at Margineni Station 5,964,911 6,366,962 5,454,720 3,982,549 6,869,579 5,442,286
Flow at Barati Reservoir:
1.4 Inflow from Caraboaia 9,153,486 6,121,950 7,222,891 8,004,111 8,069,910 7,625,610
1.5 Inflow from Margineni (= ca.1.3) 5,964,911 6,366,962 5,454,720 3,982,549 6,869,579 5,442,286
1.6 Outflow To city network ( = 1.4+1.5) 15,118,397 12,488,912 12,677,611 11,986,660 14,939,489 13,067,895
2. Authorized Consumption AC Sum: 12,625,519 10,365,993 9,334,234 8,929,113 10,313,715
Nr. Code Type
2.1 BAC Billed authorized consumption 12,377,960 10,162,738 9,151,210 8,754,032 10,111,485
2.1.1 BMC Billed metered consumption 11,964,065 9,812,175 8,870,445 8,471,501 9,779,547
Domestic consumption 10,216,143 8,361,581 7,458,976 6,791,391 8,207,023
Industrial consumption 1,747,922 1,450,594 1,411,469 1,680,110 1,572,524
2.1.2 BUC Billed unmetered consumption 413,895 350,563 280,765 282,531 331,939
2.2 UAC Unbilled authorized consumption 247,559 203,255 183,024 175,081 202,230
3. Water Losses WL Sum: 10,564,980 8,909,433 6,538,701 6,691,795 8,176,227
Nr. Code Type
3.1 AL Apparent Losses 2,777,614 2,280,518 2,053,532 1,964,405 2,269,017
3.1.1 UC Unauthorized consumpt.-assump.20%of AC 2,525,104 2,073,199 1,866,847 1,785,823 2,062,743
3.1.2 MIE Metering inaccuracies - assumption 2% of AC 252,510 207,320 186,685 178,582 206,274
3.2 RL Real Losses 7,787,366 6,628,915 4,485,169 4,727,391 5,907,210
(RL = SIV city network - AC - AL)
Percentage of Losses WL/SIV 46% 46% 41% 43% 44%
*...2007 values extrapolated from jan-oct red...calculated values ... Data from Operator RAGC
Notes: Point 1.4 The inflow of Barati from Caraboaia: the difference between the outflow of Caraboaia plant and the cumulated consumptions
on the route of the transmission main was calculated.
Point 2.1.1 The consumptions recorded by the public institutions were not considered.
Point 2.1.2 Billed unmetered consumption: the two categories of consumers (domestic and industrial) without the public institutions
were considered.
Point 2.2 No data available, assumption: 2 % of 2.1
Table 2.10-2: BalanŃa apei Oraşului Bacău
BalanŃa apei indică pierderi relativ mari, între 41 şi 46 % (mediu 44 %). Aceasta este o
valoare normală pentru oraşele mari care au fost analizate.
2.10.1.1.7 Operare şi întreŃinere
Sistemul este bine operat. Lucrările de întreŃinere sunt în general bine realizate. Pentru
segmentele vechi şi corodate (conducte, pompe, vane etc.), atingerea condiŃiilor de
igienă şi curăŃare este imposibilă, fiind necesară reabilitarea succesivă a acestora.
O problemă asociată operării reŃelei este reprezentată de semnalarea prezenŃei „apei

negre” în unele tronsoane şi după pornirea pompelor de la Gherăieşti. Mobilizarea
depunerilor interioare ar putea fi motivul principal. Depunerile ar putea fi cauzate de
valorile ridicate pentru mangan semnalate în apa subterană.
2.10.1.1.8 Practici de monitorizare şi contorizare
Apa produsă şi debitele influente în sistem sunt măsurate la ieşirea din staŃiile de
pompare folosind debitmetre ultrasonice. Debitele influente în reŃea provenind de la
Rezervoarele BaraŃi nu sunt în prezent contorizate, fiind recomandată contorizarea
acestora.
Acoperirea contorizării consumului este de 97 %.
2.10.1.2 Sistem principal APA SERV Bacău (W01,W02)
Operator: APA SERV Bacău
Sistemul principal APA SERV Bacău este alimentat de Lacul Poiana Uzului şi Uzina de
apă Dărmăneşti, localizată la aproximativ 50 km vest de Oraşul Bacău (in MunŃii
CarpaŃi). Sistemul alimentează cu apă tratată toate oraşele din Valea Trotuşului şi în
prezent şi Oraşul Bacău.
Figura 2.10-12: Schemă generală APA SERV Bacău
Sistemul alimentează oraşele Bacău, Comăneşti, Moineşti, Oneşti, Dărmăneşti, Târgu

Ocna şi unele comune rurale.
Apa de suprafaŃă este captată din Barajul Poiana Uzului.

Volum rezervor: 90 mil. m³
Barajul a fost construit pentru captarea de apă de suprafaŃă pentru producerea de apă
potabilă şi pentru folosirea potenŃialului hidroenergetic. Captarea apei brute pentru
producŃia de apă potabilă este posibilă la 3 niveluri, iar o turbină Francis localizată la
piciorul barajului produce electricitate folosind această apă brută.
Figura 2.10-13: Lacul Poiana Uzului Figura 2.10-14: Baraj
Figura 2.10-15: Vedere în aval de baraj Figura 2.10-16: Conductă captare
2.10.1.2.2 Tratare apă
Uzina de apă Dărmăneşti tratează apă din Lacul Poiana Uzului. Uzina de apă se găseşte
la aproximativ 10 km în aval de baraj.
Date de bază:
• An punere în funcŃiune: Faza I 1973

• An punere în funcŃiune: Faza II 1975
• Capacitate proiectată Faza I, Faza II: 1500 90 l/s
• ProducŃie curentă de apă: aproximativ 750 l/s (maximum)
Tratare apă:
• AducŃiune apă brută, DN1000 – 8.500 m

• Cameră intrare & amestec
• Decantor (2 unităŃi circulare, diametru 45 m, suprafaŃă totală 3.180 m2)
• StaŃie filtre (18 filtre rapide de nisip, total zonă filtrare = 1.000 m2)
• Facilitate apă de spălare
• Facilitate preparare, înmagazinare şi dozare Al2(SO4)3 (nouă)
• Facilitate preparare, înmagazinare şi dozare polimer (nouă)
• DezinfecŃie finală cu clor
• Contorizare debite intrare şi ieşire (nou)
• Rezervor apă tratată (2 unităŃi, 3,000 m3 fiecare)
• StaŃie de pompare efluent final
Tratare a nămolului:
• Nu există
Stare curentă:
• Tehnologie: în general adecvată pentru calitatea apei brute însă este nevoie de
adăugarea de pre-oxidare şi îmbunătăŃire a procesului de coagulare şi floculare
• Starea structurilor civile: în general precară, reabilitarea este posibilă. Camera de
intrare & amestec trebuie schimbată
• Echipamente mecanice: parŃial recent reabilitate sau noi (în speŃă pompele de
efluent, unitatea de preparare şi dozare polimer, staŃia de preparare şi dozare
Al2(SO4)3), componentele majore trebuie reabilitate sau schimbate (în speŃă galeria
de filtre, facilitatea de apă de spălare, echipamentul de clorinare)
• Echipamente electrice: precar, necesară reabilitare completă
• Control proces: precar, fără control automat al procesului, debitmetrele pe intrare şi
ieşire au fost instalate recent
• Operare: lipsă aptitudini şi înŃelegere a procesului, este necesară îmbunătăŃirea
aptitudinilor operaŃionale
• ÎntreŃinere: adecvată, însă necesită îmbunătăŃire
• Laborator: adecvat, însă este nevoie de noi dotări şi modernizare
Proiecte:
• Reabilitarea StaŃiei de filtre (numai partea de structuri civile)
Recomandări:
• Sunt necesare lucrări de reabilitare parŃială / înlocuire a echipamentelor mecanice şi

electrice şi de control.
• Tehnologia de tratare a apei trebuie modernizată (pre-oxidare, îmbunătăŃirea
procesului de coagulare & floculare, automatizare etc.)
• Este necesară reabilitarea semnificativă a structurilor şi clădirilor.
• Consolidarea aptitudinilor de operare.
• ÎmbunătăŃirea controlului procesului, monitorizării şi documentării (în speŃă dozare
chimică şi control filtre, laborator).
• Stabilirea unei proceduri viabile de întreŃinere (în speŃă inclusiv întreŃinere
preventivă).
Figura 2.10-17: Decantor Figura 2.10-18: Sală filtre
Figura 2.10-19: StaŃie filtre Figura 2.10-20: Pavilion operare
l
Figura 2.10-21: Cameră intrare & amestec Figura 2.10-22: Echipament de clorinare
Figura 2.10-23: Debitmetre noi instalate Figura 2.10-24: Galerie conducte filtre
Figura 2.10-25: Pompe apă de spălare Figura 2.10-26: Panou control joasă
tensiune
2.10.1.2.3 AducŃiuni principale
a) AducŃiune de la baraj la UTA

Lungime 8,5 km; DN 1000
Construită 1973, avarie majoră la inundaŃia din 2005, supratraversarea peste râu a
fost reparată
Materiale: OŃel 1,7 km, Beton 6,8 km
b) Ramura nordică (UTA – Comăneşti)

Refulare
Lungime 10,13 km, DN 800, construită 1974
Materiale: OŃel 3,5 km, Beton 6,6 km
c) Ramura sudică (UTA – Oneşti)

Conductă gravitaŃională, bazine de rupere de pantă încorporate
Lungime 28,64 km, DN 800/1000, construită 1974
Materiale: OŃel 11 km, Beton 17,6 km
Figura 2.10-27: Conducte oŃel corodate Figura 2.10-28: Supratraversare Râul

Trotuş, avaria din 2005
2.10.1.2.4 Rezervoare şi staŃii de pompare
Rezervor şi StaŃie de pompare la Uzina de tratare a apei

Capacitate 2x3.000 m³
Figura 2.10-29: StaŃie de pompare la Uzina de apă Dărmăneşti – pompe noi, izolare
insuficientă a pompelor
Figura 2.10-30: StaŃie de pompare la Uzina de apă Dărmăneşti – pompe vechi
Apa produsă şi debitele influente în sistem sunt măsurate la intrarea şi la ieşirea din
uzina de apă folosind debitmetre ultrasonice. Debitul efluent către rezervoarele
comunelor alimentate este şi el măsurat. Unele debitmetre vechi vor fi schimbate în
curând.
2.10.1.3 Oneşti (W02)
Operator: SC Apa-Canal SA Oneşti
Oraşul Oneşti este alimentat de sistemul principal APA SERV Bacău şi se găseşte la
capătul ramurii de sud (vezi Capitolul 2.10.1.2)
2.10.1.3.1 Rezervoare
StaŃia Cuciur
StaŃia existentă are o capacitate de 22.000 m³
Figura 2.10-31: Rezervor Cuciur Figura 2.10-32: Conducte rezervor,

corodate
• Lungime totală 81 km, construită între 1965 – 2006

• Tronson realizat din azbociment: 12 km
• PopulaŃie conectată: nu sunt date disponibile, valoare prognozată 49.000 (95%)
Recomandări:

Tabelul următor prezintă rezultatele balanŃei anuale a apei în perioada 2003 – 2006:
ONESTI - Yearly Quantities of Water for Water-balance [m³]

Year: 2003 2004 2005 2006 Average
1. System Input Volume SIV = Produced Water Sum: 11,469,490 8,890,550 7,887,300 7,609,124 8,964,116
1.1 Treated SW Inflow at Onesti reservoir from Apaserve 11,469,490 8,890,550 7,887,300 7,609,124 8,964,116
2. Authorized Consumption AC Sum: 8,207,442 6,300,698 5,442,875 4,418,615 6,092,408
Nr. Code Type
2.1 BAC Billed authorized consumption 8,207,442 6,300,698 5,442,875 4,418,615 6,092,408
2.1.1 BMC Billed metered consumption 8,207,442 6,300,698 5,442,875 4,418,615 6,092,408
Domestic consumption 3,017,467 2,467,336 2,174,886 1,979,492 2,409,795
Industrial consumption 5,189,975 3,833,362 3,267,989 2,439,123 3,682,612
2.1.2 BUC Billed unmetered consumption included in 2.1.1
2.2 UAC Unbilled authorized consumption
2.2.1 UMC Unbilled metered consumption
2.2.2 UUC Unbilled unmetered consumption
3. Water Losses WL Sum: 3,262,048 2,589,852 2,444,425 3,190,509 2,871,709
Nr. Code Type
3.1 AL Apparent Losses 574,521 441,049 381,001 309,303 426,469
3.1.1 UC Unauthorized consumpt.-assump.5%of AC 410,372 315,035 272,144 220,931 304,620
3.1.2 MIE Metering inaccuracies - assumption 2% of AC 164,149 126,014 108,858 88,372 121,848
3.2 RL Real Losses 2,687,527 2,148,803 2,063,424 2,881,206 2,445,240
(RL = SIV - AC - AL)
Percentage of Losses WL/SIV 28% 29% 31% 42% 33%
... Data from Operator red...calculated values
Table 2.10-3: BalanŃa apei Oneşti
BalanŃa apei indică pierderi relativ mari între 28 şi 42 % (mediu 33 %).
Intrările în sistem sunt măsurate la intrarea în staŃia Cuciur folosind un debitmetru

ultrasonic.
2.10.1.4 Comăneşti (W02)
Operator: oraşul Comăneşti
Comăneşti este alimentat cu apă de suprafaŃă din Râul Ciobănuş şi Uzina de tratare a
apei, cu alimentare suplimentară din sistemul principal APA SERV Bacău în cazul
perioadelor de secetă (Comăneşti se află la capătul ramurii nordice, vezi Capitolul
2.10.1.2).
Figura 2.10-33: Schemă generală Comăneşti
Privitor la sistemul principal APA SERV (apă de suprafaŃă din Barajul Poiana Uzului) se
face referire la acesta în Capitolul 2.10.1.2.
Pentru Uzina de apă Ciobănuş apa de suprafaŃă este captată din Râul Ciobănuş prin
intermediul unui prag şi al unui deznisipator.
Figura 2.10-34: Captare la Râul Ciobănuş
2.10.1.4.2 Tratare apă
Uzina de tratare a apei Ciobănuş tratează apă din Râul Ciobănuş. Uzina de tratare a
apei se găseşte la aproximativ 2 km în amonte de gura văii Ciobănuş în Valea
Trotuşului. Valea Ciobănuş este o vale specifică regiunii de munte fără comune
localizate pe cursul acesteia.
Date de bază:
• An punere în funcŃiune: necunoscut

• Capacitate proiectată: filtru 160 l/s
• ProducŃie curentă de apă: aproximativ 40 - 60 l/s (max. 90 l/s)
Tratare apă:
• Camera floculare (2 unităŃi)

• Decantor (2 unităŃi rectangulare, suprafaŃă totală necunoscută)
• StaŃie filtre (filtre rapide de nisip, 6 unităŃi, total zonă filtrare: necunoscută)
• Facilitate apă de spălare
• Facilitate preparare, înmagazinare şi dozare A2(SO4)3
• DezinfecŃie finală cu clor
• Rezervor apă tratată (2 x 300 m3,)
• Nu există
Stare curentă:
• Tehnologie: învechită, inadecvată pentru calitatea apei brute

• Operarea uzinei este afectată de schimbările frecvente ale calităŃii apei brute
(turbiditate)
• Starea structurilor civile: precar, reabilitarea este posibilă
• Echipamente mecanice: precar, necesară reabilitare completă
• Echipamente electrice: precar, necesară reabilitare completă
• Control proces: precar, fără debitmetrie şi fără control automat al procesului
• Operare: lipsă aptitudini şi înŃelegere a procesului, doar operare provizorie
• ÎntreŃinere: precar
• Laborator: echipament învechit, este necesară înlocuirea şi modernizarea completă
Proiecte:
• Necunoscut
Recomandări:
• Ca urmare a supradimensionării semnificative a capacităŃii Uzinei de apă

Dărmăneşti şi calităŃii inadecvate a apei brute nu se recomandă reabilitarea
facilităŃilor de tratare a apei.
Figura 2.10-35. Decantor Figura 2.10-36: Pompe dozare chimicale
Figura 2.10-37: Sală filtre Figura 2.10-38: Pompe spălare
Figura 2.10-39: Galerie filtre Figura 2.10-40: Echipament de clorinare
Figura 2.10-41: Rezervor apă tratată Figura 2.10-42: Laborator
Figura 2.10-43: Sală filtre şi rezervoare
2.10.1.4.3 Rezervoare
Rezervor Leorda:
Rezervorul se găseşte la capătul ramurii de nord a APA SERV şi are o capacitate de
3.000 m³.
Un rezervor mai mic cu un volum de 600 m³ se găseşte la Uzina de tratare a apei

Ciobănuş.
Un rezervor suplimentar mai mic pentru zonele înalte este alimentat de staŃia de
pompare Leorda.
Figura 2.10-44: Rezervor Leorda Figura 2.10-45: StaŃie de pompare
Lungime totală 32 km
PopulaŃie conectată: în conformitate cu studiul privind Râul Siret - 60% = 14.400
Recomandări:

Nu au fost puse la dispoziŃie date de încredere, iar în studiul cadru privind apa râului
Siret se indică o valoare de 43,5 %. Această valoare indică pierderi relativ mari, obişnuite
pentru reŃele mai vechi existente.
Sistemul este operat şi întreŃinut în conformitate cu condiŃiile, cea mai mare parte a
reŃelei aflându-se în stare precară. Pentru tronsoanele vechi şi corodate (conducte,
pompe, vane etc.) atingerea condiŃiilor de igienă şi curăŃare este imposibilă, fiind
necesară reabilitarea succesivă a acestora.
Intrările în sistem sunt măsurate la staŃiile Leorda şi Ciobănuş cu debitmetre ultrasonice.
Acoperirea contorizării consumului este de aproximativ 80 %.
2.10.1.5 Moineşti (W02)
Operator: SC Prest Serv SA Moineşti
Moineşti este alimentat din sistemul principal APA SERV Bacău şi se găseşte la capătul
ramurii sudice (vezi Capitolul 2.10.1.2). Cea mai veche staŃie de pompare Vasieşti a fost
înlocuită de noua staŃie de pompare comuna Vermeşti (care alimentează şi cele 3
comune Poduri, Ardeoani şi Magiresti). Pentru 2008 se preconizează trecerea la noua
staŃie.
Figura 2.10-46: Schemă generală Moineşti
2.10.1.5.1 Rezervoare şi staŃie de pompare
StaŃia de pompare: Vermesti (construită în 2007), include rezervor de 600 m³
Rezervoare: Micleasca, Brazi, Christea, Hangani, capacitate totală 8.500 m³, construite
în perioada 1954-1996
Figura 2.10-47: Rezervor Christea Figura 2.10-48: Rezervor Brazi
Figura 2.10-49: Rezervor Micleasca
• Lungime totală 44,4 km, construită între 1954 – 2007

• PopulaŃie conectată: 20.060 (84%)
Recomandări:

Tabelul următor prezintă rezultatele balanŃei anuale a apei în perioada 2003 – 2007:
MOINESTI - Yearly Quantities of Water for Water-balance [m³]
Year: 2003 2004 2005 2006 2007 Average
1. System Input Volume SIV = Produced Water Sum: 3,125,000 2,664,550 2,371,785 2,199,189 1,879,555 2,448,016
1.1 Treated SW Inflow from Apaserve 3,125,000 2,664,550 2,371,785 2,199,189 1,879,555 2,448,016
2. Authorized Consumption AC Sum: 1,827,000 1,863,744 2,067,960 1,128,116 976,926 1,572,749
Nr. Code Type
2.1 BAC Billed authorized consumption 1,827,000 1,863,744 2,067,960 1,128,116 976,926 1,572,749
2.1.1 BMC Billed metered consumption 1,827,000 1,863,744 2,067,960 1,128,116 976,926 1,572,749
Domestic consumption 1,006,000 841,612 817,558 737,459 648,599 810,246
Industrial consumption 821,000 1,022,132 1,250,402 390,657 328,327 762,504
2.1.2 BUC Billed unmetered consumption included in 2.1.1
2.2 UAC Unbilled authorized consumption
2.2.1 UMC Unbilled metered consumption
2.2.2 UUC Unbilled unmetered consumption
3. Water Losses WL Sum: 1,298,000 800,806 303,825 1,071,073 902,629 875,267
Nr. Code Type
3.1 AL Apparent Losses 219,240 223,649 248,155 135,374 117,231 188,730
3.1.1 UC Unauthorized consumpt.-assump.10%of AC 182,700 186,374 206,796 112,812 97,693 157,275
3.1.2 MIE Metering inaccuracies - assumption 2% of AC 36,540 37,275 41,359 22,562 19,539 31,455
3.2 RL Real Losses 1,078,760 577,157 55,670 935,699 785,398 686,537
(RL = SIV - AC - AL)
Percentage of Losses WL/SIV 42% 30% 13% 49% 48% 36%
... Data from Operator red...calculated values
Table 2.10-4: BalanŃa apei Moineşti
BalanŃa apei indică pierderi relativ mari între 13 şi 49 % (mediu 36 %). Scăderea de
proporŃii a consumului industrial şi schimbarea nivelului pierderilor de la 13% în 2005 la
49% în 2006 este cauzată de implementarea pe scară extinsă de contoare, valorile
privind pierderile pentru anii 2006 şi 2007 fiind unele mai viabile.
Sistemul este operat şi întreŃinut în conformitate cu condiŃiile, cea mai mare parte a
reŃelei şi sistemului de conducte al rezervorului aflându-se în stare precară. Pentru
tronsoanele vechi şi corodate (conducte, pompe, vane etc.) atingerea condiŃiilor de
Intrările în sistem sunt măsurate la branşamentele realizate la aducŃiunea principală a

APA SERV.
2.10.1.6 Dărmăneşti (W02)
Operator: SPGC Dărmăneşti
Oraşul este alimentat din ramura nordică a sistemului principal APA SERV Bacău prin
intermediul a 14 conexiuni, vezi Capitolul 2.10.1.2. Sistemul a fost construit în perioada
2001-2006 şi constă din:
• StaŃie de pompare 264 m³/zi (pentru alimentarea cartierului Lapos)

• ReŃea de distribuŃie 83 km
• Branşamente case: 2453
• PopulaŃie conectată: 8189 (57 %)
2.10.1.7 Târgu Ocna (W02)
Oraşul este alimentat din ramura sudică a sistemului principal APA SERV Bacău prin
intermediul a două conexiuni, vezi Capitolul 2.10.1.2. Sistemul constă din:
• Rezervoare 1.000+2.500 = 3500 m³

• Nu sunt disponibile alte date
2.10.1.8 Slănic Moldova (W04)
Oraşul este alimentat din 2 surse, sursa de apă subterană din drenul Slănic şi apă de
suprafaŃă tratată din pârâul Slănicel. Sistemul constă din:
• Dren pârâul Slănic şi captare la pârâul Slănicel

• Capacitate Uzina de tratare a apei 23 l/s
• Conducte de transport DN 150-400, oŃel, 3,5 km
• 4 rezervoare, capacitate totală 2150 m³
• ReŃea de distribuŃie 9,5 km
• PopulaŃie conectată: 2.124 (42 %)
2.10.1.9 Buhuşi (W09)
Operator: D.G.C.
Oraşul este alimentat din 3 surse de apă subterană: Coscav, Poiana Morii, BistriŃa (reŃea
separată). O sursă de rezervă suplimentară este Frunzeni.
Figura 2.10-50: Schemă generală Buhuşi
Componentele principale ale sistemului sunt:

• 4 fronturi de captare: Coscav (capacitate 20 l/s), Poiana Morii (9 foraje, 35 l/s),
BistriŃa (4 l/s) şi Frunzeni (10 foraje în rezervă)
• Conductă transport DN 325, 6,5 km
• StaŃie de pompare I.I.de la Brad, capacitate 300 m³/zi
• 2 rezervoare, capacitate totală 2.500 m³
• ReŃea de distribuŃie 45,3 km (tronson azbociment: 3,6 km)
• Branşamente case: 4.700
• PopulaŃie conectată: 14.280 (71 %)
2.10.1.10 Comune
JudeŃul Bacău deŃine 85 de comune rurale, din care 45 au sisteme existente de

alimentare cu apă, iar alte 12 au început lucrări de proiectare sau construire. Aceste
sisteme sunt prezentate în desenele ataşate cu culoarea albastru. De asemenea, un
tabel cuprinzând informaŃiile principale aşa cum au fost puse la dispoziŃia Consultantului
este ataşat în Anexa C2.1.
Cea mai mare parte a acestor sisteme au fost construite în ultimii ani, iar pentru astfel de
comunităŃi pierderile de apă pot fi considerate reduse. Pentru sistemele mai vechi se
poate considera că pierderile sunt în aceeaşi marjă ca şi în cazul zonelor urbane, adică
aproximativ 50% din producŃie.
2.10.2 Infrastructura de apă uzată
Capitolele următoare prezintă o compilaŃie a infrastructurii existente de apă uzată privind:
• Colectarea apelor uzate

• Epurarea apelor uzate
• Gestionarea nămolului
• Tratarea apelor uzate industriale.
2.10.2.1 Bacău
ReŃeaua şi StaŃia de epurare sunt operate de R.A.G.C. Bacău
Colectarea apelor uzate
Tip reŃea canalizare: Sistem de canalizare combinat cuprinzând oraşul

Bacău
Lungime reŃea: Lungimea totală a sistemului de canalizare este de

202.000 m.
PopulaŃie conectată: În prezent, 147.056 locuitori sunt racordaŃi la reŃeaua

de canalizare.
Racorduri case: Numărul de racorduri nu a fost furnizat.
Diametre, material, vârstă: ReŃeaua de canalizare existentă cuprinde colectoare

cu diametru până la 2.800 mm
Colectoare principale, puncte Colectorul principal deversează în SEAU, localizată

de deversare: în partea sud-estică a oraşului Bacău. Există 3
racorduri de preaplin (deversare apă pluvială) în
sistemul mixt de canalizare.
StaŃii pompare ape uzate: Există 3 staŃii de pompare în operare în cadrul reŃelei
de canalizare.
Alte structuri (bazine retenŃie Nu mai există alte structuri în cadrul reŃelei de
etc.): canalizare.
Starea curentă a conductelor Nu au fost disponibile informaŃii de încredere privind

şi infiltraŃii: starea structurală a conductelor. În calculaŃia de
cost, a fost estimat un necesar de reabilitare a 20%
din lungimea reŃelei de canalizare existente.
Nu sunt disponibile informaŃii privind apa de

infiltraŃie.
Proiecte: Proiect ISPA Nr. ISPA/2002/RO/16/P/PE/018:

reabilitarea reŃelei de canalizare şi a staŃiei de
epurare.
Tratarea apelor uzate
StaŃia de epurare se găseşte în partea estică a oraşului Bacău, apa uzată tratată fiind
deversată în Râul BistriŃa.
StaŃia de epurare s-a aflat în proces de reabilitare, dar lucrările sunt în prezent oprite:
Proiect ISPA Nr. ISPA /2002 RO 16 P PE 023-03
În fapt nu există date operaŃionale privind facilitatea reabilitată.
An construire: 1968 (treapta mecanică), 1978 (prima parte a treptei biologice), 1990 (a
doua parte a treptei biologice)
An reabilitare: finalizare preconizată pentru anul 2009
Tratare mecanică şi biologică (facilitatea existentă)
• Grătare rare (2 linii)

• Grătare dese (2 linii)
• Deznisipator (4 linii)
• Cameră distribuŃie
• StaŃie pompare intermediară
• Decantare primară (4 linii)
• Bazine aerare (aerobic cu aerisitoare la suprafaŃă)
• Decantare secundară
• StaŃie pompare nămol recirculat
• Punct deversare
Tratare mecanică şi biologică (facilitatea nouă, măsurile ISPA nu sunt încă operate)

• Grătare dese (2 linii)
• Cameră deznisipator cu insuflare de aer (2 linii)
• Cameră separator de grăsimi (2 linii)
• Alte lucrări ISPA nu au fost încă începute
SituaŃia încărcărilor:
• Qmed., proiectat = fără informaŃii

• Qmed., existent = 920 l/s
• CBO5, o, med., existent = 80 – 100 mg/l
• CBO5, e, med., existent = 30 – 50 mg/l
SituaŃia componentelor procesului existent:
• Tehnologie: facilitate învechită, insuficientă, lucrările la noua

uzină au fost întrerupte ca urmare a unor pretenŃii
emise de către contractor
• Stare construcŃii: uzină veche în stare precară, numai intrarea a fost
finalizată
• Echipamente mecanice: facilitate veche în stare precară, noua facilitate nu
este finalizată
• Echipamente electrice: precar, noua facilitate nu este finalizată
• Operare: precar, noua facilitate nu este finalizată
• ÎntreŃinere: precar, noua facilitate nu este finalizată
Recomandare: îndepărtarea uzinei vechi şi continuarea lucrărilor pentru noua uzină,

inclusiv tratare terŃiară.
Tratare a nămolului
• Nu este operată în prezent, este planificată reabilitarea
Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Bacău.
Figura 2.10-51: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Bacău
Tratarea apelor uzate industriale
SituaŃia curentă a apelor uzate industriale şi a tratării aferente este prezentată succint
după cum urmează:
Table 2.10-5: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Bacău
Procedură deversare
Debit CBO5 Operator Pre-tratare

Localitate Unitate Tip activitate PE direct/indir reŃea
(l/s) (mg/l) existentă
ect canalizar
e
SC PROD Industria RAGC

Bacău 0 0 0,00 indirect
CRESUS SA textilă Bacău
Industria 1221,9 RAGC

Bacău SC ASCO SA 4,84 175,33 indirect
textilă 8 Bacău
SC SONOMA Industria RAGC

Bacău 0,93 269,7 361,18 indirect
SRL textilă Bacău
Industria
RAGC
Bacău SC GICA & CO băuturilor - 0 0 0 indirect
Bacău
vinificaŃie
SC DEDEMAN
Bacău Hypermarket 0 0 fără date fără date
SRL
SC DIANA Industria 1019,6 RAGC

Bacău 2,21 320,39 indirect
FOREST lemnului 1 Bacău
Industria
RAGC
Bacău SC PEROM SA produselor 0,09 0 0 indirect
Bacău
electrice
Industria RAGC
Bacău SC COMAT SA 1,42 164,9 337,19 indirect
metalurgică Bacău
Industria
textilă -
spălătorie
RAGC
Bacău SC SELA SRL şi chimică şi 0 0 0 indirect
Bacău
vopsitorie
(unitate
ecologică)
Industria
SC AXX ROM textilă -
Bacău 0 0,00
SRL spălătorie
chimică
Industria
textilă - RAGC
Bacău SC DECEBAL SA 0 0 0,00 indirect
spălătorie Bacău
chimică
StaŃie
betoane şi RAGC
Bacău SC ROMBET SA 1,29 123,23 228,91 indirect
mixturi Bacău
asfaltice
Energie
RAGC
Bacău CET SA electrică şi 0 0,00 indirect
Bacău
termică
Fastening RAGC
Bacău SC SUBEX SA 2,3 162,65 538,70 indirect
industry Bacău
SC AEROSTAR Industria 2769,3 RAGC SEAU

Bacău 12,9 149,08 indirect
SA aerospaŃială 1 Bacău Blasberg

ect canalizar
e
ProducŃie
SC UMB vane
Bacău 0 0,00
Reparatii industriale din
fontă şi oŃel
Produse din
azot şi 120 0 0,00 direct SEAU - MC
SC AMURCO îngrăşăminte
Bacău
SRL
Ape uzate RAGC
3 0 0,00 indirect
casnice Bacău
Facilitate SC
fără fără
Bacău SC TISECO SRL deseuri indirect AMURC
date date
periculoase O SRL
Industria
RAGC
Bacău SC PAMBAC SA alimentară – 2,6 172,64 646.36 indirect
Bacău
panificaŃie
Industria
SC EURONIC RAGC
Bacău alimentară – 0 0 0,00 indirect
SRL Bacău
panificaŃie
Industria
SC ALMERA RAGC
Bacău alimentară – 1,87 269,9 726,79 indirect
INTERNAtIONAL Bacău
lactate
Industria RAGC
SC AGRICOLA Bacău for
alimentară –
Bacău INTERNATIONAL 0,4 303,56 174,85 indirect BACĂU,
procesarea
SA Lilieci şi
cărnii
Hemeius
SC AGRICOLA
Industria
INTERNATIONAL
alimentară – 2914,9 RAGC
Bacău SA 9,26 218,6 indirect
procesarea 0 Bacău
DEPARTAMENT
cărnii
CARBAC
Industria
SC SALBAC DRY alimentară – RAGC
Bacău 1,2 0 0,00 indirect PTP – M
SALAMI SRL procesarea Bacău
cărnii
Industria
SC EUROPROD alimentară – RAGC
Bacău 0,46 285,43 189,07 indirect
SA procesarea Bacău
cărnii
Industria
SC ALIMENTA alimentară – RAGC
Bacău 1,2 0 0,00 indirect PTP-M
SA procesarea Bacău
cărnii
Industria
SC CONAGRA alimentară – RAGC
Bacău 0,93 370,08 495,61 indirect
SRL procesarea Bacău
cărnii
SC BERE VinificaŃie şi
1735,4 RAGC
Bacău LICHIOR distilare 6,39 188,6 indirect
2 Bacău
MĂRGINENI alcool

ect canalizar
e
2692,6 SEAU -
Fabrică hârtie 86,25 21,68 direct
6 MBC
Bacău SC LETEA SA
ape uzate
0,9 0 0,00
casnice
Creşterea
SC YOUR animalelor - fără fără RAGC Fosă
Bacău indirect
FRIEND SRL creşterea date date Bacău septică
pasări
Facilitate
SC QUARTEK fără fără CET SA
Bacău deşeuri indirect
GRUP SRL date date Buzau
periculoase
Bacău Penitenciar Altă activitate 1 181 260,64 direct MB-SEAU
Lucrări 49779,
Bacău RAGC BACĂU 927,28 37,28 direct MB-SEAU
publice 36
Industria
chimică
SC METALBAC & Fără Fără RAGC Fosă
Magura (vopsele, indirect
FARBE SA date date Bacău septică
lacuri, răşini
artificiale)
2.10.2.2 Oneşti
ReŃeaua şi StaŃia de epurare sunt operate de S.C: Apa-Canal S.A. Oneşti
Tip reŃea canalizare: Sistem de canalizare combinat şi sistem ape pluviale

cuprinzând oraşul Oneşti
Lungime reŃea: Lungimea sistemului de canalizare combinat este de

140.000 m iar a celui de ape pluviale de 40.000 m.

de canalizare.

cu diametru până la 800 mm
Colectoare principale, puncte Colectorul principal deversează în StaŃii de epurare,

de deversare: una municipală şi una industrial tot pentru apa uzată
menajeră localizată în partea sudică a Oneşti-
Javreni.
StaŃii pompare ape uzate: Nu există informaŃii privind staŃii de pompare

existente.
Alte structuri (bazine retenŃie Există două puncte de deversare în reŃea pentru apă
etc.): pluvială şi două pentru canalizare mixtă.


infiltraŃie.
Proiecte: Studii de fezabilitate pentru modernizarea staŃiei de

epurare Javreni şi extinderea reŃelelor
1. StaŃia de epurare pentru ape uzate menajere din Oneşti este proiectată pentru tratare
mecanică şi biologică. Apa uzată tratată este deversată în Râul Trotuş.
An construire: 1959
Tratare mecanică şi biologică:

• Separator grăsimi (2 linii)
• Decantor primar (8 Bazine IMHOFF)
• StaŃie de pompare
• Biofiltru (8 linii)
• Decantor secundar
altele
• Bazin dezinfecŃie - clor (1 linie)
• Qmed., existent = 8.166 m³/zi

• CBO5, o, exist = 261 kg/zi
• Fermentare la rece (8 Bazine IMHOFF)

• Pat uscare nămol
• Fără alte informaŃii
2. StaŃia de epurare pentru ape uzate menajere a regiunii industriale este proiectată
doar pentru tratare mecanică.
An construire: 1976
Tratare mecanică:

• Decantor primar (1 bazin)
• Qmed., existent = 2.900 m³/zi

• CBO5, o, exist = 101,5 kg/zi
• Tehnologie: învechită, insuficientă

• Stare construcŃii: precar, reabilitarea nu este posibilă
• Echipamente mecanice: precar
• Echipamente electrice: precar
• Operare: precar
Tratare biologică:
• Tehnologie: învechită, supraîncărcata, fără îndepărtarea

azotului
(apă menajeră)
fără tratare biologică
(apă uzată industrială)
• Stare construcŃii: precar, în special partea de apă menajeră
• Echipamente mecanice: precar, în special partea de apă menajeră
• Echipamente electrice: precar, în special partea de apă menajeră
• Operare: personal educat
• ÎntreŃinere: fără informaŃii
• Tehnologie: nu există multe informaŃii
Recomandare:
• Reabilitare construcŃii şi echipamente mecanice şi electrice

• Modificare pentru îndepărtarea azotului (apă menajeră)
• Este necesară modificarea pentru tratarea biologică a apei menajere
industriale
• Alternativă: îndepărtarea ambelor staŃii vechi şi construirea unei staŃii de
epurare centrale
Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului StaŃiilor de epurare din Oneşti
Figura 2.10-52: Diagramă a fluxului StaŃiilor de epurare din Oneşti
după cum urmează:
Table 2.10-6: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Oneşti
Tip Debit CBO5 Operator Pre-tratare

Localitate Unitate PE direct/indir reŃea
activitate (l/s) (mg/l) existentă
ect canalizar
e
TERMOELECTRI SC APA
Energie
CA BUCUREŞTI - fără fără CANAL
electrică şi indirect Da
Sucursala date date SRL
termică
Electrocentrale Oneşti
Borzesti
TERMOELECTRI
Energie
CA BUCUREŞTI -
electrică şi 0 0 0,00 direct
Sucursala
termică
Electrocentrale
Industria
chimică
SC (substenŃe
direct/
Borzesti CHIMCOMPLEX organice şi 54,5 0 0,00 SEAU - MC
indirect
SA Borzesti anorganice,
inclusiv
pesticide)
Lucrări
SC APA CANAL civile - 3973,9
Oneşti 98 28,16 direct SEAU - MB
SRL SEAU 4
Jevreni
SC APA
CANAL
Energie
SRL
Oneşti SC TERMON SRL electrică şi 0,026 0 0,00 indirect
Oneşti,
termică
SEAU
Borzesti
tehnologica
Oneşti 2131 0,00 direct
l ape uzate
Industria
1335,6
Oneşti SC RAFO SA petrolieră şi 90,05 10,3 direct SEAU - MBC
2
a gazelor
SC APA
Industria
fără fără CANAL
Oneşti SC UTON SA maşinilor şi indirect
date date SRL
uneltelor
Oneşti
SC APA
Industria
SC GOSPOMAS fără fără CANAL
Oneşti maşinilor şi indirect
SRL date date SRL
uneltelor
Oneşti
Fabrică
SC CAROM SA
Oneşti cauciuc 19,02 18,45 505,32 direct MB-SEAU
Oneşti
sintetic
SC
SC CHEMATEX
Industria fără fără Chimcom
Oneşti INTERNATIONAL indirect
chimică date date plex SA
SRL
Borzesti
SC
SC AROMA RISE Industria fără fără CAROM
Oneşti indirect
SA chimică date date SA
Oneşti

ect canalizar
e
Industria
SC APA
alimentară -
fără fără CANAL
Oneşti SC ALBRAU SA băuturi indirect
date date SRL
răcoritoare
Oneşti
şi berăriei
Industria SC APA
alimentară fără fără CANAL
Oneşti SC MATIAS SRL indirect
– date date SRL
panificaŃie Oneşti
Industria SC APA
SC
alimentară fără fără CANAL
Oneşti INTERAGROALIM indirect
– date date SRL
ENT
panificaŃie Oneşti
SC APA
Industria
fără fără CANAL
Oneşti SC CROCO SRL alimentară indirect
date date SRL
– biscuiŃi
Oneşti
Industria SC APA
SC BUNGHEZ alimentară - fără fără CANAL
Oneşti indirect
PROD COM SRL procesarea date date SRL
cărnii Oneşti
2.10.2.3 Moineşti
ReŃeaua şi StaŃia de epurare sunt operate de S.C: Prest. Serv. S.A. Moineşti
Tip reŃea canalizare: Sistem de canalizare combinat şi sistem ape pluviale

cuprinzând localitatea Moineşti
Lungime reŃea: Lungimea sistemului de canalizare combinat este de

27.700 m iar a celui de ape pluviale de 2.000 m.

de canalizare.

cu diametru până la 800 mm iar reŃeaua de ape
pluviale cuprinde colectoare cu diametru până la
1.000 mm.
Colectoare principale, puncte Colectorul principal deversează în StaŃia de epurare,

de deversare: localizată în partea estică a localităŃii Moineşti.

existente.
Alte structuri (bazine retenŃie Nu există informaŃii privind alte structuri.

etc.):


infiltraŃie.
Proiecte: Studiu de fezabilitate pentru modernizarea StaŃiei de

epurare
StaŃia de epurare din Moineşti este proiectată pentru tratare mecanică şi biologică. Apa
uzată tratată este deversată în râul Tazlăul Sărat.
An construire: 1967
An reabilitare: 1995, 2002

• Biofiltru (2 linii, 1 linie refăcută)
• Decantor secundar
• Punct deversare
Altele
• Qmed., proiectat = 120 l/s

• Qmed., existent = 62 l/s
• CBO5, med., existent = fără informaŃii
• Fermentare la rece (Bazine IMHOFF)

• Stabilizare nămol (2 linii)
• Tehnologie: învechită
• Stare construcŃii: precar / refacere a unui biofiltru şi laboratorului
• Echipamente mecanice: precar / refacere a unui biofiltru, stabilizare nămol,
staŃie de pompare
• Echipamente electrice: precar, refacere cu echipamente mecanice
• Operare: probleme cu biofiltrul
• ÎntreŃinere: fără informaŃii
Recomandare:

• Modificare pentru îndepărtarea azotului
Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului StaŃiei de epurare din Moineşti:
Figura 2.10-53: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Moineşti
după cum urmează:
Table 2.10-7: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Moineşti

Localitate Unitate PE direct/indir
activitate (l/s) (mg/l) reŃea existentă
ect
canalizare
Lucrări
Moineşti SC PREST SERV SRL 39,3 26,73 1511,01 direct SEAU M+B
civile
2.10.2.4 Târgu Ocna
ReŃeaua şi StaŃia de epurare sunt operate de SC APA SERV SRL.
Tip reŃea canalizare: Sistem de canalizare combinat cuprinzând Târgu

Ocna.

15.700 m.

de canalizare.
Diametre, material, vârstă: Nu sunt disponibile informaŃii.

de deversare: în partea estică a oraşului Târgu Ocna.

existente.
Alte structuri (bazine retenŃie Nu mai există alte structuri în cadrul reŃelei de
etc.): canalizare.


infiltraŃie.
Proiecte: Există studii de fezabilitate pentru reabilitarea reŃelei

de canalizare şi realizarea de noi staŃii de pompare
în Târgu Ocna.
StaŃia de epurare se găseşte în partea estică a localităŃii Târgu Ocna, apa uzată tratată
fiind deversată în Râul Trotuş.
An construire: 1960-1970
An reconstruire: 2002 (daune inundaŃie)
• Grătare rare (1 linie)

• Biofiltru (1 linie)
• Decantare secundară (2 bazine)
• Punct deversare
• Qmed., proiectat = 50-60-l/s

• Qmed., existent = 30-40 l/s
• CBO5, o, exist = fără informaŃii
• Fermentare la rece (2 Bazine IMHOFF)

• Paturi de uscare (3 linii)
Recomandare:

• Modificare pentru tratarea nămolului
• ProtecŃie împotriva inundaŃiilor
Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Târgu Ocna

Screen Grit Chamber Primary
Sedimentation
Trickling Filters Secondary Chlorination Receiving Water Body

Sedimentation Trotus River
Sludge Digestion Sludge Drying Beds
Figura 2.10-54: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Târgu Ocna
după cum urmează:
Table 2.10-8: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Târgu Ocna
Localitate Unitate PE
activitate (l/s) (mg/l) direct/indirect reŃea existentă
canalizare
Industria Fără Fără

Târgu Ocna SC Cosna SA Direct SEAU M+B
lemnului date date
Diferite
SFFPA – birouri 6 82,36 712 Direct
activităŃi
Târgu Ocna
SFFPA Ferme 10 71,25 1026 Direct SEAU M+B
SC Facilitate RAGC
Târgu Ocna INTERFORCE deşeuri 0 0 0 Indirect SA Batal colector
SRL periculoase Moineşti
Lucrări
Târgu Ocna Consiliului Local 43,44 19,7 1232 direct
civile
2.10.2.5 Buhuşi
ReŃeaua şi StaŃia de epurare sunt operate de DGC Buhuşi.
Tip reŃea canalizare: Sistem de canalizare combinat cuprinzând oraşul

Buhuşi
Lungime reŃea: Lungimea totală a reŃelei sistemului de canalizare

combinat este de 24.000 m.

de canalizare.

cu diametru până la 1.000 mm

de deversare: în partea sudică a oraşului Buhuşi.
StaŃii pompare ape uzate: Nu sunt disponibile informaŃii.
Alte structuri (bazine retenŃie Există un punct de deversare şi un deversor apă

etc.): pluvială pe strada Chebac.


infiltraŃie.
StaŃia de epurare în Buhuşi este proiectată pentru tratare mecanică şi biologică.
An construire: 1978
• Grătare rare (1 linie)

• Decantor primar (8 Bazine IMHOFF, 4 bazine scoase din operare)
• Biofiltru (2 linii, 1 linie scoasă din operare)
• Decantare secundară (8 bazine, 6 bazine scoase din operare)
• Punct deversare
• Qmed., proiectat = 50-60 l/s

• Qmed., existent = 30-40 l/s
• Fermentare la rece (8 Bazine IMHOFF, 4 bazine scoase din operare)

• Paturi de uscare (4 linii)
• Tehnologie: învechită, insuficientă

• Stare construcŃii: precar
• Operare: precar
Recomandare:

• Modificare pentru tratarea nămolului
Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Buhuşi:
Figura 2.10-55: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Buhuşi
după cum urmează:
Table 2.10-9: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Buhuşi
canalizare
Industria
SC PESCADO alimentară - Fără Fără Fără
Buhuşi Fără date Fără date Fără date
GRUP SRL procesare date date date
peşte
Colectare şi
SC GYNDANY tratare ape Fără Fără Fără
Buhuşi Fără date
IMPEX SRL uzate, date date date
salubritate
Industria
Buhuşi SC Stofe SA 10,47 15,91 240 direct SEAU M+B
textilă
Lucrări
Buhuşi Consiliului Local 36,5 23,6 1240 direct SEAU M+B
civile
2.10.2.6 Comăneşti
ReŃeaua şi StaŃia de epurare sunt operate de S.C. Uzina Termica SA Comăneşti
Tip reŃea canalizare: Sistem de canalizare combinat cuprinzând

Comăneşti

29.500 m.

de canalizare.
Diametre, material, vârstă: Fără informaŃii.

de deversare: în partea de sud-vest a localităŃii Comăneşti.

existente.
Alte structuri (bazine retenŃie Fără informaŃii.

etc.):


infiltraŃie.
Proiecte: Proiectul cadru în domeniul apei pentru Bazinul

Râului Siret, Reabilitarea StaŃiei de epurare şi
reabilitarea şi extinderea reŃelei de canalizare
StaŃia de epurare din Comăneşti a fost proiectată pentru apă uzată industrială, iar acum
include tratare mecanică şi biologică pentru apa uzată menajeră.
An construire: 1975 (treapta mecanică apă uzată menajeră), 1982 (fază tratare
biologică apă uzată industrială)
An combinare: în 1985 ambele staŃii au fost combinate.
Domestic:

• Decantor primar (2 linii)
Industrial şi domestic:
• Decantor primar (2 linii)

• Bazin aerare 1 fază
• Decantor primar (1 linie)
• Bazin aerare faza secundară
• Decantor secundar faza secundară (1 linie)
• Punct deversare
• Qmed., proiectat = 162 l/s (apă uzată industrială)

• Qmed., existent = 115 l/s (apă menajeră)
• Qmed., existent = 32 l/s (apă uzată industrială)
• Bazin decantare nămol prima fază (1 linie)

• Bazin îngroşător nămol faza a doua (2 linii) scoasă din operare
• Stabilizare nămol (2 linii)
• Tehnologie: învechită, insuficientă, fără îndepărtarea azotului

• Stare construcŃii: precar
• Operare: precar, echipamentul nu este în funcŃiune
Recomandare:

• Operatorul intenŃionează să reconstruiască şi să modifice această staŃie de
epurare
Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Comăneşti:
Figura 2.10-56: Diagramă a fluxului StaŃiei de epurare Comăneşti
după cum urmează:
Table 2.10-10: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Comăneşti
canalizare
SC COMUNAL Lucrări Fără Fără Fără

Comăneşti Fără date
SERVICE SA civile date date date
Lucrări
S.C. UZINA
Comăneşti civile - 24,43 11,28 402 direct SEAU - MBC
TERMICĂ S.A
SEAU
2.10.2.7 Slănic Moldova
ReŃeaua şi StaŃia de epurare sunt operate de Consiliului Local Slănic Moldova
Tip reŃea canalizare: Sistem de canalizare separat cuprinzând localitatea

Slănic Moldova

6.100 m, iar a reŃelei de apă pluvială de 700 m.

de canalizare.

cu diametru până la 400 mm.

de deversare: în centrul localităŃii Slănic Moldova.

existente.

etc.):


infiltraŃie.
Proiecte: Phare CES-2005, Studiu de pre-fezabilitate pentru

reabilitarea şi extinderea reŃelei de canalizare şi a
staŃiei de epurare.
StaŃia de epurare Slănic Moldova se găseşte în mijlocul oraşului şi deserveşte regiunea

folosită pentru practicarea schiului; localităŃile situate în amonte pe râul Slănic, Cerdac
şi Cireşoaia, nu sunt conectate. Este insuficientă pentru turişti. Ca urmare a
preconizatei creşteri a activităŃilor turistice şi locaŃiei staŃiei de epurare, se recomandă
dezafectarea vechii staŃii de epurare şi construirea unei noi staŃii de epurare centrale la
1.000 m în afara localităŃii Cireşoaia şi conectarea şi a celorlalte localităŃi.
Recomandare:
• Dezafectarea vechii staŃii de epurare

• Construirea unei noi staŃii de epurare centrale pentru Slănic Moldova, Cerdac şi
Cireşoaia
după cum urmează:
Table 2.10-11: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Slănic
Moldova
ect canalizar
e
Lucrări
Slănic Moldova Consiliului Local 13,95 6,4 129 direct SEAU - MB
civile
2.10.2.8 Dărmăneşti
ReŃeaua şi StaŃia de epurare sunt operate de SPGC Dărmăneşti.
Tip reŃea canalizare: Sistem de canalizare separat cuprinzând localitatea

Dărmăneşti

1.300 m.
PopulaŃie conectată: În prezent, 261 locuitori sunt racordaŃi la reŃeaua de

canalizare.

cu diametru până la 300 mm.

de deversare: în centrul localităŃii Dărmăneşti.
StaŃii pompare ape uzate: Există 1 staŃie de pompare.
Alte structuri (bazine retenŃie etc.): Fără informaŃii.

starea structurală a conductelor. În calculaŃia de
şi infiltraŃii: cost, a fost estimat un necesar de reabilitare a 20%


infiltraŃie.
Proiecte: Proiect Bazin Râul Trotuş EA 6002
Studiu de fezabilitate 156/2004 „Extinderea reŃelei

de canalizare pentru oraşul Dărmăneşti”
StaŃia de epurare Dărmăneşti se găseşte în centrul oraşului şi deserveşte o zonă de

blocuri de apartamente densă, staŃia având doar treaptă de tratare mecanică, fiind
insuficientă pentru întregul oraş. Ca urmare a mărimii şi locaŃiei staŃiei de epurare, se
recomandă dezafectarea vechii staŃii de epurare şi construirea unei noi staŃii de epurare
centrale în partea de sud-est a localităŃii Dărmăneşti unde este disponibil un teren
public.
Recomandare:

• Construirea unei noi staŃii de epurare centrale pe o nouă locaŃie
după cum urmează:
Table 2.10-12: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Dărmăneşti
ect canalizar
e
SC
Industria
Dărmăneşti Petrochemical 10,21 7,17 105 direct SEAU - MBC
petrolieră
Trading SRL
2.10.2.9 Podu Turcului
ReŃeaua şi StaŃia de epurare sunt operate de Consiliului Local Podu Turcului.
Tip reŃea canalizare: Nu sunt disponibile informaŃii.

7.000 m.

de canalizare.
Diametre, material, vârstă: Nu sunt disponibile informaŃii.

de deversare: în afara localităŃii Podu Turcului.
StaŃii pompare ape uzate: Fără informaŃii.

etc.):


infiltraŃie.
Proiecte: Există un proiect în derulare pentru facilităŃile de apă

uzată.
StaŃia de epurare Podu Turcului se găseşte partea vestică a oraşului şi dispune doar de
tratare mecanică. Este insuficientă pentru întregul oraş. Ca urmare a mărimii şi nivelului
de tratare din cadrul staŃiei de epurare, se recomandă dezafectarea staŃiei existente şi
construirea unei noi staŃii de epurare.
Recomandare:

• Construirea unei noi staŃii de epurare
după cum urmează:
Table 2.10-13: Sumar al situaŃiei apelor uzate industriale după poluatori în Podu
Turcului
ect canalizar
e
Industria
SC VITIPROD Fără Fără
Podu Turcului băuturilor - Fără date Fără date
SRL date date
vinificatie
2.11 SuficienŃa datelor
Pentru JudeŃul Bacău, culegerea datelor privind alimentarea cu apă şi canalizarea a fost
necesară în primul rând pentru a obŃine un punct de vedere realist privind situaŃia
curentă. În acest sens a fost creat un chestionar care acoperă toate aspectele tehnice
relevante, cât şi datele socioeconomice (vezi Anex A 5).
Chestionarul a fost distribuit de către Consiliul JudeŃean tuturor municipalităŃilor, oraşelor

şi comunelor din judeŃ.
Chestionarul a fost trimis şi departamentelor relevante ale Consiliului JudeŃean pentru a

culege toate datele disponibile la nivel judeŃean şi către operatorii regionali, pentru a
obŃine informaŃii privind aspectele tehnice ale tuturor facilităŃilor operate de acestea în
sectorul alimentărilor cu apă şi colectării şi epurării apelor uzate.
Ulterior un chestionar simplificat a fost distribuit tuturor municipalităŃilor, oraşelor şi

comunelor, ca urmare a nivelului precar al informaŃiilor cuprinse în răspunsurile la
chestionarele iniŃial distribuite (vezi Anex A 5.3).
S-au trimis 93 de chestionare către municipalităŃi, oraşe şi comune privind:
• Alimentarea cu apă, cu informaŃii privind tratarea apei şi calitatea rezultată;
• Sisteme de canalizare şi staŃii de epurare;
• Poluatori industriali (deversare directă şi indirectă);
• InformaŃii socio-economice.
Au fost primite 87 de chestionare, reprezentând un grad de răspuns de 94 %, cu

următoarele observaŃii:
•Adesea s-au dat răspunsuri fără o experienŃă suficientă în domeniu;

•InformaŃii puŃine privind poluatorii industriali;
•Foarte puŃine date actualizate privind planurile de dezvoltare (urban şi
industrial);
• Au fost obŃinute puŃine date privind calitatea apei.
După culegere, verificare, discuŃii intense pe marginea răspunsurilor şi a datelor şi
informaŃiilor disponibile, se poate concluziona că datele sunt suficiente pentru pregătirea
acestui Master Plan. Acelaşi lucru se poate afirma şi în legătură cu studiile executate.
InvestigaŃiile viitoare trebuie să fie susŃinute prin studii mai detaliate.
2.12 Concluzii
Capitolul 2 prezintă rezultatele chestionarelor completate şi vizitelor în teren executate

împreună cu Operatorul şi/sau alte părŃi implicate.
Principalele date privind situaŃia existentă în domeniul alimentărilor cu apă şi apelor

uzate sunt prezentate succint mai jos.
Alimentare cu apă
Toate oraşele judeŃului şi aproximativ 50 % din comune deja beneficiază de sisteme

existente de alimentare cu apă. În special pentru componentele vechi ale acestor
sisteme pot fi prezentate succint următoarele probleme principale:
Probleme generale pentru toate judeŃele:
• Pierderi mari de apă (aproximativ 50 %);

• Structuri supradimensionate (de asemenea cele mai multe dintre proiectele
ISPA curente);
• Calitate precară a construcŃiilor (în special structuri construite între 1980-2000);
• Nu sunt disponibile tabele complete de analiză conform Reglementării
Europene 98/83 CE (Calitatea apei pentru consum uman);
• PuŃine laboratoare licenŃiate pentru astfel de analize;
• Nivel scăzut de întreŃinere;
• Operare manuală;
• Macro-suportabilitate (în special în zonele rurale);
• Avarii conducte pe perioada refacerii drumurilor;
• Conducte din azbociment în multe segmente de reŃea.
Probleme specifice pentru JudeŃul Bacău:
• Mangan în apa subterană din Oraşul Bacău (mobilizarea încrustaŃiilor negre din
reŃea după pornirea pompelor)
• Principala aducŃiune de la Lacul Poiana Uzului la Uzina de apă Dărmăneşti este
periclitată (exemplu: incidentul din 2005, întreruperea alimentării pentru toate
oraşele principale)
• Sisteme de transport lungi şi costisitoare (Lacul Poiana Uzului - Bacău: 60 km!)
• Lipsă sisteme de control debit
• Calitate parŃial inadecvată a apei subterane (soluri contaminate cu mangan sau
nutrienŃi + pesticide)
Principala problemă critică este legată de calitatea insuficientă a apei, în special în cazul
puŃurilor din zona rurală şi în reŃeaua din Oraşul Bacău. Pentru asigurarea conformării în
sectorul alimentării cu apă, toate comunele afectate de calitatea insuficientă a apei
trebuie să beneficieze de sisteme adecvate de alimentare cu apă până în 2015. Alte
probleme critice sunt reprezentate de valoarea redusă a analizelor de apă şi de pericolul
potenŃial pentru sursele de apă de suprafaŃă. Sunt necesare eforturi generale în
domeniul controlului calităŃii şi protecŃiei apei, şi totodată în domeniul reabilitării şi
protecŃiei surselor subterane.
Apă uzată
Abordarea în domeniul colectării şi tratării apelor uzate este determinată şi ea de datele

impuse pentru conformare până la care trebuie implementate valorile ridicate pentru
efluent. În funcŃie de aceste condiŃii, în primul rând trebuie să se asigure îmbunătăŃirea
tratării apelor uzate, care la rândul său trebuie să fie derulată împreună cu măsuri de
reabilitare hidraulică pentru reŃelele de canalizare existente.
1. reducerea în mod eficient a infiltrărilor în sistemele de colectare a apelor uzate;

2. operarea eficientă a facilităŃilor existente de epurare a apelor uzate, şi
3. eliminarea oricăror riscuri de contaminare provenind de la consumatori non-casnici;
4. creşterea gradului de conectare la sistemele de colectare a apelor uzate.
Cea mai mare parte a staŃiilor de epurare din JudeŃul Bacău sunt vechi şi în stare
degradată, deversând efluent direct în râuri şi emisari. SituaŃia este cauzată
preponderent de faptul că facilităŃile existente nu funcŃionează, sunt vechi şi au o
proiectare învechită sau sunt într-o stare avansată de degradare.
Tratarea terŃiară este cerută pentru toate staŃiile de epurare care deservesc peste 10.000
p.e. şi în plus nu există implementate măsuri de gestionare a nămolului. Nu s-a
implementat tratare terŃiară în nici o staŃie de epurare.
Sistemele de colectare a apelor uzate trebuie să fie extinse pentru a include întreaga
populaŃie deservită.
Sistemele existente de colectare a apelor uzate sunt în stare avansată de uzură, ca

urmare a nivelului mare al exfiltrării apelor uzate şi infiltrărilor / conectărilor între
colectoarele de apă uzată şi cele de apă pluvială.
MASTER PLAN JUDEł BACĂU PREVIZIUNI
CAPITOLUL 3
Previziuni
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Page i
CUPRINS
3 PREVIZIUNI 3-1
3.1 Abstract 3-1
3.2 Metodologie şi ipoteze de lucru 3-2
3.3 Previziuni socio-economice 3-2
3.3.1 Previziuni privind populaŃia 3-2
3.3.2 Previziuni privind mărimea gospodăriilor 3-10
3.3.3 Previziuni economice 3-10
3.4 Previziuni privind cererea de apă 3-21
3.4.1 Cerere consumatori casnici 3-21
3.4.2 Cerere non-casnică 3-22
3.4.3 BalanŃa apei şi pierderi de apă 3-23
3.4.4 Prezentare sumară a prognozei privind cererea de apă 3-26
3.5 Prognoză privind debitul şi încărcarea apelor uzate 3-27
3.5.1 Apă uzată menajeră 3-27
3.5.2 Apă uzată non-menajeră 3-28
3.5.3 InfiltraŃii 3-28
3.5.4 Apă pluvială 3-29
3.5.5 Reabilitare hidraulică a reŃelelor existente 3-29
3.5.6 Prezentare succintă a debitului şi încărcării apelor uzate 3-29
3.6 Concluzii 3-50
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g e ii
TABELE
Tabel 3.3-1: Prezentare generală a prognozelor pregătite privind populaŃia României 3-2
Tabel 3.3-2: Previziuni privind populaŃia României până în 2037 3-4
Tabel 3.3-3: ProiecŃia populaŃiei pentru Regiunea de Nord-Est şi JudeŃul Bacău până în 20373-5
Tabel 3.3-4: EvoluŃie istorică şi prognoză a populaŃiei pentru unităŃile de populaŃie din JudeŃul
Bacău – Partea 1 3-8
Tabel 3.3-5: EvoluŃie istorică şi prognoză a populaŃiei pentru unităŃile de populaŃie din JudeŃul
Bacău – Partea a 2-a 3-9
Tabel 3.3-6: Numărul mediu prognozat de persoane în gospodăriile din România 3-10
Tabel 3.3-7: Prognoza PIB după sector realizată de CNP 3-12
Tabel 3.3-8: Prognoza PIB după cheltuieli realizată de CNP 3-12
Tabel 3.3-9: Prognoze rate creştere PIB în Regiunea de Nord-Est şi Bacău 3-13
Tabel 3.3-10: Ratele de creştere medii anuale prezentate de Oxford Forecasting 3-13
e TaTabel 3.3-11: Rate de creştere anuale medii din prognoza DGTREN 3-14
Tabel 3.3-12: Rate de creştere prognozate cu modelul Primes 3-15
Tabel 3.3-13: Prognoza NOBE privind ratele de creştere medii anuale ale PIB şi rate creştere
PIB pe cap de locuitor 3-16
Tabel 3.3-14: Previziuni economice rezultate pentru România şi Bacău în preŃuri specifice
anului 2007 3-20
Tabel 3.4-1: Reglementări de referinŃă 3-21
Tabel 3.4-2: Cerere casnică 3-22
Tabel 3.4-3: Pierderi reale specifice 3-25
Tabel 3.4-4: Cereri specifice de apă 3-26
Tabel 3.5-1: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Dărmăneşti 3-30
Tabel 3.6-1: Cerere apă JudeŃ Bacău 3-50
Tabel 3.6-2: Debite şi încărcări apă uzată – JudeŃul Bacău 3-50
FIGURI
Figura 3.3-1: Previziuni privind populaŃia României până în 2037 3-3

Figura 3.3-2: Previziuni privind populaŃia Regiunii de Nord-Est până în 2037 3-5
Figura 3.3-3: Previziuni privind populaŃia JudeŃului Bacău până în 2037 3-6
Figura 3.3-4: Raport populaŃie urbană şi rurală, istoric şi prognozat, în JudeŃul Bacău 3-7
Figura 3.3-5: Prognoza selectată pentru PIB-ul României 3-17
Figura 3.3-6: PIB per cap de locuitor în preŃuri specifice anului 2007 pentru România şi Bacău3-19
Figura 3.4-1: Figuri reprezentând balanŃa apei 3-25
Figura 3.4-2: EvoluŃia cererii de apă în JudeŃul Bacău 3-27
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g e iii
3 PREVIZIUNI
3.1 Abstract
Au fost realizate previziuni (prognoze) privind dezvoltarea socio-economică, cererea de

apă şi producŃia de apă uzată.
Sunt prezentate diferite previziuni privind evoluŃia demografică. În aceste Master Plan
proiecŃia Eurostat este folosită ca punct de plecare pentru prognozele privind regiunea şi
judeŃul. Prognoza care a rezultat indică o uşoară descreştere a populaŃiei pe perioada
prezentului Master Plan.
Prognoza privind cererea de apă se bazează pe un consum specific de 110

l/persoană/zi, cerere non-casnică de 25-50 l/persoană/zi şi pierderi de 25%. Aceasta
duce la cereri specifice medii zilnice de 170 l/persoană/zi pentru zona rurală şi respectiv
de 200 l/persoană/zi pentru comunităŃile urbane. ÎnmulŃirea cererii specifice cu numărul
estimat al populaŃiei indică cantităŃile asociate cererii. În oraşe s-au adăugat şi cereri
suplimentare pentru industrie. Pentru proiectarea noilor facilităŃi trebuie să se ia în calcul
o rată a conectării de 100%, fiind pregătite în acest sens tabele suplimentare indicând
ratele de conectare existente şi cele preconizate.
S-a realizat un calcul al situaŃiei curente şi al proiecŃiei viitoare privind producŃia de apă
uzată, calcul realizat în conformitate cu analiza privind cererea de apă potabilă (Tabel
3.4-4: Cereri specifice de apă). Pentru zonele rurale (aglomerări ≤ 10.000 P.E.), s-a
plecat de la premisa unei producŃii specifice de apă uzată de 135 l/persoană/zi, iar
pentru zonele urbane (aglomerări > 10.000 P.E.) de la premisa unei producŃii specifice
de apă uzată de 160 l/persoană/zi. Cererea biochimică de oxigen în 5 zile (CBO5) a fost
adoptată ca fiind de 60 g/P.E./zi în conformitate cu Directiva Europeană privind apele
uzate: 91/271/EEC (Articolul 2).
Au fost adoptate încărcări industriale suplimentare generale raportat la numărul de

populaŃie, folosind următoarea abordare:
Aglomerări ≤ 2.000 P.E.: 0 %

Aglomerări > 5.000 P.E.: 15 %
În ceea ce priveşte debitul suplimentar de apă de infiltraŃie, a fost adoptat un procent de
30 % din cantitatea de apă uzată menajeră.
Dimensionarea măsurilor propuse în sectorul apelor uzate şi calculele investiŃiilor

aferente necesare au fost executate pe baza acestor ipoteze de lucru.
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 3-1

3.2 Metodologie şi ipoteze de lucru
Metodologia şi ipotezele de lucru folosite pentru previziunile socio-economice,

previziunile privind cererea de apă şi debitele, respectiv încărcările apelor uzate, sunt
descrise în detaliu în sub-capitolele următoare. Toate ipotezele de lucru au fost realizate
în conformitate cu legislaŃia europeană şi standardele naŃionale româneşti.
3.3 Previziuni socio-economice
3.3.1 Previziuni privind populaŃia
3.3.1.1 Previziuni privind populaŃia României
În ultimii ani au fost prezentate mai multe prognoze privind evoluŃia populaŃiei României.
Cele mai recente prognoze sunt prezentate succint în următorul tabel.
Institut Nume Orizont Nivelul

timp prognozei
INS – Institutul NaŃional Previziune privind evoluŃia populaŃiei 2025 Nivel naŃional
de Statistică (2005) României, după regiune, până în anul şi regional
2025
INS – Institutul NaŃional Previziuni privind evoluŃia populaŃiei 2025 Nivel naŃional
de Statistică (2004) României şi profilului teritorial, până în şi regional
anul 2025
Vasile GheŃău (2007) Punct de vedere din 2007 privind 2100 Nivel naŃional
populaŃia României în secolul XXI
INS – Institutul NaŃional Previziune privind populaŃia activă din 2025 Nivel naŃional
de Statistică (2007) România până în anul 2025
INCE – Institutul 2050: Va scădea populaŃia României 2050 Nivel naŃional
NaŃional de Cercetare sub 16 milioane de locuitori? Studiu
Economică / Vasile de prognoză privind populaŃia
GheŃău (2004) României în secolul XXI
EUROSTAT (2005) Previziune privind populaŃia României 2050 Nivel naŃional
până în anul 2051
EUROSTAT (2005) Previziune privind populaŃia României 2031 Nivel regional
până în anul 2031
Tabel 3.3-1: Prezentare generală a prognozelor pregătite privind populaŃia României

Rezultatele acestor prognoze ale populaŃiei sunt prezentate în următorul tabel şi în

diagrama următoare. În diagramă sunt marcate variantele medii.
Prognozele realizate de Vasile GheŃău şi INCE/GheŃău1 au tendinŃa să fie mult mai

ridicate decât prognozele Institutului NaŃional de Statistică şi Eurostat2,3. O diferenŃa
majoră între ambele concepte este că previziunile realizate de INCE/GheŃău nu includ şi
ipoteze privind emigrarea.
Prognozele INS şi Eurostat preconizează pentru România un fenomen de emigrare şi

astfel previzionează populaŃia României la un nivel mai mic decât prognozele realizate
de GheŃău şi INCE/GheŃău.
Population Forecasts for Romania
24,000,000
Historical
23,000,000 Eurostat Baseline
Eurostat High
22,000,000
Eurostat Low
Ghetau perfect
21,000,000
Inhabitants
Ghetau optimist
20,000,000 Ghetau pessimist
INS medium
19,000,000
INS optimist
INS pessimist
18,000,000
INCE Medium
17,000,000 INCE Low
INCE High
16,000,000
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
Year
Figura 3.3-1: Previziuni privind populaŃia României până în 2037

1
Vasile GheŃău (2004): 2050: Va scădea populaŃia României sub 16 milioane de locuitori? Studiu
de prognoză privind populaŃia României în secolul XXI. Editat de: INCE – Institutul NaŃional
de Cercetare Economică. Pagina 25.
ftp://ftp.unfpa.ro/unfpa/Ghetauraport_ENGLEZA.pdf
2
Eurostat (2007): ProiecŃii pe termen lung privind populaŃia la nivel regional. In Statistics in
Focus. No 28/2007.
epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-07-028/EN/KS-SF-07-028-EN.PDF
3
Eurostat (2006): ProiecŃii pe termen lung privind populaŃia la nivel naŃional. In Statistics in Focus.
No 3/2006
epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-NK-06-003/EN/KS-NK-06-003-EN.PDF

Average
annual Total
growth rate decrease in
Year in percent Deviation percent
2010 2020 2030 2037 2007 to 2037 2007 to 2037 2007 to 2037
Eurostat
High 21,576,623 21,203,777 20,893,757 21,045,666 -0.09 -585,390 -2.71
B aseline 21,345,298 20,342,159 19,244,193 18,599,691 -0.49 -2,938,746 -13.64
Low 21,118,782 19,499,031 17,744,188 16,538,684 -0.86 -4,908,006 -22.88
Ghetau
perfect 21,563,000 21,669,000 21,520,000 21,341,400 -0.03 -223,719 -1.04
optimist 21,563,000 21,465,000 20,964,000 20,548,222 -0.16 -1,016,897 -4.72
pessimist 21,367,000 20,685,000 19,680,000 18,732,600 -0.47 -2,832,519 -13.13
INS
optimist 21,351,000 20,662,300 19,794,774 19,208,416 -0.39 -2,356,703 -10.93
medium 21,226,300 20,026,400 18,490,304 17,483,008 -0.70 -4,082,111 -18.93
pessimist 21,194,200 19,858,600 18,142,058 17,026,194 -0.78 -4,538,925 -21.05
INCE/Ghetau
High 21,830,000 22,152,000 22,135,000 22,045,200 0.04 275,800 1.27
Medium 21,641,000 21,509,000 21,162,000 20,817,000 -0.14 -861,800 -3.98
Low 21,300,000 20,501,000 19,425,000 18,431,400 -0.51 -3,064,200 -14.26
Tabel 3.3-2: Previziuni privind populaŃia României până în 2037
În acest Master Plan, prognoza generală Eurostat este folosită ca punct de plecare
pentru prognozele privind regiunile, întrucât prezintă mai multe avantaje. În primul rând,
prognoza realizată de Eurostat ia în calcul fenomenul de emigrare. În plus, prognoza
este pregătită pentru cele 8 regiuni ale României până în 2031 şi pentru întreaga
Românie până în 2051.
Mai mult, întregul set de date inclusiv ipotezele sunt disponibile publicului, ceea ce
însemnă că rezultatele prognozei Eurostat pot fi urmărite. În cele din urmă, deşi nu mai
puŃin important, această prognoză este realizată de către o organizaŃie europeană.
3.3.1.2 Previziuni privind populaŃia Regiunii de Nord-Est
Baza pentru proiecŃia privind populaŃia la nivel regional este prognoza de bază privind
populaŃia României realizată de Eurostat.4 Această prognoză a fost realizată pentru 8
regiuni ale României până în anul 2031. JudeŃul Bacău aparŃine Regiunii de Nord-Est a
României.
Pentru această regiune, prognoza privind populaŃia este prezentată în următorul tabel şi
următoarea diagramă. Perioada dintre anii 2032 şi 2037 a fost prognozată de către
Consultant adoptând următoarea abordare: Consultantul a realizat o regresie a ratelor de
creştere pe baza tendinŃei logaritmice pentru ultimii ani ai previziunii şi a folosit
rezultatele pentru a realiza prognoza pentru cei 6 ani până în 2037 privind populaŃia
Regiunii de Nord-Est.
Aşa cum se poate vedea din tabel şi diagramă, populaŃia Regiunii de Nord-Est scade,
însă cu o rată de scădere mai mică decât cea prognozată la nivelul întregii Ńări.

4
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1996,45323734&_dad=portal
&_schema=PORTAL&screen=welcomeref&open=/popula/proj/proj_rtrend/proj_rtbp
&language=en&product=EU_MASTER_population&root=EU_MASTER_population&scrollto=133

Motivul poate fi găsit în ipotezele de lucru ale prognozei Eurostat, care sugerează că – în
contrast cu întreaga Românie – Regiunea de Nord-Est are emigrare internaŃională
pozitivă.5
Population Forecast for the North-East Region
3,900,000
3,800,000
Inhabitants
Historic
3,700,000
Baseline
3,600,000
3,500,000
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
Year
Figura 3.3-2: Previziuni privind populaŃia Regiunii de Nord-Est până în 2037
3.3.1.3 Previziuni privind populaŃia pentru JudeŃul Bacău şi unităŃile sale de populaŃie
Consultantul a plecat de la premisa că evoluŃia populaŃiei JudeŃului Bacău este similară

cu cea a Regiunii de Nord-Est a României. Prognoza este prezentată în diagrama de
mai jos.
Rată
anuală Scădere
Zona An medie de DeviaŃie totală în
creştere în %
procente
2007 2010 2020 2030 2037 2007-2037 2007-2037 2007-2037
România 21.538.423 21.345.284 20.342.171 19.244.172 18.599.691 -0,49 -2.938.732 -13,64
Nord-Est 3.743.865 3.741.391 3.719.942 3.648.641 3.576.280 -0,15 -167.585 -4,48
Jud. Bacău 721.848 721.371 717.235 703.488 698.536 -0,15 -32.312 -4,48
Tabel 3.3-3: ProiecŃia populaŃiei pentru Regiunea de Nord-Est şi JudeŃul Bacău până în
2037

5
Vezi fişierul: RegionalPopulationEvents.xls

Population in Bacau County
800,000
780,000
760,000
Inhabitants
740,000
720,000
700,000
680,000
660,000
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
Year
Figura 3.3-3: Previziuni privind populaŃia JudeŃului Bacău până în 2037
În această prognoză se analizează evoluŃiile diferite pentru zonele urbane şi rurale ale
JudeŃului Bacău. DiferenŃele sunt rezultatul a trei procese care interferează unele cu
altele: în primul rând, schimbările naturale la nivelul populaŃiei (naşteri şi decese), care
sunt diferite în mediile urban şi rural, în al doilea rând fenomenul de migraŃie în interiorul
JudeŃului Bacău şi al României, care afectează proporŃia şi, în cele din urmă, însă nu mai
puŃin important, în al treilea rând procesul de emigrare către alte state ar putea prezenta
diferenŃe între populaŃia din mediul urban şi cea din mediul rural. Aceste evoluŃii diferă de
la judeŃ la judeŃ.
În prezentul studiu s-a recurs la o abordare simplă, care ia în calcul aceste evoluŃii:
tendinŃele istorice din 1992 până în 2007, care sunt prezentate în diagrama următoare,
sunt folosite ca bază pentru regresia logaritmică. Folosind tehnici econometrice, această
tendinŃă este estimată până în 2037. Se ajunge la o raŃie constantă de scădere a
populaŃiei în JudeŃul Bacău în anii următori, aşa cum este prezentat în următoarea
diagramă.

Bacau County
56
54
52
Percent
Urban
50
Rural
48
46
44
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
Year
Figura 3.3-4: Raport populaŃie urbană şi rurală, istoric şi prognozat, în JudeŃul Bacău
Cu aceste ipoteze de lucru, Consultantul ajunge la următoarele rezultate pentru oraşe,

municipii şi comune, prezentate în tabel.

Ave r age
annual
gr ow th r ate
Ge ogr . Ye ar in pe r ce nt
Nam e unit (1) 1992 2002 2007 2010 2020 2030 2037 2007 to 2037
Bac au M 205,011 185,022 179,442 178,468 175,294 170,421 166,204 -0.26
Moinesti M 25,559 24,899 23,944 23,814 23,391 22,740 22,178 -0.26
Onesti M 58,804 54,505 51,407 51,128 50,219 48,823 47,615 -0.26
Buhusi T 21,621 20,569 20,014 19,905 19,551 19,008 18,538 -0.26
Comanesti T 25,019 24,944 24,198 24,067 23,639 22,981 22,413 -0.26
Darmanesti T 13,882 14,380 14,370 14,292 14,038 13,648 13,310 -0.26
Slanic Moldova T 5,310 5,213 5,085 5,057 4,967 4,829 4,710 -0.26
Targu Ocna T 16,072 13,415 13,071 13,000 12,769 12,414 12,107 -0.26
A gas C 6,533 6,684 6,812 6,835 6,865 6,782 6,675 -0.07
A rdeoani C 2,499 2,596 2,527 2,536 2,547 2,516 2,476 -0.07
A s au C 7,195 7,476 7,411 7,436 7,469 7,379 7,262 -0.07
Balcani C 8,152 8,404 8,176 8,204 8,240 8,141 8,011 -0.07
Bars anes ti C 4,927 5,152 5,187 5,205 5,228 5,165 5,083 -0.07
Beresti-Bistrita C 3,032 3,276 2,086 2,093 2,102 2,077 2,044 -0.07
Beresti-Taz lau C 5,481 5,726 5,813 5,833 5,858 5,788 5,696 -0.07
Berz unti C 5,215 5,463 5,417 5,435 5,459 5,394 5,308 -0.07
Blages ti C 6,974 7,198 7,298 7,323 7,355 7,266 7,151 -0.07
Bogdanesti C 2,559 2,629 2,735 2,744 2,756 2,723 2,680 -0.07
Brus turoasa C 3,609 3,605 3,539 3,551 3,567 3,524 3,468 -0.07
Buhoci C 4,474 4,790 5,012 5,029 5,051 4,990 4,911 -0.07
Buc iumi C : : 3,033 3,043 3,057 3,020 2,972 -0.07
Caiuti C 5,087 5,312 5,402 5,420 5,444 5,379 5,293 -0.07
Cas in C 3,515 3,881 4,032 4,046 4,064 4,015 3,951 -0.07
Cleja C 6,701 7,048 7,063 7,087 7,118 7,032 6,921 -0.07
Colonesti C 1,905 2,225 2,214 2,222 2,231 2,204 2,169 -0.07
Corbasca C 5,067 5,690 5,782 5,802 5,827 5,757 5,666 -0.07
Cotof anesti C 2,993 3,109 3,251 3,262 3,276 3,237 3,186 -0.07
Damienes ti C 1,862 1,958 1,931 1,938 1,946 1,923 1,892 -0.07
Dealu Morii C 3,143 3,049 2,942 2,952 2,965 2,929 2,883 -0.07
Dof teana C 10,365 11,060 11,206 11,244 11,294 11,157 10,981 -0.07
Faraoani C 5,454 5,712 5,567 5,586 5,611 5,543 5,455 -0.07
Filipeni C 2,463 2,358 2,342 2,350 2,360 2,332 2,295 -0.07
Filipesti C 4,399 4,558 4,750 4,766 4,787 4,729 4,654 -0.07
Gaiceana C 3,007 3,146 2,994 3,004 3,017 2,981 2,934 -0.07
Garleni C 5,441 6,390 6,750 6,773 6,803 6,721 6,614 -0.07
Ghimes-Faget C 5,328 5,209 5,147 5,164 5,187 5,125 5,043 -0.07
Glavanes ti C 4,106 3,838 3,590 3,602 3,618 3,574 3,518 -0.07
Gioseni C : : 3,548 3,560 3,576 3,533 3,477 -0.07
Gura V aii C 5,494 5,898 6,164 6,185 6,212 6,137 6,040 -0.07
Helegiu C 7,266 7,383 7,281 7,306 7,338 7,249 7,134 -0.07
Hemeius C 3,121 3,821 4,336 4,351 4,370 4,317 4,249 -0.07
Horgesti C 4,322 4,776 4,864 4,880 4,902 4,843 4,766 -0.07
Huruies ti C 2,989 2,886 2,765 2,774 2,787 2,753 2,709 -0.07
Izv oru Berheciului C 1,586 1,639 1,713 1,719 1,726 1,706 1,679 -0.07
Itesti C : : 1,480 1,485 1,492 1,474 1,450 -0.07
Letea V eche C 4,141 4,671 5,560 5,579 5,603 5,536 5,448 -0.07
Lipova C 2,562 2,847 2,922 2,932 2,945 2,909 2,863 -0.07
Liv ezi C 5,078 5,315 5,333 5,351 5,375 5,310 5,226 -0.07
Luizi-Calugara C 5,277 5,472 5,355 5,373 5,397 5,332 5,247 -0.07
Magiresti C 4,495 4,601 4,537 4,552 4,572 4,517 4,446 -0.07
Magura C 3,422 4,023 4,439 4,454 4,474 4,420 4,350 -0.07
Manas tirea Cas in C 5,508 5,575 5,582 5,601 5,626 5,558 5,470 -0.07
Margineni C 7,147 8,154 9,062 9,093 9,133 9,023 8,880 -0.07
Motoseni C 4,027 3,925 3,797 3,810 3,827 3,781 3,721 -0.07
Negri C 2,865 3,083 2,930 2,940 2,953 2,917 2,871 -0.07
Tabel 3.3-4: EvoluŃie istorică şi prognoză a populaŃiei pentru unităŃile de populaŃie din
JudeŃul Bacău – Partea 1

Ave r age
annual
gr ow th r ate
Ge ogr . Ye ar in pe r ce nt
Nam e unit (1) 1992 2002 2007 2010 2020 2030 2037 2007 to 2037
Nicolae Balcescu C 10,232 10,963 9,385 9,417 9,458 9,344 9,196 -0.07
Oituz C 9,462 9,688 9,611 9,644 9,686 9,569 9,418 -0.07
Odobesti C : : 2,438 2,446 2,457 2,427 2,389 -0.07
Onces ti C 1,672 1,804 1,784 1,790 1,798 1,776 1,748 -0.07
Orbeni C 4,143 4,137 4,096 4,110 4,128 4,078 4,014 -0.07
Palanc a C 3,848 3,735 3,629 3,641 3,657 3,613 3,556 -0.07
Pancesti C 4,006 4,420 4,373 4,388 4,407 4,354 4,285 -0.07
Parav a C 3,153 3,385 3,469 3,481 3,496 3,454 3,399 -0.07
Pargaresti C 4,736 4,916 4,895 4,912 4,933 4,874 4,797 -0.07
Parincea C 3,787 3,875 3,902 3,915 3,932 3,885 3,823 -0.07
Parjol C 6,801 7,004 6,823 6,846 6,876 6,793 6,686 -0.07
Plopana C 3,162 3,371 3,450 3,462 3,477 3,435 3,381 -0.07
Podu Turcului C 5,332 5,245 5,097 5,114 5,137 5,075 4,994 -0.07
Poduri C 7,736 8,062 8,110 8,137 8,173 8,075 7,947 -0.07
Rac aciuni C 7,448 7,912 8,302 8,330 8,367 8,266 8,135 -0.07
Rac hitoasa C 5,089 5,115 4,964 4,981 5,003 4,942 4,864 -0.07
Prajesti C : : 2,616 2,625 2,636 2,605 2,563 -0.07
Rac ova C 3,301 3,326 3,455 3,467 3,482 3,440 3,385 -0.07
Ros iori C 1,841 2,149 2,263 2,271 2,281 2,253 2,217 -0.07
Sanduleni C 4,150 4,446 4,454 4,469 4,489 4,435 4,364 -0.07
Sarata C : : 2,270 2,278 2,288 2,260 2,224 -0.07
Sas cut C 10,506 10,399 10,260 10,295 10,340 10,216 10,054 -0.07
Sauces ti C 3,480 4,126 4,730 4,746 4,767 4,709 4,635 -0.07
Scorteni C 3,058 3,175 3,132 3,143 3,156 3,118 3,069 -0.07
Sec uieni C 3,962 4,369 2,107 2,114 2,123 2,098 2,065 -0.07
Solont C 3,827 3,969 3,885 3,898 3,915 3,868 3,807 -0.07
Stanises ti C 4,600 4,807 4,748 4,764 4,785 4,727 4,652 -0.07
Stef an Cel Mare C 6,802 7,020 4,355 4,370 4,389 4,336 4,267 -0.07
Strugari C 2,585 2,699 2,551 2,560 2,571 2,540 2,500 -0.07
Tamas i C 5,698 6,503 3,259 3,270 3,284 3,245 3,193 -0.07
Targu Trotus C 5,069 5,359 5,568 5,587 5,612 5,544 5,456 -0.07
Tataras ti C 2,750 2,680 2,585 2,594 2,605 2,574 2,533 -0.07
Traian C 5,225 5,438 2,956 2,966 2,979 2,943 2,897 -0.07
Ungureni C 3,262 3,728 3,841 3,854 3,871 3,824 3,764 -0.07
Urec hesti C 3,866 3,942 3,942 3,955 3,973 3,925 3,863 -0.07
V alea Seac a C 3,569 3,762 4,094 4,108 4,126 4,076 4,012 -0.07
V ultureni C 2,209 2,135 2,106 2,113 2,122 2,097 2,064 -0.07
Zemes C 5,097 5,132 5,135 5,152 5,175 5,113 5,032 -0.07
Total 737,528 727,354 721,848 721,371 717,235 703,488 689,536 -0.15
(1) M = Munic ipality, T = Tow n, C = Commune
Tabel 3.3-5: EvoluŃie istorică şi prognoză a populaŃiei pentru unităŃile de populaŃie din
JudeŃul Bacău – Partea a 2-a
Aglomerările sunt definite într-un alt capitol al acestui Master Plan.
Consultantul este conştient de faptul că abordarea folosind rate de creştere identice

pentru municipii şi oraşe, pe de o parte, şi comune, pe de altă parte, lasă loc de
îmbunătăŃire, aşa cum este cazul oricărei prognoze. În cadrul acestui proiect posibilele
îmbunătăŃiri vor fi realizate în cea de a doua parte a proiectului, adică în studiile de
fezabilitate.

3.3.2 Previziuni privind mărimea gospodăriilor
Există o singură prognoză privind mărimea gospodăriilor din România, realizată de

Directoratul-General European pentru Energie şi Transport (DGTREN)6. Plecând de la
premisa aceleiaşi dezvoltări a mărimii gospodăriilor din DGTREN până în 2030, şi
folosind valoarea indicată pentru anul 2030 pentru următorii ani până în 2037 şi totodată
plecând de la premisa relaŃiei din 2006 ca fiind constantă, evoluŃia mărimii gospodăriilor
este estimată aşa cum se indică în următorul tabel.
2001 2007 2010 2020 2030 2037

Urban 2,8 2,8 2,7 2,6 2,6 2,6
Rural 3,0 3,0 2,9 2,8 2,8 2,8
Total zone 2,9 2,9 2,8 2,7 2,7 2,7
Tabel 3.3-6: Numărul mediu prognozat de persoane în gospodăriile din România
Plecând de la ipotezele de mai sus se preconizează că numărul de persoane per

gospodărie va scădea de la 2,9 persoane per gospodărie în 2007 la 2,8 în 2010 şi
respectiv 2,7 în 2020. După anul 2020 se preconizează ca valoarea până în 2037 să
rămână stabilă, situându-se la pragul de 2,7 persoane per gospodărie. În zonele rurale,
de obicei numărul de persoane per gospodărie este în medie mai mare cu 0,2 faŃă de
zonele urbane.
3.3.3 Previziuni economice
3.3.3.1 TendinŃe economice şi perspective ale diferitor institute
Există mai multe prognoze privind evoluŃia economiei României, acestea fiind prezentate
mai jos. Există două prognoze pe termen scurt, una realizată de UniCredit łiriac Bank şi
una de „Economist Intelligence Unit”, care acoperă perioada până în 2009 şi respectiv
până în 2008.
Mai mult, există trei prognoze pe termen mediu pentru România. Una este realizată de
Comisia NaŃională de Prognoză a României, cu orizont de timp până în 2013. Cea de a
doua este realizată de aceeaşi instituŃie, însă la nivel regional şi judeŃean. Cea de a treia
prognoză pe termen mediu este realizată de Oxford Economic Forecasting până în 2015.
Ca urmare a faptului că pentru proiect este necesară o prognoză pe termen lung, până
în 2037, prognozele pe termen scurt şi mediu sunt prezentate doar în formă sintetică.
Prognoze pe termen lung sunt realizate de DGTREN până în 2030, de GWS până în
2030, cu sistemul de modelare Primes până în 2030, şi de către NOBE până în 2040. În

6
Directoratul-General European pentru Energie şi Transport (2003): Energia şi Transporturile
Europene, TendinŃe până în 2030. Luxemburg. Paginile 81f, 145, 208f.

cele mai multe dintre aceste prognoze pe termen lung creşterea PIB este prognozată ca
fiind de aproximativ 5 % în următorii 15 ani şi în marja 3% - 3,5% în anii următori.
3.3.3.2 Prognoza pe termen scurt realizată de „The Economist Intelligence Unit” până în 2008
„Economist Intelligence Unit” a prezentat o prognoză pe termen scurt pentru 2007 şi

2008. PIB-ul a fost estimat să crească cu 5,5 % în 2008. Partea principală a acestei
creşteri a survenit de la consumul privat şi de la investiŃiile brute de capital fix. Problema
pe termen scurt continuă să fie valoarea netă negativă a exporturilor, care va creşte în
această prognoză.7
3.3.3.3 Prognoza pe termen scurt realizată de UniCredit łiriak Bank până în 2009
UniCredit łiriac Bank a prezentat o prognoză pe termen scurt în 2007 pentru economia
românească în perioada 2007 - 2009. În aceasta se prognozează că PIB-ul real va
creşte cu 5,5% în 2008 şi 5,0% în 2009. InflaŃia va scădea de la 4,2% în 2007 la 3,8% în
2009. Rata şomajului va rămâne stabilă, cifrându-se în jurul valorii de la 5,2%. RelaŃia
dintre investiŃiile străine directe şi PIB va scădea de la 9,3% în 2006 la valoarea de 5,1%
în 2007 şi la 4,1% în 2009. RelaŃia dintre datoria publică şi PIB va creşte de la 17,5% în
2006 la 20,7% în 2009.8
3.3.3.4 Prognoza pe termen mediu a Comisie NaŃionale de Prognoză (CNP) a României
În Noiembrie 2007, Comisia NaŃională de Prognoză a României a prezentat o prognoză

pe termen mediu, până în 2013.9 În cadrul acesteia PIB-ul este prognozat pe capitole de
cheltuieli cât şi pe sectoare (industrie, agricultură, construcŃii şi servicii) aşa cum este
indicat în următorul tabel. De asemenea, conŃine câteva alte variabile precum salarii şi
şomaj.
În această prognoză creşterea PIB în preŃuri constante este de 5,9% în medie. În

general, această prognoză privind economia românească pare să fie completă.

7
The Economist Intelligence Unit (2007): Perspectivă privind anii 2007-08. Perspectivă politică -
perspectivă politică economică - prognoză economică – perspectivă politică
http://rbd.doingbusiness.ro/securizate/economist_România_outlook_sept2007.pdf
8
UniCredit łiriac Bank (2007): România – Perspectivă macroeconomică. Date şi prognoze
macroeconomice. ComerŃ exterior. BalanŃa externă şi investiŃii străine directe .
http://rbd.doingbusiness.ro/unicredit_România_macroeconomic_sept2007.htm
9
Comisia NaŃională de Prognoză (9 Noiembrie 2007): ProiecŃia principalilor indicatori
macroeconomici în perioada 2007-2013. Comisia NaŃională de Prognoză (9 noiembrie 2007)
ProiecŃia principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2007 – 2013.

in prices of 2007 in current prices

Average annual
Share Share Share
growth rate
2007 2013 in 2007 in 2013 2007 to 2013 2013 in 2013
Billion RON Billion RON % % % Billion RON %
Industry 93.1 127.5 23.8 23.1 5.4 169.4 23.8
Agriculture, forestry,
23.7 28.5 6.1 5.2 3.1 32.2 4.5
pisciculture, logging
Constructions 34.5 62.8 8.8 11.4 10.5 85.0 12.0
Services 195.6 275.1 50.1 49.8 5.8 357.7 50.3
W hole economy 346.9 494.9 88.8 89.6 6.1 644.4 90.6
Net tax per product 43.9 57.9 11.2 10.5 4.7 66.8 9.4
GDP 390.8 552.3 100.0 100.0 5.9 711.2 100.0
Tabel 3.3-7: Prognoza PIB după sector realizată de CNP10
in prices of 2007 in current prices

Average annual
Share Share Share
growth rate
2007 2013 in 2007 in 2013 2007 to 2013 2013 in 2013
Billion RON Billion RON % % % Billion RON %
GDP 390.8 552.3 100.0 100.0 5.9 711.2 100.0
Final consumption 345.6 503.2 88.4 91.1 6.5 597.7 84.0
Household consumption 310.1 461.8 79.4 83.6 6.9 546.0 76.8
Public consumption 35.4 42.3 9.1 7.7 3.0 51.7 7.3
Gross capital formation 103.0 205.7 26.4 37.2 12.2 185.3 26.1
Gross fixed capital formation 106.4 199.0 27.2 36.0 11.0 247.3 34.8
Changes in stocks -3.4 0.0 -0.9 0.0 -- -- --
Net export -57.5 -163.4 -14.7 -29.6 19.0 -71.9 -10.1
Export goods and services 121.5 214.2 31.1 38.8 9.9 252.0 35.4
Import goods and services 179.0 377.7 45.8 68.4 13.3 323.9 45.5
Tabel 3.3-8: Prognoza PIB după cheltuieli realizată de CNP11
3.3.3.5 Prognoza regională pe termen mediu pentru Bacău realizată de CNP
În noiembrie 2007, Comisia NaŃională de Prognoză a publicat şi o prognoză pe termen

mediu pentru regiunile şi judeŃele României până în 2010.12, care descrie creşterea reală
a PIB per cap de locuitor, salariile nete medii şi situaŃia pe piaŃa forŃei de muncă.
În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de creştere ale PIB pe cap de locuitor, însă
nu PIB în cifre, îngreunând compararea acestor valori cu cele ale prognozei precedente.
Totuşi poate fi observat că rata de creştere medie pentru Regiunea de Nord-Est este de
6,5% în timp ce pentru JudeŃul Bacău valoarea este de 6,0%.

10
Transformarea indicilor în valori raportate la preŃuri pentru anul 2007 duce la mici deviaŃii la
nivelul sumelor şi rezultatelor.
11
Transformarea indicilor în valori raportate la preŃuri pentru anul 2007 duce la mici deviaŃii la
nivelul sumelor şi rezultatelor.
12
Comisia NaŃională de Prognoză (9 Noiembrie 2007): Previziune regională până în 2010.
Comisia NaŃională de Prognoză (9 noiembrie 2007) Decalaje regionale la orizontul anului
2010.

An Rată de creştere medie

Regiune / JudeŃ
2007 2008 2009 2010 2007-2010
Regiunea de Nord-Est 6,8 6,6 6,4 6,3 6,5
Bacău 6,3 6,1 5,9 5,7 6,0
Tabel 3.3-9: Prognoze rate creştere PIB în Regiunea de Nord-Est şi Bacău
3.3.3.6 Prognoza pe termen mediu a “Oxford Economic Forecasting Ltd.” până în 2015
În această prognoză pe termen mediu realizată de “Oxford Economic Forecasting Ltd.”

din septembrie 2005, PIB-ul României în preŃuri constante este prezentat cu o rată
medie de creştere de 4,7% în perioada 2007 - 2015.13 Componentele cu cele mai mari
rate de creştere sunt exporturile, cu 9,8% per an, şi formările brute de capital fix, cu
5,8%. Consumul privat urmează cu 4,7%. Consumul guvernamental este preconizat să
crească cu o rată anuală medie de 1,2%. Importurile cresc cu 9,2% - nu la fel de rapid ca
exporturile. Ca urmare a faptului că valoarea absolută a importurilor este mult mai mare
decât valoarea absolută a exporturilor, exporturile nete continuă să fie negative în viitor.
Această diferenŃă creşte la o rată de 7,4% şi afectează PIB-ul în mod negativ întrucât
diferenŃa de valori absolute este mare, în timp ce diferenŃa ratelor de creştere este
redusă. O prezentare generală a datelor prognozate se regăseşte în următorul tabel.
PopulaŃia din această prognoză scade cu o rată de scădere anuală de -0,35%. Astfel,
PIB-ul per cap de locuitor creşte mai puternic decât PIB-ul total.
EvoluŃia indicilor de preŃuri de consum duc la o inflaŃie anuală de 5,0% iar indicele
deflator PIB creşte cu aceeaşi rată de creştere.
Salariile cresc mai rapid, cu 7,2% per an. Astfel, este preconizată o creştere puternică a
productivităŃii de mai mult de 2% per an.
Rata şomajului în această estimare este prognozată să rămână constantă, la 6,5% în

perioada 2007 - 2015.
Rată medie anuală de creştere
în procente 2007-2015
PIB 4,7
Cheltuieli consumatori 4,7
Formare brută de capital fix 5,8
Consum guvernamental 1,2
Exporturi de bunuri şi servicii 9,8
Importuri de bunuri şi servicii 9,2
Indice preŃuri de consum 5,0
Deflator PIB 5,0
Tabel 3.3-10: Ratele de creştere medii anuale prezentate de Oxford Forecasting

13
OEF - Oxford Economic Forecasting Ltd (2005): Prognoză pentru România.

3.3.3.7 Prognoza pe termen lung a DGTREN până în 2030
Directoratul-General European pentru Energie şi Transport14 al Comisiei Europene a

publicat o prognoză pe termen lung privind transportul, energia şi emisiile până în 2030.
În cadrul documentului se fac de asemenea prognoze privind populaŃia, PIB, şi valoarea
adăugată dezagregată.
Creşterea PIB al României în această prognoză scade de la 5,0% între 2000 - 2010 la
4,3% între 2010 - 2020 şi la 3,1% în perioada 2020 - 2030. Creşterea PIB per cap de
locuitor este una uşoară, ca urmare a scăderii populaŃiei. În intervalul 2020 - 2030
creşterea anuală medie este constantă, la valoarea de 3,5%.
Dezagregarea valorii adăugate demonstrează că sectorul serviciilor are cele mai mari
rate de creştere (6,9%, 5,0%, 3,3%) urmat de industrie (4,7%, 4,0%, 3,0%) şi de sectorul
construcŃiilor (4,0%, 4,5%, 2,9%). În sectorul industriei, cea mai mare rată de creştere
este înregistrată pentru „alte industrii”.
2000-2010 2010-2020 2020-2030

PIB pe cap locuitor 5,3 4,7 3,5
PIB 5,0 4,3 3,1
. Cheltuieli gospodării 5,3 4,5 3,1
Valoare adăugată 5,0 4,3 3,1
Industrie 4,7 4,0 3,0
OŃel şi inox 1,2 1,7 1,5
Chimicale 2,0 3,8 3,8
Alte industrii 5,3 4,2 2,9
e ConstrucŃii 4,0 4,5 2,9
Servicii 6,9 5,0 3,3
T Agricultură 1,7 3,2 2,6
Sector energetic 2,0 1,9 1,8
a
Tabel 3.3-11: Rate de creştere anuale medii din prognoza DGTREN
3.3.3.8 Prognoza pe termen lung cu instrumentul de modelare GINFORS realizată de GWS
GWS a produs mai multe modele econometrice la nivel de Ńară care au fost conectate în
sistemul de modelare GINFORS (Sistemul global de prognoză în domeniul inter-
industrial). Acesta este un instrument de modelare pentru economie-energie-mediu cu
acoperire globală. GINFORS este în fapt aplicat pentru analiza scenariilor în diferite
proiecte UE15. Elementul central al GINFORS este un sistem de schimb bilateral pentru
25 de bunuri şi servicii şi 43 de Ńări şi regiuni, care prognozează comerŃul mondial şi alte
variabile macroeconomice până în anul 2030.

14
Directoratul-General European pentru energie şi transport (2003): Energia şi Transporturile
Europene, TendinŃe până în 2030. Luxemburg. Paginile 81f, 145, 208f.
15
e.g. MOSUS, www.mosus.net

Din modelul GINFORS al GWS, Consultantul a primit o rată medie anuală de creştere a
PIB-ului real al României de 5,7% în perioada 2004 - 2015. Rata de creştere
înregistrează o creştere puŃin mai lentă, cu 4,1% în perioada 2015 - 2030.16
3.3.3.9 Prognoza pe termen lung a modelului Primes
Instrumentul de modelare Primes este un model specific UE. Oferă previziuni pe termen
mediu şi lung privind energia, începând cu 2010 şi ajungând până în 2030 cu rezultate
pentru fiecare al cincilea an. Primes nu este un instrument pentru prognoze pe termen
scurt. Modelul este folosit preponderent pentru a simula efectele schimbărilor la nivelul
ipotezelor de lucru (precum asupra politicilor) sau într-un mod normativ (precum
satisfacerea restricŃiilor privind emisiile).17
Modelul face următoarele prognoze: PIB-ul, valoarea adăugată brută şi cheltuiala pentru
consumul gospodăriilor sunt preconizate să aibă o creşterea anuală medie de 5,5 % per
an în perioada 2005 - 2030. Anii cu cele mai mari rate de creştere sunt între 2010 şi
2015. Ulterior, ratele de creştere scad la 4,8% per an în perioada dintre 2025 şi 2030,
evoluŃie care se poate vedea şi în următorul tabel.
2005-2010 2010-2015 2015-2020 2020-2025 2025-2030 2005-2030
GDP 5.7 6.1 5.6 5.2 4.8 5.5
Consumption expenditure of households 5.8 6.2 5.6 5.2 4.8 5.5
Gross value added 5.7 6.1 5.5 5.2 4.8 5.5
Value added components
VA-agriculture 4.3 3.5 2.7 2.5 2.5 3.1
VA-construction 6.3 6.8 5.7 5.2 5.0 5.8
VA-services 6.7 7.1 6.7 6.2 5.5 6.5
VA-industry & energy 4.9 5.5 4.9 4.5 4.2 4.8
VA-energy sector 3.4 4.7 4.2 3.8 3.6 3.9
VA-industry 5.1 5.6 4.9 4.5 4.3 4.9
VA-iron and steel 4.8 3.8 3.1 2.9 2.7 3.5
VA-chemicals 4.2 7.7 7.1 6.1 5.4 6.1
VA-non metallic minerals 3.2 5.9 5.7 5.0 4.7 4.9
VA-pulp, paper and printing 7.6 8.1 6.4 5.3 4.5 6.4
VA-food, drink and tobacco 6.4 5.8 4.5 4.1 3.8 4.9
VA-textiles 3.0 2.9 2.7 2.5 2.2 2.7
VA-engineering 2.9 6.0 6.2 5.9 5.4 5.3
VA-other industries 6.6 6.0 5.5 4.9 5.3 5.7
Tabel 3.3-12: Rate de creştere prognozate cu modelul Primes
Analizând sectoarele, se poate vedea că valoarea adăugată a serviciilor are cea mai
mare rată de creştere, cu 6,5 %. Ulterior se situează sectorul construcŃiilor, cu 5,8 % per
an înainte de valoarea adăugată a industriei, cu 4,9% şi a agriculturii, cu 3,1 % per an.

16
www.gws-os.de
17
Capros, P.: Descriere model PRIMES pentru energie. www.e3mlab.ntua.gr

O versiune precedentă a modelului a prezentat o previziune pe termen lung cu rate medii

anuale de creştere de aproximativ 4 % pentru PIB până în 2030. 18
3.3.3.10 Prognoza pe termen lung a NOBE până în 2040
Institutul polonez NOBE – Centrul Independent pentru Studii Economice – a prezentat

prognoze privind PIB-ul a 19 state est-europene.19 Creşterea PIB pentru România a fost
prezentată pentru perioada 2000 - 2040. Ratele de creştere anuală a PIB-ului din
perioada 2000 - 2020 sunt cuprinse între 3,7 % şi 5,4 % în scenariul de bază, între 3,1 %
şi 4,6 % în scenariul pesimist şi între 4,0 % şi 6,0 % în scenariul optimist. În perioada
2030 - 2040, ratele de creştere sunt cuprinse între 3,0 % şi 3,3 % în toate trei scenariile.
Ca urmare a scăderii populaŃiei în toate aceste prognoze, ratele de creştere ale PIB per
cap de locuitor sunt mai mari. În perioada 2030 - 2040, ratele de creştere ale PIB per cap
de locuitor sunt cuprinse între 3,7 % şi 3,8 % în toate trei scenariile.
Creştere reală PIB 2000-2010 2010-2020 2020-2030 2030-2040
Scenariu de bază 3,7 5,4 4,4 3,3
Scenariu pesimist 3,1 4,6 3,9 3,0
Scenariu optimist 4,0 6,0 4,5 3,1
Creştere PIB real per locuitor 2000-2010 2010-2020 2020-2030 2030-2040

Scenariu de bază 4,1 5,9 5,0 4,0
Scenariu pesimist 3,5 5,1 4,5 3,7
Scenariu optimist 4,4 6,5 5,1 3,8
Tabel 3.3-13: Prognoza NOBE privind ratele de creştere medii anuale ale PIB şi rate
creştere PIB pe cap de locuitor
3.3.3.11 Concluzii ale diferitelor prognoze
Prognozele prezentate mai sus ilustrează faptul că variabilele de prognoză sunt foarte
diferite. În unele dintre acestea este prezentată preponderent valoarea PIB total (NOBE),
în timp ce în alte prognoze se prezintă doar partea de cheltuieli a PIB sau numai partea
de producŃie. În doar două dintre modele se regăsesc ambele laturi ale calculului PIB
(Comisia NaŃională de Prognoză, Oxford Economic Forecasting). Motivele sunt
reprezentate de obiectivele diferite ale fiecărei prognoze. Comisia NaŃională de
Prognoză şi Oxford Economic Forecasting vizează descrierea dezvoltării economice a
României în general, în timp ce DGTREN, Primes şi GWS pun accent pe sectorul
energetic. NOBE are ca obiectiv compararea ratelor de creştere ale diferitor state UE.

18
Zachariadis, T.; Kouvaritakis, N. (2003): Perspectivă pe termen lung asupra folosirii energiei şi
emisiilor de CO2 din transportul practicat în Europa Centrală şi de Est. Politica Energetică 31,
p 759–773.
19
Vezi fişierul nobe.pdf, www.nobe.pl/

Celelalte diferenŃe majore dintre prognozele individuale sunt reprezentate de orizonturile

de timp diferite discutate mai sus.
PIB-ul prognozelor pe termen mediu şi lung este prezentat în diagrama următoare.

Pentru calculul datelor acestei diagrame, valoarea PIB-ului românesc din 2006 este
combinată cu ratele de creştere medii anuale pentru PIB ale diferitor prognoze.
Diagrama demonstrează că toate prognozele preconizează o evoluŃie pozitivă a PIB-ului
României. Mai mult, pot fi observate diferitele perioade ale prognozelor. Astfel, prognoza
Comisiei NaŃionale de Prognoză şi cea a Oxford Economic Forecasting cu dificultate pot
fi recunoscute în diagramă, întrucât sunt doar prognoze pe termen mediu.
Forecasts of Romanian GDP
1,400,000
GDP Hist
1,200,000
DG TREN
1,000,000 Nobe base
Nobe low
Million RON
800,000
Nobe high
600,000
GWS
400,000 Primes
Oxford
200,000
NCP
0
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
2015
2017
2019
2021
2023
2025
2027
2029
2031
2033
2035
2037
Year
Figura 3.3-5: Prognoza selectată pentru PIB-ul României
3.3.3.12 Obiectiv şi metodologie pentru proiecŃia economică a România
Obiectiv
Obiectivul acestui Master Plan este de a pregăti o prognoză pe termen lung până în anul
2037. Obiectivul este de a calcula indicele de macro-suportabilitate în sectorul apei şi
canalizării. Această macro-suportabilitate trebuie să fie calculată pentru persoane şi
gospodării şi pentru sectoare economice precum agricultură, industrii şi servicii. Aceste
sectoare mai includ sectoare guvernamentale precum administraŃie publică şi apărare;
asigurări sociale obligatorii (sector 102), educaŃie (103), sănătate şi asigurări sociale
(104), cât şi alte activităŃi comunitare, sociale şi personale (105). Acestea sunt
prognozele cerute de Termenii de ReferinŃă.

Aceasta presupune că venitul disponibil pentru persoane şi gospodării trebuie să fie

prognozat20. Pentru sectoarele economice trebuie prognozată producŃia. Ambele
prognoze trebuie pregătite la nivel de judeŃ.21 Nivelul regional nu va fi necesar pentru alte
calcule în cadrul acestui Master Plan.
Metodologie
• Pentru proiecŃia economică din acest document, prognoza pe termen lung a GWS
este folosită ca bază până în 2030. Se preconizează ca ratele de creştere să fie
identice cu valoarea din 2030 pentru următorii 7 ani prognozaŃi.
• Anul 2007 este considerat drept anul de bază pentru previziuni.
• Prognoza PIB este divizată de prognoza populaŃiei, care rezultă în PIB per cap de
locuitor pentru România. Sunt disponibile şi date privind ratele de creştere a PIB per
cap de locuitor.
• PIB per cap de locuitor pentru judeŃe este disponibil la nivelul anului 2004. Este
asumat că ratele de creştere ale PIB per cap de locuitor până în 2037 la nivel de
judeŃe sunt identice cu creşterea PIB-ului în România ca şi întreg. Se obŃine astfel
PIB per cap de locuitor la nivel de judeŃe.
• Dacă PIB per cap de locuitor este înmulŃit cu populaŃia per judeŃ, se obŃine PIB-ul la
nivel de judeŃ.
• Dacă se pleacă de la premisa unor relaŃii constante între PIB şi diferitele abordări
privind venitul cât şi privind producŃia sectoarelor industriale, aceste variabile pot fi
calculate folosind PIB-ul previzionat.
• Pentru calcularea diferenŃei dintre venitul disponibil în mediul urban şi rural, s-a
plecat de la premisa unui factor constant provenind din ultimele date disponibile.
3.3.3.13 Previziuni economice rezultate
În următorul tabel şi în diagramă sunt prezentate previziunile rezultate pentru România

ca întreg şi pentru JudeŃul Bacău.

20
In alte studii calculul macro-suportabilităŃii foloseşte PIB sau cheltuielile de consum per
gospodărie. Aici este folosit venitul disponibil întrucât celelalte metodologii au unele puncte
slabe iar termenii de referinŃă ai acestui proiect solicită calculul cu venit disponibil.
21
Continuând, într-o prognoză foarte sofisticată cea mai adecvată manieră pentru a răspunde
întrebării de mai sus este de a pregăti o prognoză pe termen lung cu modelul de intrări-ieşiri
dezagregate, econometrice şi previzionate pe termen lung. Astfel de modele trebuie să
prognozeze schimbări structurale afectate de schimbări ale preŃurilor relative. Mai mult,
trebuie să fie consistente în rezultate. Pentru Germania, astfel de modele au fost pregătite
de Meyer, Bockermann, Ewerhart (1999): Marktkonforme Umweltpolitik. (politică de mediu
conformă cu mediul) Wirkungen auf Luftschadstoffemissionen, Wachstum und Struktur der
Wirtschaft. Physica Verlag, Heidelberg sau pentru Bulgaria de către Bockermann, Molitor,
Wolter, Blazejczak (2006): Modelare macro-economică pe termen lung a economiei bulgare
pentru analizarea efectelor schimbărilor anticipate în sectorul energetic. (www.gws-os.de).
Pentru Lituania a fost creat un model similar de către Molitor et. al. (2007): Analiza
problemelor de mediu, economice şi sociale legate de scoaterea din funcŃiune a instalaŃiilor
nucleare. Raport Final. Bruxelles-Luxemburg, 2007.

• PIB în preŃuri specifice anului 2007 creşte cu o rată de creştere medie anuală de
4,3 % în România şi 4,7 % în Bacău.
• ProducŃia în preŃuri specifice anului 2007 creşte cu aceeaşi rată de creştere ca şi
PIB. Alocarea pe sectoare economice poate fi realizată cu acŃiunile prezentate în
tabelul din SecŃiunea 2.5. Întrucât nu este nevoie de calcule suplimentare în acest
Master Plan, nu este realizată aici o prognoză a evoluŃiilor pe sector.
• Aşa cum se poate vedea din diagramă, PIB per cap de locuitor în preŃuri specifice
anului 2007 creşte continuu cu o rată medie anuală de creştere de 4,8% în România
la fel ca şi în Bacău. Cu toate acestea, diferenŃa absolută dintre ambele unităŃi
creşte, însă nu şi diferenŃa în termeni relativi. În anul 2037, PIB per cap de locuitor în
preŃuri specifice anului 2007 va fi de 74.374 RON în România şi 61.701 RON în
Bacău.
• Venitul disponibil per cap de locuitor în preŃuri specifice anului 2007 va creşte identic
în ambele unităŃi cu 4,8% până la 55.168 RON în România şi până la 45.768 RON
în Bacău până în anul 2037.
• DiferenŃa relativă a PIB per cap de locuitor şi venitul disponibil per cap de locuitor
între zonele rurale şi urbane va fi stabilă în viitor, ducând la aceleaşi rate de
creştere. În toate cazurile, zonele urbane (53.473 RON) vor avea cu aproximativ
50 % mai multe venituri disponibile decât zonele rurale (36.335 RON) în 2037.
GDP per Head in Prices of 2007
100,000
90,000
80,000
70,000 Bacau
60,000
RON
50,000
Romania
40,000
30,000
20,000
10,000
0
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
2022
2024
2026
2028
2030
2032
2034
2036
Year
Figura 3.3-6: PIB per cap de locuitor în preŃuri specifice anului 2007 pentru România
şi Bacău

Ave rga ge
a nnua l
2007 2010 2020 2030 2037 grow th ra te
in pe rce nt
2007 to 2037
Rom a nia
GDP Mio RON 390,553 466,908 742,452 1,109,624 1,383,337 4.31
Production Mio RON 764,630 914,117 1,453,582 2,172,435 2,708,313 4.31
Population thous and 21,538 21,345 20,342 19,244 18,600 -0.49
GDP per head RON 18,133 21,874 36,498 57,660 74,374 4.82
Disposable income per head RON 13,450 16,225 27,073 42,770 55,168 4.82
Urban areas
GDP per head RON 21,186 25,557 42,643 67,367 86,895 4.82
Disposable inc ome per head RON 18,552 22,380 37,342 58,994 76,094 4.82
Rural Areas
GDP per head RON 14,396 17,366 28,976 45,777 59,046 4.82
Ba ca u
GDP Mio RON 10,859 13,091 21,717 33,652 42,545 4.66
Production Mio RON 21,260 25,629 42,518 65,883 83,296 4.66
Population thous and 722 721 717 703 690 -0.15
GDP per head RON 15,043 18,147 30,279 47,835 61,701 4.82
Disposable income per head RON 11,158 13,461 22,460 35,482 45,768 4.82
Urban areas
GDP per head RON 17,576 21,202 35,377 55,889 72,089 4.82
Rural Areas
GDP per head RON 11,943 14,407 24,039 37,977 48,985 4.82
Tabel 3.3-14: Previziuni economice rezultate pentru România şi Bacău în preŃuri

specifice anului 2007
Rata de schimb RON-Euro este prognozată constantă. Prin aplicarea ratei de schimb
din 2007, aceasta presupune că 0,300 Euro este echivalentul unui RON, şi că 3,337
RON este echivalentul unui Euro.

3.4 Previziuni privind cererea de apă
Pe baza datelor care descriu situaŃia curentă (vezi Capitolul 2) şi rezultatelor previziunilor
socio-economice (vezi Capitolul 3.3), s-a elaborat o previziune a cererii de apă, plecând
de la criteriile specifice de proiectare şi de la ipotezele de lucru prezentate în
următoarele capitole.
În acest capitol se face referire la următoarele reglementări:

Calculul cantităŃilor de apă potabilă furnizate în zonele urbane
şi rurale. Standardul a fost emis pe baza următoarelor referinŃe:
STAS SR 1343-1/2006
STAS 1343/2 – 1989, STAS – 1478-1990, SR EN 805-2000,
SR EN 1508:2000, SR 10898:2005, prezentate mai jos.
Alimentări cu apă. Determinarea cantităŃilor de apă furnizată
STAS 1343/2 – 1989
pentru industrie.
InstalaŃii sanitare. Alimentări cu apa pentru construcŃii civile şi
STAS – 1478-1990
industriale. InstrucŃiuni pentru proiectarea fundamentală.
Alimentări cu apă. Prevederea privind componente şi sisteme
SR EN 805-2000
localizate în afara clădirilor.
Alimentări cu apă. CerinŃe de sisteme şi componente pentru
SR EN 1508:2000
înmagazinarea apei
SR 10898:2005 Alimentări cu apă şi canalizări. Terminologie
Sisteme de canalizare. Colectoare pentru sisteme exterioare
STAS 3051-91
de canalizare.
Alimentări cu apă. ReŃele de distribuŃie. SpecificaŃii de
STAS 4163-1
proiectare.
STAS 4163-2 Alimentări cu apă. ReŃele de distribuŃie. InstrucŃiuni de calcul.
Sisteme exterioare de canalizare. SecŃiunea 1. Determinarea
STAS 1846-1:2007
debitului de apă uzată. InstrucŃiuni de proiectare
Sisteme exterioare de canalizare. SecŃiunea 2. SpecificaŃii de
STAS 1846-2:2007
proiectare. Calculul debitelor de apă pluvială.
Norme tehnice privind colectarea, tratarea şi deversarea apelor
NTPA-011/2002
uzate orăşeneşti, corespondentă Directivei EU 98/15/EEC
Norme privind deversarea apelor uzate în reŃelele de
NTPA-002/2002
canalizare ale localităŃilor
Norme privind stabilirea limitelor poluanŃilor pentru apa uzată
NTPA –001/2002
industrială şi orăşenească deversată în cursuri de apă
Privitoare la calitate apei potabile coroborată cu Legea 311/
Legea 458/ 8. 07.2002
28.06.2004, care corespunde directivei UE 98/83EC
Tabel 3.4-1: Reglementări de referinŃă
3.4.1 Cerere consumatori casnici
Cererea specifică de apă pentru diferite categorii de utilizatori este prezentată după cum
urmează:
• Branşamente la case (HC) 110 l/persoană/zi

• Branşamente la curŃi (YC) 80 l/persoană/zi
• Furnizări surse publice 50 l/persoană/zi
Pentru proiectul curent s-a optat pentru o cerere casnică specifică de 110 l/persoană/zi.

Pot fi adoptate şi alte valori, dacă cifrele sunt justificate prin studii specifice (se face
referire la notele 1, 2 şi 3 din STAS 1343-1/2006, item 4.3.1.). Debitele specifice
asumate sunt conforme cu marja descrisă în Tabelul 1 al STAS 1343-1/2006.
În zonele rurale, cererea de apă trebuie coroborată cu normativul românesc P66-2001

(„Normativ pentru proiectarea şi construirea de sisteme de alimentare cu apă şi
canalizare în zonele rurale”), întrucât locuitorii zonelor rurale folosesc apă potabilă pentru
îngrijirea animalelor, grădinărit sau sere. Contorizarea apei duce la o cerere considerabil
mai mică, care este probabil limitată la nevoi casnice, în condiŃiile în care preŃul apei
creşte continuu.
Următorul tabel prezintă cererea casnică (zi medie) pentru principalele aglomerări la o
rată a conectării de 100 %:
3
Zona Aglomerarea PopulaŃie 2007 Cerere casnică [m /zi]
W01 Bacău 197.315 21.705
W02 Oneşti 50.181 5.520
W02 Comăneşti 30.174 3.319
W02 Moineşti 23.944 2.634
W09 Buhuşi 19.678 2.165
W02 Târgu Ocna 12.139 1.335
W02 Dărmăneşti 11.528 1.268
W04 Slănic Moldova 5.028 559
Restul zonelor rurale 371.804 40.898
Sumă JudeŃ Bacău 721.848 79.403
Tabel 3.4-2: Cerere casnică
3.4.2 Cerere non-casnică
3.4.2.1 Cerere instituŃii publice
Cererea specifică din partea instituŃiilor publice se referă la cererea pentru şcoli, spitale,
birouri, autorităŃi locale şi centrale etc. Tabelul 2 al STAS SR 1343-1/2006 indică
următoarele valori de cerere specifică:
• Şcoli 50 l/elev;
• Birouri 30 l/angajat;
• Ateliere / magazine 15-50 l/angajat;
• Spitale 250-450 l/pat;
• Hoteluri 150 l/pat;
• Restaurante 60 l/scaun
Pentru consideraŃii generale s-a adoptat valoarea de 20 l/persoană/zi pentru

comunităŃile urban şi o cantitate de 10 l/persoană/zi pentru comunităŃile rurale.

3.4.2.2 Cerere Industrială
Pentru consideraŃii generale s-a optat pentru o cantitate de 30 l/persoană/zi pentru

comunităŃile urbane şi o cantitate de 15 l/persoană/zi pentru comunităŃile rurale. Aceste
valori sunt suficiente pentru a acoperi cererea provenind de la agenŃii comerciali şi
industriile care nu folosesc apă la scară industrială.
Când se analizează zonele industriale extinse ale principalelor oraşe trebuie să se

realizeze o analiză de la caz la caz, pe baza consumurilor existente, zonei, producŃiei şi
numărului de angajaŃi. Valorile pentru areale tipice variază între 7 – 24 m³/ha şi zi. Pentru
consideraŃii generale s-a optat pentru o valoare de 15 m³/ha şi zi.
Aplicând această valoare, se ajunge la următoarele cereri suplimentare:
• Oraşul Bacău: 83 l/s = 71.712 m³/zi

Pentru celelalte oraşe au fost folosite următoarele valori.
• Oneşti: 30 l/s = 2.592 m³/zi
• Comăneşti, Moineşti: 10 l/s = 864 m³/zi
• Buhuşi, Dărmăneşti, Târgu Ocna: 5 l/s = 432 m³/zi
• Slănic Moldova: 3 l/s = 259 m³/zi
3.4.3 BalanŃa apei şi pierderi de apă
Capitolul 2.10 conŃine tabele care prezintă balanŃa apei conform IWA, fiind prezentate
valori pentru oraşele Bacău (W01), Oneşti (W02) şi Moineşti (W02). Figurile următoare
indică faptul că pierderile estimate se regăsesc în aceeaşi marjă ca şi consumurile, ceea
ce înseamnă că reprezintă aproximativ 50 % din producŃie (inputul în sistem) sau 100 %
din consum.

BACAU 2006
Real Losses
30.3%
Billed
Consumption
56.0%
Apparent
Losses
12.6%
Unbilled
NRW consumption NRW = 44,0%
1.1%
ONESTI 2006
Real Losses
37.9%
Billed
Consumption
58.1%
Apparent Losses
4.1%
NRW NRW = 41,9%

MOINESTI 2007
Real Losses
41.8%
Billed
Consumption
52.0%
NRW Apparent NRW = 48,0%

Losses
6.2%
Figura 3.4-1: Figuri reprezentând balanŃa apei
Pierderile sunt foarte mari. Se poate considera că o mare parte a acestora apar în
conductele realizate din azbociment şi alte segmente învechite ale reŃelei. Pierderea de
apă per lungime de conductă este prezentată în următorul tabel:
Zona Oraş Lungime Branşamente Pierderi apă Pierderi specifice
3 3
reŃea [km] case [m /a] m /h,km
W01 Oraşul Bacău 255,2 6.691.795 2,99
W02 Oneşti 81 3.190.509 4,50
W02 Moineşti 44,4 1.900 902.629 2,32
Tabel 3.4-3: Pierderi reale specifice
Valorile sunt mari. O valoare limită pentru clasificarea pierderilor drept mari este de 0,25
m³/h,km, care este de 11 la 18 ori mai mică decât valorile existente. Pentru toate
segmentele învechite investigate (de asemenea în alte judeŃe) pierderile se regăsesc în
aceeaşi marjă, cu valoare foarte ridicată. Trebuie recomandate măsuri de reducere a
pierderilor şi de reabilitare a reŃelelor. Aceeaşi situaŃie este valabilă şi în cazul reŃelelor
învechite din alte oraşe şi comune ale judeŃului.
Pentru reŃelele construite în ultimii ani au fost folosite conducte sudate realizate din PEID
(polietilenă de înaltă densitate), sistemele fiind testate la presiune şi putând fi
considerate ca fiind etanşe.
Pentru proiectarea sistemelor nou construite s-a plecat de la premisa unei pierderi de
apă de 25 % din consumul total, 10 % pentru pierderi aparente şi 15 % pentru pierderi
reale (fizice). Potrivit experienŃei consultantului aceste valori sunt viabile în cazul
sistemelor construite, testate şi operate de o manieră adecvată.

3.4.4 Prezentare sumară a prognozei privind cererea de apă
Tabelul următor prezintă cererile specifice per populaŃie calculate pentru aglomerările
rurale şi urbane:
Cerere specifică viitoare de apă [l / locuitor, zi]
Cantitate
Cod Tip de cerere Urban Rural
1.1 Consum casnic privat 110 110
1.2 Consum public non-casnic 20 10
1.3 Consum industrial 30 15
1 Consum total 160 135
2 Pierderi apă … aproximativ 25% 40 35
2.1 Pierderi aparente … aproximativ 10% 16 14
2.2 Pierderi reale … aproximativ 15% 24 21
3 Cerere totală – zi medie 200 170
4 Factor vârf cerere / zi medie 1,4 1,6
5 Cerere totală – zi de vârf 280 272
Tabel 3.4-4: Cereri specifice de apă
A se nota faptul că valoarea pierderilor de apă (maximă) de 25% este validă doar
pentru sistemele nou construite sau sisteme vechi complet reabilitate, restul de
sisteme învechite având valori mult mai mari (vezi 3.4.3).
În tabele din anexa C6.2, cererile de apă casnică şi non-casnică şi pierderile de apă
pentru fiecare zonă de alimentare au fost estimate prin înmulŃirea cererii specifice pentru
populaŃie cu numărul preconizat de locuitori şi prin adăugarea cererii industriale
suplimentare în conformitate cu capitolul 3.4.2. Au fost calculate valori separate pentru
anii 2007-2037. Se pleacă de la premisa că cererile industriale suplimentare rămân
constante pe perioada acoperită de MP.
Aceste cereri au fost calculate pentru o rată teoretică de conectare de 100%, pentru care
vor fi proiectate noi facilităŃi şi, de asemenea, pentru ratele de conectare previzionate în
conformitate cu matricea ratei de conectare din anexa C6.2
Cererea totală a judeŃului a fost la rândul ei calculată pentru rata de conectare existentă
specifică anului 2007 (= 47%) şi pentru următoarele 2 scenarii:
Scenariul A: creştere la 79 % a ratei de conectare în 2015 (obiectiv conformare totală,

vezi capitolul 6.2) şi la 100 % în 2037
Scenariul B: creştere la 70 % a ratei de conectare în 2015 (Ńintă POS) şi la 100 % în

2037.
Figura următoare prezintă evoluŃia cererii medii zilnice potrivit acestor ipoteze:

WATER DEMAND MEDIUM DAY - BACAU COUNTY
160000 100.00%
90.00%
140000
80.00%
120000
70.00%
CONNECTION RATE [%]

100000
60.00%
DEMAND [m³/d]
80000 50.00%
A: TOTAL DEMAND at Full Compliance (79 % CR in 2015)
40.00%
60000 B: TOTAL DEMAND at Scenario SOP (70% CR in 2015)
A: CONNECTION RATE at Full Compliance (79 % CR in 2015) 30.00%

40000
B: CONNECTION RATE at Scenario SOP (70 % CR in 2015)
20.00%
20000
10.00%
0 0.00%
2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040
YEAR
Figura 3.4-2: EvoluŃia cererii de apă în JudeŃul Bacău
3.5 Prognoză privind debitul şi încărcarea apelor uzate
3.5.1 Apă uzată menajeră
Pentru calcularea situaŃiei curente şi a proiecŃiei viitoare a producŃiei de apă uzată

menajeră în conformitate cu analiza cererii de apă potabilă, s-au realizat următoarele
ipoteze de lucru:
• ProducŃie specifică de apă uzată:

Aglomerări ≤ 10.000 P.E.: 135 l/persoană/zi
Aglomerări > 10.000 P.E.: 160 l/persoană/zi
• Factor de regăsire a apei uzate ca raport între consumul de apă şi producŃia de apă
uzată: 100 %
• Factor vârf de debit, ca fracŃie a debitului zilnic pentru ratele debitului orar: 1/10
• Încărcări poluante (menajer şi industrial):
Cerere biochimică de oxigen în 5 zile (CBO5): 60 g/P.E./zi
Parametrii mai-sus menŃionaŃi sunt consideraŃi ca fiind constanŃi pe perioada de
planificare până în anul 2037.

3.5.2 Apă uzată non-menajeră
În general, poluatorii industriali trebuie să se conformeze prevederilor cuprinse în NTPA

002. Operatorii sunt însărcinaŃi cu monitorizarea deversărilor indirecte şi cu verificarea
conformării la limitele stipulate în autorizaŃia de deversare indirectă în cauză.
În cadrul Master Planului au fost luate în calcul următoarele valori ale poluării industriale.
• Încărcări industriale suplimentare ca adaosuri generale la numărul de locuitori:

Aglomerări > 5.000 P.E.: 15 %
• În cazul deversărilor industriale punctuale care depăşesc valorile generale au fost
identificate prevederi raportate la populaŃie în inventarul deversărilor industriale
realizat de către Consultant, încărcarea (suplimentară) fiind adăugată la populaŃia
echivalentă.
3.5.3 InfiltraŃii
InfiltraŃiile în general au tendinŃa de a avea efect negativ asupra reŃelelor de canalizare şi

asupra staŃiilor de epurare (SEAU). Motivele care stau la baza acestui impact advers
sunt:
• Capacitate hidraulică redusă a reŃelelor;

• Costuri de pompare sporite;
• EficienŃă de tratare redusă ca urmare a concentraŃiilor scăzute ale influentului în
StaŃiile de epurare a apelor uzate.
În reŃelele existente de canalizare cea mai mare parte a conductelor au o vechime de 30

– 40 de ani, materialul folosit în mod predilect fiind betonul. Consultantul a identificat
debite excesive de apă de infiltraŃie ca urmare a următoarelor:
• Manşoane de slabă calitate sau inexistente la îmbinările între conducte;

• Conducte crăpate;
• Cămine crăpate;
• Branşamente la case care prezintă scurgeri;
• Branşamente false de conducte de apă pluvială în sistemele separate.
O strategie mai detaliată pentru reducerea apei de infiltraŃie va trebui să ia în calcul

următoarele probleme:
• O documentare completă a reŃelei inclusiv a locaŃiilor conductelor şi căminelor,

nivelurile inferioare interioare ale conductelor, diametre, material, starea structurii,
vechime etc.

• O campanie de curăŃare urmată de inspecŃie CCTV, care oferă informaŃii

suplimentare necesare pentru definirea zonelor prioritare de reabilitare.
• Măsurări ale debitului pentru identificarea debitelor de infiltraŃie pentru toate reŃelele
de canalizare (ieşiri) sau zone separate de drenaj.
În contextul acestui Master Plan, Consultantul a luat în calcul o fracŃie de 30% din apa
uzată menajeră ca debit suplimentar de apă de infiltraŃie.
3.5.4 Apă pluvială
Noile reŃele de canalizare vor fi în general proiectate în sistem separat, în condiŃiile în

care cele mai multe dintre reŃelele existente sunt fie proiectate, fie operate ca sisteme
combinate.
La nivelul acestui Master Plan, Consultantul a calculat că 20 % din reŃelele existente

trebuie înlocuite, plecând de la premisa că diametrul noilor conducte va fi acelaşi ca şi al
conductelor existente.
3.5.5 Reabilitare hidraulică a reŃelelor existente
La nivelul acestui Master Plan, Consultantul a calculat că 20 % din reŃelele existente

trebuie înlocuite, plecând de la premisa că diametrul noilor conducte va fi crescut pentru
a elimina punctele de îngustare hidraulică. Acest demers va fi necesar întrucât rata de
conectare la reŃelele de canalizare va fi crescută, ducând la creşterea în consecinŃă a
încărcării hidraulice a sistemelor de canalizare existente.
La nivel de Studiu de Fezabilitate se va executa o analiză hidraulică pentru a identifica

acele tronsoane care trebuie să fie înlocuite.
3.5.6 Prezentare succintă a debitului şi încărcării apelor uzate
Capitolul următor oferă o prezentare succintă a evoluŃiei debitului de apă uzata (m³/zi) şi
a încărcării apei uzate (kg CBO5/zi) pentru fiecare aglomerare/grup de aglomerări, aşa
cum este definit în Capitolul 5 al acestui raport.
Rata de racordare la staŃii de epurare a fost elaborată luând în calcul rata existentă de
racordare şi proiecŃia viitoare în conformitate cu datele de conformare şi calendarele de
etapizare propuse de către Consultant.

3.5.6.1 Dărmăneşti (BC_001)
Dărmăneşti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Racordat la SEAU pers 2.139 7.772 11.528 11.528 11.528 11.528 11.528 11.528
Total populaŃie
P.E. 3.332 12.545 18.688 18.688 18.688 18.688 18.688 18.688
conectată
Apă uzată
m³/zi 323 1.214 1.809 1.809 1.809 1.809 1.809 1.809
menajeră
Apă uzată
m³/zi 186 700 1.042 1.042 1.042 1.042 1.042 1.042
industrială
Apă de infiltraŃie m³/zi 153 574 855 855 855 855 855 855
Total apă uzată
m³/zi 661 2.488 3.706 3.706 3.706 3.706 3.706 3.706
colectată
Încărcare
t/an 73 275 409 409 409 409 409 409
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-1: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Dărmăneşti
3.5.6.2 Comăneşti (BC_002)
Comăneşti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 15.081 26.289 33.761 33.761 33.761 33.761 33.761 33.761
conectată
Apă uzată
m³/zi 2.069 3.607 4.632 4.632 4.632 4.632 4.632 4.632
menajeră
Apă uzată
m³/zi 254 442 568 568 568 568 568 568
industrială
Apă de infiltraŃie m³/zi 697 1.215 1.560 1.560 1.560 1.560 1.560 1.560
Total apă uzată
m³/zi 3.020 5.264 6.760 6.760 6.760 6.760 6.760 6.760
colectată
Încărcare
t/an 330 576 739 739 739 739 739 739
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-2: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Comăneşti
3.5.6.3 Apa Asău. Gruparea Comăneşti (BC_002)
Apa Asău 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Racordat la SEAU pers 0 0 0 2.329 2.329 2.329 2.329 2.329

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.329 2.329 2.329 2.329 2.329
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 314 314 314 314 314
menajeră
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 409 409 409 409 409
colectată
Încărcare
t/an 0 0 0 51 51 51 51 51
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-2: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Apa Asău

3.5.6.4 Agas (BC_003)
Agas 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 3.479 3.479 3.479 3.479 3.479
conectată
Apă uzată menajeră m³/zi 0 0 0 470 470 470 470 470
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 611 611 611 611 611
colectată
Încărcare poluantă
t/an 0 0 0 76 76 76 76 76
(CBO5)
Tabel 3.5-3: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Agas
3.5.6.5 Dofteana (BC_004)
Dofteana 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 9.200 9.200 9.200 9.200 9.200
conectată
Apă uzată menajeră m³/zi 0 0 0 1.204 1.204 1.204 1.204 1.204
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 38 38 38 38 38
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 1.615 1.615 1.615 1.615 1.615
colectată
t/an 0 0 0 201 201 201 201 201
(CBO5)
Tabel 3.5-4: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Dofteana
3.5.6.6 Târgu Ocna (BC_005)
Târgu Ocna 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 7.198 11.146 13.777 13.777 13.777 13.777 13.777 13.777
conectată
Apă uzată
m³/zi 999 1.547 1.912 1.912 1.912 1.912 1.912 1.912
menajeră
Apă uzată
m³/zi 137 212 262 262 262 262 262 262
industrială
Total apă uzată
m³/zi 1.476 2.286 2.826 2.826 2.826 2.826 2.826 2.826
colectată
Încărcare
t/an 158 244 302 302 302 302 302 302
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-5: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Târgu Ocna

3.5.6.7 Slănic Moldova (BC_006)
Slănic Moldova 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 2.752 4.632 5.885 5.885 5.885 5.885 5.885 5.885
conectată
Apă uzată
m³/zi 50 85 108 108 108 108 108 108
industrială
Total apă uzată
m³/zi 483 813 1.033 1.033 1.033 1.033 1.033 1.033
colectată
t/an 60 101 129 129 129 129 129 129
(CBO5)
Tabel 3.5-6: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Slănic Moldova
3.5.6.8 Târgu Trotuş (BC_007)
Târgu Trotuş 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.256 2.256 2.256 2.256 2.256
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 14 14 14 14 14
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 396 396 396 396 396
colectată
t/an 0 0 0 49 49 49 49 49
(CBO5)
Tabel 3.5-7: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Târgu Trotuş
3.5.6.9 Satu Nou. Gruparea Târgu Trotuş (BC_007)
Satu Nou 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.712 2.712 2.712 2.712 2.712
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 476 476 476 476 476
colectată
t/an 0 0 0 59 59 59 59 59
(CBO5)
Tabel 3.5-7: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Satu Nou

3.5.6.10 Tuta. Gruparea Târgu Trotuş (BC_007)
Tuta 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.308 2.308 2.308 2.308 2.308
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 15 15 15 15 15
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 405 405 405 405 405
colectată
t/an 0 0 0 51 51 51 51 51
(CBO5)
Tabel 3.5-7: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Tuta
3.5.6.11 Oituz (BC_008)
Oituz 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 9.472 9.472 9.472 9.472 9.472
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 135 135 135 135 135
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 1.662 1.662 1.662 1.662 1.662
colectată
t/an 0 0 0 207 207 207 207 207
(CBO5)
Tabel 3.5-8: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Oituz
3.5.6.12 Bogdăneşti (BC_009)
Bogdăneşti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.947 2.947 2.947 2.947 2.947
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 28 28 28 28 28
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 517 517 517 517 517
colectată
t/an 0 0 0 65 65 65 65 65
(CBO5)
Tabel 3.5-9: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Bogdăneşti

3.5.6.13 Mănăstirea Caşin (BC_010)
Mănăstirea Caşin 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 5.898 5.898 5.898 5.898 5.898
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 54 54 54 54 54
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 1.035 1.035 1.035 1.035 1.035
colectată
t/an 0 0 0 129 129 129 129 129
(CBO5)
Tabel 3.5-10: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Mănăstirea Caşin
3.5.6.14 Caşin (BC_011)
Caşin 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 3.405 3.405 3.405 3.405 3.405
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 42 42 42 42 42
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 598 598 598 598 598
colectată
t/an 0 0 0 75 75 75 75 75
(CBO5)
Tabel 3.5-11: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Caşin
3.5.6.15 Oneşti (BC_012)
Oneşti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 49.935 58.741 64.611 64.611 64.611 64.611 64.611 64.611
conectată
Apă uzată
m³/zi 6.125 7.205 7.925 7.925 7.925 7.925 7.925 7.925
menajeră
Apă uzată
m³/zi 1.784 2.099 2.309 2.309 2.309 2.309 2.309 2.309
industrială
Apă de infiltraŃie m³/zi 2.373 2.791 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070 3.070
Total apă uzată
m³/zi 10.283 12.096 13.305 13.305 13.305 13.305 13.305 13.305
colectată
Încărcare
t/an 1.094 1.286 1.415 1.415 1.415 1.415 1.415 1.415
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-12: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Oneşti

3.5.6.16 Ştefan Cel Mare. Gruparea Oneşti (BC_012)
Ştefan Cel Mare 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.469 2.469 2.469 2.469 2.469
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 333 333 333 333 333
menajeră
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 433 433 433 433 433
colectată
Încărcare
t/an 0 0 0 54 54 54 54 54
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-12: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Ştefan Cel Mare
3.5.6.17 Gura Văii. Grupare Oneşti (BC_012)
Gura Văii 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 3.061 3.061 3.061 3.061 3.061
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 376 376 376 376 376
menajeră
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 38 38 38 38 38
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 537 537 537 537 537
colectată
Încărcare
t/an 0 0 0 67 67 67 67 67
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-12: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Gura Văii
3.5.6.18 Drăgugeşti (BC_013)
Drăgugeşti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.449 2.449 2.449 2.449 2.449
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 30 30 30 30 30
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 430 430 430 430 430
colectată
t/an 0 0 0 54 54 54 54 54
(CBO5)
Tabel 3.5-13: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Drăgugeşti

3.5.6.19 Bratila. Gruparea Drăgugeşti (BC_013)
Bratila 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.248 2.248 2.248 2.248 2.248
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 28 28 28 28 28
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 395 395 395 395 395
colectată
t/an 0 0 0 49 49 49 49 49
(CBO5)
Tabel 3.5-13: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Bratila
3.5.6.20 Berzunti (BC_014)
Berzunti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 5.900 5.900 5.900 5.900 5.900
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 65 65 65 65 65
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 1.035 1.035 1.035 1.035 1.035
colectată
t/an 0 0 0 129 129 129 129 129
(CBO5)
Tabel 3.5-14: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Berzunti
3.5.6.21 Pustiana (BC_015)
Pustiana 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.226 2.226 2.226 2.226 2.226
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 27 27 27 27 27
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 391 391 391 391 391
colectată
t/an 0 0 0 49 49 49 49 49
(CBO5)
Tabel 3.5-15: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Pustiana

3.5.6.22 Solont. Gruparea Pustiana (BC_015)
Solont 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 3.324 3.324 3.324 3.324 3.324
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 584 584 584 584 584
colectată
t/an 0 0 0 73 73 73 73 73
(CBO5)
Tabel 3.5-15: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Solont
3.5.6.23 Frumoasa (BC_016)
Frumoasa 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 5.757 5.757 5.757 5.757 5.757
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 50 50 50 50 50
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 1.010 1.010 1.010 1.010 1.010
colectată
t/an 0 0 0 126 126 126 126 126
(CBO5)
Tabel 3.5-16: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Frumoasa
3.5.6.24 Schitu Frumoasa. Gruparea Frumoasa (BC_016)
Schitu Frumoasa 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.232 2.232 2.232 2.232 2.232
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 27 27 27 27 27
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 391 391 391 391 391
colectată
t/an 0 0 0 49 49 49 49 49
(CBO5)
Tabel 3.5-16: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Schitu Frumoasa

3.5.6.25 Sascut (BC_017)
Sascut 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.696 2.696 2.696 2.696 2.696
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 33 33 33 33 33
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 473 473 473 473 473
colectată
t/an 0 0 0 59 59 59 59 59
(CBO5)
Tabel 3.5-17: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Sascut
3.5.6.26 Pancesti. Grupare Sascut (BC_017)
Pancesti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 3.143 3.143 3.143 3.143 3.143
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 39 39 39 39 39
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 552 552 552 552 552
colectată
t/an 0 0 0 69 69 69 69 69
(CBO5)
Tabel 3.5-17: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Pancesti
3.5.6.27 Sascut Sat. Gruparea Sascut (BC_017)
Sascut Sat 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.382 2.382 2.382 2.382 2.382
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 29 29 29 29 29
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 418 418 418 418 418
colectată
t/an 0 0 0 52 52 52 52 52
(CBO5)
Tabel 3.5-17: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Sascut Sat

3.5.6.28 Valea Seaca (BC_018)
Valea Seaca 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 3.515 3.515 3.515 3.515 3.515
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 43 43 43 43 43
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 617 617 617 617 617
colectată
t/an 0 0 0 77 77 77 77 77
(CBO5)
Tabel 3.5-18: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Valea Seaca
3.5.6.29 Orbeni (BC_019)
Orbeni 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.387 2.387 2.387 2.387 2.387
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 29 29 29 29 29
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 419 419 419 419 419
colectată
t/an 0 0 0 52 52 52 52 52
(CBO5)
Tabel 3.5-19: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Orbeni
3.5.6.30 Racaciuni (BC_020)
Racaciuni 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 4.735 4.735 4.735 4.735 4.735
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 43 43 43 43 43
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 831 831 831 831 831
colectată
t/an 0 0 0 104 104 104 104 104
(CBO5)
Tabel 3.5-20: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Racaciuni

3.5.6.31 Fundu Racaciuni (BC_021)
Fundu Racaciuni 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.311 2.311 2.311 2.311 2.311
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 28 28 28 28 28
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 406 406 406 406 406
colectată
t/an 0 0 0 51 51 51 51 51
(CBO5)
Tabel 3.5-21: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Fundu Racaciuni
3.5.6.32 Cleja (BC_022)
Cleja 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 6.934 6.934 6.934 6.934 6.934
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 62 62 62 62 62
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 1.217 1.217 1.217 1.217 1.217
colectată
t/an 0 0 0 152 152 152 152 152
(CBO5)
Tabel 3.5-22: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Cleja
3.5.6.33 Faraoani (BC_023)
Faraoani 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 3.294 3.294 3.294 9.702 9.702 9.702 9.702 9.702
conectată
Apă uzată
m³/zi 49 49 49 145 145 145 145 145
industrială
Total apă uzată
m³/zi 578 578 578 1.703 1.703 1.703 1.703 1.703
colectată
t/an 72 72 72 212 212 212 212 212
(CBO5)
Tabel 3.5-23: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Faraoani

3.5.6.34 Nicolae Bălcescu (BC_024)
Nicolae Bălcescu 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 1.928 1.928 1.928 5.047 5.047 5.047 5.047 5.047
conectată
Apă uzată
m³/zi 24 24 24 62 62 62 62 62
industrială
Total apă uzată
m³/zi 338 338 338 886 886 886 886 886
colectată
t/an 42 42 42 111 111 111 111 111
(CBO5)
Tabel 3.5-24: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Nicolae Bălcescu
3.5.6.35 Sărata (BC_025)
Sărata 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 1.680 1.680 1.680 2.385 2.385 2.385 2.385 2.385
conectată
Apă uzată
m³/zi 21 21 21 29 29 29 29 29
industrială
Total apă uzată
m³/zi 295 295 295 419 419 419 419 419
colectată
t/an 37 37 37 52 52 52 52 52
(CBO5)
Tabel 3.5-25: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Sărata
3.5.6.36 Podu Turcului (BC_026)
Podu Turcului 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 1.820 1.820 1.820 5.506 5.506 5.506 5.506 5.506
conectată
Apă uzată
m³/zi 126 126 126 382 382 382 382 382
industrială
Total apă uzată
m³/zi 319 319 319 966 966 966 966 966
colectată
t/an 40 40 40 121 121 121 121 121
(CBO5)
Tabel 3.5-26: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Podu Turcului

3.5.6.37 Bacioiu (BC_027)
Bacioiu 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.421 2.421 2.421 2.421 2.421
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 30 30 30 30 30
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 425 425 425 425 425
colectată
t/an 0 0 0 53 53 53 53 53
(CBO5)
Tabel 3.5-27: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Bacioiu
3.5.6.38 Gioseni (BC_028)
Gioseni 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 3.903 3.903 3.903 3.903 3.903
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 48 48 48 48 48
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 685 685 685 685 685
colectată
t/an 0 0 0 85 85 85 85 85
(CBO5)
Tabel 3.5-28: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Gioseni
3.5.6.39 Bijghir (BC_029)
Bijghir 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.840 2.840 2.840 2.840 2.840
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 35 35 35 35 35
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 498 498 498 498 498
colectată
t/an 0 0 0 62 62 62 62 62
(CBO5)
Tabel 3.5-29: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Bijghir

3.5.6.40 Prajesti (BC_030)
Prajesti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.878 2.878 2.878 2.878 2.878
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 35 35 35 35 35
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 505 505 505 505 505
colectată
t/an 0 0 0 63 63 63 63 63
(CBO5)
Tabel 3.5-30: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Prajesti
3.5.6.41 Bacău (BC_031)
Bacău 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 174.443 256.604 311.378 311.378 311.378 311.378 311.378 311.378
conectată
Apă uzată menajeră m³/zi 17.436 25.649 31.124 31.124 31.124 31.124 31.124 31.124
Apă uzată
m³/zi 10.208 15.016 18.221 18.221 18.221 18.221 18.221 18.221
industrială
Total apă uzată
m³/zi 35.938 52.864 64.148 64.148 64.148 64.148 64.148 64.148
colectată
t/an 3.820 5.620 6.819 6.819 6.819 6.819 6.819 6.819
(CBO5)
Tabel 3.5-31: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Bacău
3.5.6.42 Saucesti. Gruparea Bacău (BC_031)
Saucesti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.208 2.208 2.208 2.208 2.208
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 27 27 27 27 27
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 388 388 388 388 388
colectată
t/an 0 0 0 48 48 48 48 48
(CBO5)
Tabel 3.5-31: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Saucesti

3.5.6.43 Luizi Calugara (BC_032)
Luizi Calugara 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 80 80 80 5.892 5.892 5.892 5.892 5.892
conectată
Apă uzată
m³/zi 1 1 1 72 72 72 72 72
industrială
Total apă uzată
m³/zi 14 14 14 1.034 1.034 1.034 1.034 1.034
colectată
t/an 2 2 2 129 129 129 129 129
(CBO5)
Tabel 3.5-32: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Luizi Calugara
3.5.6.44 Gârleni (BC_033)
Gârleni 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.393 2.393 2.393 2.393 2.393
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 27 27 27 27 27
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 420 420 420 420 420
colectată
t/an 0 0 0 52 52 52 52 52
(CBO5)
Tabel 3.5-33: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Gârleni
3.5.6.45 Lespezi. Gârleni (BC_033)
Lespezi 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 4.837 4.837 4.837 4.837 4.837
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 37 37 37 37 37
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 849 849 849 849 849
colectată
t/an 0 0 0 106 106 106 106 106
(CBO5)
Tabel 3.5-33: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Lespezi

3.5.6.46 Buhuşi (BC_034)
Buhuşi 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 13.134 20.438 25.307 25.307 25.307 25.307 25.307 25.307
conectată
Apă uzată
m³/zi 1.634 2.543 3.148 3.148 3.148 3.148 3.148 3.148
menajeră
Apă uzată
m³/zi 467 727 901 901 901 901 901 901
industrială
Apă de infiltraŃie m³/zi 630 981 1.215 1.215 1.215 1.215 1.215 1.215
Total apă uzată
m³/zi 2.732 4.251 5.264 5.264 5.264 5.264 5.264 5.264
colectată
Încărcare
t/an 288 448 554 554 554 554 554 554
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-34: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Buhuşi
3.5.6.47 Racova. Gruparea Buhuşi (BC_034)
Racova 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.453 2.453 2.453 2.453 2.453
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 301 301 301 301 301
menajeră
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 30 30 30 30 30
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 431 431 431 431 431
colectată
Încărcare
t/an 0 0 0 54 54 54 54 54
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-34: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Racova
3.5.6.48 Blăgeşti. Gruparea Buhuşi (BC_034)
Blăgeşti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Racordat la SEAU Pers 0 0 0 6.622 6.622 6.622 6.622 6.622

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 7.063 7.063 7.063 7.063 7.063
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 894 894 894 894 894
menajeră
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 60 60 60 60 60
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 1.240 1.240 1.240 1.240 1.240
colectată
Încărcare
t/an 0 0 0 155 155 155 155 155
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-34: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Blăgeşti

3.5.6.49 Moineşti (BC_035)
Moineşti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 16.430 22.990 27.363 27.363 27.363 27.363 27.363 27.363
conectată
Apă uzată
m³/zi 2.283 3.195 3.802 3.802 3.802 3.802 3.802 3.802
menajeră
Apă uzată
m³/zi 328 460 547 547 547 547 547 547
industrială
Apă de infiltraŃie m³/zi 783 1.096 1.305 1.305 1.305 1.305 1.305 1.305
Total apă uzată
m³/zi 3.395 4.750 5.654 5.654 5.654 5.654 5.654 5.654
colectată
Încărcare
t/an 360 503 599 599 599 599 599 599
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-35: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Moineşti
3.5.6.50 Zemes. Gruparea Moineşti (BC_035)
Zemes 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 4.356 4.356 4.356 4.356 4.356
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 535 535 535 535 535
menajeră
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 53 53 53 53 53
industrială
Total apă uzată
M³/zi 0 0 0 764 764 764 764 764
colectată
Încărcare
t/an 0 0 0 95 95 95 95 95
poluantă (CBO5)
Tabel 3.5-35: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Zemes
3.5.6.51 Palanca (BC_036)
Palanca 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 8.673 8.673 8.673 8.673 8.673
conectată
Apă uzată menajeră M³/zi 0 0 0 1.171 1.171 1.171 1.171 1.171
Apă uzată
M³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Apă de infiltraŃie M³/zi 0 0 0 351 351 351 351 351
Total apă uzată
M³/zi 0 0 0 1.522 1.522 1.522 1.522 1.522
colectată
t/an 0 0 0 190 190 190 190 190
(CBO5)
Tabel 3.5-36: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Palanca

3.5.6.52 Ghimeş (BC_037)
Ghimeş 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 3.583 3.583 3.583 3.583 3.583
conectată
Apă uzată menajeră M³/zi 0 0 0 484 484 484 484 484
Apă uzată
M³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Apă de infiltraŃie M³/zi 0 0 0 145 145 145 145 145
Total apă uzată
M³/zi 0 0 0 629 629 629 629 629
colectată
t/an 0 0 0 78 78 78 78 78
(CBO5)
Tabel 3.5-37: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Ghimeş
3.5.6.53 Caiuti (BC_038)
Caiuti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 3.289 3.289 3.289 3.289 3.289
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 577 577 577 577 577
colectată
t/an 0 0 0 72 72 72 72 72
(CBO5)
Tabel 3.5-38: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Caiuti
3.5.6.54 CoŃofăneşti (BC_039)
CoŃofăneşti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.040 2.040 2.040 2.040 2.040
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 358 358 358 358 358
colectată
t/an 0 0 0 45 45 45 45 45
(CBO5)
Tabel 3.5-39: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea CoŃofăneşti

3.5.6.55 Magiresti (BC_045)
Magiresti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 2.534 2.534 2.534 4.058 4.058 4.058 4.058 4.058
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 445 445 445 712 712 712 712 712
colectată
t/an 55 55 55 89 89 89 89 89
(CBO5)
Tabel 3.5-45: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Magiresti
3.5.6.56 Bucsesti (BC_059)
Bucsesti 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 2.215 2.215 2.215 2.215 2.215
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 389 389 389 389 389
colectată
t/an 0 0 0 49 49 49 49 49
(CBO5)
Tabel 3.5-59: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Bucsesti
3.5.6.57 Poduri (BC_060)
Poduri 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Total populaŃie
P.E. 0 0 0 4.491 4.491 4.491 4.491 4.491
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 788 788 788 788 788
colectată
t/an 0 0 0 98 98 98 98 98
(CBO5)
Tabel 3.5-60: Debite şi încărcări apă uzată – aglomerarea Poduri

3.5.6.58 Alte zone
Alte zone 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Racordat la
pers 0 0 0 10.298 40.649 71.000 131.701 192.403
SEAU
Total populaŃie
P.E. 0 0 0 10.298 40.649 71.000 131.701 192.403
conectată
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 1.339 5.284 9.230 17.121 25.012
menajeră
Apă uzată
m³/zi 0 0 0 0 0 0 0 0
industrială
Apă de infiltraŃie m³/zi 0 0 0 402 1.585 2.769 5.136 7.504
Total apă uzată
m³/zi 0 0 0 1.740 6.870 11.999 22.258 32.516
colectată
Încărcare
poluantă t/an 0 0 0 226 890 1.555 2.884 4.214
(CBO5)
Tabel 3.5-60: Debite şi încărcări apă uzată – Alte zone

3.6 Concluzii
Tabelul următor oferă o scurtă prezentare a proiecŃiei privind cererea de apă pentru
JudeŃul Bacău.
JudeŃul Bacău 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Conectată la sistem
pers
alimentare apă 359.874 496.365 567.739 637.307 689.932 707.877 703.488 689.541
Total populaŃie
% 54.88 68.90 78.88 88.69 95.89 99.49 100 100
conectată
Cerere menajeră m³/zi 46.888 54.600 62.451 70.104 75.563 77.867 77.384 75.850
Cerere non-menajeră m³/zi 27.443 30.440 33.468 36.278 38.025 38.738 38.505 37.962
Pierderi apă m³/zi 16.210 18.759 21.351 23.866 25.637 26.375 26.196 25.669
Cerere totală m³/zi 90.541 103.799 117.270 130.248 139.224 142.979 142.085 139.481
Tabel 3.6-1: Cerere apă JudeŃ Bacău
Tabelul următor oferă o scurtă prezentare a proiecŃiei privind debitul şi încărcarea apelor
uzate pentru JudeŃul Bacău.
Bacău 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037
Total populaŃie
P.E. 293.640 424.720 512.106 705.075 735.425 765.776 826.478 887.179
conectată
Apă uzată menajeră m³/zi 32.500 46.809 56.348 80.598 84.544 88.490 96.381 104.272
Apă uzată industrială m³/zi 13.636 19.962 24.179 25.929 25.929 25.929 25.929 25.929
Total apă uzată
m³/zi 59.976 86.802 104.685 138.485 143.614 148.743 159.002 169.260
colectată
t/an 6.431 9.301 11.215 15.441 16.106 16.770 18.100 19.429
(CBO5)
Tabel 3.6-2: Debite şi încărcări apă uzată – JudeŃul Bacău
Conform calendarului de implementare rata de conectare a persoanelor echivalente va

creşte în intervalul 2010 – 2037 cu 636.000 P.E.
Comparativ cu anul bază 2007 cu 251.272 persoane deja conectate, rata de conectare a
cetăŃenilor (persoane) la un sistem centralizat de colectare a apelor uzate va creşte de la
35 % până în 2015 cu 110.000 persoane, respectiv 50 %.

MASTER PLAN JUDEł BACĂU OBIECTIVE NAłIONALE ŞI JUDEłENE
CAPITOLUL 4
OBIECTIVE NAłIONALE
ŞI JUDEłENE
ILF/I D:\A895\1.Master_Plan_Phase\4.BACAU\4.WORD-VERSION-RO\1.Partea-Scrisa\RO_bc_chapter4_rev1_d.doc
CUPRINS
4 OBIECTIVE NAłIONALE ŞI JUDEłENE 4-1
4.1 Abstract 4-1
4.2 Obiective naŃionale în domeniul apei potabile şi apei uzate 4-2
4.2.1 Alimentare cu apă 4-3
4.2.2 Apă uzată 4-4
4.3 Trimiteri la strategii şi planuri naŃionale şi regionale şi alte documente relevante 4-4
4.4 Obiective Ńintă la nivel de judeŃ în sectorul apei şi canalizării 4-7
4.4.1 Alimentare cu apă 4-7
4.4.2 Apă uzată 4-7
4.4.3 Depozitarea nămolului 4-9
4.5 Concluzii 4-11
TABELE
Tabel 4.2-1: Termene limită pentru conformare 4-3

Tabel 4.3-1: Obiective de mediu 4-6
Tabel 4.4-1: Date limită de conformare pentru colectare/epurare ape uzate 4-8
Tabel 4.4-2: DistribuŃia populaŃiei în comune cu mărimi şi rate de conectare diferite 4-8
Tabel 4.4-3: Listă indicatori pentru Bacău 4-9
4 OBIECTIVE NAłIONALE ŞI JUDEłENE
Obiectivul general în domeniul mediului este de a îmbunătăŃii standardul de viaŃă şi

calitatea mediului, punând un accent special pe conformarea la acquis-ul de mediu în
conformitate cu Programul OperaŃional Sectorial - Mediu (POS Mediu).
Unul din obiectivele principale este de a reduce diferenŃele la nivelul infrastructurii de

mediu (servicii de apă şi canalizare) existente între UE şi România, atât în termeni
calitativi, cât şi cantitativi. Acest demers ar trebui să ducă la servicii mai eficiente şi mai
eficace, care iau întru-totul în calcul principiul dezvoltării durabile şi principiul „poluatorul
plăteşte”.
4.1 Abstract
Obiectivele judeŃului trebuie să fie în conformitate cu obiectivele la nivelul României,

definite în Tratatul de Aderare, Planurile de implementare etc. Referitor la obiectivele
relevante pentru domeniul apei, sarcina de îmbunătăŃire a accesului la infrastructura de
apă prin furnizarea de servicii de apă şi canalizare va trebui finalizată în cazul oraşelor şi
municipiilor până în 2015, iar în cazul comunităŃilor rurale până în anul 2018 cel mai
târziu.
Pe baza datelor urbane, socio-economice şi infrastructurale, cu referinŃă geografică, s-a

realizat o analiză pentru determinarea nevoilor de furnizare de servicii în sectoarele apei
potabile şi apei uzate.
Abordarea privind colectarea şi tratarea apelor uzate este determinată de datele de

conformare până la care trebuie atinse standarde înalte privind calitatea efluentului. În
conformitate cu aceste condiŃii, trebuie să se ajungă în primul rând la un proces
îmbunătăŃit de tratare a apelor uzate, demers care trebuie să fie coroborat cu măsuri de
reabilitare hidraulică pentru reŃelele de colectare existente.
Reducerea în mod eficient a apei de infiltraŃie reprezintă unul dintre subiectele

importante avute în vedere în cadrul măsurilor de reabilitare, cu obiectivul de a spori
eficienŃa de tratare a staŃiilor de epurare. În ceea ce priveşte starea reŃelelor existente în
JudeŃul Bacău, trebuie să se ia în calcul un anumit volum de apă de infiltraŃie.
În ceea ce priveşte alimentările cu apă, reŃelele publice existente de alimentare cu apă

sunt în general alimentate cu apă adecvată cantitativ şi calitativ, în timp ce multe dintre
forajele publice locale (adesea situate în interiorul localităŃilor şi în apropierea străzilor)
sunt poluate cu nitraŃi şi alte substanŃe. Pierderile de apă în reŃelele vechi sunt foarte
mari.
Pentru conformare, comunele au nevoie de reŃele cu resurse suficiente. Multe dintre

aceste reŃele trebuie să fie incluse în Faza 1 (2008-2015) pentru planul de investiŃii pe
termen lung, întrucât 2015 este termenul limită pentru conformare potrivit directivei
pentru apă potabilă. Prin implementarea acestei strategii, la sfârşitul Fazei 1 se ajunge la
o rată de conectare la reŃele de apă de 79 %, valoare considerabil mai mare decât rata
de conectare de 70 % (criterii POS).
Ca urmare a costurilor ridicate pentru transport, se preferă sistemele de alimentare cu

apă provenind din surse locale. Sunt necesare zone de protecŃie pentru astfel de surse
şi, în consecinŃă, trebuie urmată o politică de agricultură durabilă. După reducerea
pierderilor foarte mari existente în cadrul reŃelelor, cererea totală viitoare de apă a
judeŃului ar putea fi mai mică decât producŃia curentă de apă.
4.2 Obiective naŃionale în domeniul apei potabile şi apei uzate
Având în vedere obiectivele relevante în domeniul apei, sarcina de îmbunătăŃire a

accesului la infrastructura de apă prin furnizarea de servicii de apă şi canalizare -
conform practicilor şi politicilor UE - în oraşe şi municipii trebuie să fie finalizată până în
2015 iar în cazul comunităŃilor rurale până în 2018 cel mai târziu.
POS Mediu stabileşte următoarele Ńinte:
• Furnizarea de servicii adecvate de apă şi canalizare, la tarife acceptabile, pentru

populaŃia din aglomerări cu mai mult de 2.000 locuitori;
• Furnizarea de servicii adecvate de apă şi canalizare în termeni de calitate în toate
aglomerările urbane;
• ÎmbunătăŃirea gradului de purificare a cursurilor de apă;
• ÎmbunătăŃirea managementului nămolului;
• Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei
Serviciile publice din domeniul apei şi canalizării adesea sunt ineficiente, preponderent
ca urmare a numărului mare de operatori de mici dimensiuni, mulŃi dintre aceştia
gestionând şi diferite alte activităŃi (transport public, termoficare, furnizare locală de
electricitate etc.) şi ca urmare a investiŃiilor insuficiente de-a lungul unor perioade extinse
de timp, managementului defectuos şi lipsei de obiective şi planuri de afaceri pe termen
lung etc.
LegislaŃia română în sectorul apei este în mare parte implementată şi conformă cu

„acquis-ul european”, însă sunt necesare măsuri suplimentare pentru obŃinerea
conformării totale, în particular în cazul comunităŃilor mai mici.
Tratatul de aderare oferă României perioade de tranziŃie pentru conformarea la acquis-ul

Uniunii Europene. Conformarea la Directiva 98/83/CE privind calitatea apei potabile va fi
atinsă până în 2015, în timp ce conformarea la Directiva 91/271/CEE privind colectarea,
epurarea şi deversarea apelor uzate orăşeneşti va fi realizată conform termenelor
prezentate în tabelele de mai jos.
În consecinŃă, măsurile propuse, în special cele care sunt considerate drept esenŃiale în
prima fază de finanŃare, vizează maximizarea beneficiilor de mediu şi îmbunătăŃirea
standardelor serviciilor de apă şi canalizare. Sunt preconizate îmbunătăŃiri specifice
privitoare la:
• Imaginea publică a serviciilor de apă şi implicit disponibilitatea consumatorilor de a

plăti pentru serviciile prestate;
• Securitatea operării prin înlocuirea echipamentelor mecanice şi electrice învechite şi
deteriorate;
• SiguranŃa operatorului şi publicului;
• EficienŃa facilităŃilor de tratare.
4.2.1 Alimentare cu apă
Conform Tratatului de aderare au fost stabilite următoarele termene limită pentru

implementare în vederea îndeplinirii parametrilor calitativi stipulaŃi în reglementarea CE
98/83/CE. Conform POS, 70 % din populaŃie va fi conectată până în 2015 la servicii de
apă în sistem regional.
Acquis Mărime aglomerare (S) Parametri Dată conformare la
communautaires Directive
Cap. 22
Apă potabilă
10.000 loc. > S Oxidabilitate
100.000 loc. > S > 10.000 loc. Oxidabilitate, turbiditate
Oxidabilitate, amoniu, 31.12.2010
S > 100.000 loc. aluminiu, pesticide, fier şi
mangan
Amoniu, nitraŃi, turbiditate,

10.000 loc. > S aluminiu, fier, plumb,
cadmiu şi pesticide
31.12.2015
Amoniu, nitraŃi, aluminiu,
100.000 loc. > S > 10.000 loc. fier, plumb, cadmiu,
pesticide, mangan
Notă: oxidabilitate (5 mg/l)
Dată conformare
POS - Mediu Parametrii Valoare Ńintă
la valoarea Ńintă
Apă potabilă PopulaŃia conectată la servicii
>70% 2015
de apă în sistem regional
Tabel 4.2-1: Termene limită pentru conformare
Aşa cum s-a văzut în Capitolul 2, analizele de apă disponibile pentru sistemele existente
sunt proaste şi departe de a fi conforme cu cerinŃele reglementării CE 98/83/CE. În
acelaşi timp prevederile din Tratatul de aderare fac trimitere la standardele de calitate a
apei. Deşi puŃinele date puse la dispoziŃie de către principalii operatori indică o stare de
conformare, analizele viitoare mai detaliate ar putea indica existenŃa unor probleme.
Pentru apa din puŃuri publice individuale (care este singura sursa disponibilă de apă în
multe comunităŃi rurale) investigaŃiile realizate în 2007 au demonstrat că 55 din 85 de
comune prezintă un nivel insuficient al calităŃii apei. Astfel de comune vor necesita şi ele
reŃele cu surse suficiente de alimentare pentru atingerea conformării.
În lumina acestei situaŃii, aceste reŃele vor trebuie incluse în Faza 1 (2008-2015) pentru
planul de investiŃii pe termen lung. Prin implementarea acestei strategii, la sfârşitul Fazei
1 se ajunge la o rată de conectare de 79 %, valoare considerabil mai mare decât rata de
conectare de 70 % (criterii POS) şi în plus „criteriul conformării totale” este superior
„criteriilor POS”.
4.2.2 Apă uzată
Referitor la colectarea şi epurarea apelor uzate, se preconizează atingerea următoarelor

obiective Ńintă:
• extinderea/reabilitarea reŃelelor de canalizare

• construirea/modernizarea staŃiilor de epurare
• construirea/reabilitarea facilităŃilor de tratare a nămolului
• furnizarea unui sistem de colectare a apei uzate pentru rezidenŃii din zone urbane şi
rurale suficient concentrate în combinaŃie cu facilităŃi adecvate de epurare a apelor
uzate.
Conform prevederilor Directivei UE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti (EU
UWWTD), zona României este considerată zonă sensibilă şi astfel sunt aplicabile cerinŃe
mai stringente privind îndepărtarea nutrienŃilor în cazul StaŃiilor de epurare care
deservesc o populaŃie echivalentă de mai mult de 10.000 p.e.
Pentru conformarea la aceste cerinŃe, România a elaborat un Plan şi un Program de

Implementare pentru apă uzată, cu obiective Ńintă particulare pentru fiecare aglomerare
cu mai mult de 2.000 p.e.
Oraşele, municipiile şi aglomerările cu mai mult de 10.000 p.e. trebuie să fie incluse în
Faza 1, ceea ce presupune atingerea conformării până în 2015. Toate aglomerările
cuprinzând între 2.000 şi 10.000 p.e. trebuie avute în vedere în Faza a 2-a (date de
conformare 2015 - 2018). Orice aglomerare cu mai puŃin de 2.000 p.e. este parte a Fazei
a 3-a (conformare până în 2037).
4.3 Trimiteri la strategii şi planuri naŃionale şi regionale şi alte documente relevante
Conştientizând deficienŃele existente în sectorul apei şi canalizării în legătură cu

atingerea obiectivelor naŃionale, Consiliul JudeŃean recunoaşte nevoia de a adopta
măsuri în consecinŃă.
Astfel, îmbunătăŃirile la nivelul sectorului alimentărilor cu apă şi colectării/tratării apelor

uzate au fost declarate în mod explicit drept obiectiv predominant. În acest context,
Consiliul JudeŃean a implementat o serie de proiecte finanŃate atât din fonduri naŃionale,
cât şi internaŃionale.
Referitor la alimentarea cu apă, au fost derulate proiecte importante în mediul urban şi

lucrări de implementare în 45 de comune din mediul rural, finanŃate din fonduri naŃionale
şi internaŃionale. Pentru estimarea investiŃilor necesare cuprinse în prezentul Master
Plan se pleacă de la premisa că proiectele în derulare vor fi finalizate cu succes în
următorii 2 ani.
Contextul hidrografic
Planul de management al bazinului hidrografic este cel mai important instrument pentru
implementarea Directivei Cadru pentru apă 2000/60/UE.
Planul pentru zona hidrografică a râului Siret, vizează atingerea „stării bune” a apelor
până în 2015; aceasta va asigura aceleaşi condiŃii pentru toŃi cetăŃenii, din punct de
vedere al apei. Acest plan va fi integrat în Planul NaŃional de Management al României,
care este parte a Planului de Management al Dunării (PMDHD).
Raportul din 2004 privind Planul de management al bazinului hidrografic Siret a

fost realizat pentru a răspunde obligaŃiilor de raportare către Comisia Europeană, aşa
cum este definit în Directiva Cadru pentru apă, Articolul 5, Anexa II şi Anexa III, privind
prima evaluare şi caracterizarea zonei hidrografice a Râului Siret. De asemenea, sunt
oferite informaŃii privind progresele înregistrate în procesul de implementare a Articolului
6 şi Anexei IV, privind înregistrarea zonelor protejate, precum şi progresele înregistrate
în domeniul informării şi consultării publice, aşa cum este stipulat de Articolul 14 al
Directivei.
Principalul obiectiv al acestei analize este de a evalua statutul apelor de suprafaŃă şi

subterane şi de a identifica emisarii „supuşi riscurilor” pentru care obiectivele de mediu
nu vor fi întrunite.
În etapa următoare, folosind rezultatele evaluări Raportului din 2004, reŃeaua de

monitorizare va fi dezvoltată (01.07.2007) şi vor fi produse programe de măsuri pentru
atingerea obiectivului „stării bune” a apelor până în 2015.
Raportul din 2004 privind Planul NaŃional de Management al Apei a fost aprobat de către
Ministrul Mediului în 2005 şi trimis UE; acesta conŃine cele 11 bazine hidrografice ale
României, inclusiv bazinul hidrografic Siret.
Versiunea finală a acestui plan va fi finalizată în 2009, după consultări şi sesiuni de

informare publică, cu publicare şi revizuire la fiecare 6 ani.
Termenele limită propuse pentru atingerea obiectivelor şi Ńintelor de mediu sunt

prezentate mai jos:
Atingerea obiectivelor de mediu Art . din Directiva Termen limită pentru

2000/60/CEE implementare
„Starea bună” a apelor de suprafaŃă 4 (1a) Dec. 2015
„Starea bună” a apelor subterane 4(1b) Dec. 2015
Conformarea la obiectivele pentru zonele 4(1c) Dec. 2015
protejate
Derogare pentru atingerea obiectivelor 4(4) Dec. 2021/2027
Recuperare a costurilor pentru serviciile de 9(1) 2010
apă
Tabel 4.3-1: Obiective de mediu
Contextul mediului înconjurător
Obiectivele specifice ale POS - Mediu privind apa/apa uzată vizează îmbunătăŃirea
calităŃii şi accesului la infrastructura de apă şi canalizare prin asigurarea de servicii de
apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi prin stabilirea de structuri
regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/canalizare.
Principalele investiŃii ale proiectului vor fi finanŃate sub Axa Prioritară 1 „Extinderea şi
modernizarea sistemelor de apă/canalizare” a POS (Programul OperaŃional Sectorial).
Pentru implementarea acestor proiecte în domeniul apei, regionalizarea reprezintă o

condiŃie de bază. Procesul de regionalizare a operatorilor existenŃi în sectorul apei a fost
iniŃiat în perioada programelor SAMTID şi FOPIP. Obiectivul principal al acestora a fost
de a constitui companii de apă capabile să implementeze finanŃarea oferită de UE şi, de
asemenea, capabile să gestioneze celelalte facilităŃi care nu dispun de operatori capabili
să utilizeze adecvat fondurile UE. Cu ocazia unei reuniuni extinse cu toŃii factorii
decizionali şi acŃionarii, desfăşurată în octombrie 2007 la Consiliul JudeŃean Bacău, a
fost prezentată şi subliniată necesitatea constituirii unei companii regionale de operare
pentru a putea primi fonduri europene.
În prezent, cea mai mare parte a nămolului din staŃiile de epurare este tratat prin diferite
metode şi în general este depozitat pe paturi de uscare din cadrul staŃiilor de epurare.
Doar cantităŃi foarte reduse sunt utilizate în agricultură ca şi îngrăşământ. Este încurajată
folosirea nămolului de epurare în agricultură, în conformitate cu HG 344/2004 privind
folosirea în agricultură a nămolului provenit din staŃiile de epurare şi, de asemenea, este
încurajată recurgerea la practici eficiente de depozitare a acestui deşeu în rampe de
deşeuri solide.
Axa prioritară 2 se referă la deşeuri, în special deşeuri municipale – „Dezvoltarea de

sisteme durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăŃirea managementului
deşeurilor şi reducerea numărului de vechi zone poluate într-un număr minim de 30 de
judeŃe până în 2015”. Implementarea de sisteme integrate de management al deşeurilor

în acele judeŃe va oferi o soluŃie şi pentru un management eficient al nămolurilor din
staŃiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti.
Proiecte complementare pentru aglomerări rurale
Proiectele pentru investiŃii în infrastructură şi îmbunătăŃirea accesului populaŃiei rurale la

servicii publice de apă/canalizare sunt finanŃate din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală, Axa III – „Calitatea vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei
rurale” măsura 322 „Reabilitarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăŃirea serviciilor de bază
pentru economia şi populaŃia rurală şi valorificarea moştenirii rurale”. Astfel de proiecte
iau în calcul zonele rurale cu o mărime de până la 10.000 p.e.
4.4 Obiective Ńintă la nivel de judeŃ în sectorul apei şi canalizării
4.4.1 Alimentare cu apă
Obiectivele Ńintă naŃionale vor fi adaptate pentru JudeŃul Bacău.
Obiectivele de calitate a apei furnizate cuprinse în Tratatul de aderare vor duce la

direcŃionarea de investiŃii în comune fără reŃele de apă şi care se confruntă cu o calitate
inadecvată a apei din puŃuri. Pentru comune care se confruntă cu o calitate inadecvată a
apei din puŃuri însă care dispun de reŃele adecvate de alimentare, conectarea
consumatorilor la aceste reŃele va duce la atingerea obiectivului de conformare. În multe
puŃuri publice nivelul de oxidare şi conŃinutul de nitrat sunt peste limitele stabilite.
Termenul limită pentru atingerea obiectivului privind oxidarea este anul 2010, în timp ce
termenul limită pentru nitrat este anul 2015.
Obiectivul POS vizează ajungerea la o rată de conectare de 70% la sistemele de

furnizare centralizată de apă până în 2015. Rata prezentă de conectare este de 47%.
Dacă cele 8 aşezări urbane (oraşe) ar fi complet conectate, atunci rata de conectare ar
creşte la 55%. łinta de 70% ar putea fi atinsă prin selectarea acelor 17 comune rurale cu
cel mai mare efect asupra ratei de conectare. Un tabel cu ierarhizarea acestora este
prezentat în Anexa C4.3.
Trebuie să se realizeze o alimentare continuă cu apă (24 h/zi) la o presiune minimă de

0,15 MPa (1,5 bar).
4.4.2 Apă uzată
JudeŃul Bacău cuprinde 57 de aglomerări pentru apă uzată cu peste 2.000 p.e. care sunt
planificate să întrunească termene limită specifice de conformare la legislaŃia europeană
şi română în domeniul apelor uzate. Datele de conformare respective au fost deja
menŃionate. Lista relevantă pentru JudeŃul Bacău este cuprinsă în acest raport ca Anexa
C1.3.
În cazul grupărilor de aglomerări, se pot aplica diferite termene limită (etapizare) pentru
colectarea şi tratarea apelor uzate. S-a decis că, în cazul în care o aglomerare din Faza
a 2-a este cuprinsă între 2 aglomerări din Faza 1, termenul limită al Fazei 1 va fi relevant
în analizarea aglomerării în cauză din Faza a 2-a, din considerente tehnice.
Următorul tabel prezintă o compilaŃie de date de conformare potrivit Tratatului de aderare

– Articolul 22 şi conform POS Mediu.
Conformare cu
Mărimea aglomerării Dată conformare
Directiva respectivă
31.12.2010 31.12.2013 31.12.2015 31.12.2018
Colectare ape uzate
≥ 2.000 p.e. 61 % 69 % 80 % 100 % 91/271/CEE
≥ 10.000 p.e.
łintă intermediară conform Art. 100 % 91/271/CEE, Art. 3
3, 91/271/CEE
Epurare ape uzate
91/271/CEE, tratare
≥ 2.000 p.e. 51 % 61 % 77 % 100 %
secundară
91/271/CEE, tratare
≥ 10.000 p.e. 100 %
terŃiară
POS Mediu Parametru Valoare Ńintă Dată conformare

Creştere rată conectare a
Apă uzată populaŃiei la sisteme de 70 % 2015
canalizare centralizate
Tabel 4.4-1: Date limită de conformare pentru colectare/epurare ape uzate
Dacă tabelul este din nou prezentat succint conform numărului de aglomerări care
trebuie să se conformeze legislaŃiei europene şi româneşti în diferiŃi ani, se obŃine
imaginea de mai jos.
Tabelul următor prezintă distribuŃia populaŃiei în comune de diferite mărimi şi cu rate

diferite de conectare:
Mărime comună Procent din populaŃia Procent populaŃie Procent populaŃie
totală a judeŃului conectată la reŃeaua de conectată la reŃeaua de
apă apă uzată
[pers] [%] [%] [%]
0 – 2.000 1 45 0
2.000 – 5.000 24 14 3
5.000 – 10.000 27 21 5
10.000 – 100.000 23 71 53
> 100.000 25 84 82
URBAN 46 82 72
RURAL 54 18 3
Tabel 4.4-2: DistribuŃia populaŃiei în comune cu mărimi şi rate de conectare diferite
Se poate vedea că 25 % din populaŃia judeŃului trăieşte în oraşul Bacău, o parte

importantă de 27 % trăieşte în comune cu 5.000-10.000 de locuitori. În oraşul Bacău,
84 % din populaŃie este conectată la un sistem centralizat de alimentare cu apă, în restul
comunităŃile urbane 82 %, iar în comunităŃile rurale doar 18 % din populaŃie este
conectată la un sistem centralizat de alimentare cu apă.
Tabelul de mai jos prezintă o listă de indicatori definiŃi în POS:
Indicator Bază łintă POS łintă pe termen

(2007) (2015) lung (2037)
LocalităŃi care beneficiază de furnizări de la facilităŃi
de apă noi/reabilitate în sistem regional (nr. de 45 54 93
comune)
StaŃii de epurare noi/reabilitate conforme cu acquis-
2 18 65
ul UE1)
PopulaŃie conectată la servicii de apă de bază în
47 70 100
sistem regional
Apă uzată tratată (din volumul total de apă uzată) 1,3 75,3 100
AlŃi indicatori relevanŃi -- -- --
Tabel 4.4-3: Listă indicatori pentru Bacău
1)
Conform Anexei 4 a POS MEDIU – Plan de implementare a Directivei 91/271/CEE
Întrucât POS MEDIU nu se referă direct la fluxurile de apă uzată epurată (în speŃă m³/an)
pentru datele limită menŃionate mai sus, Consultantul leagă debitul teoretic de apă uzată
de populaŃia conectată (p.e.) în POS Mediu Anexele 3 şi 4.1.
Conform Anexei 3 a POS Mediu numai aglomerările Caiuti (5.804 p.e.) şi Podu Turcului
(5.506 p.e.) au fost planificate să fie conforme la nivelul tratării apei uzate la sfârşitul
anului 2007. Comparativ cu un total existent de 901.997 p.e. în 2007, procentul apei
uzate epurate, care potrivit POS trebuie să fie conform cu directivele UE, poate fi calculat
la nivelul de 1,3 %.
Conform Anexei 4.1 a POS MEDIU până la sfârşitul anului 2015 în total 679.636 p.e.
sunt planificate să beneficieze de o situaŃie de conformare, ceea ce creşte procentul
vizat al volumului total de apă uzată epurată la 75,3%.
4.4.3 Depozitarea nămolului
SituaŃia existentă în cazul depozitării nămolului în JudeŃul Bacău este caracterizată de

următoarele:
• Dovezi incerte privind cantităŃile şi calitatea reală a nămolului produs în staŃiile de

epurare;
• Depozitarea nămolului în rampe care nu sunt conforme cu cerinŃele naŃionale şi UE.
Mai mult, operarea locaŃiilor de depozitare a deşeurilor din mediul rural va fi posibil
stopată în viitor în cazul în care nu vor fi respectate normele sanitare pentru rampele de
depozitare (rezoluŃia 349/2005).
Practica de depozitare a nămolurilor insuficient tratate în rampe de depozitare

inadecvate ar putea fi considerată drept una de mare risc pentru apele de suprafaŃă şi
subterane şi în consecinŃă pentru pânza freatică.
AgenŃii poluanŃi din nămol, în special substanŃele non-biodegradabile cât şi nutrienŃii ar

putea fi „spălate” în timp în condiŃii chimice imprevizibile în cadrul rampei de depozitare
şi astfel ar putea contamina apele de suprafaŃă şi subterane prin intermediul scurgerilor
de levigat din rampă.
UE a implementat reglementări privind apa potabilă şi apa uzată şi privind folosirea

nămolului în scopuri agricole. Nămolul este bogat în nutrienŃi precum azot şi fosfor şi
conŃine materii organice de valoare care sunt utile atunci când nămolul este împrăştiat
pe soluri sărăcite sau subiect al unor fenomene de eroziune. Materiile organice şi
nutrienŃii sunt două elemente principale care duc la un îngrăşământ util şi eficient şi
totodată reprezintă un ameliator organic.
Trebuie realizată o strategie de depozitare a nămolului cu ocazia studiilor de fezabilitate

pentru asigurarea unui concept flexibil pentru viitor şi pentru a crea opŃiuni diferite de
depozitare.
În general, nămolul produs de staŃiile de epurare poate suporta un proces de reducere

volumetrică prin procedee termice sau poate fi evacuat pentru depozitare finală. Pentru
nămolul obŃinut în JudeŃul Bacău sunt disponibile următoarele alternative:
• Reducere volumetrică prin procedee termice, de exemplu incinerare sau co-

incinerare
• Depozitare în rampe de depozitare deşeuri
• Compostare
• Refolosire în agricultură
• Refolosire în silvicultură
Managementul viitor al nămolului necesită opŃiuni diferite, însă din punct de vedere
economic, energetic şi de mediu nămolul generat de staŃiile de epurare trebuie refolosit.
Cea mai mare parte a statelor europene practică folosirea nămolului în agricultură.
Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesar să se elaboreze un sistem de
management de calitate pentru asigurarea faptului că nivelul de calitate al nămolului este
conform cu legislaŃia română şi europeană.
Cu toate acestea, trebuie comparate diferitele alternative privind managementul

nămolului, iar avantajele şi dezavantajele ar trebuie discutate şi analizate. După
prezentarea succintă a rezultatelor Consultantul poate realiza o Strategie de
management al nămolului.
4.5 Concluzii
Alimentare cu apă
Abordarea privind alimentarea cu apă este influenŃată preponderent de următoarele

criterii:
1. respectarea datelor de conformare pentru calitatea apei potabile

2. implementarea de proiecte integrate (alimentare cu apă, evacuare apă uzată)
3. determinarea proiectelor de alimentări cu apă pe baza proiectelor dominante din
sectorul apelor uzate
Criteriul 1 face trimitere la investiŃii în zonele rurale, unde se întâlnesc în mare parte
problemele de calitate, în timp ce Criteriile 2 şi 3 fac trimitere la investiŃii în zonele
urbane, unde sistemele de apă proiectate pentru un număr important de locuitori pot fi
implementate într-o manieră eficientă ca şi costuri.
Pentru o decizie privind investiŃiile prioritare, întrunirea criteriilor 2 şi 3 duce la selectarea

de aglomerări peste 10.000 p.e. şi la un volum investiŃional net necesar de 13 milioane
Euro (= sumă a proiectelor prioritare recomandate pentru finanŃare prin Fondul de
Coeziune, vezi Anexa C1.4, partea de alimentare cu apă). Îndeplinirea Criteriului 1,
reprezentat de respectarea datelor de conformare privind alimentările cu apă, va
necesita investiŃii mai mari decât cele prevăzute curent (204 milioane Euro, vezi Anexa
C1.3 şi D3.2, Faza 1).
Apă uzată
Abordarea privind colectarea şi epurarea apelor uzate este determinată şi ea de datele

de conformare până la care trebuie implementate standarde ridicate privind efluentul. În
conformitate cu aceste condiŃii, în primul rând trebuie să se ajungă la o epurare
îmbunătăŃită, care trebuie să fie integrată cu măsuri de reabilitare hidraulică pentru
reŃelele de colectare existente.
Măsurile includ:
1. reducerea într-o manieră eficientă a infiltrărilor în sistemele de colectare a apelor

uzate;
2. operarea eficientă a facilităŃilor de epurare existente;
3. eliminarea oricăror riscuri posibile de contaminare de la consumatori non-casnici; şi
4. creşterea ratei de conectare.
În acest context se face referire la Capitolul 5, care explică opŃiunile posibile legate de
formarea aglomerărilor şi face sugestii privind cele mai favorabile ierarhizări de măsuri.
MASTER PLAN JUDEł BACĂU ANALIZA OPłIUNILOR
CAPITOLUL 5
Analiza opŃiunilor
CUPRINS
5 ANALIZA OPłIUNILOR 5
5.1 Abstract 5
5.1.1 Definirea aglomerărilor 5
5.1.2 Analiza opŃiunilor 6
5.2 Abordare strategică pentru definirea aglomerărilor 7
5.2.1 ConsideraŃii generale privind Directiva apelor uzate 7
5.2.2 ConsideraŃii specifice şi parametrii relevanŃi 9
5.2.2.1 Parametrii relevanŃi pentru definirea aglomerărilor 9
5.2.2.2 Metodologia de calculare a populaŃiei echivalente (p.e.) 11
5.2.3 Definirea aglomerărilor şi grupurilor de aglomerări 12
5.2.3.1 Definirea liniei de graniŃă a unei aglomerări 13
5.2.4 Gruparea aglomerărilor 14
5.2.5 Zone de alimentare cu apă şi aglomerări 15
5.3 Analiza opŃiunilor pentru apă uzată 17
5.3.1 Metodologie şi ipoteze 17
5.3.1.1 SoluŃii tehnice 17
5.3.1.2 Costuri de investiŃii 17
5.3.1.3 Costuri de operare şi întreŃinere 18
5.3.1.4 Calculul Valorii Prezente Nete (VPN) 18
5.3.2 Exemplu detaliat de analiză a opŃiunilor 18
5.3.3 Etapizarea investiŃiilor în grupuri de aglomerări 22
5.3.4 Sumar al opŃiunilor selectate (grupări) 23
5.3.5 Colectarea şi tratarea apelor uzate în zonele rurale (alte zone) 30
5.3.6 Conectarea de aglomerări din JudeŃul Harghita 31
5.4 Analiza opŃiunilor pentru alimentarea cu apă 32
5.4.1 Metodologie şi ipoteze 32
5.4.1.1 Abordare generală pentru JudeŃul Bacău 32
5.4.1.2 OpŃiuni de alimentare pe termen lung 32
5.4.1.3 DistanŃa critică de alimentare şi crearea de zone tampon ale aşezărilor 33
5.4.1.4 Costuri de investiŃie pentru componente de alimentare cu apă 34
5.4.1.5 Costuri de operare şi întreŃinere 36
5.4.1.6 Calcularea valorii prezente nete (VPN) 36
5.4.2 Identificare şi selectare a opŃiunilor de alimentare 36
5.4.2.1 Zona de alimentare cu apă W10 37
5.4.2.2 Zonele de alimentare cu apă W13 şi W15 40
5.4.2.3 Zonele de alimentare cu apă W14 şi W16 44
TABELE
Table 5.2-1: Prezentare succintă a cerinŃelor Directivei 91/271/EEC 9

Tabel 5.2-2: Alocare valori p.e. pentru aglomerări rurale 12
Tabel 5.2-3: RepartiŃia populaŃiei în toate aşezările din JudeŃul Bacău 12
Tabel 5.2-4: Listă finală a zonelor de alimentare cu apă identificate 16
Tabel 5.3-1: Rezultatul analizei opŃiunilor (gruparea Buhuşi) 21
Tabel 5.3-2: Rezultatele analizei opŃiunilor (toate grupurile de aglomerări, JudeŃul Bacău) 30
Tabel 5.4-1: Costuri unitare pentru investiŃii alimentare cu apă în [€] – An bază 2008 36
Tabel 5.4-2: Comunele şi locuitorii incluşi în zona de alimentare W10 37
Tabel 5.4-3: Cerere apă pentru comunele din zona de alimentare W10 38
Tabel 5.4-4: Conducte de transport pentru W10 incluse în OpŃiunea 1 39
Tabel 5.4-5: InvestiŃii totale calculate pentru OpŃiunea 1 (zona de alimentare W10) 39
Tabel 5.4-6: InvestiŃii totale calculate pentru OpŃiunea 2 (zona de alimentare W10) 40
Table 5.4-7: Calcul valoare prezentă netă pentru opŃiunile studiate (zona de alimentare W10)40
Table 5.4-10: Conducte de transport pentru W10 incluse în OpŃiunea 1 42
Tabel 5.4-11: InvestiŃii totale calculate pentru OpŃiunea 1 (zona de alimentare W13, W15) 43
Tabel 5.4-12: InvestiŃiile totale calculate pentru OpŃiunea 2 (zonele de alimentare W15, W18) 43
Tabel 5.4-13: Calcularea VPN pentru opŃiunile studiate (zonele de alimentare W13, W15) 44
Table 5.4-15: Comunele şi locuitorii incluşi în zona de alimentare W16 45
Tabel 5.4-16: Conductele de transport pentru W14 şi W16 incluse în OpŃiunea 1 46
Tabel 5.4-17: InvestiŃiile totale calculate pentru opŃiunea 1 (Zonele de alimentare W14, W16) 47
Tabel 5.4-18: InvestiŃiile totale calculate pentru opŃiunea 2 (Zonele de alimentare W14, W16) 47
Tabel 5.4-19: Calcularea VPN pentru opŃiunile studiate (Zonele de alimentare W14,W16) 48
FIGURI
Figura 5.2-1: Exemplu de definire a graniŃelor unei aglomerări 13

Figura 5.2-2: Exemplu de definire a liniei de grupare 15
Figura 5.2-3: Exemplu de zonă de alimentare cu apă (W10, Damieneşti – Plopana 16
Figura 5.3-1: Detalii OpŃiunea 1 19
Figura 5.3-2: Detalii OpŃiunea 2 21
Figura 5.3-3: Etapizare investiŃii – Exemplu gruparea Buhuşi 23
Figura 5.4-1: Exemplu de aşezări cu zone tampon în JudeŃul Bacău 34
Figura 5.4-2: Prezentare generală interconectări (OpŃiunea1: SoluŃia centralizată W10) 38
Figura 5.4-3: Prezentare generală interconectări (OpŃiunea 1: soluŃia centralizată W13 şi W15)42
Figura 5.4-4: Prezentare generală interconectări (OpŃiunea 1: soluŃia centralizată W14 şi W16)46
5 ANALIZA OPłIUNILOR
5.1 Abstract
5.1.1 Definirea aglomerărilor
Definirea aglomerărilor trebuie realizată în conformitate cu Directiva Europeană

91/271/EEC privind epurarea apelor uzare orăşeneşti (UWWTD). Conform definiŃiei
oferite de această Directivă, o aglomerare este o zonă unde populaŃia şi/sau activităŃile
economice sunt suficient de concentrate pentru a permite o colectare şi tratare comună a
apelor uzate.
Aşezările incluse în definirea aglomerărilor au fost alese în conformitate cu POS, Anexa

3, care prezintă toate comunele principale cu date de conformare nu mai târziu de 2015
(Faza 1) sau 2018 (Faza a 2-a). De asemenea, s-a realizat o repartizare a populaŃiei în
judeŃ, ducând la definirea de aglomerări în acest Master Plan pentru toate aşezările cu
2.000 locuitori sau mai mult. Totodată, toate aşezările care dispun deja de reŃele de
colectare şi staŃii de tratare au fost luate în calcul.
Primul pas făcut pentru definirea aglomerărilor a fost identificarea graniŃelor

aglomerărilor. Aici, zonele concentrate existente cât şi zonele de dezvoltare viitoare au
fost incluse în interiorul graniŃelor aglomerării. În etapa următoare, aglomerările definite
au fost reunite în grupuri de aglomerări (clustere). Această grupare serveşte obiectivului
de sporire a gradului de conectare la sistemul de colectare a apei uzate în cea mai
eficientă manieră ca şi costuri.
Pentru JudeŃul Bacău au fost definite şi studiate în detaliu 57 de aglomerări cu peste

2.000 p.e.
JudeŃul BACĂU Număr total

LocalităŃi 509
Grupuri de aglomerări 45
Aglomerări < 2000 p.e. 103
Aglomerări ≥ 2000 – 9,999 p.e. 50
Aglomerări ≥ 10.000 p.e. 7
În sectorul alimentării cu apă, în JudeŃul Bacău au fost identificate 19 zone de
alimentare cu apă întrucât sistemele existente de alimentare cu apă sunt bine
dezvoltate şi mai multe aglomerări deja sunt conectate la un sistem centralizat.
Toate aglomerările pentru apă uzată analizate au fost incluse în zonele de alimentare cu
apă. Mai mult, toate aşezările cu peste 50 de locuitori au fost luate în calcul. (Se face
referire şi la desenele din Anexa E2).
Zonele de alimentare, care acoperă aproape tot judeŃul, au fost supuse unei analize a
opŃiunilor pentru a defini astfel cea mai eficientă soluŃie în termeni ai costurilor.
Rezultatele sunt prezentate în sub-capitolul „Analiza opŃiunilor pentru alimentarea cu
apă”.
5.1.2 Analiza opŃiunilor
Au fost realizate analize ale opŃiunilor pentru alimentarea cu apă şi colectarea-epurarea

apelor uzate. Rezultatele acestor analize de opŃiuni indică opŃiunea alegerii de sisteme
centralizate sau descentralizate de alimentare cu apă şi colectare-epurare a apelor
uzate.
Strategia de determinare a cele mai adecvate soluŃii pentru sectorul apelor uzate a fost
determinată pe baza unei analize de la caz la caz, luând în considerare diferite soluŃii
tehnice viabile.
Decizia privind adoptarea soluŃiei unui sistem comun sau separat s-a bazat pe o analiză
economică prin calculul valorilor prezente nete pentru toate soluŃiile posibile. În cele din
urmă, a fost selectată soluŃia cea mai eficientă în termeni ai costurilor.
Capitolul curent face o prezentare generală a abordării, ipotezelor şi detaliilor

calculaŃiilor. Analiza economică include costurile de investiŃii şi costurile de operare şi
întreŃinere pentru toate elementele relevante. Baza de selectare a soluŃiei preferabile
pentru o grupare de aglomerări este valoarea prezentă netă.
Ca rezultat economic al analizei opŃiunilor soluŃia cu o staŃie de epurare a apei uzate

pentru câteva aglomerări s-a dovedit a fi cea mai eficientă soluŃie ca şi costuri pentru
toate aglomerările investigate. Motivele adoptării unui sistem de colectare şi tratare a
apei uzate centralizat sunt şi costurile de operare şi întreŃinere mai eficiente pentru o
instalaŃie de tratare centrală. Aglomerările cu mai puŃin de 2.000 de p.e. au fost
conectate la un sistem de colectare şi tratare a apelor uzate în cazul în care un colector
principal de colectare al unei aglomerări mai mari trece prin aglomerări sau dacă staŃia
de epurare şi tratare este localizată în aglomerările mai mici .
În funcŃie de datele de conformare diferite şi de locaŃiile geografice specifice ale

aşezărilor, Consultantul propune o etapizare a investiŃiilor în grupurile de aglomerări.
Analiza detaliată a opŃiunilor (a fiecărei opŃiuni în parte) este prezentată în Anexa D4.2.
Rezultatele finale ale analizei opŃiunilor au fost rezumate în Capitolul 5 tabelul 5.3-2,
prezentând soluŃiile cele mai eficiente alese pentru toate aglomerările din JudeŃul Bacău
(vezi şi harta din Anexa E2).
Analiza opŃiunilor pentru sistemul de alimentare cu apă a fost realizată pe baza condiŃiilor
existente. Deoarece diferite soluŃii regionale au fost implementate deja în judeŃul Bacău
şi deoarece sursele locale sunt parŃial contaminate şi/sau nu pot fi folosite pentru
consumul uman, analiza opŃiunilor a fost realizată pentru cele cinci zone de alimentare
W10 Damieneşti - Plopana, W13 Horgeşti - Ungureni, W14 Panceşti – Dealu Morii, W15
Filipeni - Rachitoasa şi W16 Podu Turcului - Motoşeni. În zonele de alimentare W01
oraşul Bacău şi împrejurimi, W02 Moineşti până la Oneşti şi W04 Slănic Moldova soluŃiile
centralizate reprezintă singura soluŃie viabilă. În toate celelalte zone de alimentare
soluŃiile descentralizate sunt singurele viabile.
În zonele W10 Damieneşti-regiunea Plopana care se află în colŃul de nord-est al judeŃului

opŃiunea centralizată incluzând un sistem de transport de la oraşul Bacău este cu 34%
mai scumpă decât cea descentralizată. În zonele învecinate W13 Horgeşti-Ungureni şi
W15 Filipeni-Răchitoasa care se află în estul judeŃului soluŃia centralizată care include un
sistem de transport de la oraşul Bacău este cu 18% mai scumpă decât soluŃia
descentralizată. În zonele învecinate W14 Pănceşti-Dealu Morii şi W16 Podu Turcului-
Motoşeni care se află în partea de sud-est a judeŃului soluŃia centralizată care include un
sistem de transport din Valea Siretului este cu 55% mai scumpă decât soluŃia
descentralizată. Pentru toate cele 5 zone opŃiunea descentralizată este semnificativ mai
ieftină motiv pentru care a şi fost aleasă.
5.2 Abordare strategică pentru definirea aglomerărilor
5.2.1 ConsideraŃii generale privind Directiva apelor uzate
Pentru a defini proiecte eficiente ca şi costuri pentru îmbunătăŃirea infrastructurilor din

domeniul apei, finanŃate prin fondul de coeziune, trebuie selectate aglomerările
proiectului pentru alocarea în consecinŃă a investiŃiilor. Definirea aglomerării este prima
şi totodată faza principală pentru definirea măsurilor tehnice în conformitate cu
directivele UE şi totodată în conformitate cu termenele limită de conformare stabilite
pentru diferitele state membre.
SituaŃia existentă în România demonstrează existenŃa unor diferenŃe semnificative în

termeni ai accesului populaŃiei la servicii de apă şi canalizare. Devine evident că trebuie
definite aglomerări pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare pe parcursul
prezentei asistenŃe tehnice.
Aglomerările pentru colectarea-epurarea apelor uzate sunt definite în conformitate cu

directiva privind apele uzate. Consultantul asigură că toate aglomerările pentru
colectarea-epurarea apelor uzate sunt incluse în aglomerările pentru alimentarea cu apă
(zone de alimentare) pentru a asigura o rată totală de conectare (100 %) a aglomerărilor
atât la sistemul de alimentare cu apă cât şi la cel de canalizare. Acoperirea completă a
aglomerării selectate este obligatorie în conformitate cu Directiva privind apele uzate.
Definirea aglomerării trebuie pregătită în conformitate cu Directiva europeană

91/271/EEC privind tratarea apelor uzate orăşeneşti (UWWTD). Sunt oferite clarificări în
capitolul „Termeni şi definiŃii din directiva privind tratarea apelor uzate orăşeneşti” emisă
în ianuarie 2007.
Această directivă conŃine următoarea definiŃie cheie a unei aglomerări:
“ ’Aglomerare’ însemnă o zonă în care populaŃia şi/sau activităŃile economice sunt

suficient de concentrate pentru ca apa uzată orăşenească să fie colectată şi
transportată la o staŃie de epurare a apelor uzate orăşeneşti sau la un punct final de
deversare ".
Elementele de bază folosite pentru analizarea aglomerărilor sunt:
• ExistenŃa unei aglomerări este independentă de existenŃa unui sistem de colectare.

Conceptul de aglomerare include astfel acele zone care sunt suficient de
concentrate însă în care nu este încă implementat un sistem de colectare;
• Definirea aglomerărilor trebuie să ia în calcul că o aglomerare este definită pe baza
unei zone suficient de concentrate şi nu pe baza zonei de captare a unui sistem de
colectare existent conectat la o anumită staŃie de epurare;
• Limitele unei aglomerări pot corespunde sau nu limitelor unei entităŃi administrative;
• Limitele unei aglomerări pot fi determinate prin analizarea eficienŃei costurilor
colectării apelor uzate.
• Dacă aglomerarea are mai mult de 10.000 p.e., până la termenul limită trebuie
realizată o epurare mai strictă pentru apa uzată deversată într-o zonă sensibilă
(tratare terŃiară);
• Aglomerările între 2.000 şi 10.000 locuitori trebuie prevăzute să fie echipate cu o
reŃea de colectare şi facilităŃi de tratare care au cel puŃin treaptă secundară sau
tratare echivalentă conform Anexei I B (Art. 4 paragraf 1, 3) a Directivei;
• Se poate întâmpla ca o aglomerare să se diminueze în timp ca suprafaŃă şi ca
sistemul de colectare să nu mai coincidă cu limitele aglomerării. În acest caz, limitele
aglomerării trebuie revizuite, iar mărimea aglomerării trebuie recalculată/actualizată;
• Toate apele uzate orăşeneşti generate în aglomerare trebuie colectate, transportate
şi tratate în conformitate cu prevederile Directivei, luând în calcul prevederea privind
deversarea apele pluviale;
• Încărcarea totală a apelor uzate generată de o aglomerare exprimă mărimea unei
aglomerări în termeni tehnici şi este primul şi cel mai important criteriu pentru
determinarea cerinŃelor de colectare şi epurare a apelor uzate.
Pe baza documentului menŃionat mai sus, pentru aglomerările definite a putut fi selectat
un sistem centralizat sau un sistem descentralizat de apă uzată. Aceste variante pot fi
discutate într-o fază ulterioară, folosind mai multe criterii care vor fi explicate ulterior.
Directiva mai impune tratarea tuturor apelor uzate colectate din aglomerări, chiar şi în
cazul aşezărilor cu mai puŃin de 2.000 p.e. Acesta rezultă din următoarele aspecte:
“Pentru aglomerări cu mai puŃin de 2.000 p.e., nu este cerut potrivit Articolului 3(1)
un sistem de colectare. Însă acolo unde există un sistem de colectare se aplică
prevederile Articolului 7 privind tratarea adecvată”.
În conformitate cu Directiva UE mai-sus menŃionată, toate aşezările care posedă o reŃea

de colectare a apelor uzate vor fi incluse în definirea aglomerărilor şi se va recurge la un
sistem adecvat de tratare a apelor uzate. Acolo unde au fost selectate măsuri pentru
instalare/reabilitare şi/sau extindere a reŃelelor de canalizare, trebuie avute în vedere şi
măsuri aferente de tratare a apelor uzate.
Această clarificare privind definirea aglomerării este conformă cu faptul că proiectele de

investiŃii în sectorul apelor uzate care nu sunt cerute de Directiva 91/271/EEC nu vor fi
înaintate pentru finanŃare CE.
În ceea ce priveşte prevederea privind tratarea adecvată a apelor uzate pentru

aglomerările definite şi pe baza următoarei aserŃiuni:
“Statele membre se vor asigura că, anterior deversării în zone sensibile, toate apele
uzate orăşeneşti care intră în sisteme de colectare vor fi supuse unui proces de
tratare mai strict decât cel prescris în cadrul Articolului 4, până cel mai târziu la 31
Decembrie 1998 pentru toate deversările din aglomerări cu peste 10.000 p.e.”
Se înŃelege că, pentru îndeplinirea obligaŃiilor Directivei privind apele uzate, trebuie
realizată conformarea la cerinŃele prezentate succint în tabelul următor:
ObligaŃii Sistem canalizare Tratare

pentru
Aglomerare Realizarea unui sistem de colectare Realizarea unei tratări mai stricte (Art.
> 10.000 p.e. conform Art. 3, Paragraf 1 5, Paragraf 2)
Realizarea de tratare secundară sau

Aglomerare Realizarea unui sistem de colectare
echivalentă conform Anexei I B (Art.
> 2.000 p.e. conform Art. 3, Paragraf 1
4, Paragraf 1, 3)
Fără cerinŃă specifică însă există

Aglomerare
Fără cerinŃă specifică prevederea privind „tratarea
< 2.000 p.e.
adecvată” (Art. 7)
Table 5.2-1: Prezentare succintă a cerinŃelor Directivei 91/271/EEC
Definirea aglomerărilor trebuie să rămână dinamică şi ajustabilă în conformitate atât cu

evoluŃia economică şi demografică, cât şi cu evoluŃia utilizării viitoare a terenului. Acest
deziderat este menŃionat în capitolul de termeni şi definiŃii al Directivei privind apa uzată.
5.2.2 ConsideraŃii specifice şi parametrii relevanŃi
5.2.2.1 Parametrii relevanŃi pentru definirea aglomerărilor
La definirea aglomerărilor pentru proiecte tehnice trebuie avuŃi în vedere diferiŃi parametri
pe baza clarificărilor din capitolul „Termeni şi definiŃii din Directiva privind apele uzate
orăşeneşti, ianuarie 2007”.
• Mărimea aglomerării (p.e.);

• Analiza zonelor Ńintă aşa cum este indicat în planul de implementare;
• Aranjamente geografice şi topografie;
• ReŃele de colectare existente şi evaluare tehnică a performanŃei;
• StaŃii de epurare existente şi evaluare tehnică a performanŃei;

• Costuri de investiŃii pentru acoperirea totală a aglomerării;
• Costuri de operare şi întreŃinere pentru acoperirea completă a aglomerării.
Elementele menŃionate mai sus vor fi explicate în detaliu:
1. La definirea aglomerării, conform Directivei UE 91/271/EEC, trebuie studiate

aranjamentele geografice specifice şi distribuŃia agenŃilor industriali, întrucât
aşezările din cadrul aglomerării trebuie să fie suficient de concentrate pentru a putea
fi luat în calcul un sistem comun de evacuare a apelor uzate. Astfel a fost folosit un
sistem informatic geografic (GIS) ca şi important instrument pentru trasarea limitelor
aglomerărilor;
Termenul de “suficient de concentrate” trebuie să fie concluzionat pe baza unei
analize care arată cel puŃin eficienŃa costurilor în termeni ai distanŃei critice pentru
conectarea unei aşezări la un oraş sau o aglomerare vecină. Acest capitol va explica
strategia de definire a acestui parametru şi va prezenta o abordare a modului în care
acest parametru va fi aplicat pentru repartiŃia aşezărilor în cadrul Master Planului.
2. Întrucât mărimea unei aglomerări este unul din factorii importanŃi, care trebuie
analizat, numărul de locuitori din zona Ńintă şi numărul populaŃiei echivalente trebuie
incluse în criteriile relevante de definire.
Numărul rezidenŃilor conectaŃi reflectă viitorul flux de venituri, în timp ce populaŃia
echivalentă oferă o perspectivă asupra agenŃilor industriali conectaŃi. Aspectul va
avea relevanŃă la analizare aspectelor financiare de la momentul definirii
aglomerărilor şi ulterior la momentul ierarhizării pe priorităŃi a investiŃiilor.
“Încărcarea totală a apelor uzate generate de o aglomerare exprimă mărimea

unei aglomerări în termeni tehnici şi totodată este primul şi cel mai important
criteriu pentru determinarea cerinŃelor de colectare şi epurare a apelor uzate”.
Numărul populaŃiei echivalente nu este un criteriu pentru definirea aglomerărilor,

însă prezintă valoarea principală ce urmează să fie calculată pentru fiecare
aglomerare în ceea ce priveşte conformarea la directivă.
3. Zona Ńintă a proiectului, aşa cum este prezentată în planul iniŃial de implementare
(Anexa 1 a ToR) reduce suprafaŃa relevantă a judeŃului la cele mai mari aşezări
(oraşe). Abordarea este aplicabilă la nivel strategic în conformitate cu problemele
juridice, financiare şi socio-economice (conformare, număr locuitori conectaŃi, buget
indicativ, sustenabilitate financiară, suportabilitate etc.). Aglomerările ce urmează să
fie definite în acest Master Plan vor include cel puŃin principalele aşezări urbane
întrucât deja au sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate. Calitatea şi
performanŃa curentă sunt subiect al unei evaluări detaliate.
4. Un parametru important pentru definirea aglomerărilor este aspectul financiar,

întrucât măsurile proiectului trebuie să fie eficiente ca şi costuri şi să poate fi
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a 5 - 10
susŃinute financiar. Definirea unei aglomerări va include o analiză economică

generală (comparaŃie a investiŃiilor şi costurilor de operare şi întreŃinere prin metoda
valorii prezente nete).
5. Disponibilitatea prezentă a infrastructurii de tratare a apelor uzate (o staŃie de

epurare sau o reŃea de canalizare) nu este un criteriu relevant pentru definirea unei
aglomerări. Definirea eficientă ca şi costuri a măsurilor tehnice trebuie să ia în
considerare folosirea instalaŃiilor existente (reabilitare şi/sau extindere). Decizia
privind construirea de noi facilităŃi relevante trebuie să fie studiată de la caz la caz.
6. Profilul topografic al zonei de captare reprezintă un aspect major pentru dezvoltarea

conceptului de drenare a apelor uzate. Deşi definiŃia UE privind aglomerările nu se
referă în mod clar la aspectele topografice, Consultantul a inclus totuşi acest aspect
pentru facilitarea extinderilor viitoare ale reŃelei fără staŃii de pompare, acolo unde
este posibil (costuri de reinvestiŃii mai mici, consum mai mic de electricitate etc.).
5.2.2.2 Metodologia de calculare a populaŃiei echivalente (p.e.)
În conformitate cu Directiva privind apele uzate, Consultantul şi-a fundamentat calculele

privind populaŃia echivalentă (p.e.) pe baza următoarei aserŃiuni:
“Încărcarea generată sau mărimea unei aglomerări este exprimată în p.e.

conform Articolului 2(6) al Directivei: o persoană echivalentă (1 p.e.) însemnă
încărcarea organică biodegradabilă având o cerere biochimică de oxigen pentru
cinci zile (CBO5) de 60 g de oxigen per zi”
Încărcarea dintr-o zonă de colectare (zonă de captare) sau aglomerare este generată din
apele uzate colectate de la:
• Gospodării (populaŃie rezidentă şi non-rezidentă)

• UnităŃi non-casnice/unităŃi industriale
Apa uzată industrială de la întreprinderi şi activităŃi economice (inclusiv întreprinderi mici

şi mijlocii) va fi deversată în sistemele de colectare sau staŃii de epurare orăşeneşti. În
cadrul prezentului Master Plan s-a realizat o inventariere a deversărilor de apă uzată
industrială, rezultatele fiind prezentate în Anexa B5.
Pentru a nu subestima încărcarea colectată şi transportată la staŃiile de epurare,

Consultantul pleacă de la premisa că întreaga populaŃie (acoperire 100%) este conectată
la reŃeaua de canalizare. Mai mult, evoluŃia industriei a fost luată în calcul prin
compararea consumului lor de apă şi producŃiei de apă uzată cu valorile înregistrate în
ultimii ani.
Numărul total al p.e. al unei aglomerări este calculat ca sumă a consumului casnic şi
consumului non-casnic al p.e. aşa cum este indicat mai jos:
p.e. (Aglomerare) = p.e. (casnic) + p.e. (non-casnic)
Referitor la apa uzată non-menajeră, în special zonele urbane cu infrastructură

dezvoltată tind să atragă agenŃii industriali pentru a se instala în vecinătate. În cazul în
care apa uzată va fi deversată în reŃeaua de canalizare, valorile pentru populaŃia
echivalentă vor fi calculate aşa cum este indicat mai sus.
În cazul în care nu au fost disponibile informaŃii privind agenŃii industriali şi centrele

comerciale din unele zone, s-a propus folosirea următoarelor abordări pentru populaŃia
echivalentă în zonele rurale:
Valoare p.e.
Mărime aglomerare
(% locuitori)
10.000< Locuitori < 5.000 115
5.000< Locuitori < 2.000 110
< 2.000 Locuitori 100
Tabel 5.2-2: Alocare valori p.e. pentru aglomerări rurale
5.2.3 Definirea aglomerărilor şi grupurilor de aglomerări
Definirea aglomerărilor trebuie realizată la nivel de judeŃ. În conformitate cu POS-Mediu,

Anexa 3, trebuie incluse toate comunele principale cu date de conformare nu mai târziu
de 2015 (Faza 1) şi 2018 (Faza a 2-a).
Aşa cum se poate vedea în tabelul următor, în JudeŃul Bacău aproximativ 50 % din
populaŃie trăieşte în localităŃi mici având între 2.000 şi 10.000 locuitori. Numai
aproximativ 1% din populaŃie trăieşte în aşezări < 2.000 locuitori. În cadrul acestui
Master Plan, aglomerările vor fi definite pentru toate aşezările peste 2.000 p.e.
DistribuŃia populaŃiei
Limită Limită % din
Număr PopulaŃie
superioară inferioară total
1.000.000 100.000 1 179.442 24,86%
100.000 10.000 8 168.470 23,34%
10.000 5.000 31 199.254 27,60%
5.000 2.000 52 167.774 23,24%
< 2.000 - 4 6.908 0,96%
TOTAL 96 721.848 100,00%
Tabel 5.2-3: RepartiŃia populaŃiei în toate aşezările din JudeŃul Bacău
Obiectivul formării de aglomerări şi grupuri de aglomerări este de a creşte numărul

populaŃiei conectate la un sistem de canalizare în cea mai eficientă manieră ca şi costuri
(investiŃii specifice şi costuri de operare şi întreŃinere mici).
5.2.3.1 Definirea liniei de graniŃă a unei aglomerări
Pentru definirea unei aglomerări este necesar să se identifice graniŃele aglomerării.

Acestea trebuie să includă zonele aşezărilor existente şi zonele de dezvoltare viitoare.
Pentru delimitarea clară a zonelor concentrate existente ale aşezărilor au fost folosite
aerofotograme recente. Pentru a lua în calcul zonele viitoare de dezvoltare au fost
analizate planurile de urbanism general (PUG). Planurile urbanistice oferă o perspectivă
clară asupra evoluŃiilor rezidenŃiale, industriale şi comerciale. GraniŃele aglomerărilor au
fost trasate în jurul acestor zone cu o marjă redusă în afara zonei construite (linie de
graniŃă aglomerare).
GraniŃa unei aglomerări este atunci zona care înconjoară zonele concentrate de aşezări
plus zonele de dezvoltare. Consultantul recomandă ca linia de graniŃă să fie trasată la o
anumită distanŃa de zonele construite. Această distanŃă este selectată la 200 m în cazul
aglomerărilor de peste 2.000 p.e. şi 100 m pentru restul aglomerărilor mai mici selectate.
Aceasta asigură că potenŃialele zone de dezvoltare şi casele izolate din afara zonei
concentrate vor fi incluse chiar dacă nu există un plan de urbanism general.
Figura 5.2-1: Exemplu de definire a graniŃelor unei aglomerări
Dacă graniŃele a 2 aşezări se suprapun pe o distanŃă extinsă atunci aceste aşezări sunt
considerate drept o singură aglomerare cu un singur sistem de canalizare comun.
Acesta însemnă că dacă graniŃa unei aşezări <2.000 p.e. se suprapune cu graniŃa unei
aşezări ≥2.000 p.e., cea mai mică este inclusă în aglomerare şi are data de conformare
a celei mai mari. Dacă graniŃele a 2 sau mai multe aşezări <2.000 p.e. se suprapun şi
totalul populaŃiei echivalente este ≥2.000, această aglomerare este inclusă în Master
Plan cu dată de conformare în Faza a 2-a, până în 2018.
5.2.4 Gruparea aglomerărilor
Obiectivul grupării aglomerărilor este de a grupa aşezări / aglomerări care ar putea fi

deservite de un sistem centralizat de colectare şi tratare a apelor uzate pentru a creşte
rata de conectare la sistemele de canalizare în cea mai eficientă manieră ca şi costuri.
Se va realiza o grupare a aglomerărilor ca rezultat al unei analize a opŃiunilor prin

adoptarea următoarelor criterii:
• Aspectele topografice pentru conectarea aşezărilor prin debit gravitaŃional;

• DistanŃa între aşezări;
• EficienŃa costurilor.
Unul din considerentele generale pentru o grupare eficientă ca şi costuri este reprezentat
de conectarea aşezărilor / aglomerărilor prin debit gravitaŃional.
Conectarea prin staŃii de pompare şi refulări ar trebui să reprezinte excepŃii. Un alt

considerent general este reprezentat de conectarea aşezărilor / aglomerărilor cu o
densitate mare a populaŃiei pentru a obŃine o grupare de aglomerări suficient de
concentrată.
Mărimea unui grup de aglomerări este generată prin executarea unei analize a opŃiunilor
(vezi Anexa C4.2) comparând alternativele tehnice şi valorile prezente nete aferente.
Aşezările / aglomerările grupate vor fi înconjurate de „o linie de grupare”.
Figura 5.2-2: Exemplu de definire a liniei de grupare
5.2.5 Zone de alimentare cu apă şi aglomerări
În contrast cu sectorul apelor uzate, sectorul alimentărilor cu apă trebuie să ia în calcul

toate localităŃile cu peste 50 locuitori, ceea ce presupune 485 din 508 de localităŃi,
reprezentând aproape întregul judeŃ. Aceste localităŃi sunt grupate în 8 oraşe şi 85
comune rurale. Comunele au fost grupate în 19 zone de alimentare cu apă W01 – W19.
Zonele de alimentare cu apă sunt zone geografice cu caracteristici uniforme precum:
• Alimentare din acelaşi sistem principal;

• Caracteristici topografice (bazin hidrologic, platou etc.);
• Mărime (aproximativ 5 – 15 % din judeŃ).
Aceste zone pot fi considerate drept grupuri de aglomerări pentru alimentarea cu apă, iar
localităŃile pot fi considerate drept aglomerări. Toate cele 60 de grupuri de aglomerări
definite pentru apă uzată se găsesc în aceste grupuri de alimentare cu apă.
Figura următoare prezintă un exemplu de zonă de alimentare cu apă, în timp ce zonele

detaliate de alimentare cu apă sunt prezentate în Anexa E (Desene):
Figura 5.2-3: Exemplu de zonă de alimentare cu apă (W10, Damieneşti – Plopana
În JudeŃul Bacău au fost identificate următoarele aglomerări de alimentare cu apă:
Nr.comune PopulaŃie
Nr. Nume
implicate totală
W01 Oraşul Bacău + Împrejurimi 5 202.850
W02 Moineşti până la ONEŞTI 16 188.217
W03 Oituz - Mânăstirea Caşin 4 18.485
W04 Slănic-Moldova 1 5085
W05 Făget - Agas 4 19.103
W06 Zemes 1 5,136
W07 Balcani - Scorteni 4 21.362
W08 Valea Tazlăului 9 37.018
W09 Buhuşi 4 37.523
W10 Damieneşti - Plopana 9 23.637
W11 Faraoani – Luizi Calugara 4 22.285
W12 Cleja – Sascut 6 37.297
W13 Horgeşti - Ungureni 3 12.619
W14 Panceşti - Dealu Morii 6 21.461
W15 Filipeni – Răchitoasa 7 19.908
W16 Podu Turcului - Motoseni 3 12.500
W17 Caiuti - Urechesti 3 12.606
W18 Buhoci - Gioseni 3 11.825
W19 Filipeşti - Sauceşti 4 13.043
TOTAL 96 721.960
Tabel 5.2-4: Listă finală a zonelor de alimentare cu apă identificate
5.3 Analiza opŃiunilor pentru apă uzată
5.3.1 Metodologie şi ipoteze
Metodologia analizei opŃiunilor a fost folosită recurgând la aceeaşi abordare pentru toate
judeŃele. Analiza opŃiunilor este principalul instrument folosit pentru a decide dacă
aglomerările trebuie să fie reunite pentru un sistem comun de canalizare sau este mai
eficient ca şi costuri să se recurgă la o soluŃie descentralizată.
Au fost selectate opŃiunile tehnice pentru a asigura colectarea şi epurarea apelor uzate
din aglomerările definite. Prin studiere de la caz la caz, care va fi prezentată în detaliu în
acest capitol, mai multe aglomerări au fost reunite (procedeu de grupare) fiind luat în
calcul un sistem adecvat de colectare şi epurare a apelor uzate.
Analiza opŃiunilor s-a realizat pe baza ipotezelor de lucru descrise în sub-capitolele

următoare.
Pentru calcularea costurilor de investiŃie şi a costurilor de operare şi întreŃinere, se face

referite la Capitolul 7. Acest capitol include toate detaliile privind costurile unitare pentru
sectorul apei şi canalizării. Mai multe detalii sunt incluse în Anexele D1.2 şi D1.3.
5.3.1.1 SoluŃii tehnice
SoluŃiile tehnice au fost selectate pe baza elementelor bazei de date GIS acolo unde pot
fi prezentaŃi parametri relevanŃi pentru elemente particulare, precum zone protejate,
distanŃe între aglomerări, mediul receptor, date topografice, infrastructură de apă uzată
existentă etc.
SoluŃiile tehnice includ preponderent elemente pentru colectarea apelor uzate,

transportul apelor uzate şi epurarea apelor uzate (reŃea de colectare, conducte de
transport, staŃii de pompare etc).
5.3.1.2 Costuri de investiŃii
Pentru calcularea costurilor de investiŃii Consultantul a pregătit o bază de date a

costurilor unitare pe baza rezultatelor licitaŃiilor pentru proiecte de infrastructură similare
din România sau alte Ńări din estul Europei. Baza de calcul a preŃurilor este anul 2008.
Baza de date a costurilor de investiŃii este ataşată în Anexa D1.2. Această bază de date
a costurilor include costuri pentru:
• colectoare;
• reŃele de canalizare;
• staŃii pompare şi refulări;
• staŃii de epurare a apelor uzate.
Costurile detaliate ale investiŃiilor pentru cele patru componente (epurarea apei uzate,
colectoare principale, staŃii de pompare şi refulări, reŃele de canalizare) pentru fiecare din
cele 57 de aglomerări definite în JudeŃul Bacău sunt calculate în tabele de costuri
separate per aglomerare (Anexa C4.2).
Sumarul costurilor pentru fiecare aglomerare distribuit pe trei etape precum şi un calcul
total al preŃurilor poate fi găsit în Anexa D3.
5.3.1.3 Costuri de operare şi întreŃinere
Baza de date a costurilor pentru operare şi întreŃinere este cuprinsă în Anexa D1.3.
Similar bazei de date a costurilor de investiŃie, costurile de operare şi întreŃinere sunt
prezentate ca şi costuri specifice (Euro/p.e./an).
DistribuŃia costurilor de operare şi întreŃinere de-a lungul anilor Master Planului este
prezentată în Anexa D4.2.
5.3.1.4 Calculul Valorii Prezente Nete (VPN)
Din punct de vedere tehnic, există întotdeauna numeroase soluŃii pentru reunirea de
aglomerări simple la unităŃi mai mari cu reŃele de colectare şi facilităŃi comune de epurare
a apelor uzate (grupare, aşa cum este descris în Capitolul 5.1.4). Pentru identificarea
soluŃiei preferabile pe termen lung, costurile de investiŃie şi costurile de operare şi
întreŃinere trebuie luate în calcul în mod adecvat.
SoluŃia preferabilă tehnic şi economic pentru grupuri de aglomerări, aşa cum este descris
în Capitolul 5, este identificată prin realizarea unei analize a opŃiunilor, cu aplicarea
metodei valorii prezente actualizate pentru analiza financiară a alternativelor comparate.
Următorii parametri şi formule sunt folosite pentru analiza financiară realizată în cadrul
analizei opŃiunilor.
Rată dobândă (i): 5,0 %

Perioadă proiect (n) (n): 30 ani
Perioadă amortizare lucrări civile: 30 ani
Perioadă amortizare echipamente electromecanice: 15 ani
Nu au fost luate în calcul reinvestiŃii în lucrări civile şi valori reziduale pe perioada
proiectului (n).
Factor actualizare pentru reinvestiŃii: 1 / (1 + i / 100)n

Factor actualizare pentru costuri O&Î: [(1 + i / 100)n - 1] / [i / 100 * (1 + i / 100)n]
5.3.2 Exemplu detaliat de analiză a opŃiunilor
Scopul principal al analizei opŃiunilor pentru o aglomerare este de a crea alternative

tehnice pentru staŃii de epurare centralizate sau descentralizate cu elementele lor de
conectare precum conducte gravitaŃionale şi refulări. Aceste alternative tehnice trebuie
comparate printr-o analiză financiară care include costurile de investiŃie şi costurile de
operare şi întreŃinere pentru toate elementele relevante.
Selectarea celei mai bune soluŃii pentru o grupare de aglomerări se realizează pe baza
valorii prezente nete calculate. În următoarea analiză a opŃiunilor se realizează o
exemplificare ipotetică a aglomerării Buhuşi :
OpŃiunea 1
Aglomerările Blăgeşti, Racova, Buhuşi şi Valea Lui Ion ca soluŃii separate cu staŃii de
epurare a apei proprii .
Industria Industria
Numele aşezării Locuitori Total p.e.
suplimentară - % Suplimentară - p.e.
AglomerareaBlăgeşti
Blăgeşti 2.350 10% 0 2.585
Buda 2.061 10% 0 2.267
Aglomerarea Racova
Racova 2.230 10% 0 2.453
Aglomerarea Buhuşi
Buhuşi 19.678 15% 2.677 25.307
Aglomerarea Valea Lui Ion
Tardenii Mari 790 0% 0 790
Valea Lui Ion 1.421 0% 0 1.421
Totals 28.530 34.823
Figura 5.3-1: Detalii OpŃiunea 1
SituaŃia curentă în domeniul apelor uzate:
o Există o staŃie de epurare a apei uzate în Buhuşi, însă nu există staŃii de

epurare în Blăgeşti, Racova şi Valea lui Ion
o Există reŃea de canalizare în Buhuşi, însă nu există reŃele de canalizare în

Blăgeşti, Racova şi Valea lui Ion.
Măsurile privind apa uzată prevăzute în MP:
• StaŃii de epurare în Buhuşi, Blăgeşti, Racova şi Valea lui Ion
• Extinderea reŃelei de canalizare în Buhuşi, noi reŃele în Blăgeşti, Racova şi Valea Lui
Ion.
• InvestiŃiile totale: 23,7 milioane Euro
OpŃiunea 2
Aglomerările Blăgeşti, Racova, Buhuşi şi Valea lui Ion au fost grupate într-o singură
grupare cu o staŃie de epurare centrală la Buhuşi.
Valoare suplimentară Valoare suplimentară

Nume aşezare Persoane Total p.e.
industrie - % industrie - P.E
Tardenii Mari 790 0% 0 790

Valea Lui Ion 1.421 0% 0 1.421
Blăgeşti 2.350 10% 0 2.585
Buda 2.061 10% 0 2.267
Racova 2.230 10% 0 2.453
Buhuşi 19.678 15% 2.677 25.307
Total 28.530 34.823
Figura 5.3-2: Detalii OpŃiunea 2
Măsurile prevăzute în MP pentru apa uzată:
• StaŃii de epurare în Buhuşi, Blăgeşti, Racova şi Valea Lui Ion.
• Extinderea reŃelei de canalizare în Buhuşi, noi reŃele în Blăgeşti, Racova şi Valea lui
Ion, o staŃie de pompare la Buda şi colectoare principale de la Valea lui Ion la
Blăgeşti şi de la Racova la Buhuşi
• InvestiŃii totale: 22,6 milioane Euro

Următorul tabel arată rezultatul analizei opŃiunilor
OpŃiunea 2 (SoluŃia finală) OpŃiunea 1

PopulaŃia racordată (p.e.) 34.823 34.823
Sumă investiŃii (Euro) 22.620.442 23.681.501
Sumă costuri specifice investiŃii
(Euro/p.e.) 650 680
100.0% 104.7%
Costurile de operare (Euro/an) 497.317 602.879
100.0% 121.2%
VPN (Euro) 31.623.653 34.616.059
VPN Spec. (Euro/p.e.) 908 994
100.0% 109.5%
Tabel 5.3-1: Rezultatul analizei opŃiunilor (gruparea Buhuşi)
Acest exemplu arată că soluŃia cu o staŃie de epurare centrală este cea mai eficientă ca
şi costuri, deşi în opŃiunea descentralizată 1 conductele gravitaŃionale comparativ mai
lungi şi staŃia de pompare nu sunt necesare. SituaŃia se datorează faptului că nivelul
costurilor specifice (€/p.e.) pentru investiŃii şi în special pentru operare şi întreŃinere sunt
mult mai mari pentru staŃii de epurare mai mici decât pentru staŃii cu capacitate mai
mare. În acest caz, distanŃa critică nu a fost atinsă.
În acest mod distanŃa critică pentru fiecare grup de aglomerări trebuie descoperită şi
analizată întrucât depinde de diferiŃi parametri precum densitatea populaŃiei şi
problemele de topografie.
5.3.3 Etapizarea investiŃiilor în grupuri de aglomerări
În grupurile de aglomerări sunt reunite aşezări cu diferite date de conformare. Aici

etapizarea investiŃiilor este posibilă sub anumite condiŃii.
În conformitate cu Anexa 3 a POS, sunt prevăzute următoarele date de conformare,

funcŃie de mărimea aglomerării:
• ≥ 10.000 p.e. Faza 1 – dată de conformare 2015

• 10.000 – 2.000 p.e. Faza a 2-a – dată de conformare 2018
• < 2.000 p.e. următoarele faze – dată de conformare 2019 – 2037
Data conformării depinde întotdeauna de mărimea aglomerării şi nu de mărimea

aşezării. Dacă 2 aşezări cu mai puŃin de 10.000 p.e. formează o aglomerare cu peste
10.000 p.e., această aglomerare este în Faza 1 – dată de conformare 2015. Însă dacă,
aşa cum s-a menŃionat deja în Capitolul 5.5.1, o aşezare cu mai puŃin de < 2.000 p.e.
formează o aglomerare cu o aşezare ≥ 2.000 p.e., aşezarea mai mică este şi ea în faza
de conformare a aşezării mai mari.
Mai mult, dacă o aşezare găzduieşte o staŃie de epurare centrală a unui grup de
aglomerări şi colectorul principal trece prin acea aşezare, aşezarea în cauză va fi în
aceeaşi fază de conformare ca şi aşezările din amonte.
Exemplul de mai jos reprezintă grupul de aglomerări Buhuşi. Aşezările łârdenii Mari şi
Valea lui Ion cu mai puŃin de 2.000 p.e. sunt alocate Fazei a 2-a întrucât liniile de graniŃă
se suprapun.
Figura 5.3-3: Etapizare investiŃii – Exemplu gruparea Buhuşi
5.3.4 Sumar al opŃiunilor selectate (grupări)
Analiza detaliată a opŃiunilor (a fiecărui caz în parte) este prezentată în Anexa D4.1.
Rezultatele finale ale analizei opŃiunilor au fost rezumate în următorul tabel care prezintă
soluŃiile alese şi desemnate ca fiind cele mai eficiente ca costuri pentru toate
aglomerările din judeŃul Bacău. (vezi şi Harta din Anexa E2)
Nume PopulaŃia per p.e. per SoluŃie tehnică pentru

Nume cluster Localitate
aglomerare aglomerare aglomerare cluster
BACĂU
Noi reŃele pentru apă
MARGINENI uzată, extinderea şi
MAGURA reabilitarea reŃelelor
BARATI existente, conectarea
TREBES Sohodol-Crihan,
conectarea Crihan-
CRIHAN
BACĂU 197315 311378 Pădureni, conectarea
PADURENI Fântânele, Mărgineni,
VALEA BUDULUI conectarea Saucesti -
BACĂU DEALU MARE Bogdan Voda,
LILIECI conectarea Bogdan
Voda - BACĂU, noi staŃii
HEMEIUS de pompare şi refulări în
LETEA VECHE Lilieci, Letea Veche şi
SAUCESTI SAUCESTI 2.007 2.208 Magura, demolarea
SOHODOL SOHODOL 565 565 staŃiei de epurare
existente şi construirea
BOGDAN
BOGDAN VODA 482 482 unei noi staŃii de epurare
VODA
centrală în Bacău.
FANTANELE FANTANELE 229 229
ONEŞTI ONEŞTI Noi reŃele pentru apă
ONEŞTI 50181 64611 uzată, extinderea şi
BORZEŞTI
reabilitarea reŃelelor
SLOBOZIA SLOBOZIA 1.226 1.226
existente, conectare
GUTINAS GUTINAS 509 509

RADEANA RADEANA 688 688 Gutinas - ONEŞTI,
BOGDANA conectarea Radeana -
STEFAN CEL ONEŞTI, conectarea
NEGOIESTI 2,469 2.469
MARE Stefan Cel Mare -
STEFAN CEL MARE ONEŞTI, conectarea
BUCIUMI BUCIUMI 1,595 1,595 Buciumi - RăcăuŃi,
RACAUTI RACAUTI 1.439 1.439 conectarea RacăuŃi -
ONEŞTI, noi staŃii de
pompare şi refulări în
Slobozia şi Gura Văii,
GURA VAII GURA VAII 2.783 3.061 reabilitare completă a
staŃiei de epurare
existente din ONEŞTI
APA ASĂU Noi reŃele pentru apă
APA ASĂU 2.329 2.329
PALTINIS uzată, extinderea şi
ASĂU reabilitarea reŃelelor
CIOBANUS existente, conectarea
Paltinis - Apa Asău, noi
COMĂNEŞTI LUNCA ASĂU
staŃii de pompare şi
COMĂNEŞTI STRAJA 30.174 33.761 conducte de refulare în
COMĂNEŞTI Apa Asău, reabilitarea
PODEI staŃiei de epurare
VERMESTI existente în Comăneşti
MOINEŞTI Noi reŃele pentru apă
MOINEŞTI 23.944 27.363 uzată, extinderea şi
GAZARIE
existente, conectarea
Zemes - MOINEŞTI,
conectarea Valea Arinilor
MOINEŞTI
- Gazarie, noi staŃii de
ZEMES ZEMES 3.960 4.356 pompare şi conducte de
refulare în Gazarie,
reabilitare completă şi
extindere a staŃiei de
epurare din Moineşti
BUHUŞI BUHUŞI 19.678 25.307 Noi reŃele pentru apă
BLĂGEŞTI uzată, extinderea şi
BUDA
BLĂGEŞTI 6.622 7.063 existente, conectare
VALEA LUI ION Valea Lui Ion - Blăgeşti,
TARDENII MARI conectarea Racova –
BUHUŞI staŃia de epurare, o nouă
staŃie de pompare şi
conductă de refulare în
RACOVA RACOVA 2.230 2.453 Buda, reabilitarea şi
extinderea staŃiei de
epurare existente în
Buhuşi
SALATRUC SALATRUC 864 864 Noi reŃele pentru apă
DĂRMĂNEŞTI uzată, extinderea şi
DĂRMĂNEŞTI DARMANEASCA 11.528 18.688 reabilitarea reŃelelor
LAPOS
Darmaneasca -
PAGUBENI PAGUBENI 424 424 Dărmăneşti, Conectarea
Lapos - Darmaneasca,
Conectarea Saltruc -
Dărmăneşti, o nouă staŃie
DĂRMĂNEŞTI
de pompare şi o conductă
de refulare în Plopu, o
PLOPU PLOPU 1.554 1.554 nouă staŃie de pompare şi
o conductă de refulare în
Pagubeni, demolarea
staŃiei de epurare şi
construirea unei noi staŃii
de epurare centrale în
Dărmăneşti
POIENI POIENI 932 932 Noi reŃele pentru apă
BOGATA BOGATA 1.217 1.217 uzată, extinderea şi
TÂRGU OCNA reabilitarea reŃelelor
TARGU OCNA
TARGU OCNA 12.139 13.777 existente, conectarea
VALCELE Bogata - Poieni, noi staŃii

de pompare şi conducte
de refulare în Poieni şi
Târgu Ocna, demolarea
staŃiei de epurare
unei noi staŃii de epurare
centrale în Târgu Ocna
LARGA LARGA 1.404 1.404 Noi reŃele pentru apa
DOFTEANA uzată, noi staŃii de
SEACA pompare şi conducte de
DOFTEANA refulare în Cucuieti şi
DOFTEANA STEFAN VODA 8.918 9.200
Larga, staŃie de epurare
HAGHIAC centrală nouă în
CUCUIETI Dofteana
TÂRGU Noi reŃele pentru apă
TÂRGU TROTUŞ 2.149 2.256
TROTUŞ uzată, conectarea Satu
TUTA TUTA 2.198 2.308 Nou - Pargaresti,
VIISOARA VIISOARA 1.222 1.222 conectarea Pargaresti -
Tuta, conectarea Viisoara
TÂRGU PARAU BOGHII
PARGARESTI 1.551 1.551 - Târgu Trotus, noi staŃii
TROTUŞ PARGARESTI de pompare şi noi
NICORESTI conducte de refulare în
SATU NOU 2.712 2.712 Satu Nou şi Tuta, staŃie
SATU NOU de epurare centrală nouă
în Târgu Trotuş
FERESTRAU- Noi reŃele pentru apă
FERESTRAU-OITUZ 1,081 1.081
OITUZ uzată, conectarea
OITUZ CALCAI Ferestrau-Oituz - Oituz,
MARGINEA conectarea Calcai - Oituz,
conectarea Bahna -
OITUZ OITUZ 8.474 9.472
Marginea, o staŃie de
BAHNA epurare centrală nouă în
Oituz
BASASTI Noi reŃele pentru apă
BASASTI 995 995 uzată, conectarea
HAINEALA
Frumoasa - Balcani,
BALCANI
FRUMOASA 5.386 5.757 conectarea Balcani -
FRUMOASA Ludasi, conectarea
LUDASI LUDASI 764 764 Basasti - Haineala,
FRUMOASA
conectarea Ludasi –
staŃia de epurare,
SCHITU conectarea Haineala –
SCHITU FRUMOASA 2.029 2.232
FRUMOASA staŃia de epurare, o
staŃie de epurare centrală
nouă în Balcani
FARAOANI Noi reŃele pentru apă
BUCHILA uzată, conectarea
Faraoani – staŃia de
epurare, conectarea
Buchila – conductă
FARAOANI FARAOANI 8.626 9.702 gravitaŃională Valea
VALEA SEACA Seaca, conectarea Valea
Seaca – staŃia de
epurare, staŃie de epurare
centrală nouă în
Faraoani
BRATILA BRATILA 2.044 2.249 Noi reŃele de apă uzată,
DELENI DELENI 1.902 1.902 conectarea Bartila –
staŃia de epurare,
DRAGUGESTI DRAGUGESTI 2.226 2.449
conectarea Dragugesti -
HELEGIU HELEGIU 1.112 1.112 Helegiu, conectarea
Deleni - Helegiu,
DRAGUGESTI
conectarea Helegiu -
Bratila, colectorul
BARSANESTI BARSANESTI 1.862 1.862 principal Bratila – staŃia
de epurare, o staŃie de
epurare centrală nouă în
Bratila
PALANCA PALANCA CIUGHES 8.673 8.673 Noi reŃele pentru apă
PALANCA uzată, conectarea
Cotumba - Hanganesti,
POPOIU

BRUSTUROASA conectarea Buruienis -
CAMENCA Agas, conectarea
Hanganesti - Agas, staŃie
CUCHINIS
de epurare centrală nouă
HANGANESTI în Agas
AGAS - 2
COTUMBA
BURUIENIS BURUIENIS 235 235
PANCESTI PANCESTI 2.857 3.143 Noi reŃele pentru apă
SASCUT SASCUT 2.451 2.696 uzată, conectarea
Pancesti - Sascut,
SASCUT
conectarea Sascut Sas -
SASCUT-SAT SASCUT-SAT 2.165 2.382 Sascut, staŃie de epurare
centrală nouă în Sascut
BERZUNTI Noi reŃele pentru apă
BERZUNTI SCARIGA 5.415 5.900 uzată, conectarea
Dragomir - Berzunti,
DRAGOMIR
conectarea Berzunti -
POIANA POIANA 917 917 Scargia, conectarea
BERZUNTI
Prajoaia - Scariga,
conectarea Scariga -
PRAJOAIA PRAJOAIA 954 954 Poiana, o staŃie de
Berzunti
BAHNASENI Noi reŃele pentru apă
SOLONT SARATA 3.324 3.324 uzată, conectarea
Pustiana - Tarata,
SOLONT
conectarea Parjol -
PUSTIANA PARJOL PARJOL 942 942 Tarata, conectarea
PUSTIANA PUSTIANA 2.024 2.226 Bahnaseni - Tarata, o
TARATA TARATA 1.013 1.013
nouă în Pustiana
GARLENI Noi reŃele pentru apă
GARLENI 2.191 2.393 uzată, conectarea
SURINA
GARLENI Garleni de Sus - Garleni,
GARLENII DE SUS
LESPEZI 4.561 4.837 o staŃie de epurare
LESPEZI centrală nouă în Gârleni
CLEJA Noi reŃele pentru apă
CLEJA VALEA MICA 6.474 6.934 uzată, conectarea
CLEJA
GHEORGHE DOJA Somusca - Cleja, o staŃie
SOMUSCA SOMUSCA 1.662 1.662 de epurare nouă în Cleja
GALBENI GALBENI 1.444 1.444 Noi reŃele pentru apă
uzată, conectarea
NICOLAE
NICOLAE Nicolea Balescu -
BALCESCU NICOLAE BALCESCU 4.588 5.047
BALCESCU Galbeni, o nouă staŃie de
epurare în Galbeni
LUPESTI Noi reŃele pentru apă
MANASTIREA CASIN uzată, conectarea
Manastirea Casin -
MANASTIREA MANASTIREA Lupesti, noi staŃii de
5.502 5.899
CASIN CASIN pompare şi refulări în
PARVULESTI Parvulesti şi Lupesti, o
nouă în Lupesti
LUIZI-CALUGARA Reabilitarea şi extinderea
reŃelei pentru apă uzată
LUIZI- LUIZI-
5.356 5.892 existentă, o nouă staŃie
CALUGARA CALUGARA OSEBITI de epurare în Luizi
Calugara
CUCOVA CUCOVA 900 900 Noi reŃele pentru apă
ORBENI ORBENI 2.170 2.387 uzată, conectarea Orbeni
–StaŃia de epurare ,
conectarea Scurta –
ORBENI staŃia de epurare,
SCURTA SCURTA 1.927 1.927 conectarea Cucova –
staŃia de epurare, o
nouă în Orbeni
SLANIC SLANIC SLANIC MOLDOVA 5.085 5.885 Noi reŃele pentru apă
MOLDOVA MOLDOVA CERDAC uzată, extinderea şi

existente, colectoare
principale la noua staŃie
de pompare , demolarea
CIRESOAIA staŃiei de epurare
unei noi staŃii de epurare
centrale în afara localităŃii
Slănic Moldova
BALANEASA BALANEASA 1.084 1.084 Noi reŃele pentru apă
LIVEZI LIVEZI 863 863 uzată, conectarea Livezi
- Balaneasa, conectarea
ORASA
ORASA 1.359 1.359 Orasa - Livezi,conectarea
BALANEASA STUFU Stufu - Orasa, conectarea
Sanduleni - Orasa, o
SANDULENI SANDULENI 1.744 1.744 staŃie de epurare centrală
nouă în Balaneasa
FAGETU DE BOLOVANIS Noi reŃele pentru apă
1.263 1.263
SUS FAGETU DE SUS uzată, conectarea Fagetu
GHIMEŞ GHIMEŞ de Sus - Faget, o staŃie
GHIMEŞ TARHAUSI 3.583 3.583 de epurare centrală nouă
FAGET în Ghimeş
GASTENI Noi reŃele pentru apă
uzată, conectarea
Fundatura-Rachitoasa -
RACACIUNI RACACIUNI 4.419 4.735
RACACIUNI Rachitoasa, o staŃie de
Rachitoasa
CORBASCA CORBASCA 853 853 Noi reŃele pentru apă
BACIOIU BACIOIU 2.201 2.421 uzată, conectarea Bacioui
ROGOAZA ROGOAZA 400 400 - Corbasca, conectarea
Corbasca - Rogoaza,
BACIOIU
conectarea Scarisoara -
SCARISOARA SCARISOARA 906 906 Rogoaza, o staŃie de
Bacioui
PODURI Noi reŃele pentru apă
VALEA SOSII uzată, conectarea Poduri
PODURI PODURI 4.491 4.491 - Prohozesti, o staŃie de
PROHOZESTI epurare centrală nouă în
Prohozesti
CASIN CASIN 3.095 3.405 Noi reŃele pentru apă
uzată, conectarea Curita -
CASIN
CURITA CURITA 938 938 Casin, staŃie de epurare
centrală nouă în Caşin
TRAIAN TRAIAN 1.440 1.440 Noi reŃele pentru apă
uzată, conectarea Bijghir
– staŃie epurare,
BIJGHIR conectarea Traian –
BIJGHIR BIJGHIR 2.582 2.840 staŃia de epurare, o staŃie
în Traian
AGAS - 1
BELEGHET Noi reŃele pentru apă
AGAS 3.479 3.479 uzată, conectarea Sulta -
DIACONEŞTI
AGAS Beleghet, o staŃie de
GOIOASA epurare centrală nouă în
PRELUCI Goiosa
SULTA SULTA 739 739
CAIUTI Noi reŃele pentru apă
CAIUTI POPENI 3.289 3.289 uzată, conectarea
Vranceni - Heltiu,
BLIDARI
conectarea Blidari -
CAIUTI FLORESTI Popeni,o nouă staŃie de
VRANCENI 420 420
VRANCENI pompare şi conductă de
refulare în Heltiu,o staŃie
HELTIU HELTIU 470 470 de epurare centrală nouă
în CaiuŃi.
MAGIRESTI MAGIRESTI VALEA ARINILOR 4.058 4.058 Noi reŃele pentru apă
MAGIRESTI uzată, extinderea şi

STANESTI reabilitarea reŃelelor
existente, noi staŃii de
pompare şi conducte de
PRAJESTI refulare în Prajesti, o
nouă în Magiresti
GIOSENI GIOSENI GIOSENI 3.548 3.903 uzată, o nouă staŃie de
epurare în Gioseni
ARDEOANI ARDEOANI 1.84 1.584 Noi reŃele pentru apă
SCORTENI SCORTENI 1.509 1.509 uzată, conectarea
Ardeoani - Floresti,
conectarea Scorteni -
Floresti, conectarea
ARDEOANI
Floresti – conductă
FLORESTI FLORESTI 665 665 gravitaŃională Scorteni -
Floresti, o staŃie de
Floresti
Noi reŃele pentru apa
VALEA SEACA VALEA SEACA VALEA SEACA 3.195 3.15 uzată, o nouă staŃie de
epurare în Valea Seaca
PLOPANA PLOPANA 996 996 Noi reŃele pentru apă
FUNDU uzată, conectarea
FUNDU TUTOVEI 614 614 Rusenii Razesti -
TUTOVEI
BUDESTI BUDESTI 534 534 Straminoasa, conectarea
Rusenii de Sus - Rusenii
STRAMINOASA STRAMINOASA 498 498
Razesti, conectarea
ITCANI ITCANI 313 313 Budesti - Rusenii de Sus,
PLOPANA RUSENII
RUSENII RAZESTI 237 237 conectarea Itcani -
RAZESTI Budesti, conectarea
RUSENII DE Plopana - Budesti,
RUSENII DE SUS 220 220
SUS conectarea Fundu
Tutovei - Plopana, o
DORNENI DORNENI 42 42 staŃie de epurare centrală
nouă în Plopana
TAMASI TAMASI 1.475 1.475 Noi reŃele pentru apă
FURNICARI FURNICARI 1.219 1.219 uzată, conectarea Chetris
- Tamasi, conectarea
TAMASI
Furnicari - Tamasi, o
CHETRIS CHETRIS 567 567 staŃie de epurare centrală
nouă în Tamasi
GLAVANESTI GLAVANESTI 1.547 1,547 Noi reŃele pentru apă
FRUMUSELU FRUMUSELU 1.408 1.408 uzată, conectarea
Frumuselu – staŃia de
epurare, conectarea
GLAVANESTI Glavanesti – staŃia de
MUNCELU MUNCELU 276 276 epurare, conectarea
Muncelu - Frumuselu, o
nouă în Glavanesti
CAPATA CAPATA 406 406 Noi reŃele pentru apă
DUMBRAVA DUMBRAVA 1.340 1.340 uzată, conectarea
Capata - Dumbrava,
PALTINATA PALTINATA 539 539
conectarea Dumbrava -
Temelia, conectarea
DUMBRAVA
Temelia – staŃia de
TEMELIA TEMELIA 904 904 epurare, conectarea
Paltinata – staŃia de
epurare, o nouă staŃie de
epurare în Temelia
RADOAIA RADOAIA 1.229 1.229 Noi reŃele pentru apă
PARAVA PARAVA 973 973 uzată, conectarea
Radoaia - Dragusani,
RADOAIA conectarea Parava -
DRAGUSANI DRAGUSANI 960 960 Dragusani, o staŃie de
Dragusani
DEALU MORII DEALU MORII DEALU MORII 1.024 1.024 Noi reŃele pentru apă
NEGULESTI NEGULESTI 689 689 uzată, conectarea Sarbi
- staŃia de epurare,
SARBI SARBI 519 519

CAUIA CAUIA 464 464 conectarea Negulesti –
BLAGA BLAGA 247 247 staŃia de epurare,
conectarea Campodesti -
Negulesti, conectarea
Dealu Morii – staŃia de
epurare , conectarea
Blaga - GL Dealu Morii,
CAMPODESTI CAMPODESTI 212 212 conectarea Cauia - GL
Dealu Morii, colectarea
Dealu Morii, o nouă
staŃie de epurare în
Negulesti
SOHODOR SOHODOR 1.129 1.129 Noi reŃele pentru apă
BAZGA uzată, conectarea
RECEA Sohodor - Recea,
BAZGA 1.874 1.874 conectarea Galeni -
RACATAU-RAZESTI
Recea, conectarea
GALENI Recea - Racatau-Razesti,
BAZGA
conectarea Racatau-
Razesti - Racatau de Jos,
RACATAU DE conectarea Bazga -
RACATAU DE JOS 150 150
JOS Racatau de Jos, o staŃie
în Racatau de Jos
CARLIGI CARLIGI 1.163 1.163 Noi reŃele pentru apă
FILIPESTI FILIPESTI 985 985 uzată, extinderea şi
FILIPESTI Galbeni - Carligi,
GALBENI GALBENI 956 956 conectarea Carligi -
Filipesti, o staŃie de
Filipesti
BOGDANESTI Noi reŃele pentru apă
BOGDANESTI BOGDANESTI 2.736 2.947 uzată, o staŃie de epurare
FILIPESTI centrală nouă în Filipesti
Extinderea şi reabilitarea
reŃelei existente,
PODU PODU demolarea staŃiei de
PODU TURCULUI 2.676 5.506
TURCULUI TURCULUI epurare existentă şi
construirea unei noi staŃii
în Podu Turcului
PRAJESTI PRAJESTI PRAJESTI 2.616 2.878 uzată, o nouă staŃie de
epurare în Prajesti
MILOSU MILOSU 913 913 Noi reŃele pentru apă
LIPOVA LIPOVA 701 701 uzată, conectarea Milosu
- Valea Caselor,
SATU NOU
SATU NOU 827 827 conectarea Valea Caselor
LIPOVA VALEA HOGEI - Lipova, conectarea
VALEA Lipova - Valea Hogei, o
VALEA CASELOR 402 402 staŃie de epurare centrală
CASELOR
nouă în Lipova
COTOFANESTI Noi reŃele pentru apă
COTOFANESTI 2.040 2.040 uzată, conectarea
BALCA
COTOFANESTI Borsani - Cotofanesti, o
BORSANI BORSANI 738 738 staŃie de epurare centrală
nouă în Cotofanesti
TURLUIANU TURLUIANU 1.377 1.377 Noi reŃele pentru apă
uzată, conectarea
Turluianu - Beresti-
TURLUIANU BERESTI-
BERESTI-TAZLAU 1,304 1.304 Tazlau, o staŃie de
TAZLAU epurare centrală nouă în
Beresti-Tazlau
SLOBOZIA SLOBOZIA 1.747 1.747 Noi reŃele pentru apă
uzată, conectarea
Slobozia Noua -
SLOBOZIA SLOBOZIA
SLOBOZIA NOUA 748 748 Slobozia- Rachitoasa, o
NOUA staŃie de epurare centrală
nouă în Slobozia

Extinderea şi reabilitarea
reŃelelor existente, o nouă
staŃie de pompare şi
conducte de refulare în
SARATA SARATA SARATA 2.168 2.385
Sarata, demolarea staŃiei
de epurare modulare şi
construirea uneia noi în
Sarata
URECHESTI URECHESTI 1.773 1.773 Noi reŃele pentru apa
uzată, conectarea
URECHESTI Uruchesti - Slobozia, o
SLOBOZIA SLOBOZIA 585 585 staŃie de epurare centrală
nouă în Slobozia
Noi reŃele de apă uzată,
FUNDU- FUNDU-
FUNDU-RACACIUNI 2.101 2.311 o nouă staŃie pentru apa
RACACIUNI RACACIUNI
uzată în Fundu-Racaciuni
ARINI ARINI 1.311 1.311 Noi reŃele pentru apă
uzată, conectarea Arini -
GAICEANA Gaiceana, nouă staŃie de
GAICEANA GAICEANA 984 984 epurare centrală în
Gaiceana
COLONEŞTI O nouă staŃie de epurare

COLONEŞTI 985 985 centrală conectarea
ZAPODIA
Calini - Coloneşti,
CALINI CALINI 453 453
conectarea Spria - Calini,
COLONEŞTI SATU NOU SATU NOU 366 366 conectarea Valea Mare -
SPRIA SPRIA 255 255 Spria, conectarea Satu
Nou – Spria o staŃie de
VALEA MARE VALEA MARE 157 157 epurare centrală nouă în
Coloneşti
BUCSESTI Noi reŃele pentru apă
uzată, conectarea Cornet
- Bucsesti, conectarea
BUCSESTI BUCSESTI 2.215 2.215 Bucsesti – staŃia de
CORNET epurare, o staŃie de
Bucsesti
LUNCANI Noi reŃele pentru apă
LUNCANI 1.613 1.613 uzată, conectarea
PODIS
BOGDANESTI Serpeni - Podis,
LUNCANI
BOGDANESTI 134 134 conectarea Poiana -
SERPENI
Podis, staŃie de epurare
POIANA POIANA 252 252 centrală în Luncani
RACHITOASA RACHITOASA 1.574 1.574 Noi reŃele pentru apă
uzată, conectarea
RACHITOASA Fundatura-Rachitoasa -
FUNDATURA- FUNDATURA- Rachitoasa, staŃie de
304 304
RACHITOASA RACHITOASA epurare centrală nouă în
Rachitoasa
Tabel 5.3-2: Rezultatele analizei opŃiunilor (toate grupurile de aglomerări, JudeŃul

Bacău)
5.3.5 Colectarea şi tratarea apelor uzate în zonele rurale (alte zone)
Directiva privind tratarea apelor uzate orăşeneşti 91/271/EEC nu prevede obligaŃii pentru
casele izolate în afara zonelor suficient de concentrate (aglomerărilor), cât şi pentru
aglomerări mai mici de 2.000 p.e. fără sisteme de colectare.
În consecinŃă, aceste zone rurale nu sunt cuprinse în aglomerările de apă uzată

menŃionate mai sus. În prezentul Master Plan aceste zone sunt catalogate drept „Alte
zone”. Colectarea şi epurarea apelor uzate se realizează cu sisteme individuale, precum
fose septice, puŃuri de decantare sau staŃii de epurare monobloc.
Implementarea investiŃiilor aferente intră în perioada „Următoarele faze”, cu date de

conformare cuprinse în perioada 2019 – 2037.
5.3.6 Conectarea de aglomerări din JudeŃul Harghita
La o şedinŃă MMDD din 25.11.2008, participanŃii au discutat posibilitatea de a conecta

Lunca de Jos şi Lunca de Sus (ambele localizate în JudeŃul Harghita) la gruparea
Ghimeş (JudeŃul Bacău).
Consultantul a efectuat o analiză temeinică a cerinŃelor tehnice care a avut următoarele

rezultate:
• Pentru a lega Lunca de Sus şi Lunca de Jos de aglomerea Ghimeş ar fi necesară

construirea unui colector principal cu o lungime de aproximativ 10 km în partea
estică a căii ferate. Deoarece punctul cel mai jos din Lunca de Jos este situat la
785 m.p.n.m. şi Ghimeş la 790 m.p.n.m. o conectare gravitaŃională a aglomerărilor
nu este posibilă. Ar fi necesară o staŃie de pompare între Lunca de Jos şi Ghimeş
cu o conductă de refulare cu o lungime de cca. 1.000 m şi o traversare a Râului
Trotuş.
• Densitatea populaŃiei la periferia zonelor Lunca de Sus şi Lunca de Jos este foarte
scăzută şi de aceea necesarul de investiŃii pentru soluŃiile centralizate pentru apă
uzată care necesită o conductă de canalizare mare va fi foarte ridicat. O densitate
a populaŃiei ≤ 5 pers./ha necesită un sistem propriu de canalizare cu o lungime
aproximativă de 7 m/pers. care duce în final la investiŃii specifice de mai mult de
1.100 Euro/pers. numai pentru sistemul de canalizare (epurarea nu este inclusă).
CerinŃa U.E. pentru definirea de aglomerări în zone suficient de concentrate nu
este îndeplinită.
• DistanŃa dintre Lunca de Jos şi aglomerarea Ghimeş este mai mare de 200 m,
astfel localităŃile nu formează o aglomerare potrivit definiŃiei.
Reiterând succint restricŃiile tehnice şi economice menŃionate mai sus, Consultantul

recomandă să nu se realizeze conectarea localităŃilor Lunca de Sus şi Lunca de Jos la
gruparea aglomerării Ghimeş.
5.4 Analiza opŃiunilor pentru alimentarea cu apă
5.4.1 Metodologie şi ipoteze
5.4.1.1 Abordare generală pentru JudeŃul Bacău
Analiza opŃiunilor în acest Master Plan a fost realizată pentru a determina care este
sistemul de alimentare adecvat identificat pentru zonele de alimentare, incluzând toate
aglomerările pentru colectarea-epurarea apelor uzate.
În JudeŃul Bacău există mai multe sisteme centralizate de alimentare cu apă. Aceste
sisteme ar trebui menŃinute operaŃionale dacă nivelul calităŃii şi cantităŃii apei sunt
adecvate pentru a deservi în mod corespunzător aceste aglomerări. SituaŃia este
cauzată de faptul că schimbarea sistemelor centralizate existente de alimentare cu apă
din întregul judeŃ ar necesita investiŃii excesive. Aceleaşi aspecte se aplică şi în cazul în
care toate localităŃile ar urma să fie echipate cu propriile lor sisteme independente.
Analiza opŃiunilor devine mai realistă atunci când se trece la dezvoltarea strategiilor de
alimentare pentru comune care nu au deja un sistem de alimentare şi pentru acele
comune care în prezent se confruntă cu probleme de calitate şi cantitate a apei.
Trebuie discutate opŃiunile identificate pentru adoptarea deciziei privind un sistem comun
(sistem centralizat) sau un sistem autonom (sistem descentralizat). Cu alte cuvinte,
trebuie studiat dacă o aşezare ar trebui să aibă propriul sistem de alimentare în
circumstanŃe speciale (disponibilitatea apei, calitatea apei, viabilitatea sursei etc.) sau
dacă ar fi mai eficient ca şi costuri să se conecteze această aşezare la cea mai apropiată
conductă de transport a apei potabile.
Aşa cum s-a explicat mai sus, în JudeŃul Bacău au fost identificate 19 zone de
alimentare cu apă. După analiza la nivel de judeŃ a situaŃiei existente, s-au identificat
opŃiuni de alimentare pentru zonele de alimentare W10, W13, W14, W15 şi W16, unde
trebuie identificată o formă de alimentare eficientă ca şi costuri. În toate celelalte zone de
alimentare, soluŃiile descentralizate reprezintă singura opŃiune viabilă aflată la dispoziŃie.
5.4.1.2 OpŃiuni de alimentare pe termen lung
Având în vedere capacităŃile sporite ale sistemelor centralizate existente, nu există

alternative de captare de apă pentru alimentarea acestor sisteme. De asemenea, sursele
adecvate ale altor sisteme existente sau reŃele publice executate vor fi menŃinute.
OpŃiunile care includ concepte de transport al apei pe distanŃe importante nu sunt

eficiente ca şi costuri, aşa cum se va vedea în următorul sub-capitol.
Pentru unele zone cu comune care au surse adecvate de apă se poate considera că şi
alte comune, care nu au sisteme, pot fi alimentate din sursele locale, în funcŃie de
situaŃia hidro-geologică existentă.
Aceasta este o ipoteză extrem de generală, care trebuie evaluată prin investigaŃii inclusiv
foraje, campanii de contorizare de asemenea în perioade de secetă, analize de apă etc.
Vor fi necesare măsuri de protecŃie, inclusiv recurgerea la o agricultură durabilă. Dacă
aceste investigaŃii demonstrează că sursele de apă sunt inadecvate, într-o etapă
ulterioară trebuie analizată posibilitatea conectării la următoarea sursă disponibilă.
5.4.1.3 DistanŃa critică de alimentare şi crearea de zone tampon ale aşezărilor
DistanŃa critică definită aici descrie cea mai mare lungime ce urmează să fie analizată
pentru conectarea la un sistem centralizat. O conductă de transport mai lungă ar fi mai
costisitoare decât instalarea unui sistem de alimentare autonom (descentralizat).
Pe baza datelor cuprinse în baza de date cu costurile unitare şi pe baza costurilor de

investiŃie determinate (a se vedea sub-capitolul următor), costurile de instalare a unui
sistem autonom pentru aşezările din JudeŃul Bacău ajung în medie la aproximativ
160.000 Euro.
Pentru localităŃi cu surse locale posibile, opŃiunea de conectare la reŃeaua unei localităŃi
vecine poate fi aleasă anterior dezvoltării surselor locale dacă distanŃa între aceste
localităŃi este mai mică de 1,4 km. Această distanŃă critică a fost determinată după cum
urmează:
• Construirea de foraj local şi clorinare = 160.000 €

• Cost conductă de transport DN 100 = 110 €/m
• DistanŃă critică: 160.000/110 = 1.455 m
Aşa cum este prezentat într-un desen din Anexa E, toate localităŃile au fost acoperite de
GIS cu zone tampon, folosind jumătate din distanŃa critică (aproximativ 700 m). Figura
următoare prezintă un exemplu de aşezări prevăzute cu zone tampon.
Figura 5.4-1: Exemplu de aşezări cu zone tampon în JudeŃul Bacău
5.4.1.4 Costuri de investiŃie pentru componente de alimentare cu apă
Tabelele următoare includ costurile unitare aşa cum au fost folosite pentru calcularea
costurilor de investiŃie.
Cost
Nr. crt. Nume Capacitate Unitate Cost unitar
InvestiŃie
1 Foraje apă subterană
Foraj (10-20 m; incl. arbore principal,
1.1 pompă, conductă conectare) 10 l/s 10.000 100.000
Foraj (50-100 m; incl. Clădire, pompă,
1,2 conductă conectare) 50 l/s 8.000 400.000
StaŃii pompare, inclusiv bazin
aspiraŃie sau conducte, conducte
2 sub presiune,
2-3 pompe, înălŃime pompare 50-100
m, clădire, alimentare electricitate
2,1 StaŃii pompare 20 l/s (14-30 kW) 20 l/s 16.000 320.000
2,2 StaŃie pompare 100 l/s (70-150 kW) 100 l/s 12.000 1.200.000
2,3 StaŃie pompare 400 l/s (280-600 kW) 400 l/s 10.000 4.000.000
3 Rezervoare inclusiv sisteme conducte
Rezervor 200 m³ pentru aproximativ
3,1 500 consumatori 200 m³ 1.000 200.000
3,2 Rezervor 500 m³ pentru aproximativ 500 m³ 900 450.000
Cost
InvestiŃie
2.000 consumatori
Rezervor 1.000 m³ pentru aproximativ
3,3 5.000 consumatori 1.000 m³ 800 800.000
Rezervor 10.000 m³ pentru
3,4 aproximativ 70.000 consumatori 10.000 m³ 500 5.000.000
4 ReŃea distribuŃie, PN10
DN80-300 pentru zone urbane (PEID,
4,1 fontă > 250) m 130
4,2 DN65-150 pentru zone rurale (PEID) m 110
5 Branşamente case
5,1 Mărime standard Buc 800
5,2 Consumatori pauşal Buc 2.000
Clorinare
6 (clădire şi echipamente)
Clorinare pentru 20 l/s (1 punct
6,1 dozare, echipament 1+1) 20 l/s 3.000 60.000
6,4 dozare, echipament 1+1) 500 l/s 350 175.000
Clorinare pentru 50 l/s (2 puncte
6,7 dozare, echipament 2+1) 500 l/s 450 225.000
Clorinare pentru >500 l/s (2 puncte
6,8 dozare, echipament 2+1) 300.000
Uzină de apă pentru tratarea apei de suprafaŃă (pre-oxidare cu clor, coagulare,
7 floculare, sedimentare, filtrare rapidă, dezinfecŃie finală cu clor)
7,1 Uzină de tratare a apei pentru 50 l/s 4.320 m3/zi 360 1.555.200
3
7,2 Uzină de tratare a apei pentru 100 l/s 8.640 m /zi 310 2.678.400
3
3
3
7,6 Uzină de tratare a apei pentru 1000 l/s 86.400 m3/zi 180 15.552.000
3
3
Tratare suplimentară cu CAP
7,9 (Cărbune activ pudră) 50 - 250 l/s 1 LS 150.000 150.000
7.10 (Cărbune activ pudră) 250 - 500 l/s 1 LS 250.000 250.000
7,11 (Cărbune activ pudră) > 500 l/s 1 LS 500.000 500.000
Conducte principale pentru
transport, presiune aproximativ
8 PN10 * DN Cost/m* Capacitate la v=2 m/s
8,1 DN 200 PEID, oŃel sau fontă 200 180 62,8 5.426
8,2 DN 250 oŃel sau fontă 250 200 98,1 8.478
8,3 DN 300 oŃel sau fontă 300 250 141 12.208
8,4 DN 400 oŃel sau fontă 400 300 251 21.704
8,5 DN 500 oŃel 500 400 393 33.912
Cost
InvestiŃie
8,6 DN 600 oŃel 600 500 565 48.833
8,7 DN 800 oŃel 800 700 1005 86.815
8,8 DN 1000 oŃel 1000 900 1570 135.648
8,9 DN 1200 oŃel 1200 1.100 2261 195.333
*costurile adiŃionale pentru traversări râuri, drumuri şi căi ferate
nu au fost incluse [l/s] [m³/zi]
**Inclusiv 25 % pentru costuri suplimentare traversări râuri, străzi şi căi
ferate
Tabel 5.4-1: Costuri unitare pentru investiŃii alimentare cu apă în [€] – An bază 2008
O prezentare detaliată a acestor costuri unitare pe baza diferitelor contracte din state din
sudul şi estul Europei este ataşată în Anexa D1.1. Factorul de piaŃă aplicat de -30 %
până la +30 % este la un nivel normal pentru realizarea de estimări prudente pentru un
Master Plan.
5.4.1.5 Costuri de operare şi întreŃinere
Costurile de operare şi întreŃinere au fost considerate ca fiind legate de cantitatea apei

vândute, aplicând următoarele valori:
• 0,16 €/m³ apă potabilă vândută pentru zone urbane (cantităŃi facturate de apă)
• 0,20 €/m³ apă potabilă vândută pentru zone rurale (cantităŃi facturate de apă)
Pentru costurile de operare şi întreŃinere s-a estimat o rată de creştere de 3% per an.
5.4.1.6 Calcularea valorii prezente nete (VPN)
Calcularea valorii prezente nete a fost realizată pe baza următoarelor ipoteze de lucru:
• Perioadă proiect (n): 30 ani;

• Durată de viaŃă economică a instalaŃiilor electromecanice: 15 ani;
• Durată de viaŃă economică a lucrărilor civile: 30 ani;
• Durată de viaŃă economică a conductelor: 50 ani;
• Rată scont: 5%.
5.4.2 Identificare şi selectare a opŃiunilor de alimentare
Obiectivul principal al analizei opŃiunilor realizată pentru sistemele de alimentare cu apă

este de a identifica alternativele tehnice ale opŃiunilor centralizate sau descentralizate,
inclusiv pentru elementele de conectare precum conducte de transport şi facilităŃi de
tratare (staŃii clorinare etc.). Aceste alternative tehnice trebuie comparate prin realizarea
unei analize financiare, care include investiŃiile cât şi costurile de operare şi întreŃinere
pentru toate elementele relevante.
Baza pentru selectarea soluŃiei preferabile pentru o zonă de alimentare studiată este
Valoarea Prezentă Netă.
Zonele de alimentare care au fost studiate în detaliu în analiza opŃiunilor vor fi

evidenŃiate mai jos.
5.4.2.1 Zona de alimentare cu apă W10
Zona de alimentare W10 Damieneşti-Plopana este situată în partea de nord-est a

judeŃului şi a oraşului Bacău şi în partea de est a Văii Siretului, la o distanŃă de
aproximativ 9 km de municipiul Bacău. Următoarele elemente descoperite trebuie avute
în vedere, fiind necesar să se facă trimitere la Capitolul 2 (Analiza situaŃiei curente).
Strategia de dezvoltare regională şi noile instalaŃii de alimentare cu apă au fost studiate
în detaliu.
Numai 11 aşezări din cele 48 care alcătuiesc 9 comune au un sistem centralizat de

alimentare cu apă.
Următoarele comune sunt incluse în W10:
Comuna Nr. locuitori

DAMIENESTI 1.933
LIPOVA 2.925
NEGRI 2.934
ODOBESTI 2.440
PLOPANA 3.454
PRAJESTI 2.616
ROSIORI 2.266
SECUIENI 2.111
TRAIAN 2.958
TOTAL 23.637
Tabel 5.4-2: Comunele şi locuitorii incluşi în zona de alimentare W10
Cererea de apă maximă calculată pentru zona de alimentare W10 este de aproximativ
6.618 m³/zi .
Cel mai apropiat sistem centralizat de alimentare cu apă existent faŃă de Zona W 10 este
sistemul de alimentare cu apă al oraşului Bacău, care poate acoperi cererea zonei de
alimentare W10. Variantele posibile pentru acoperirea regiunii de nord-est a JudeŃului
Bacău sunt următoarele:
1. SoluŃia centralizată: conectarea la sistemul oraşului Bacău

2. SoluŃia descentralizată: Dezvoltarea şi/sau reabilitarea sistemelor locale
OpŃiunea 1: soluŃia centralizată
Această soluŃie include conectarea tuturor comunelor din zona de alimentare la sistemul
principal al oraşului Bacău. Cererea de apă maximă totală care urmează să fie întrunită
pentru W10 este calculată la valoarea de 6.618 m³/zi.
Întrucât consumul de apă pentru oraşul Bacău a scăzut de la 23,3 milioane m³ în anul
2003 la aproximativ 15,7 milioane m³ în anul 2006, se preconizează că cererea de apă
pentru zona de alimentare W10 ar putea fi acoperită din aceeaşi sursă existentă fără a
mai fi nevoie să se analizeze lucrări de extindere.
Următorul tabel arată repartiŃia cererii de apă pentru fiecare comună:
Cererea de
Comuna
apă(m³/zi)
DAMIENESTI 541
LIPOVA 819
NEGRI 822
ODOBESTI 683
PLOPANA 967
PRAJESTI 732
ROSIORI 634
SECUIENI 591
TRAIAN 828
TOTAL 6.618
Tabel 5.4-3: Cerere apă pentru comunele din zona de alimentare W10
Zona de alimentare W10 va fi conectată aşa cum se indică în următoarea figură.
S
s
s
s
s
s
s
s
s
s
s
s
s Conectare la sistem
alimentare Bacău
s
Figura 5.4-2: Prezentare generală interconectări (OpŃiunea1: SoluŃia centralizată W10)
Trebuie menŃionat că un astfel de sistem centralizat este mai facil de planificat şi

implementat. Cu toate acestea, folosirea unei singure surse pentru alimentarea unei
zone extinse nu este o opŃiune de încredere, în timp ce folosirea unei singure conducte
de transport (conducta principală de conectare la sistemul Bacău) induce mai multe
riscuri. Cu alte cuvinte, când conducta de transport trebuie schimbată, reabilitată sau
reparată, indiferent de motiv, zona W10 nu va mai fi alimentată pe durata lucrărilor.
Această opŃiune va include construirea de conducte de conectare aşa cum este indicat
în următorul tabel:
DN Lungime (m)
250 14.950
150 25.960
100 81.570
Tabel 5.4-4: Conducte de transport pentru W10 incluse în OpŃiunea 1
Tabelul următor prezintă costurile de investiŃii detaliate pentru OpŃiunea 1
Comuna PopulaŃie InvestiŃie [1.000€]
DAMIENESTI 1.933 3.460

LIPOVA 2.925 4.472
NEGRI 2.934 2.874
ODOBESTI 2.440 4.236
PLOPANA 3.454 6.027
PRAJESTI 2.616 2.552
ROSIORI 2.266 4.809
SECUIENI 2.111 4.348
TRAIAN 2.958 4.239
TOTAL 23.637 37.017
Tabel 5.4-5: InvestiŃii totale calculate pentru OpŃiunea 1 (zona de alimentare W10)
OpŃiunea 2: SoluŃia descentralizată
SoluŃia descentralizată include preponderent dezvoltarea de surse locale şi conectarea

aşezărilor care nu dispun de sistem de alimentare cu apă. Aceasta rezultă din faptul că
sursele de apă existente sunt de bună calitate şi sunt viabile pentru alimentarea întregii
populaŃii din zonă.
Pentru a asigura o alimentare adecvată cu apă şi pentru conformarea la obiectivele de

calitate avute în vedere până în 2015, măsurile propuse trebuie să se concentreze pe
reabilitarea şi dezvoltarea de surse de apă şi construirea de staŃii de clorinare. În plus
măsurile includ implementarea de noi reŃele, rezervoare şi staŃii de pompare .
SoluŃia descentralizată este prezentată în desenul BC-WS-00-002 din Anexa E1.
Tabelul următor prezintă costurile de investiŃii detaliate pentru OpŃiunea 2.
Comuna PopulaŃia InvestiŃie [1.000€]
DAMIENESTI 1.933 2.555

LIPOVA 2.925 2.385
NEGRI 2.934 460
ODOBESTI 2.440 2.529
PLOPANA 3.454 4.045
PRAJESTI 2.616 400
ROSIORI 2.266 4.364
SECUIENI 2.111 3.811
TRAIAN 2.958 2.835
TOTAL 23.637 23.384
Tabel 5.4-6: InvestiŃii totale calculate pentru OpŃiunea 2 (zona de alimentare W10)
ComparaŃie şi selectare a opŃiunii celei mai eficiente ca şi costuri
Tabelul următor include rezultatele analizei economice pe baza valorii prezente nete:
VPN
OpŃiuni VPN Total VPN O&Î
InvestiŃie
OpŃiunea 1: SoluŃia centralizată 52.16.147 17.926.649 34.239.498
OpŃiunea 2: SoluŃia
38.950.450 15.099.709 23.850.741
descentralizată
Table 5.4-7: Calcul valoare prezentă netă pentru opŃiunile studiate (zona de
alimentare W10)
Analiza economică indică faptul că OpŃiunea 2 (soluŃia descentralizată) este varianta cea
mai eficientă ca şi costuri pentru zona de alimentare W10 şi astfel va fi propusă. Aceasta
presupune că pentru constelaŃia existentă de alimentare cu apă, dezvoltarea de surse
locale a fost considerată mai eficientă în termeni ai costurilor decât conectarea la
sistemul centralizat de furnizare a apei al oraşului Bacău.
OpŃiunea preferabilă include dezvoltarea de surse de apă subterană pentru toate

comunele, instalarea sau reabilitarea reŃelelor de distribuŃie cât şi a staŃiilor de pompare
şi a rezervoarelor .
5.4.2.2 Zonele de alimentare cu apă W13 şi W15
Zona de alimentare W13 Horgeşti-Ungureni şi W15 Filipeni-Rachitoasa sunt zone rurale

învecinate şi sunt situate în estul JudeŃului Bacău, la aproximativ 18 km est de oraşul
Bacău. Următoarele elemente descoperite trebuie avute în vedere, fiind necesar să se
facă trimitere la Capitolul 2 (Analiza situaŃiei curente). Strategia de dezvoltare regională

şi noile instalaŃii de alimentare cu apă au fost studiate în detaliu.
Numai 6 aşezări din cele 74 care alcătuiesc 10 comune dispun de un sistem centralizat
de alimentare cu apă. Următoarele comune sunt incluse în W13:
Comune Nr. locuitori

HORGESTI 4.867
PARINCEA 3.907
UNGURENI 3.845
TOTAL 12.619
Cererea maximă calculată pentru alimentarea zonei W13 este de 3.530 m³/zi

COLONEŞTI 2.216
FILIPENI 2.345
IZVORU BERHECIULUI 1.718
ONCESTI 1.788
RACHITOASA 4.972
STANISESTI 4.754
VULTURENI 2.115
TOTAL 19.908
Cererea maximă de apă calculată pentru zona de alimentare W15 este de 5.574 m³/zi.
Cel mai apropiat sistem de alimentare cu apă existent pentru zonele W13 şi W15 este
sistemul de alimentare al Bacăului, care ar putea acoperi cererea ambelor zone de
alimentare. Posibilele variante ale acoperirii regiunilor sunt următoarele:
• SoluŃia centralizată: conectarea la sistemul Bacău

• SoluŃia descentralizată: Dezvoltarea şi/sau reabilitarea sistemelor locale
OpŃiunea 1: SoluŃia centralizată
Această soluŃie include conectarea tuturor comunelor din zonele de alimentare la

sistemul principal al oraşului Bacău. Cererea maximă totală de apă care urmează să fie
acoperită este calculată la 9.110 m³/zi.
Deoarece producŃia de apă pentru oraşul Bacău a scăzut de la 23,3 milioane m³ în anul
2003 la aproximativ 15,7 milioane m³ în anul 2006, se aşteaptă ca cererea de apă pentru
zonele de alimentare W13 şi W15 să poată fi acoperită de aceeaşi sursă existentă şi nu

trebuie luate în considerare lucrări de extindere.
Zona de alimentare W15 va fi conectată precum se arată în următoarea figură.
Conectări la sistemul de
alimentare Bacău
Figura 5.4-3: Prezentare generală interconectări (OpŃiunea 1: soluŃia centralizată W13

şi W15)
Această opŃiune va include construcŃia de conducte de conectare, aşa cum se indică în

următorul tabel:
DN Lungime (m)
300 45.910
200 28.370
150 111.800
Table 5.4-10: Conducte de transport pentru W10 incluse în OpŃiunea 1
Următorul tabel arată costurile de investiŃii detaliate pentru OpŃiunea 1

Zona de
Comuna PopulaŃie InvestiŃii [1.000€]
alimentare
W13 HORGESTI 4.867 11.213
W13 PARINCEA 3.907 8.300
W13 UNGURENI 3.845 9.159
W15 COLONEŞTI 2.216 4.679
W15 FILIPENI 2.345 5.787
W15 IZVORU BERHECIULUI 1.718 4.131
W15 ONCESTI 1.788 4.658
W15 RACHITOASA 4.972 9.497
W15 STANISESTI 4.754 10.485
W15 VULTURENI 2.115 5.687
TOTAL 32.527 73.598
Tabel 5.4-11: InvestiŃii totale calculate pentru OpŃiunea 1 (zona de alimentare W13,
W15)
OpŃiunea 2: SoluŃia descentralizată
În principal această soluŃie descentralizată include dezvoltarea de surse locale şi

interconectarea aşezărilor. Aceasta se datorează faptului că sursele subterane existente
sunt de bună calitate şi sunt sustenabile pentru alimentarea întregii populaŃii a zonelor
avute în vedere.
Pentru a asigura o alimentare adecvată cu apă şi pentru a respecta obiectivul de calitate

al apei până în anul 2015, măsurile propuse se vor concentra asupra dezvoltării surselor
subterane şi renovării staŃiilor de clorinare. În plus, măsurile includ implementarea de
reŃele de distribuŃie, staŃii de pompare şi rezervoare.
Următorul tabel arată costurile de investiŃii detaliate pentru OpŃiunea 2
Zona de
Comune PopulaŃie InvestiŃii [1.000€]
alimentare
W13 HORGESTI 4.867 5.935
W13 PARINCEA 3.907 4.792
W13 UNGURENI 3.845 5.621
W15 COLONEŞTI 2.216 2.749
W15 FILIPENI 2.345 3.741
W15 IZVORU BERHECIULUI 1.718 3.029
W15 ONCESTI 1.788 3.217
W15 RACHITOASA 4.972 3.824
W15 STANISESTI 4.754 15.574
W15 VULTURENI 2.115 5.116
TOTAL 32.527 53.597
Tabel 5.4-12: InvestiŃiile totale calculate pentru OpŃiunea 2 (zonele de alimentare W15,
W18)
Compararea şi selectarea celor mai eficiente opŃiuni
Următorul tabel include rezultatele analizei economice:
VPN
OpŃiuni VPN total VPN O&Î
InvestiŃii
OpŃiunea 1: SoluŃie centralizată 104.986.270 35.789.750 69.196.520
OpŃiunea 2: SoluŃia descentralizată 89.302.920 34.416.668 54.886.252
Tabel 5.4-13: Calcularea VPN pentru opŃiunile studiate (zonele de alimentare W13,
W15)
Devine evident că OpŃiunea 2 (soluŃia descentralizată) este cea mai eficientă variantă ca
şi costuri pentru zonele de alimentare W13 şi W15 şi de aceea va fi şi propusă. Aceasta
înseamnă că pentru constelaŃia existentă de alimentare cu apă, îmbunătăŃirea surselor
locale este cea mai eficientă soluŃie ca şi costuri comparativ cu conectarea la sistemul
central de alimentare al Bacăului.
OpŃiunea rămasă include dezvoltarea surselor subterane pentru toate comunele,

instalarea de reŃele de distribuŃie cât şi de staŃii de pompare şi rezervoare, inclusiv toate
interconexiunile necesare.
5.4.2.3 Zonele de alimentare cu apă W14 şi W16
Zonele de alimentare W14 Panceşti – Dealu Morii şi W16 Podu Turcului – Motoşeni sunt
zone rurale învecinate localizate în sud-estul JudeŃului Bacău. Numai 5 aglomerări din
cele 75 care alcătuiesc 9 comune au un sistem centralizat de alimentare cu apă.
Comuna Nr. locuitori

CORBASCA 5.784
DEALU MORII 2.947
GAICEANA 2.996
HURUIESTI 2.768
PANCESTI 4.377
TATARASTI 2.589
TOTAL 21.461

GLAVANESTI 3.594
MOTOSENI 3.804
PODU TURCULUI 5.102
TOTAL 12.500
Table 5.4-15: Comunele şi locuitorii incluşi în zona de alimentare W16
Ambele zone de alimentare au caracter rural şi nu a fost identificat în vecinătatea lor nici
un sistem centralizat de alimentare cu apă. În afară de sursele subterane locale din
fiecare comună, Valea Siretului pare a fi o sursă subterană sigură potrivit studiului
hidrogeologic al zonelor.
Variantele posibile pentru alimentarea cu apă a acestor regiuni de sud-est ale judeŃului
Bacău sunt următoarele:
1. SoluŃia centralizată: Dezvoltarea unei noi surse centrale subterane (de adâncime)
între Valea Siretului şi conectarea zonelor de alimentare W14 şi W16
2. SoluŃia descentralizată: Dezvoltarea şi /sau reabilitarea sistemelor locale
OpŃiunea 1: SoluŃia centralizată
Această soluŃie include dezvoltarea unei surse subterane centrale lângă Valea Siretului
şi conectarea ambelor zone de alimentare aşa cum se indică în figura următoare.
Cererea de apă totală maximă care trebuie satisfăcută este calculată la 9.500 m³/zi.
Zona de alimentare W16 va fi conectată după cum se prezintă în figura următoare.
Conectări la sistemul de
alimentare
Figura 5.4-4: Prezentare generală interconectări (OpŃiunea 1: soluŃia centralizată W14

şi W16)
În afară de instalarea unui nou front de captare, această opŃiune va include construirea
unor conducte de conectare aşa cum se indică în următorul tabel :
DN Lungime (m)
300 44.350
200 60.810
150 22.570
100 64.100
Tabel 5.4-16: Conductele de transport pentru W14 şi W16 incluse în OpŃiunea 1
Următorul tabel arată costurile detaliate de investiŃii pentru OpŃiunea 1

Zonă de
alimentare
W14 CORBASCA 5.784 12.578
W14 DEALU MORII 2.947 6.577
W14 GAICEANA 2.996 5.991
W14 HURUIESTI 2.768 6.944
W14 PANCESTI 4.377 9.613
W14 TATARASTI 2.589 5.339
W16 GLAVANESTI 3.594 8.549

W16 MOTOSENI 3.804 9.230
W16 PODU TURCULUI 5.102 8.105
TOTAL 33.961 72.926
Tabel 5.4-17: InvestiŃiile totale calculate pentru opŃiunea 1 (Zonele de alimentare W14,
W16)
OpŃiunea 2 : SoluŃia descentralizată
În principal, această soluŃie descentralizată include dezvoltarea de surse locale şi

interconectarea aşezărilor. Aceasta rezultă din faptul că sursele subterane existente au o
bună calitate şi sunt sustenabile pentru aprovizionarea întregii populaŃii a zonelor avute
în vedere. Pentru a asigura o alimentare adecvată cu apă şi pentru conformarea la
obiectivul de calitate a apei până în anul 2015, măsurile propuse se vor concentra
asupra dezvoltării surselor subterane şi renovării staŃiilor de clorinare. În plus, măsurile
includ implementarea de reŃele de distribuŃie, staŃii de pompare şi rezervoare.
Tabelul următor arată costurile detaliate de investiŃii pentru OpŃiunea 2
Zone de
alimentare
W14 CORBASCA 5.784 5.940
W14 DEALU MORII 2.947 3.798
W14 GAICEANA 2.996 2.495
W14 HURUIESTI 2.768 4.649
W14 PANCESTI 4.377 5.049
W14 TATARASTI 2.589 2.607
W16 GLAVANESTI 3.594 4.710

W16 MOTOSENI 3.804 6.176
W16 PODU TURCULUI 5.102 3.086
TOTAL 33.961 38.510
Tabel 5.4-18: InvestiŃiile totale calculate pentru opŃiunea 2 (Zonele de alimentare W14,
W16)
Compararea şi selectarea opŃiunii celei mai eficiente ca şi costuri
Următorul tabel include rezultatele analizei economice :
VPN
OpŃiuni VPN Total VPN O&Î
INVESTIłII
OpŃiunea 1: SoluŃia centralizată 92.379.576 35.317.023 57.062.552
OpŃiunea 2: SoluŃia descentralizată 59.567.647 24.866.673 34.700.974
Tabel 5.4-19: Calcularea VPN pentru opŃiunile studiate (Zonele de alimentare
W14,W16)
Analiza economică relevă că OpŃiunea 2 (SoluŃia descentralizată) este cea mai eficientă
variantă ca şi costuri pentru zonele de alimentare W14 şi W16 motiv pentru care va fi
propusă. Aceasta înseamnă că pentru constelaŃia actuală a alimentării cu apă,
dezvoltarea surselor locale este cea mai eficientă soluŃie ca şi costuri comparativ cu
conectarea la o sursă subterană centrală localizată pe Valea Siretului.
OpŃiunea aleasă include dezvoltarea surselor subterane pentru toate comunele,

instalarea de reŃele de distribuŃie precum şi de staŃii de pompare şi rezervoare, inclusiv
toate interconectările necesare.
MASTER PLAN JUDEł BACĂU STRATEGIA LA NIVEL DE JUDEł
CAPITOLUL 6
Strategia la nivel de judeŃ
CUPRINS
6 STRATEGIA LA NIVEL DE JUDEł 6-1
6.1 Abstract 6-1
6.2 Strategia generală 6-1
6.3 Strategia detaliată 6-12
6.3.1 Zone de alimentare cu apă 6-12
6.3.2 Aglomerări de apă uzată 6-28
TABELE
Tabel 6.2-1: Costuri de investiŃii per aglomerare 6-7

Tabel 6.2-2: Ierarhizarea zonelor de alimentare cu apă 6-10
FIGURI
Figura 6.2-1: Nivelurile pentru nitraŃi în puŃurile publice (date din 2007) 6-9
6 STRATEGIA LA NIVEL DE JUDEł
6.1 Abstract
Obiectivul principal al strategiei la nivel de judeŃ este de a identifica măsurile prioritare

cele mai puŃin costisitoare (soluŃii tehnice şi instituŃionale) pentru atingerea obiectivelor-
Ńintă definite la nivel de judeŃ. Strategia sumarizează următoarele:
• Obiectivele naŃionale
• Obiectivele la nivel de judeŃ şi perioada aferentă de realizare
• Analiza opŃiunilor (Capitolul 5)
şi se bazează pe Analiza situaŃiei curente (Capitolul 2) şi pe ProiecŃii (Capitolul 3).
Obiectivele naŃionale sunt exprimate în Programul OperaŃional Sectorial (POS). În acest

document, MMDD stabileşte în mod particular următoarele Ńinte:
• Furnizarea de servicii adecvate de apă şi canalizare, la tarife acceptabile, pentru

populaŃia din aglomerări cuprinzând peste 2.000 locuitori.
• Furnizarea de servicii adecvate de apă şi canalizare în toate aglomerările urbane.
• ÎmbunătăŃirea gradului de purificare a cursurilor de apă.
• ÎmbunătăŃirea managementului staŃiilor de epurare a apelor uzate (SEAU) şi a
managementului nămolului.
A fost realizată identificarea măsurilor propuse şi ierarhizarea proiectelor prioritare pentru
atingerea obiectivelor-Ńintă naŃionale cu cele mai reduse costuri.
Determinarea aglomerărilor pentru serviciile de apă uzată în JudeŃul Bacău, proces care
este descris şi explicat în Capitolul 5, a fost realizată folosind următoarele criterii:
Conformare: aglomerări > 10.000 P.E. dată conformare 2015,

aglomerări < 10.000 P.E. dată conformare 2018,
aglomerări < 2.000 P.E. dată conformare 2037.
6.2 Strategia generală
Cele mai stringente probleme la nivelul alimentării cu apă la nivel de judeŃ sunt:
a) InvestigaŃiile din anul 2007 au demonstrat că în multe puŃuri publice individuale

calitatea este inadecvată, vezi Capitolul 2.7.3.5
b) Pierderi mari de apă în structurile învechite existente, în special în oraşe (pierderile
se ridică la aproximativ 50 % din producŃie)
c) Structuri supradimensionate
d) Calitate precară a construcŃiilor (în special structuri construite înainte de anul 2000)
e) Nu sunt disponibile tabele complete de analize în conformitate cu Directiva
Europeană 98/83 CE (Calitatea apei destinate consumului uman)
f) ExistenŃa unui număr redus de laboratoare acreditate pentru astfel de analize
g) CunoştinŃe precare privind situaŃia hidrogeologică a surselor de apă existente şi

posibile
h) Zone de protecŃie insuficiente
i) ÎntreŃinere precară
j) Operare manuală
k) Macro-suportabilitate (în special în zonele rurale)
l) Spargere conducte cu ocazia refacerii drumurilor
m) Conducte din azbociment în multe tronsoane de reŃea
n) PrezenŃă mangan în sursa de apă subterană a oraşului Bacău (mobilizarea a
încrustaŃiilor negre din reŃea după pornirea pompelor)
o) AducŃiunea principală de la Lacul Poiana Uzului la Uzina de apă Dărmăneşti este
supusă riscurilor (exemplul incidentului din 2005, cu întreruperea alimentării pentru
toate oraşele principale)
p) Sisteme de transport al apei lungi şi costisitoare (Lacul Uzului - Bacău: 60 km!)
q) Lipsă sisteme de control debit
r) Calitatea apei subterane parŃial inadecvată (soluri contaminate cu pesticide, nutrienŃi)
Cele mai severe probleme la nivelul colectării-epurării apelor uzate la nivel de judeŃ sunt:
a) Vizitele în teren au demonstrat că aproape nici una dintre staŃiile de epurare

inspectate în 2007 nu reuşeşte să atingă cu adevărat standardele de deversare
pentru efluenŃi în zone sensibile în conformitate cu Directiva CE 91/271/EEC.
b) Există staŃii de epurare numai în municipii şi oraşe. În zonele rurale nu se realizează
epurarea apelor uzate.
c) În cele mai multe cazuri, starea structurilor staŃiilor de epurare este precară, cu
excepŃia facilităŃilor care au fost recent reabilitate sau sunt în curs de reabilitare.
d) Echipamentele mecanice şi electrice din staŃiile de epurare sunt preponderent foarte
vechi şi în stare precară.
e) Pe de o parte, cele mai multe staŃii de epurare, în special cele mici, operează sub
capacitatea lor proiectată, cu efecte negative asupra randamentului acestor facilităŃi.
f) Pe de altă parte, în special staŃiile de epurare mari sunt supraîncărcate.
g) Operarea şi întreŃinerea staŃiilor este inadecvată preponderent ca urmare a lipsei de
cunoştinŃe şi experienŃă a personalului. Aceasta duce la un randament scăzut al
acestor facilităŃi.
h) Nici una dintre staŃiile vechi nu dispune de un sistem SCADA pentru controlarea
operării staŃiei. StaŃiile sunt operate preponderent manual.
i) ReŃelele de canalizare vechi se află în stare precară. SituaŃia duce la rate mari ale
infiltrărilor, concentraŃii scăzute ale încărcărilor poluante şi eficienŃe de tratare
scăzute ale staŃiilor de epurare.
j) Nu este disponibilă o reŃea de canalizare la nivelul întregii zone, nici măcar în
municipii şi oraşe.
Întrucât proiectul prezentat în acest Master Plan este un proiect de mediu, se acordă
prioritate îmbunătăŃirii serviciilor de apă uzată. Astfel, s-a realizat o ierarhizare a
aglomerărilor pentru apă uzată în conformitate cu obiectivele-Ńintă naŃionale şi Directiva

UE privind apele uzate.
Ierarhizarea proiectelor de apă potabilă urmăreşte ierarhizarea făcută pentru proiectele

de apă uzată. Numai pentru comunele care nu sunt incluse în aglomerările pentru apă
uzată ale acestui Master Plan se poate realiza o ierarhizare independentă.
Determinarea aglomerărilor pentru apă uzată în JudeŃul Bacău, care este descrisă şi
explicată şi în Capitolul 5, a fost realizată folosind următoarele criterii:
Conformare:
aglomerări > 10.000 P.E. dată conformare 2015,
aglomerări < 10.000 P.E. dată conformare 2018,
aglomerări < 2.000 P.E. dată conformare după 2018.
În tabelul următor sunt prezentate costurile de investiŃie pentru aglomerări şi fazele
aferente în JudeŃul NeamŃ.
Toate costurile sunt exprimate în mii EURO, cu costuri raportate la anul 2008 :
Fazele
Faza 1* Faza a 2-a Sursă finanŃare
Costuri următoare
Nr. Item
Totale 2019 -
2007-2015 2016-2018 Coeziune Coeziune
2037
1 Aglomerarea Bacău
1.1 Alimentare cu apă 90.790 20.752 10.675 59.363 7.492 83.298
1.2 Apă uzată 77.785 47.320 2.114 28.352 20.489 57.297
2 Aglomerarea Oneşti
2.1 Alimentare cu apă 33.375 6.430 3.147 23.798 0 33.375
2.2 Apă uzată 44.946 26.634 1.884 16.428 15.019 29.927
3 Aglomerarea Comăneşti
3.1 Alimentare cu apă 21.124 8.487 1.584 11.053 0 21.124
3.2 Apă uzată 27.120 22.490 259 4.371 0 27.120
4 Aglomerarea Moineşti
4.2 Apă uzată 19.821 15.045 261 4.515 12.407 7.415
5 Aglomerarea Buhuşi
5.2 Apă uzată 16.284 11.967 217 4.100 10.631 5.653
6 Aglomerarea Dărmăneşti
6.1 Alimentare cu apă 4.297 650 33 3.614 650 3.647
6.2 Apă uzată 18.104 16.099 11 1.993 16.029 2.075
7 Aglomerarea Târgu Ocna
7.1 Alimentare cu apă 9.323 2.060 35 7.228 1.030 8.293
7.2 Apă uzată 10.878 8.360 138 2.380 6.297 4.581
8 Aglomerarea Slănic Moldova
8.1 Alimentare cu apă 4.074 1.170 880 2.024 0 4.074
8.2 Apă uzată 6.015 4.957 51 1.007 0 6.015
9 Aglomerarea Dofteana
9.1 Alimentare cu apă 3.746 0 865 2.881 3.746
9.2 Apă uzată 9.470 0 8.307 1.163 0 9.470
Fazele
Costuri următoare
Nr. Item
Totale 2019 -
2037
10 Aglomerarea Palanca
10.1 Alimentare cu apă 5.728 1.270 2.900 1.558 5.728
10.2 Apă uzată 11.442 0 10.475 967 0 11.442
11 Aglomerarea Faraoani
11.2 Apă uzată 9.798 0 8.765 1.034 0 9.798
12 Aglomerarea Oituz
12.1 Alimentare cu apă 6.507 4.229 0 2.278 6.507
12.2 Apă uzată 8.260 0 7.120 1.140 0 8.260
13 Aglomerarea Blăgesti
13.2 Apă uzată 8.145 0 8.122 23 0 8.145
14 Aglomerarea Cleja
14.2 Apă uzată 8.404 0 7.464 941 0 8.404
15 Aglomerarea Mănăstirea Casin
15.1 Alimentare cu apă 780 200 0 580 780
15.2 Apă uzată 7.598 0 6.841 757 0 7.598
16 Aglomerarea BerzunŃi
16.1 Alimentare cu apă 4.630 200 3.510 920 4.630
16.2 Apă uzată 8.234 0 7.345 889 0 8.234
17 Aglomerarea Frumoasa
17.2 Apă uzată 7.175 0 6.138 1.037 0 7.175
18 Aglomerarea Luizi-Călugara
18.2 Apă uzată 6.229 185 4.787 1.256 0 6.229
19 Aglomerarea Nicolae Bălcescu
19.2 Apă uzată 4.646 0 3.890 755 0 4.646
20 Aglomerarea Lespezi
20.2 Apă uzată 2.577 0 2.577 0 0 2.577
21 Aglomerarea Poduri
21.2 Apă uzată 6.403 0 5.836 567 0 6.403
22 Aglomerarea Răcăciuni
22.1 Alimentare cu apă 1.041 810 231 1.041
22.2 Apă uzată 6.361 0 5.745 616 0 6.361
23 Aglomerarea Măgireşti
23.2 Apă uzată 6.317 134 5.213 971 0 6.317
24 Aglomerarea Zemes
24.1 Alimentare cu apă 2.130 1.660 0 470 2.130
Fazele
Costuri următoare
Nr. Item
Totale 2019 -
2037
24.2 Apă uzată 2.968 0 2.968 0 0 2.968
25 Aglomerarea Ghimeş
25.2 Apă uzată 6.134 0 5.532 601 0 6.134
26 Aglomerarea Gioseni
26.2 Apă uzată 3.818 0 3.310 508 0 3.818
27 Aglomerarea Agas
27.2 Apă uzată 6.509 0 5.969 540 0 6.509
28 Aglomerarea Solont
28.2 Apă uzată 3.549 0 3.549 0 0 3.549
29 Aglomerarea Caiuti
29.1 Alimentare cu apă 1.068 0 870 198 1.068
29.2 Apă uzată 4.488 0 3.950 538 0 4.488
30 Aglomerarea Valea Seaca
30.2 Apă uzată 4.186 0 3.718 468 0 4.186
31 Aglomerarea Casin
31.2 Apă uzată 3.887 0 3.319 568 0 3.887
32 Aglomerarea Pancesti
32.2 Apă uzată 2.213 0 2.213 0 0 2.213
33 Aglomerarea Gura Vaii
33.2 Apă uzată 2.496 0 2.473 23 0 2.496
34 Aglomerarea Bogdanesti
34.2 Apă uzată 4.047 0 3.633 414 0 4.047
35 Aglomerarea Satu Nou
35.1 Alimentare cu apă 2.577 0 1.353 1.224 2.577
35.2 Apă uzată 1.445 0 1.422 23 0 1.445
36 Aglomerarea Podu Turcului
36.2 Apă uzată 3.676 118 2.542 1.017 0 3.676
37 Aglomerarea Prajesti
37.2 Apă uzată 4.792 0 4.391 401 0 4.792
38 Aglomerarea Bijghir
38.2 Apă uzată 3.347 0 2.801 546 0 3.347
39 Aglomerarea Stefan cel Mare
Fazele
Costuri următoare
Nr. Item
Totale 2019 -
2037
39.2 Apă uzată 2.802 0 2.802 0 0 2.802
40 Aglomerarea Sascut
40.2 Apă uzată 4.699 0 3.766 932 0 4.699
41 Aglomerarea Apa Asau
41.2 Apă uzată 2.413 0 2.390 23 0 2.413
42 Aglomerarea Racova
42.2 Apă uzată 2.965 0 2.965 0 0 2.965
43 Aglomerarea Dragugesti
43.2 Apă uzată 1.736 0 1.736 0 0 1.736
44 Aglomerarea Bucsesti
44.2 Apă uzată 3.136 0 2.810 327 0 3.136
45 Aglomerarea Bacioiu
45.2 Apă uzată 2.994 0 2.418 576 0 2.994
46 Aglomerarea Tuta
46.2 Apă uzată 974 0 951 23 0 974
47 Aglomerarea Garleni
47.2 Apă uzată 4.863 0 4.041 822 0 4.863
48 Aglomerarea Orbeni
48.2 Apă uzată 4.885 0 4.221 664 0 4.885
49 Aglomerarea Sarata
49.2 Apă uzată 3.245 203 2.063 979 0 3.245
50 Aglomerarea Sascut Sat
50.2 Apă uzată 1.238 0 1.238 0 0 1.238
51 Aglomerarea Targu Trotus
51.2 Apă uzată 5.394 0 4.254 1.140 0 5.394
52 Aglomerarea Fundu-Racaciuni
52.2 Apă uzată 2.307 0 1.970 338 0 2.307
53 Aglomerarea Bratila
53.2 Apă uzată 5.744 0 4.719 1.025 0 5.744
Fazele
Costuri următoare
Nr. Item
Totale 2019 -
2037
54 Aglomerarea Cotofanesti
54.2 Apă uzată 2.824 0 2.410 414 0 2.824
55 Aglomerarea Schitu Frumoasa
55.2 Apă uzată 3.494 0 3.494 0 0 3.494
56 Aglomerarea Pustiana
56.2 Apă uzată 4.187 0 3.341 846 0 4.187
57 Aglomerarea Saucesti
57.2 Apă uzată 1.620 0 1.620 0 0 1.620
58 Alte zone
58.1 Alimentare cu apă 211.729 108.232 14.041 89.456 211.729
58.2 Apă uzată 187.988 0 10.894 177.094 0 187.988
Total general 1.151.832 357.386 275.508 518.938 94.061 1.057.771
Tabel 6.2-1: Costuri de investiŃii per aglomerare
Cu o populaŃie de aproximativ 722.000 persoane în anul 2007, proiectele din Faza 1,

prezentate în Tabelul 6.2-1, ce acoperă un total de 361.000 de persoane conectate la un
sistem centralizat de canalizare, duc la o rată de conectare de 50 %. InvestiŃiile pentru
apă uzată necesare pentru proiectele din Faza 1 se ridică la 153 milioane Euro (net, fără
contingenŃe).
Pentru anul 2015, POS MEDIU stabileşte ca obiectiv-Ńintă atingerea unei rate de
conectare de 70 % (505.000 persoane) la un sistem centralizat de canalizare. Pentru
atingerea acestui obiectiv este nevoie de conectarea suplimentară la sistem a 144.000
de persoane.
Pentru detalii privind rata de conectare a fiecărei Aglomerări, vezi Anexa C1-3.
Următoarele cantităŃi de staŃii de tratare, staŃii de pompare şi colectoare sunt prevăzute

să fie construite în diferite faze:
Faza 1 Faza a 2-a Faza a 3-a

Item
(2007 – 2015) (2016 – 2018) (2019 – 2037)
Reabilitare / extindere staŃii
4 (Tratare terŃiară)
de epurare
Înlocuire staŃie de epurare
1 (Tratare secundară)
ConstrucŃie staŃie de 34 (Tratare 18 (Tratare
epurare nouă secundară) secundară)
ConstrucŃie noi staŃii de
6 11 6
pompare cu refulări
ConstrucŃie conducte
2,6 km 35 km 77 km
gravitaŃionale noi
ConstrucŃie reŃele de
439 km 827 km 484 km
canalizare noi
Reabilitare hidraulică reŃele
98 km 8 km
de canalizare
A fost realizată o ierarhizare independentă a alimentării cu apă a zonelor de

alimentare şi comunelor, folosind următoarele criterii:
1. Conformare: zonele sau comunele cu probleme de conformare cunoscute au fost

ierarhizate superior decât altele
2. Numărul de persoane ce pot fi conectate: acest al doilea criteriu numeric (prezentat
în procente din totalul locuitorilor) a fost folosit pentru a determina secvenŃialitatea
zonelor / comunelor de acelaşi tip (Criteriul 1).
Figura următoare prezintă nivelul poluării cu nitraŃi cu bare roşii şi comunele în care se
depăşesc valorile admise cu coduri de culoare (albastru < 50 mg/l , orange >= 50 mg/l).
Se poate vedea că există probleme de conformare la alimentarea cu apă în multe
comune.
Figura 6.2-1: Nivelurile pentru nitraŃi în puŃurile publice (date din 2007)
Rezultatele ierarhizării pentru comune sunt prezentate în tabelele din Anexa C4, iar
ierarhizarea zonelor de alimentare cu apă este prezentată şi în următoarele tabele:
Ranking according additional connectable inhabitants

Water Water Investment Additional
Supply Supply Area per inhab. connectable Range
Area Name [€] inhabitants [nr.]
W02 MOINESTI TILL ONESTI 746 72,115 1
W01 BACAU CITY + SURROUNDINGS 450 48,953 2
W08 TAZLAU VALLEY 1151 35,518 3
W12 CLEJA - SASCUT 584 28,033 4
W09 BUHUSI 824 23,243 5
W14 PANCESTI - DEALU MORII 1143 20,153 6
W05 FAGET - AGAS 719 18,973 7
W03 OITUZ - MANISTERIA CASIN 625 18,485 8
W10 DAMIENESTI - PLOPANA 989 18,425 9
W15 FILIPENI - RACHITOASA 1418 17,350 10
W11 FARAOANI - LUIZI CALUGARA 193 15,895 11
W07 BALCANI - SCORTENI 644 13,183 12
W16 PODU TURCULUI - MOTOSENI 1118 11,675 13
W17 CAIUTI - URECHESTI 599 10,662 14
W19 FILIPESTI - SAUCESTI 1139 10,531 15
W13 HORGESTI - UNGURENI 1296 9,980 16
W18 BUHOCI - GIOSENI 429 7,041 17
W06 ZEMES 746 1,536 18
W04 SLANIC-MOLDOVA 801 85 19
Ranking according specific investment

Water Water Investment Additional
Supply Supply Area per inhab. connectable Range
Area Name [€] inhabitants [nr.]
W11 FARAOANI - LUIZI CALUGARA 193 15,895 1
W18 BUHOCI - GIOSENI 429 7,041 2
W01 BACAU CITY + SURROUNDINGS 450 48,953 3
W12 CLEJA - SASCUT 584 28,033 4
W17 CAIUTI - URECHESTI 599 10,662 5
W03 OITUZ - MANISTERIA CASIN 625 18,485 6
W07 BALCANI - SCORTENI 644 13,183 7
W05 FAGET - AGAS 719 18,973 8
W02 MOINESTI TILL ONESTI 746 72,115 9
W06 ZEMES 746 1,536 10
W04 SLANIC-MOLDOVA 801 85 11
W09 BUHUSI 824 23,243 12
W10 DAMIENESTI - PLOPANA 989 18,425 13
W16 PODU TURCULUI - MOTOSENI 1118 11,675 14
W19 FILIPESTI - SAUCESTI 1139 10,531 15
W14 PANCESTI - DEALU MORII 1143 20,153 16
W08 TAZLAU VALLEY 1151 35,518 17
W13 HORGESTI - UNGURENI 1296 9,980 18
W15 FILIPENI - RACHITOASA 1418 17,350 19
Tabel 6.2-2: Ierarhizarea zonelor de alimentare cu apă
Dacă este necesar, pot fi selectate din aceste tabele proiecte cu accent principal pe
alimentarea cu apă.
Prin combinarea rezultatelor ierarhizării pentru apă şi canalizare, se poate realiza o

selectare transparentă de proiecte integrate.
Datele de conformare pentru alimentarea cu apă cuprinse în Tratatul de aderare pentru

aglomerări mai mici de 10.000 de locuitori sunt anul 2010 pentru parametrul de calitate a
apei oxidare şi respectiv 2015 pentru parametrul nitraŃi. În ceea ce priveşte oxidarea, pot
fi adoptate măsuri operaŃionale (de exemplu clorinare locală, limitată de reacŃii
haloforme), în timp ce pentru problema nitraŃilor măsurile sunt mai dificile. În cazul unor
poluări mari cu nitraŃi se obişnuieşte să se pună la dispoziŃie surse alternative, ale căror
costuri depind de distanŃa faŃă de zona de alimentare. Sunt recomandate în paralel
măsuri de sanitarizare, însă în funcŃie de gradul de poluare astfel de măsuri pot dura o
perioadă însemnată (anii sau chiar decenii).
Ca urmare a faptului că unele comune rurale au probleme de calitate a apei, data Ńintă
de conformare din 2015 pentru conformarea privind nitraŃii va face necesar ca investiŃiile
aferente din domeniul alimentării cu apă a acestor comune (care au fost planificate
pentru o perioadă de 30 de ani) să fie necesar să fie realizate până în 2015. Trebuie
depuse eforturi susŃinute pentru atingerea criteriilor de conformare cuprinse în Tratatul
de aderare în ceea ce priveşte alimentările cu apă.
Tabelul următor face o prezentare generală a strategiei generale recomandate:
An Măsură
2008 - 2009 Constituirea operatorilor regionali
2008 - Continuarea de măsuri pentru monitorizarea şi menŃinerea calităŃii surselor de
apă centralizate: analize de apă, monitorizarea cantităŃilor şi nivelurilor apelor
subterane, implementarea de zone de protecŃie sanitară suficiente bazate pe
investigaŃii hidrogeologice
2008 - 2015 Reabilitare facilităŃi de alimentare cu apă şi reŃele învechite (inclusiv conducte
din azbociment) în componentele din Faza 1 ale aglomerărilor de apă uzată (=8
centre urbane şi împrejurimi, proiecte prioritare integrate) şi creşterea ratei lor de
conectare, reducere pierderi de apă
2010 Realizarea sau extindere alimentare cu apă la cât mai multe comune rurale care
se confruntă cu nivelurilor cunoscute ale oxidării peste limitele admise (niveluri
prevăzute de Tratatul de aderare!)
2010 - 2015 Realizare sau extindere alimentare cu apă la cât mai multe comune rurale care
se confruntă cu nivelurilor cunoscute ale nitraŃilor peste limitele admise (niveluri
prevăzute de tratatul de aderare!)
2010 - 2012 Reabilitare sistem de canalizare în aglomerări cu peste 10.000 locuitori pentru a
reduce infiltrările
2010 - 2015 În cazul atingerii criteriului POS de 70% în 2015: creştere rată de conectare la
sistemele de apă pentru aglomerările de apă uzată, necesare pentru atingerea
ratei de conectare de 70 %.
2010 - 2015 Extindere sisteme de canalizare în aglomerări cu peste 10.000 locuitori
2010 - 2015 Construire staŃii de epurare pentru aglomerări cu peste 10.000 locuitori
2015 - 2018 Construire staŃii de epurare pentru aglomerări între 2.000 şi 10.000 locuitori
An Măsură
2016 - 2037 Realizare conectare la sisteme de alimentare cu apă pentru toate comunele
2016 - 2028 Continuare proces de reducere a pierderilor la 25 % prin continuarea lucrărilor
de reabilitare şi prin introducere de Sisteme Active de Control al Pierderilor
2018 - 2037 Realizare facilităŃi de apă uzată pentru aglomerări cu mai puŃin de 2.000 locuitori.
Table 6.2-3: Strategie generală
6.3 Strategia detaliată
6.3.1 Zone de alimentare cu apă
Următoarele capitole descriu măsurile preconizate pentru atingerea completă a

alimentării cu apă. Detalii pentru toate cele 93 de comune şi 508 de localităŃi sunt
prezentate în tabelul privind costul de investiŃie în Anexa C4 şi în desenele ataşate BC-
WS-00-003.
Bacăul dispune de sisteme extinse de transport a apei potabile, operate de către S.C.
APA SERV S.A. ÎntreŃinerea şi înnoirea acestor sisteme a fost avută în vedere în acest
Master Plan. Măsurile imediate au fost incluse în Faza 1, iar programul pe termen lung
de renovare a fost inclus în forma unei reinvestiŃii care urmează să fie derulată în
totalitate de fiecare participant în parte în Faza a 2-a şi Faza a 3-a a Master Planului, la
încheierea duratei probabile normate de funcŃionare a sistemelor de transport. Detalii
despre comunele conectate la sistemele de transport sunt oferite în Anexa C4.1
6.3.1.1 W01 Oraşul Bacău şi împrejurimile
Zona cuprinde oraşul Bacău şi 4 comune. Majoritatea localităŃilor dispun de un sistem

existent de alimentare cu apă, alimentat de către sistemul din Bacău (aducŃiunea de apă
de la Lacul Uzului şi surse de apă subterană). Rata de conectare este de aproximativ
76% din totalul populaŃiei. Principala problemă a Bacăului este asigurarea securităŃii şi
îmbunătăŃirea sistemului de alimentare cu apă prin lucrări de reabilitare şi modernizare.
Sistemul va fi extins pentru a acoperi aproape întreaga populaŃie a zonei.
În consecinŃă, investiŃia principala ar trebui alocată pentru reabilitarea sistemului existent,

adoptând măsurile necesare imediate (măsuri necesare pentru a menŃine în operare
instalaŃiile până la încheierea duratei lor normate de funcŃionare) şi demararea unui
program pe termen lung de înlocuire şi modernizare (înlocuirea progresivă a părŃilor
vechi din reŃea şi a facilităŃilor care au ajuns la finalul duratei lor normate de funcŃionare,
protecŃia surselor de apă, sistemul SCADA). O altă parte a investiŃiei ar trebui să
acopere extinderea reŃelei existente pentru conectarea aproape a întregii populaŃii la
sistemul public de alimentare cu apă.
Măsuri imediate şi lucrări de extindere au fost prevăzute pentru Faza 1 (până în 2015),
fiind dezvoltate proiecte integrate coroborate cu măsuri pentru aglomerări de apă uzată.
Programul de înlocuire şi îmbunătăŃire se prelungeşte în Faza a 2-a şi Faza a 3-a până

în anul 2037.
Înnoirea echipamentelor mecanice şi electrice la fronturile de captare din Bacău este

propusă pentru anul 2017.
În oraşul Bacău înnoirea echipamentelor mecanice şi electrice la Uzina de tratare a apei

BaraŃi este propusă pentru anul 2024, 15 ani după începerea planificată a operării =
2009. Urmează să fie reabilitată aducŃiunea de apă de la Stejaru la Uzina de tratare a
apei BaraŃi, iar procesul de reabilitare este propus pentru perioada 2024 - 2025.
Mai mult, există câteva rezervoare şi staŃii de pompare care trebuie reabilitate. Parte a
acestor investiŃii este propusă pentru Faza 1, principala parte fiind propusă pentru cel de-
al doilea an din Faza a 3-a.
ReŃeaua existentă de distribuŃie a apei urmează a fi reabilitată şi extinsă şi instalate noi

branşamente la case. Costurile pentru reŃea sunt distribuite pe parcursul întregii perioade
a Master Planului, partea prioritară a proiectului fiind concentrată în zonele cu probleme
de încrustaŃie, tronsoane de reŃea învechite şi realizate din azbociment .
În comuna Mărgineni doar localitatea Poiana nu dispune de un sistem de alimentare cu

apă. O nouă reŃea urmează a fi construită şi noi branşamente la case urmează să fie
instalate. Localitatea Poiana ar trebui, de asemenea, conectată la sistemul Bacău. În
localitatea Mărgineni va fi extinsă reŃeaua existentă. O parte a acestor investiŃii sunt
propuse pentru Faza 1, cealaltă parte fiind propusă pentru doi ani în Faza a 3-a. Înnoirea
echipamentului mecanic şi electric la staŃia de pompare este propusă pentru primul an
din Faza a 3-a
În comuna Măgura, doar localitatea Măgura este alimentată, fiind conectată la sistemul
oraşului Bacău. Celelalte localităŃi ar trebui să fie conectate la sistemul oraşului Bacău
prin aducŃiuni. Mai mult, sunt necesare noi reŃele şi branşamente la case. În Măgura sunt
necesare noi rezervoare şi staŃii de pompare. InvestiŃiile sunt propuse pentru Faza 1,
doar o mică parte a investiŃiilor pentru reabilitarea reŃelelor fiind planificate în ultimul an
din Faza a 3-a. Echipamentul de clorinare în Măgura urmează a fi înnoit. OperaŃiunea
este propusă pentru anul 2023.
LocalităŃile comunelor Letea Veche şi Hemeiuş sunt conectate la sistemul oraşului

Bacău. În ambele comune urmează a fi extinse reŃelele şi înnoit echipamentul mecanic şi
electric la staŃiile de pompare. InvestiŃiile sunt distribuite pe o perioadă de câŃiva ani în
Faza 1 şi Faza a 3-a. În Hemeiuş, pompele de captare a apei şi echipamentul de
clorinare vor fi înnoite. Aceste investiŃii sunt propuse pentru anul 2023.
6.3.1.2 W02 Moineşti - Oneşti
Zona cuprinde 11 comune şi 5 oraşe. Majoritatea localităŃilor din această zonă sunt
alimentate de o aducŃiune principală de la Lacul Uzului la Uzina de tratare a apei
Dărmăneşti şi de la Uzina de tratare spre nord-est, sau de către o altă conductă
principala la sud. Urmează a fi efectuate lucrări de reparare şi înlocuire a conductelor.
Este necesară înnoirea echipamentelor mecanice şi electrice la facilitatea de la Lacul
Uzului. Aceste investiŃii reprezintă costuri ce trebuie suportate în comun, deoarece
aproape toate comunele urmează a fi alimentate de la Lacul Uzului. InvestiŃiile pentru
uzinele de tratare a apei, rezervoare şi staŃii de pompare reprezintă, de asemenea,
costuri ce trebuie suportate în comun.
În toate comunele sunt necesare investiŃii principale pentru reabilitări, extinderi şi

construirea de noi reŃele de distribuŃie, precum şi pentru instalarea de noi branşamente
la case Aceste investiŃii sunt împărŃite în Faza 1 şi Faza a 3-a.
Reabilitarea Uzinei de tratare a apei Dărmăneşti este propusă ca proiect prioritar în Faza
1, cu reînnoirea completă a echipamentului mecanic şi electric după o perioadă de 15-20
de ani de funcŃionare. Costurile ce trebuie suportate în comun pentru captarea apei sunt
propuse pentru primul an din Faza a 2-a (anul 2016). Costurile ce trebuie suportate în
comun pentru staŃiile de pompare şi rezervoare sunt propuse pentru anul 2022. O mare
parte a costurilor suportate în comun o reprezintă investiŃiile pentru Uzina de tratare a
apei şi pentru aducŃiunea de apă. Acestea sunt propuse pentru anii 2027-2031.
Alte măsuri ce urmează a fi executate în fiecare comună:
În comuna Ardeoani va fi înnoit echipamentul mecanic şi electric la staŃia de pompare.

InvestiŃiile sunt propuse pentru anul 2022, fiind investiŃii comune pentru staŃia de
pompare şi rezervoare.
În comuna Asău, localităŃile Păltiniş şi Apa Asău, care nu dispun de reŃele existente de
distribuŃie, ar trebui alimentate de la noi izvoare locale şi rezervoare (propuse pentru anul
2015), ceea ce înseamnă că este, de asemenea, necesară construirea de noi reŃele şi
staŃii de clorinare. ReŃeaua existentă de distribuŃie a apei în localitatea Asău urmează a fi
extinsă şi instalate noi branşamente la case. Aceste investiŃii sunt distribuite pe mai mulŃi
ani din Fazele 1, 2 şi 3
Comuna Bucium cuprinde 2 localităŃi. Localitatea Bucium nu dispune de un sistem

existent de alimentare cu apă. În consecinŃă, au fost propuse o nouă reŃea, un rezervor,
o staŃie de pompare, o aducŃiune de apă şi staŃia de clorinare. Alimentarea va fi realizată
de la o sursă locală. În localitatea RăcăuŃi vor fi înnoite pompele la captarea apei şi
echipamentul de clorinare. Sunt necesare lucrări de extindere a reŃelei existente de
distribuŃie precum şi instalarea de noi branşamente la case. În comuna Bucium,
investiŃiile sunt propuse pentru anul 2022 (Faza a 3-a).
Comăneşti cuprinde 3 localităŃi. Podei este singura care nu dispune de un sistem de

alimentare cu apă. Pentru conectarea localităŃii Podei la sistemul de alimentare al
oraşului Comăneşti este necesară o nouă staŃie de pompare. Alimentarea pe viitor a

oraşului va fi efectuată în principal prin intermediul sistemului comun (Uzina de tratare a
apei Dărmăneşti), fiind recomandat ca uzina existentă de tratare a apei de la Ciobănaş
să fie scoasă din operare la finalul duratei sale normate de funcŃionare. Sistemul de
conducte a două rezervoare va fi înnoit; este necesară înnoirea echipamentelor
mecanice şi electrice la staŃia de pompare pentru zona înaltă Leorda şi o nouă staŃie de
pompare pentru zona înaltă din Comăneşti şi părŃi din Asău. Mai mult, sunt necesare
lucrări de reabilitare şi extindere a reŃelelor de distribuŃie, precum şi instalarea de noi
branşamente la case. Reabilitarea aducŃiunii existente DN 400 este, de asemenea,
necesară. Cu excepŃia costurilor ce trebuie suportate în comun, parte a acestor investiŃii
este propusă în Faza 1.
În oraşul Dărmăneşti, toate localităŃile dispun de un sistem existent de alimentare cu

apă, alimentat de la sistemul comun de la Uzina de tratare a apei Dărmăneşti. Sunt
necesare extinderi ale reŃelelor şi instalarea de noi branşamente la case. În localitatea
Lapoş este necesară înnoirea echipamentului mecanic şi electric la staŃia de pompare.
InvestiŃiile sunt îndeosebi unele ce trebuie suportate în comun şi care sunt distribuite pe
întreaga perioadă a Master Planului.
În comuna Dofteana, în plus faŃă de costurile ce trebuie suportate în comun de zona

W02, sunt necesare investiŃii pentru lucrări de extindere a reŃelelor de distribuŃie precum
şi pentru instalarea de noi branşamente la case. Toate cele 7 localităŃi dispun de un
sistem public de distribuŃie a apei. Costurile pentru reŃea sunt alocate pentru anul 2016
(Faza a 2-a) şi anul 2022 (Faza a 3-a).
Comuna Gura Văii cuprinde 6 localităŃi, însă care nu dispun de sisteme existente de
alimentare cu apă. Astfel, cu excepŃia costurilor ce trebuie suportate în comun, costurile
investiŃiei principale sunt destinate realizării de noi reŃele de distribuŃie precum şi pentru
instalarea de noi branşamente la case.
Cele 5 localităŃi din amonte vor fi alimentate de la sursa Zăvoi. Principala localitate, Gura
Văii, va fi conectată la sistemul oraşului Oneşti. Sunt necesare două staŃii de clorinare.
Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza 1 (anul 2014)
Comuna Mărgineşti cuprinde 5 localităŃi cu un sistem existent de alimentare cu apă. Cu

excepŃia costurilor aferente înnoirii echipamentelor mecanice şi electrice la staŃia de
pompare şi a extinderii, reŃelelor de distribuŃie, costurile de investiŃie sunt costuri ce
trebuie suportate în comun. InvestiŃiile sunt alocate pentru perioada cuprinsă între anii
2011 (Faza 1) şi 2031 (Faza a 3-a).
Oraşul Moineşti cuprinde localităŃile Găzărie şi Moineşti. Ambele dispun de un sistem

existent de alimentare cu apă, alimentat de la Uzina de tratare a apei Dărmăneşti din
ramura de nord şi nou construita staŃie de pompare de la Vermeşti. Este necesară
înnoirea sistemului de conducte a patru rezervoare şi a echipamentelor mecanice şi
electrice la staŃiile de pompare. Cea mai mare parte a acestor investiŃii este propusă
pentru anul 2011 (Faza 1) şi 2022 (Faza a 3-a).
Oraşul Oneşti cuprinde 3 localităŃi care dispun de sisteme de alimentare cu apă.

InvestiŃiile principale vor fi alocate pentru reabilitări şi extinderi ale reŃelei, inclusiv
instalarea de noi branşamente la case. Sunt necesare lucrări de reabilitare la rezervorul
de la Cuciur. InvestiŃiile sunt alocate pe întreaga perioadă a Master Planului. În plus,
există costuri ce trebuie suportate în comun.
În comuna Pârgăreşti există 4 localităŃi în zona W02, cea de-a 5-a localitate, Bahna, fiind
situată în zona W03. Nicoreşti şi Satu Nou nu dispun de un sistem existent de alimentare
cu apă. În acest caz este propusă o nouă reŃea care ar trebui conectată la reŃeaua
Pârgăreşti. În Pârgăreşti este propusă extinderea reŃelei şi instalarea de noi
branşamente la case. În Satu Nou este necesară o nouă staŃie de pompare şi un nou
rezervor. Aceste investiŃii sunt propuse pentru ultimul an al Fazei a 2-a (anul 2018).
În comuna Poduri, toate cele 7 localităŃi dispun de un sistem existent de alimentare cu

apă. Costurile de investiŃie sunt costuri ce trebuie suportate în comun, costuri pentru
înnoirea echipamentelor mecanice şi electrice la staŃia de pompare Poduri şi costuri
pentru extinderi ale reŃelei şi pentru instalarea de noi branşamente la case. InvestiŃiile
pentru înnoirea staŃiilor de pompare sunt propuse pentru anul 2022 (Faza a 3-a)
În comuna Ştefan cel Mare doar 2 localităŃi din 6 nu dispun de un sistem de alimentare
cu apă. Aceste localităŃi, Radeana şi Gutinaş, ar trebui conectate la sistemul Ştefan cel
Mare. În consecinŃă, sunt propuse aducŃiuni de apă pentru alimentarea celor două
localităŃi. Pentru fiecare localitate sunt necesare noi reŃele cu branşamente la case
precum şi staŃii de pompare şi rezervoare. În Ştefan cel Mare urmează a fi înnoite
pompele la captarea apei şi echipamentul de clorinare. ReŃeaua existentă de distribuŃie
în Ştefan cel Mare va fi extinsă şi instalate noi branşamente la case. ReŃeaua este
alimentată de la o sursă de apă subterană. Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt
propuse pentru ultimul an al Fazei 1, restul fiind alocat pentru anul 2021 (Faza a 3-a).
Oraşul Târgu Ocna cuprinde 3 localităŃi care dispun de un sistem public de distribuŃie a
apei. Pe lângă costurile ce trebuie suportate în comun, sunt necesare investiŃii pentru
reabilitarea şi extinderea reŃelelor de distribuŃie precum şi pentru instalarea de noi
branşamente la case. În Poieni urmează a fi înnoit sistemul de conducte la rezervor, iar
în Vâlcele echipamentul mecanic şi electric la staŃia de pompare. Cea mai mare parte a
acestor investiŃii sunt propuse pentru anul 2013.
În comuna Târgu Trotuş, 3 localităŃi dispun de un sistem existent de distribuŃie. Aici,

costurile de investiŃie sunt costurile ce trebuie suportate în comun şi costurile
suplimentare pentru lucrări de reabilitare şi extindere a reŃelelor existente precum şi
pentru instalarea de noi branşamente la case.
Comuna Caşin cuprinde 2 localităŃi. PărŃi din localitatea Caşin dispun de o reŃea
existentă de distribuŃie conectată la sistemul oraşului Oneşti. Această reŃea urmează a fi
reabilitată. În alte părŃi din Caşin şi în CuriŃa va fi construit un nou sistem de distribuŃie
cu branşamente la case Este necesară realizarea unei noi aducŃiuni de apă de la CuriŃa
la Oneşti, o staŃie de pompare şi un rezervor pentru alimentarea cu apă. Aceste investiŃii
sunt propuse pentru ultimul an al Fazei 1. În plus, există costuri ce trebuie suportate în
comun.
6.3.1.3 W03 Oituz la Mânăstirea Caşin
Zona cuprinde 2 comune complete şi 2 comune cu localităŃile incluse. Doar localităŃile

comunei Mânăstirea Caşin dispun de un sistem existent de alimentare cu apă alimentat
de la o sursă de apă subterană. Sunt propuse investiŃi pentru extinderi ale sistemului de
distribuŃie şi pentru instalarea de noi branşamente la case. În localitatea Mânăstirea
Caşin urmează a fi înnoite pompele la captarea apei precum şi facilităŃile de dezinfecŃie
UV. InvestiŃiile sunt propuse pentru anul 2022; investiŃiile pentru reŃele sunt împărŃite în
trei părŃi, alocate pentru anii 2014, 2021 şi 2027.
LocalităŃile din vecinătatea comunei Bogdăneşti, Oituz şi localitatea Bahna (aparŃinând

comunei Pârgăreşti), ar trebui conectate la o reŃea comună de distribuŃie; trebuie
dezvoltată o sursă locală de apă. În localităŃile Poiana Sărată şi Hârja (la vest de
localitatea Oituz) sunt propuse reŃele independente alimentate din surse locale.
Aceasta înseamnă că în toate localităŃile este sugerată construcŃia de noi reŃele de

distribuŃie cu branşamente la case. Cea mai mare parte a investiŃiilor în Oituz este
propusă pentru Faza 1, în Bogdăneşti în Faza a 2-a. Restul investiŃiilor, care reprezintă
parte a investiŃiilor pentru reabilitarea reŃelei, sunt planificate pentru Faza a 3-a.
6.3.1.4 W04 Slănic Moldova
Oraşul Slănic Moldova cuprinde localităŃile Cireşoaia, Cerdac şi Slănic Moldova. Acestea
sunt alimentate de ape de suprafaŃă şi o sursă de apă subterană. InvestiŃiile vor fi
alocate pentru reabilitări şi extinderi ale reŃelelor existente de distribuŃie cu noi
branşamente la case.
Pe de altă parte, în Slănic Moldova trebuie realizate investiŃii pentru reabilitarea a patru
rezervoare, a aducŃiunii de apă de la surse la reŃea, a punctului de captare, a Uzinei de
tratare, a echipamentului de clorinare precum şi pentru reabilitarea captărilor de apă.
Cea mai mare parte a investiŃiilor pentru reabilitarea reŃelelor este propusă pentru Faza
1. InvestiŃii pentru captarea apei şi pentru Uzina de tratare sunt propuse pentru Faza a 2-
a, reprezentând o mică parte a investiŃiilor pentru reŃea. Celelalte investiŃii sunt propuse
pentru anul 2026 (Faza a 3-a).
6.3.1.5 W05 Făget - Agăş
Zona cuprinde 3 comune complete şi o comună cu porŃiuni incluse.
În Agăş, localităŃile Coşnea, Cotumba şi SulŃa nu dispun de un sistem existent de

alimentare cu apă. În fiecare dintre aceste localităŃi sunt propuse captări de noi izvoare şi
noi rezervoare precum şi construirea de noi reŃele cu branşamente la case. Cotumba
este planificată a fi conectată la Brusturoasa. În localitatea Agăş sunt planificate captări
de noi izvoare şi noi rezervoare precum şi extinderea sistemului de alimentare cu apă cu
instalarea de branşamente la case. Aproximativ o treime din investiŃiile pentru reŃele sunt
propuse pentru primul an al Fazei a 3-a, toate celelalte investiŃii fiind planificate pentru
Faza 1.
LocalităŃile comunei Brusturoasa nu dispun de un sistem existent de alimentare cu apă.

În Buruieniş şi Brusturoasa sunt planificate noi rezervoare şi captarea de izvoare locale.
In Comeanca este, de asemenea, necesar un rezervor. Toate localităŃile ar trebui să aibă
o reŃea de distribuŃie cu branşamente la case. Aceste investiŃii sunt propuse pentru cel
de-al doilea an din Faza a 2-a; doar o parte a investiŃiilor pentru reabilitare reŃelei sunt
planificate pentru anul 2023.
Ghimeş-Făget cuprinde 6 localităŃi care nu dispun de un sistem existent de alimentare cu

apă. Sunt propuse patru izvoare locale iar în fiecare localitate va fi construită o nouă
reŃea de distribuŃie cu branşamente la case.
În Bolovăniş, Făgetu de Sus, Ghimeş şi Răchitiş este nevoie de noi rezervoare. Cea mai
mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza 1 (anul 2014), doar o parte a
investiŃiilor de reabilitare a reŃelei fiind planificate pentru anul 2023.
În Palanca doar localitatea Cădăreşti nu dispune de un sistem existent de alimentare cu

apă. În cel de-al doilea an al Fazei a 2-a este propus un izvor local precum şi construirea
unui rezervor. De asemenea, este necesară construirea unei noi reŃele de distribuŃie cu
branşamente la case. În celelalte 3 localităŃi (sursă de apă de suprafaŃă în Palanca) sunt
planificate extinderi ale reŃelelor existente şi instalarea de noi branşamente la case.
InvestiŃii pentru reabilitare reŃelei sunt distribuite pe parcursul tuturor fazelor.
6.3.1.6 W06 Zemeş
Zona cuprinde localităŃile Zemeş şi Bolătău. Localitatea Zemeş dispune de sistem

existent de alimentare cu apă, alimentat de o sursă de apă de suprafaŃă. Este planificată
o nouă sursă locală de apă. Localitatea Bolătău va avea o nouă reŃea de distribuŃie; este
propusă o sursă locală de apă precum şi construirea unui nou rezervor. În ambele
localităŃi sunt necesare noi aducŃiuni de apă. Cea mai mare parte a investiŃiilor pentru
reabilitare reŃelei sunt propuse pentru Faza 1 (anul 2015); doar o mică parte a investiŃiilor
pentru reabilitarea reŃelei sunt planificate pentru anul 2023 (Faza a 3-a)
6.3.1.7 W07 Balcani-ScorŃeni
Zona cuprinde 4 comune cu un total de 20 de localităŃi. Dintre acestea, doar 4 dispun de

un sistem existent de alimentare cu apă. În fiecare localitate este necesară extinderea
sau construirea de reŃele de distribuŃie şi noi branşamente la case.
În comuna Balcani doar localităŃile Frumoasa şi Balcani dispun de un sistem existent de

alimentare cu apă, alimentat de o sursă de apă subterană. Pompa la captarea apei din
Frumoasa trebuie înnoită şi este nevoie de o staŃie de clorinare. Localitatea Ludaşi ar
trebui conectată la Balcani, în consecinŃă fiind nevoie de o nouă reŃea şi noi
branşamente la case. În Schitu Frumoasa este necesară o sursă locală, un nou sistem
de distribuŃie cu branşamente la case şi un rezervor.
În comuna Pârjol doar localităŃile TărâŃa şi Pârjol dispun de un sistem existent de

alimentare cu apă, alimentat de la o sursă de apă subterană. În Pârjol este necesară
înnoirea echipamentului de clorinare. Pentru celelalte localităŃi este propusă conectarea
la un sistem utilizat în comun cu localităŃile învecinate. Astfel, noi surse locale vor fi
captate şi vor fi construite staŃii de clorinare, rezervoare, o staŃie de pompare, noi reŃele
şi instalate noi branşamente la case.
Cea mai mare parte a investiŃiilor în Balcani şi Pârjol este propusă pentru anul 2014
(Faza 1); o parte a investiŃiilor pentru reabilitare reŃelei este propusă în Faza a 3-a.
În ScorŃeni, nici una din cele 5 localităŃi nu dispune de un sistem existent de alimentare
cu apă. Bogdăneşti este propusă a fi conectată la Mărgineni (W01). În Grigoreni şi
ScorŃeni sunt necesare staŃii de clorinare şi rezervoare. În Grigoreni este planificată o
sursă locală şi în ScorŃeni un foraj local. Sunt necesare noi reŃele şi branşamente la
case.
În comun SolonŃ nici una din cele trei localităŃi nu dispune de un sistem existent de
alimentare cu apă. În SolonŃ şi CucuieŃi sunt propuse un rezervor, o staŃie de clorinare şi
o sursă locală. În toate localităŃile sunt necesare noi reŃele şi branşamente la case.
Cea mai mare parte a investiŃiilor în ScorŃeni şi SolonŃ sunt propuse pentru anul 2012
(Faza 1); parte a investiŃilor în reŃea sunt propuse în Faza a 3-a
6.3.1.8 W08 Valea Tazlău
Valea Tazlău cuprinde 9 comune şi un total de 39 de localităŃi. Doar două localităŃi

(Helegiu şi Livezi) dispun de un sistem existent de alimentare cu apă. Astfel, investiŃiile
principale vor fi alocate pentru construirea şi/sau extinderea sistemelor de alimentare cu
apă, cu noi branşamente la case în fiecare localitate.
Toate localităŃile trebuie conectate fie la localităŃile învecinate alimentate, fie la sisteme
de alimentare cu apă utilizate în comun. Aceasta înseamnă că este necesar un număr
mare de captări de apă, staŃii de clorinare, aducŃiuni de apă, rezervoare şi staŃii de
pompare.
În localitatea LărguŃa din comuna Nicolae Bălcescu toate investiŃiile sunt propuse în
Faza a 3-a (anul 2026). În BerzunŃi şi Helegiu cea mai mare parte a investiŃiilor sunt
planificate pentru Faza a 2-a iar în celelalte localităŃi cea mai mare parte a investiŃiilor
sunt propuse pentru Faza 1. InvestiŃiile pentru reŃea sunt distribuite în câteva faze.
6.3.1.9 W09 Buhuşi
Zona cuprinde comunele Blăgeşti, Gârleni, Racova şi Buhuşi. Doar Buhuşi dispune de
un sistem de alimentare cu apă.
Localitatea Buhuşi este alimentată de la 3 surse de apă subterană. InvestiŃiile principale

urmează a fi alocate pentru reabilitarea şi extinderea reŃelei şi pentru instalarea de noi
branşamente la case. Este necesară înnoirea echipamentelor mecanice şi electrice la
frontul de captare şi la staŃia de pompare la I.I. de la Brad, a echipamentelor de clorinare
şi a aducŃiunii principale de apă (Poiana Mori – rezervor). Este planificat un nou rezervor,
iar conductele la rezervoarele A.I.Cuza şi I.I. de la Brad urmează a fi înnoite. Cea mai
mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru anul 2017 (Faza a 2-a), lucrări de înnoire a
conductelor la rezervorul A.I.Cuza şi parte a investiŃiilor pentru reŃea fiind planificate
pentru anul 2010 (Faza 1).
Deoarece nu există sisteme de alimentare cu apă în Blăgeşti, Gârleni şi Racova, este

propusă construirea de noi sisteme de distribuŃie cu noi branşamente la case.
În Blăgeşti sunt planificate 3 foraje locale cu staŃii de clorinare şi în total 4 rezervoare şi o

staŃie de pompare. În Racova sunt necesare 2 foraje locale cu staŃii de clorinare, o staŃie
de pompare şi 3 rezervoare. În Gârlenii este preconizat un nou sistem, cu conectarea
celor 4 localităŃi.
Cea mai mare parte a investiŃiilor în Blăgeşti şi Racova sunt propuse pentru ultimul an
din Faza 1 (anul 2015); Cea mai mare parte a investiŃiilor în Buhuşi şi Gârleni este
propusă pentru cel de-al doilea an al Fazei a 3-a (anul 2017). Restul investiŃiilor în
aceste 4 comune sunt distribuite pe durata mai multor ani din Faza a 3-a.
6.3.1.10 W10 Dămieneşti – Plopana
Zona cuprinde 9 comune şi în total 48 de localităŃi. Cea mai mare parte a acestora nu
dispun de un sistem existent de alimentare cu apă.
În comuna Negri, reŃele de distribuŃie a apei din toate localităŃile componente au fost
construite în anul 2006. Acestea sunt alimentate de la o sursă de apă subterană în
Negri. Echipamentul de clorinare şi echipamentul mecanic şi electric la staŃia de
pompare va fi înnoit după o perioadă de 15 ani de funcŃionare. Este planificată o
extindere a reŃelei, investiŃiile fiind propuse pentru Faza 1 (anul 2014).
În comuna Dămieneşti, nici una dintre localităŃi nu dispune de un sistem existent de

alimentare cu apă. Astfel, localităŃile au nevoie de noi foraje locale, staŃii de clorinare,
aducŃiuni de apă, staŃii de pompare, rezervoare şi o reŃea de distribuŃie incluzând noi
branşamente la case. De asemenea, este propusă construirea unor sisteme comune.
Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza 1 (anul 2004); doar o mică
parte a investiŃiilor pentru reabilitare reŃelei sunt planificate în anul 2021 (Faza a 3-a).
În comuna Roşiori, toate localităŃile ar trebui conectate şi alimentate de către o sursă

locală. De asemenea, este necesară o nouă staŃie de clorinare sau o staŃie UV, precum
şi noi reŃele, instalarea de branşamente la case şi un nou rezervor. Cea mai mare parte
a investiŃiilor sunt propuse pentru ultimul an din Faza 1 (2015); doar o mică parte a
investiŃiilor pentru reabilitare reŃelei sunt planificate pentru anul 2022 (Faza a 3-a)
În comuna Odobeşti, majoritatea localităŃilor ar trebui alimentate de către o sursă locală

proprie. Sunt necesare investiŃii pentru noi surse locale, staŃii de clorinare, rezervoare şi
noi reŃele precum şi pentru noi branşamente la case. Balusa este propusă a fi conectată
la Tisa – Silvestri. Este necesară o nouă reŃea, precum şi instalarea de noi branşamente
la case. Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza 1 (anul 2014); doar
o mică parte a investiŃiilor pentru reŃea sunt planificate pentru anul 2021 (Faza a 3-a).
În comuna Plopana, localitatea Fundu Tutovei trebuie conectată la Plopana. Este

propusă o nouă sursă de apă acolo. În Rusenii de Sus de asemenea este planificată o
nouă sursă de apă, iar localităŃile învecinate sunt propuse a fi conectate la această nouă
sursă.
Deoarece nici una din localităŃi nu dispun în prezent de un sistem de alimentare cu apă,
sunt necesare noi reŃele şi noi branşamente la case. Sunt necesare mai multe aducŃiuni
de apă, două staŃii de clorinare, două noi rezervoare şi o staŃie de pompare. Cea mai
mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru ultimul an din Faza 1 (anul 2015); doar o
mică parte a investiŃiilor sunt planificate pentru anul 2022 (Faza a 3-a).
În comuna Lipova, doar localitatea Lipova dispune de un sistem existent de alimentare

cu apă care a fost construit în anul 2000. Vor fi înnoite pompa de la captarea apei (sursă
de apă subterană) şi echipamentul de clorinare. Este planificată o extindere a reŃelei
existente. Localitatea Miloşu ar trebui să aibă un sistem independent de alimentare cu
apă. Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza 1 (anul 2014); doar o
În comuna Secuieni, localităŃile Secuieni şi Fundeni dispun de o reŃea existentă de

alimentare cu apă, alimentată de la o sursă de apă subterană.
Celelalte localităŃi sunt propuse a fi conectate la aceste sisteme. Sunt necesare o nouă
sursă locală, o staŃie de clorinare, o staŃie de pompare şi 3 rezervoare. ReŃelele existente
urmează a fi extinse, construite noi reŃele şi instalate branşamente la case. Cea mai
mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru ultimul an din Faza 1 (anul 2015); doar o
În comuna Traian, 2 localităŃi dispun de un sistem existent de alimentare cu apă. În

Traian urmează a fi înnoite pompele la captarea apei şi echipamentul de clorinare.
Celelalte localităŃi ar trebui conectate la aceste sisteme prin aducŃiuni de apă. De
asemenea, sunt necesare noi rezervoare, staŃii de pompare, noi reŃele şi branşamente la
case. Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru ultimul an din Faza 1 (anul
2015); doar o mică parte a investiŃiilor pentru reŃele sunt planificate pentru anul 2022
(Faza a 3-a).
Sistemul de alimentare cu apă al comunei Prăjeşti a fost construit în anul 2006. Urmează
a fi înnoit echipamentul de clorinare şi echipamentul mecanic şi electric la staŃiile de
pompare, după 15 ani de funcŃionare. Vor fi instalate noi branşamente la case; investiŃiile
sunt propuse pentru primul an al Fazei a 2-a (2016).
6.3.1.11 W11 Faraoani – Luizi-Călugăra
În zona W11, toate localităŃile din cele patru comune dispun de o reŃea existentă de
alimentare cu apă, care este alimentată de la o sursă de apă subterană.
În comunele Faraoani şi Luizi–Călugăra urmează a fi înnoite pompele şi echipamentul de

clorinare la fiecare captare de apă. În aceste localităŃi cea mai mare parte a investiŃiilor
sunt propuse pentru anul 2021 (Faza a 3-a)
În localitatea Nicolae Bălcescu, urmează a fi înnoite pompele şi echipamentul de

clorinare la fiecare captare de apă. În localitatea Buchila, echipamentul mecanic şi
electric la staŃia de repompare urmează a fi înnoit. În Sărata, urmează a fi înnoite
pompele la captarea apei. În BălŃata urmează a fi înnoit echipamentul mecanic şi electric
la staŃia de repompare. Înnoirea tuturor echipamentelor mecanice şi electrice este
planificată după 15 ani de funcŃionare. În Nicolae Bălcescu şi Sărata cea mai mare parte
a investiŃiilor sunt propuse pentru anul 2021 (Faza a 3-a)
Sunt necesare lucrări de extindere a reŃelelor de distribuŃie şi instalarea de noi

branşamente în fiecare comună. Aceste investiŃii sunt propuse pentru acelaşi an când
sunt propuse alte investiŃii în comună. Însă o mică parte a investiŃiilor pentru reabilitarea
reŃelei sunt de asemenea propuse pentru Faza a 3-a.
6.3.1.12 W12 Cleja – Sascut
Zona cuprinde 6 comune. Din totalul localităŃilor, 14 nu dispun de un sistem existent de

alimentare cu apă, în timp ce 11 beneficiază de un sistem existent de alimentare cu apă.
În comuna Cleja nici o localitate nu dispune de un sistem de distribuŃie a apei. LocalităŃile

vor fi unite într-un sistem comun. În consecinŃă, este necesar un front de captare,
incluzând o staŃie de clorinare, rezervoare şi o aducŃiune de apă. Sunt necesare noi
reŃele de distribuŃie şi branşamente la case în fiecare localitate din comună. Cea mai
mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza 1 (anul 2014)
În comuna Răcăciuni, doar localitatea Răcăciuni dispune de un sistem de alimentare cu

apă (o sursă subterană). LocalităŃile Găşteni şi Rastoaca sunt propuse a fi conectate la
acest sistem. Localitatea Gheorghe Doja va avea un sistem independent de alimentare
cu apă. Mai mult, sunt necesare o sursă locală, o staŃie de clorinare, o aducŃiune
principală, un rezervor şi o staŃie de pompare. Localitatea Ciucani urmează a fi conectată
la Fundu-Răcăciuni. De aceea, în Fundu-Răcăciuni va fi captată o nouă sursă locală şi
construit un nou rezervor. Sunt necesare noi reŃele de distribuŃie şi branşamente la case
în fiecare localitatea din comună. În Răcăciuni urmează a fi extins sistemul existent şi
instalate noi branşamente la case. Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru
Faza 1 (anul 2014). Aproximativ o pătrime din investiŃiile totale sunt alocate pentru mai
mulŃi ani din Faza a 3-a
În comuna Parava doar localitatea Teiuş nu dispune de un sistem existent de alimentare

cu apă. Sunt propuse o aducŃiune principală de apă, un rezervor şi o staŃie de pompare.
Urmează a fi construită o reŃea de distribuŃie şi instalate noi branşamente la case. În alte
3 localităŃi urmează a fi extinse sistemele existente de alimentare cu apă şi instalate noi
branşamente la case. Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza a 3-a
(anul 2023). Doar o mică parte a investiŃiilor sunt planificate pentru Faza a 2-a (anul
2017).
În comunele Orbeni şi Valea Seacă, toate localităŃile dispun de un sistem existent de

alimentare cu apă (surse subterane). Urmează a fi înnoite pompele la captarea apei
precum şi echipamentul de clorinare.
Sunt necesare extinderi şi noi branşamente la case. Cea mai mare parte a investiŃiilor
sunt propuse pentru Faza a 3-a (anul 2023); doar o mică parte a investiŃiilor pentru reŃele
sunt planificate pentru Faza a 2-a (anul 2017).
În comuna SăscuŃ, 3 localităŃi dispun de un sistem existent de alimentare cu apă. Patru

localităŃi nu dispun de un sistem de alimentare cu apă. Localitatea Bereşti este
planificată a fi conectată la sistemul existent de alimentare cu apă a localităŃii SăscuŃ
printr-o aducŃiune. Alte localităŃi sunt propuse a fi conectate la sistemul din SăscuŃ Sat.
Astfel, în localitatea Conteşti este nevoie de o nouă aducŃiune precum şi de un nou
rezervor. În localitatea Valea Nacului este nevoie de o nouă sursă de apă şi o staŃie de
clorinare. Sistemele existente de distribuŃie a apei urmează a fi extinse, iar în localităŃi
care nu dispun de un sistem de alimentare cu apă urmează a fi construite sisteme noi.
De asemenea, este nevoie de noi branşamente la case în fiecare localitate. În localitatea
Panceşti urmează a fi înnoită reŃeaua existentă de distribuŃie, precum şi rezervorul,
echipamentul de clorinare şi pompele la captarea apei.
InvestiŃii pentru aducŃiuni de apă sunt propuse pentru Faza a 2-a (anul 2018). Costurile
pentru captarea apei şi staŃiile de clorinare sunt alocate pentru Faza a 2-a (anul 2018) şi
Faza a 3-a (anul 2023). InvestiŃii pentru rezervoare şi reŃele vor fi alocate pe o perioadă
de câŃiva ani în fiecare fază.
6.3.1.13 W13 Horgesti - Ungureni
Această zonă cuprinde comunele Horgeşti, Parincea şi Ungureni. În Horgeşti şi Ungureni

nici o localitate nu dispune de un sistem existent de alimentare cu apă. În Parincea, 3
localităŃi dispun de un sistem existent de alimentare cu apă, alimentat de la o sursă
subterană din Parincea.
În comuna Parincea, localităŃile care dispun de un sistem de alimentare cu apă ar trebui

conectate prin conducte de aducŃiune. StaŃia de clorinare din Parincea urmează a fi
înnoită şi este nevoie de un nou rezervor. LocalităŃile din vest sunt propuse a fi conectate
într-un sistem comun de alimentare cu apă, precum sunt localităŃile din est. Este nevoie
de surse locale, noi staŃii de clorinare, rezervoare, aducŃiuni şi reŃele de distribuŃie.
În comuna Horgeşti, localităŃile Bazga şi Răcătău de Jos ar trebui conectate la Răcătău –

Răceşti; localitatea Recea şi Galeni la Sohodor. Acest lucru înseamnă că în Răcătău –
Răceşti şi în Sohodor sunt necesare noi surse locale şi noi staŃii de clorinare. Vor fi
construite noi aducŃiuni de apă, o staŃie de pompare şi rezervoare. Localitatea Horgeşti
din nordul acestei comune va avea propriul sistem de alimentare cu apă, incluzând o
nouă sursă locală, o staŃie de clorinare, o conductă de aducŃiune, un rezervor, o staŃie de
pompare. Urmează a fi construite reŃele noi şi instalate branşamente noi la case în
fiecare localitate.
LocalităŃile comunei Ungureni nu dispun de sisteme existent de distribuŃie a apei.

Această comună are nevoie de patru noi surse locale, staŃii de clorinare şi rezervoare.
Pentru conectarea fiecărei localităŃi la o sursă, este nevoie de mai multe aducŃiuni. Vor fi
construite noi reŃele şi branşamente la case.
Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza 1 (anul 2010). Doar o parte a
investiŃiilor sunt alocate pentru o perioadă de câŃiva ani din alte faze.
6.3.1.14 W14 Pânceşti – Dealu Morii
Această zonă cuprinde 6 comune şi doar câteva localităŃi dispun de un sistem existent
de alimentare cu apă.
În comuna Corbasca, doar localitatea Corbasca dispune de un sistem existent de

alimentare cu apă, sursa fiind reprezentată de un foraj subteran de apă. Localitatea
Rogoaza ar trebui conectată la acest sistem printr-o conductă de aducŃiune. De aceea
sunt necesare reabilitarea captării de apă, înnoirea echipamentului de clorinare, un nou
rezervor şi o nouă staŃie de pompare. Sistemul de distribuŃie existent urmează a fi extins
şi construit un nou sistem cu branşamente la case precum şi o aducŃiune de apă.
Celelalte localităŃi nu dispun de un sistem existent de alimentare cu apă. Sunt necesare
noi surse locale, staŃii de clorinare şi noi reŃele, incluzând branşamente la case. Sunt
necesare aducŃiuni de apă şi rezervoare. LocalităŃile Vâlcele şi Băcioiu vor fi conectate la
unul din sisteme.
În comuna Dealu Morii, doar localitatea Dealu Morii dispune de un sistem existent de
apă, alimentat de la o sursă subterană. Sunt propuse lucrări de reabilitare la rezervor,
staŃia de pompare şi captarea apei. StaŃia de clorinare va fi înnoită. Localitatea Neguleşti
ar trebui să aibă un sistem independent. Localitatea Cauia ar trebui conectată la Blaga,
iar Tăvădăreşti, Calapodeşti şi Banca sunt propuse pentru a fi conectate la un sistem
comun. În aceste localităŃi urmează a fi stabilite noi surse locale şi construite staŃii de
clorinare, aducŃiuni de apă şi rezervoare. Vor fi instalate noi reŃele de distribuŃie a apei şi
branşamente la case.
În comunele Corbeasca şi Dealul Morii, cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse
pentru Faza 1 (anul 2012). Alte investiŃii vor fi alocate pentru anii 2023 şi 2036 (Faza a 3-
a). O parte mică a investiŃiilor pentru reŃea pentru Corbeasca vor fi alocate în ultimul an
al Fazei a 2-a (anul 2018)
În comuna Găiceana, doar localitatea Găiceana dispune de un sistem existent de

alimentare cu apă, alimentat de la o sursă subterană. Sunt propuse lucrări de reabilitare
la captarea apei iar echipamentul de clorinare va fi înnoit. LocalităŃile HuŃu şi Arini sunt
propuse să aibă un sistem nou de distribuŃie cu surse locale, staŃii de clorinare, aducŃiuni
de apă şi rezervoare. Sunt necesare noi reŃele şi instalarea de noi branşamente la case.
Principala parte a investiŃiilor este propusă pentru primul an al Fazei a 3-a (anul 2019).
Alte investiŃii vor fi alocate pentru anii 2023 şi 2036 (Faza a 3-a).
În comuna Huruieşti, toate localităŃile vor avea un sistem independent de alimentare cu

apă. Astfel, în fiecare localitate sunt necesare noi surse, staŃii de clorinare, aducŃiuni de
apă, rezervoare şi branşamente la case. Vor fi construite noi reŃele. Cea mai mare parte
a investiŃiilor sunt propuse pentru primul an din Faza a 3-a (anul 2019). Doar o mică
parte a investiŃiilor pentru reabilitare reŃelei vor fi alocate în anul 2027 (Faza a 3-a).
Aceleaşi măsuri urmează a fi adoptate şi în comuna Pânceşti, unde unele localităŃi

folosesc un sistem comun. În localitatea Dienet este nevoie de o staŃie de pompare
suplimentară. Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza 1 (anul 2012).
Doar o mică parte a investiŃiilor pentru reabilitare reŃelei sunt alocate în ultimul an al
Fazei a 2-a (anul 2018) şi anul 2025.
În comuna Tărtărăşti, 3 localităŃi sunt alimentate de la un sistem local. În localitatea

Cornii de Sus vor fi înnoite pompa de la captarea de apă (sursă subterană) şi
echipamentul de la Uzina de tratare. Localitatea Cornii de Jos ar trebui conectată la
Cornii de Sus printr-o aducŃiune de apă. Acest lucru înseamnă că în localitatea Cornii de
Sus va fi extins sistemul existent iar în Cornii de Jos va fi construită o nouă reŃea; este
necesară instalarea de noi branşamente la case. În localităŃile Gherdana şi Drăgeşti
echipamentul de clorinare urmează a fi înnoit iar captarea de apă şi reŃelele existente
urmează a fi reabilitate. În Drăgeşti, rezervorul va fi şi el reabilitat.
Localitatea Giurgeni ar trebui să aibă propriul sistem de alimentare cu apă. Tărărăşti şi

Ungureni ar trebui să fie conectate la un sistem. În consecinŃă, vor fi realizate noi surse
locale, staŃii de clorinare, aducŃiuni de apă şi rezervoare. Sunt de asemenea necesare
noi reŃele şi branşamente la case. Cea mai mare parte a investiŃiilor vor fi alocate pentru
primul an din Faza a 3-a (anul 2019). Alte investiŃii sunt de asemenea alocate pentru anii
2023 şi 2037 (Faza a 3-a)
6.3.1.15 W15 Flipeni - Răchitoasa
Această zonă cuprinde 7 comune. Doar câteva localităŃi (4 din 66) dispun de un sistem
existent de alimentare cu apă.
În aceste condiŃii, urmează a fi construite noi sisteme de distribuŃie cu branşamente la

case, surse locale, staŃii de clorinare şi facilităŃi principale precum rezervoare şi aducŃiuni
de apă. Majoritatea acestor localităŃi trebuie să aibă un sistem independent, iar unele
sunt propuse a fi conectate la localităŃile învecinate.
În localităŃile care dispun de sisteme de alimentare cu apă vor fi înnoite pompele la

captarea apei şi echipamentul de clorinare. În Coloneşti va fi reabilitat rezervorul. Sunt
necesare extinderi ale reŃelei de distribuŃie şi noi branşamente la case.
În comuna Filipeni, cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza a 2-a. În
comuna Răchitoasa cea mai mare parte a investiŃiei este propusă pentru al doilea an al
Fazei a 3-a (anul 2020), o altă parte fiind alocată pentru anul 2023 (Faza a 3-a), iar o
mică parte a investiŃiilor pentru reabilitare reŃelei este propusă pentru anul 2031. În alte
comune, cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru Faza 1, restul investiŃiilor
fiind alocate pentru o serie de ani din Faza a 3-a.
6.3.1.16 W16 Podu Turcului – Motoşeni
Această zonă cuprinde comunele Glăvăneşti, Motoşeni şi Podu Turcului.
Doar localitatea Podu Turcului dispune de un sistem existent de alimentare cu apă,

alimentat de către o sursă de apă subterană. Urmează a fi înnoite pompele de la
captarea apei şi echipamentul de clorinare. ReŃeaua existentă va fi extinsă şi instalate
noi branşamente la case.
Toate celelalte localităŃi ar trebui să aibă noi reŃele incluzând branşamente la case, staŃii
de clorinare, aducŃiuni de apă şi rezervoare. Unele dintre acestea sunt propuse a fi
conectate cu localităŃile învecinate.
Cea mai mare parte a investiŃiilor pentru comuna Motoşeni sunt propuse pentru al doilea
an din Faza a 3-a (anul 2020); părŃi ale investiŃiilor pentru reŃea sunt alocate pentru anii
2025, 2031 şi 2037. Cea mai mare parte a investiŃiilor în comuna Glăvăneşti sunt
propuse pentru al treilea an din Faza a 3-a (anul 2021); o parte a investiŃiilor pentru
reabilitare reŃelei este alocată pentru anii 2027 şi 2036. În comuna Podu Turcului, cea
mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru ultimul an din Faza 1 (anul 2015).
Alte investiŃii sunt alocate pentru primul an din Faza a 3-a (anul 2019) iar o mică parte a
investiŃiilor pentru reŃele sunt propuse pentru anul 2025 (Faza a 3-a).
6.3.1.17 W17 CaiuŃi - Urecheşti
Această zonă cuprinde comunele Urecheşti, CoŃofaneşti şi CăiuŃi. În comunele

CoŃofăneşti şi CăuŃi doar o singură localitate dispune de un sistem existent de alimentare
cu apă. Comuna Urecheşti este alimentată de la un sistem existent de apă.
În comuna Urecheşti, investiŃiile vor fi alocate pentru înnoirea echipamentului de

clorinare şi a pompelor la captarea apei, reabilitarea rezervoarelor, a pompelor la staŃii şi
pentru lucrări de extindere a reŃelei de distribuŃie, incluzând instalarea de noi
branşamente la case. Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt propuse pentru al treilea an
din Faza a 3-a, investiŃiile în reŃea fiind alocate pe parcursul câtorva ani din toate fazele.
În comunele CoŃofăneşti şi CăuŃi doar 3 localităŃi dispun de o reŃea de distribuŃie a apei.
Urmează a fi înnoite pompele la captarea apei şi echipamentele de clorinare. Sunt

necesare extinderi parŃiale ale reŃelei precum şi instalarea de noi branşamente la case.
În celelalte localităŃi urmează a fi captate noi surse locale şi construite staŃii de clorinare
şi rezervoare. De asemenea, sunt necesare noi reŃele incluzând branşamente la case
precum şi aducŃiuni de apă.
În comuna CoŃofăneşti, cea mai mare parte a investiŃiei este propusă pentru ultimul an
din Faza 1 (anul 2015), o altă parte urmează a fi alocată în anul 2025 (Faza a 3-a). O
mică parte a investiŃiilor pentru reabilitare reŃelei este alocată pentru anii 2032 şi 2037.
6.3.1.18 W18 Buhoci – Gioseni
Această zonă cuprinde 3 comune. Doar comuna Buhoci din nordul acestei zone nu
dispune de un sistem de alimentare cu apă. Din anul 2008 este în curs de construire un
sistem de alimentare cu apă în Buhoci. În consecinŃă, doar localităŃile nealimentate ale
acestei comune au nevoie de surse locale, staŃii de clorinare, aducŃiuni şi un rezervor.
Sunt, de asemenea, necesare branşamente la case şi noi reŃele. Cea mai mare parte a
investiŃiilor sunt propuse pentru anul 2013 (Faza 1). O parte a investiŃiilor pentru
reabilitare reŃelei sunt alocate pe parcursul câtorva ani din Faza a 3-a.
În sud, comuna Gioseni este conectată la comuna Tamaşi unde există un sistem de
alimentare cu apă. Sunt necesare lucrări de reabilitare a rezervorului precum şi înnoirea
pompelor la captarea de apă şi a echipamentului de clorinare. ReŃeaua urmează a fi
extinsă şi instalate noi branşamente la case.
În comuna Gioseni sunt necesare doar investiŃii pentru reŃea. Două treimi sunt alocate
pentru anul 2010 (Faza 1), cealaltă treime fiind propusă pentru anul 2021 (Faza a 3-a).
În comuna Tamaşi, o parte a investiŃiilor pentru reŃea este propusă pentru anul 2010
(Faza 1), cea mai mare parte a tuturor investiŃiilor fiind alocate pentru anul 2021 (Faza a
3-a).
6.3.1.19 W19 Filipeşti – Săuceşti
Această zonă cuprinde 4 comune; două nu dispun de un sistem existent de alimentare

cu apă. De aceea, în toate localităŃile din comunele Filipeşti şi Săuceşti vor fi construite
noi reŃele incluzând instalarea de branşamente la case.
În comuna Filipeşti sunt propuse unul sau mai multe fronturi de captare, care vor
alimenta toate localităŃile. Sunt necesare noi staŃii de clorinare, aducŃiuni şi rezervoare.
Principala investiŃie este propusă pentru anul 2020 (Faza a 3-a), restul investiŃiilor fiind
alocate pentru Faza a 3-a.
În comuna Săuceşti, localitatea Săuceşti ar trebui să aibă propriul sistem de alimentare

cu apă. Celelalte localităŃi din comună ar trebui conectate la un sistem comun.
În consecinŃă, sunt necesare surse locale, staŃii de clorinare, noi aducŃiuni şi noi
rezervoare. Noi reŃele vor fi construite şi noi branşamente la case vor fi instalate.
InvestiŃiile principale sunt propuse pentru anul 2013 (Faza 1). InvestiŃiile în reŃea sunt
alocate pe parcursul câtorva ani din celelalte faze.
În comuna Iteşti, sistemul de alimentare de la Dumbrava se află în proces de construcŃie.

Va fi instalat un număr de branşamente la case. Sistemul din Ciumasi a fost construit în
anul 2004, nefiind necesare investiŃii. În Iteşti vor fi reînnoite pompele la captările de apă
şi echipamentul de clorinare. Va fi reabilitată staŃia de pompare precum şi rezervorul.
Sunt necesare extinderi ale sistemului de alimentare cu apă şi instalate noi branşamente
la case. Toate investiŃiile sunt propuse pentru anul 2023 (Faza a 3-a).
În Bereşti-BistriŃa, toate localităŃile dispun de un sistem de distribuŃie a apei. Este

necesară înnoirea pompelor la captările de apă şi echipamentului de clorinare. Vor fi
executate lucrări de reabilitare la rezervor şi staŃia de pompare. ReŃelele existente vor fi
extinse şi vor fi instalate noi branşamente la case. Cea mai mare parte a investiŃiilor sunt
propuse pentru primul an al Fazei a 3-a (anul 2019). O parte din investiŃii pentru
reabilitarea reŃelei sunt alocate pentru anul 2010 (Faza 1).
6.3.2 Aglomerări de apă uzată
Aglomerările de apă uzată au fost definite conform metodologiei descrise în Capitolul 5.
O explicaŃie detaliată a fiecărei aglomerări cu măsurile specifice, etapizarea propusă şi

costurile de investiŃie poate fi găsită în Anexa D4.1.
MASTER PLAN JUDEłUL BACĂU PLAN DE INVESTIłII PE TERMEN LUNG
CAPITOLUL 7
Plan de investiŃii
pe termen lung
C O H E S I O N F U N D C O N S U L T A N T S E A S T R iO M A N I A Pagina - i -
CUPRINS
7 PLAN DE INVESTIłII PE TERMEN LUNG 1
7.1 ABSTRACT 1
7.2 Contextul 1
7.3 Măsurile de investiŃii pe termen lung 3
7.3.1 InvestiŃiile pentru alimentarea cu apă potabilă 3
7.3.2 Măsurile pentru colectarea şi epurarea apelor uzate 4
7.3.3 Colectarea şi tratarea apelor uzate în zonele rurale (Alte zone) 4
7.4 Parametrii de proiectare fundamentală şi pre-dimensionarea 5
7.4.1 Sisteme de alimentare cu apă 5
7.4.2 Sisteme de colectare şi tratare a apelor uzate 5
7.5 Costuri unitare 6
7.5.1 GeneralităŃi 6
7.5.3 Sisteme de colectare şi tratare a apelor uzate 8
7.6 InvestiŃii 9
7.6.2 Sistemele de colectare şi tratare a apelor uzate 10
7.7 Costuri de operare, întreŃinere şi administrare 11
7.7.1 GeneralităŃi 11
7.7.3 Sisteme de colectare şi tratare a apei uzate 12
7.8 Analiza opŃiunilor cu metoda valorii prezente actualizate 13
7.9 Calendarul de implementare şi etapizarea măsurilor 14
7.9.1 Criteriile pentru etapizare 14
7.9.2 Calendarul de implementare şi planul de etapizare 14
7.10 Impactul măsurilor propuse 16
7.11 Realizarea obiectivelor 17
C O H E S I O N F U N D C O N S U L T A N T S E A S T RiiO M A N I A Pagina - ii -
7.12 CerinŃe instituŃionale 18
7.12.1 Remarci generale 18
7.12.2 Procedura de întreŃinere 18
7.12.3 AcŃiuni financiare 18
7.12.4 Implementarea unui Sistem de Management al InformaŃiilor (SMI ) 19
7.12.5 Personalul 20
7.12.6 Evitarea subvenŃionării încrucişate 21
7.13 Concluzii 22
TABELE
Tabelul 7.5-1: Costurile unitare de construcŃie pentru alimentarea cu apă 8

Tabelul 7.6-1: Prezentarea generală a investiŃiilor 10
Tabel 7.7-1: EvoluŃie cost O&Î pentru alimentarea cu apă în JudeŃul Bacău (termeni reali) 12
FIGURI
Figura 7.5-1: Exemplu costuri specifice staŃie de epurare ape uzate 500-20.000 p.e. 9
Figura 7.7-1: Exemplu de costuri specifice O&I pentru o staŃie de epurare de 500-20.000 p.e. 13
Figura 7.9-1: Prezentare generală a investiŃiilor pentru alimentarea cu apă 15
C O H E S I O N F U N D C O N S U L T A N T S E A S T RiiiO M A N I A Pagina - iii -
7 PLAN DE INVESTIłII PE TERMEN LUNG
7.1 ABSTRACT
InvestiŃiile pe termen lung au fost dezvoltate pe baza analizării şi evaluării situaŃiei

existente, a proiecŃiilor cererilor viitoare de apă şi a cantităŃilor viitoare de apă uzată, pe
baza comparaŃiei cu obiectivele naŃionale şi judeŃene, a analizei opŃiunilor şi strategiei
judeŃului, aşa cum a fost descris în Capitolele anterioare.
De aceea s-a efectuat o pre-dimensionare a măsurilor relevante cu parametrii de

proiectare fundamentală (Capitolul 3). S-a stabilit o bază de date a costurilor unitare
atât pentru alimentarea cu apă, cât şi pentru serviciile de colectare şi tratare a apelor
uzate, derivată din ofertele curente pentru proiecte similare de infrastructură din
România sau alte Ńări est-europene. Anul de bază pentru prezentarea preŃului este anul
2008. Scopul bazei de date pentru costuri unitare este reprezentat de pregătirea de
estimări de cost viabile pentru întocmirea bugetelor pentru diferitele măsuri.
Pe baza pre-dimensionării măsurilor şi bazelor de date pentru costurilor unitare au fost

calculate costurile de investiŃii şi costurile de operare şi întreŃinere (anexa D3)
pentru fiecare zonă de alimentare cu apă şi aglomerare aferentă serviciilor de
colectare/tratare apă uzată.
Pe baza acestor costuri calculate şi luând în considerare datele de conformare ale

diferitelor comune/aglomerări s-a executat o etapizare a măsurilor pentru alimentarea cu
apă şi serviciile de apă uzată. DistribuŃia costurilor de investiŃii de-a lungul perioadei
Master Planului = 2008 - 2037 poate fi găsită, de asemenea, în tabelele “Plan de
investiŃii comune“ şi “ Plan de investiŃii servicii de apă uzată, aglomerări” din anexa
D3/D4.
7.2 Contextul
InvestiŃiile pe termen lung au fost elaborate pe baza analizării şi evaluării situaŃiei

existente, a proiecŃiilor cererilor viitoare de apă şi a cantităŃilor viitoare de apă uzată, pe
baza comparaŃiei cu obiectivele naŃionale şi judeŃene, a analizei opŃiunilor şi strategiei
judeŃului, aşa cum a fost descris în Capitolele anterioare.
Construirea unor noi sisteme de alimentare cu apă şi reabilitarea sistemelor existente

trebuie să fie relaŃionate pentru a se realiza o dezvoltare durabilă. Reabilitarea reŃelelor
va duce la o reducere semnificativă a pierderilor de apă, iar modernizarea uzinelor de
tratare a apei şi a staŃiilor de pompare va duce la o eficienŃă crescută.
Pentru dezvoltarea de sisteme de alimentare cu apă eficiente ca şi costuri, au fost luate

în considerare următoarele aspecte principale:
a) Folosirea celor mai apropiate surse disponibile suficiente, folosirea surselor locale
în zonele unde există opŃiune hidrogeologică pentru astfel de surse;
b) Sursele de apă subterană sunt preferabile surselor de apă de suprafaŃă;
c) Proiectarea principalelor aducŃiuni de transport, a uzinelor de tratare a apei şi a principalelor
staŃii de pompare folosind debitele zilnice medii şi folosind rezervoare pentru compensarea
fluctuaŃiilor orare;
d) Folosirea de sisteme, materiale pentru conducte şi a altor materiale cu calităŃi deja probate;
e) Luarea în considerare a unei uşoare întreŃineri şi unei durabilităŃi suficiente;
f) Testarea componentelor existente şi noi, în special în ceea ce priveşte etanşeitatea.
Pentru implementarea de sisteme de alimentare cu apă şi canalizare s-a realizat o

analiză a opŃiunilor pentru găsirea celei mai eficiente şi mai sustenabile soluŃii ca şi
costuri (Capitolul 5) pentru judeŃul Bacău. Pentru sistemele de colectare şi tratare a
apelor uzate au fost luate în considerare următoarele elemente principale:
a) Evaluarea situaŃiei existente a reŃelelor şi staŃiilor de epurare a apelor uzate;

b) Reabilitarea hidraulică a reŃelelor de canalizare existente cu scopul de a lega zone şi
aşezări adiacente;
c) Dimensionarea de noi reŃele suficiente pentru conectarea tuturor posibilelor extinderi
viitoare ale aglomerărilor pe durata acoperită de Master Plan ( până în 2037);
d) Extinderea şi modernizarea staŃiilor de epurare existente şi dimensionarea de noi
staŃii de epurare suficiente pentru populaŃia echivalentă totală a grupurilor de
aglomerări şi posibile dezvoltări viitoare pe durata acoperită de Master Plan (până în
2037),
e) Folosirea de materiale pentru conducte şi construcŃii cu calităŃi deja probate;
f) Folosirea de echipamente electronice şi mecanice uşor de operat, de bună calitate
şi durabile;
g) Adoptarea de sisteme de epurare uşor de operat şi de întreŃinut.
InvestiŃiile pe termen lung propuse atât pentru alimentarea cu apă cât şi pentru colectarea/tratarea
apelor uzate asigură atingerea următoarelor obiective:
• Sustenabilitatea pe termen lung;

• ÎmbunătăŃirea de durată a calităŃii mediului înconjurător;
• Conformarea faŃă de obiectivele naŃionale POS şi directivele relevante ale UE.
7.3 Măsurile de investiŃii pe termen lung
7.3.1 InvestiŃiile pentru alimentarea cu apă potabilă
Planul de investiŃii pe termen lung pentru serviciile de alimentare cu apă a fost elaborat
potrivit datelor din POS, Anexa 4 şi obiectivului-Ńintă naŃional de furnizare de servicii de
alimentare cu apă pentru toate aglomerările cu mai mult de 50 de locuitori. Este şi
indirect influenŃat de planul de investiŃii pentru apă uzată deoarece un sistem de
colectare şi tratare a apei uzate adecvat trebuie pus în funcŃiune în acelaşi timp sau mai
devreme decât sistemul corespunzător de colectare şi tratare a apelor uzate.
O descriere a măsurilor pentru alimentarea cu apă poate fi găsită în Capitolul 6.3.

CantităŃile detaliate şi sumele necesare investiŃiilor pentru fiecare din cele 5 componente
generale (captare a apei, uzină de tratare a apei, aducŃiuni principale, staŃii de pompare
şi rezervoare, reŃea de distribuŃie) au fost estimate în „Tabelul costurilor de investiŃii per
localităŃi” în anexa C4 pentru fiecare din cele peste 508 localităŃi. Au fost făcute calcule
pentru 93 de comune şi 19 zone de alimentare cu apă.
Tabelul „calendarul de implementare” şi graficul Gant din anexa D3 arată distribuŃia

investiŃiilor de-a lungul perioadei acoperite de Master Plan = perioada 2008-2037. Pentru
identificarea componentelor proiectului un număr de identificare a proiectului este dat pe
partea din stânga a acestui tabel, care are următoarea nomenclatură:
Waa-bbb-cc-d
aa... zonă de alimentare cu apă (=01-19)
bbb… număr aglomerare pentru serviciile de apă uzată (=001-057, 000

dacă proiectul se află în afara unei aglomerări de apă uzată, 999 dacă
o comună deŃine mai mult decât o aglomerare de apă uzată )
cc... numărul comunei (=01-93)
d... tipul componentei (1…captarea apei, 2…uzină de tratare a apei,

3…conductă principală, 4….staŃii de pompare şi rezervoare, 5… reŃea
de distribuŃie, T… total sistem de alimentare cu apă)
Efectul măsurilor asupra ratei de conectare este prezentat detaliat în Capitolele 3 şi 6.2
şi în tabelele din anexa C4. Se preconizează ca rata de conectare să crească de la
valoarea existentă de 47% în 2007 la 79% în 2015 şi (aproape) 100% în 2027. Valoarea
relativ ridicată de 79% în 2015 este cauzată de calitatea scăzută a apei observabilă în
prezent în puŃurile din multe comune rurale. Criteriile de conformare potrivit Directivei
apei potabile nr. 98 necesită realizarea de sisteme de furnizare a apei pentru toate
aceste comune.
7.3.2 Măsurile pentru colectarea şi epurarea apelor uzate
Planul de investiŃii pe termen lung pentru serviciile de apă uzată a fost elaborat potrivit
datelor de conformare din POS, Anexa 4. Potrivit POS şi Directivei Europene pentru apa
uzată 91/271/EEC privind tratarea apelor uzate orăşeneşti (UVWVTD) există
următoarele date de conformare în funcŃie de mărimea aglomerărilor definite (Capitolul
5):
• ≥ 10.000 p.e. Faza 1 – dată de conformare 2015

• 10.000 – 2.000 p.e. Faza 2 – dată de conformare 2018
• < 2.000 p.e. următoarele faze – dată de conformare 2019 – 2037
În grupările de aglomerări este posibilă o etapizare a investiŃiilor. Etapizarea fiecăreia

dintre cele 57 de aglomerări din JudeŃul Bacău este explicată în anexa D4.1 şi este
prezentată în anexa E2 (Hartă etapizare).
În plus, a fost realizată o distribuŃie a investiŃiilor şi a costurilor de operare şi întreŃinere

de-a lungul perioadei acoperite de Master Plan (2008-2037), aceasta fiind prezentată în
anexa D4.2.
7.3.3 Colectarea şi tratarea apelor uzate în zonele rurale (Alte zone)
Directiva 91/271/EEC privind apele uzate orăşeneşti nu stipulează obligaŃii pentru

locuinŃele solitare din afara limitelor zonelor cu concentraŃie suficientă (aglomerări), la fel
ca şi pentru aglomerări mai mici de 2.000 P.E fără sisteme de colectare. Unde realizarea
unui sistem de colectare nu se justifică, se vor folosi sisteme individuale sau alte sisteme
adecvate.
În acest MP zonele respective sunt denumite drept „Alte Zone” şi conŃin 2 tipuri de
sisteme:
• LocalităŃi şi grupuri de localităŃi < 2.000 P.E. unde sistemele de colectare şi staŃia
centrală de epurare a apei uzate au fost tehnic şi financiar viabile;
• LocalităŃi şi grupuri de localităŃi < 2.000 P.E. cu sisteme individualizate,
descentralizate, precum fose septice sau staŃii de epurare monobloc.
Implementarea respectivelor investiŃii se va face în perioada „Fazele următoare“, cu dată

de conformare anul 2037, şi este prezentată în anexa D4.4.
7.4 Parametrii de proiectare fundamentală şi pre-dimensionarea
7.4.1 Sisteme de alimentare cu apă
Datele de bază privind cererea de apă sunt prezentate în Capitolul 3, cererile bazate pe
nivelul populaŃiei din 2007 fiind de asemenea prezentate în tabelul costurilor de investiŃii
din anexa D3. Aceste date au fost folosite pentru pre-dimensionare, scăderea de mică
amploare a populaŃiei previzionată pentru ultimele perioade din MP nefiind aplicată
pentru prezenta fază de pre-dimensionare.
Cererea zilnică din zilele cu consum maxim a fost folosită pentru pre-dimensionarea
facilităŃilor principale (captare, uzină de tratare a apei, clorinare, conducte principale).
Pentru pre-dimensionarea staŃiilor de pompare principale a fost implementat un timp
adiŃional de pompare de 20 de ore pentru zilele cu vârf de consum.
Pentru pre-dimensionarea rezervoarelor principale a fost aplicat un volum de aproximativ

50% din cererea specifică zilelor cu vârf de consum, volum suficient pentru a compensa
fluctuaŃiile orare.
Pentru pre-dimensionarea reŃelelor de distribuŃie lungimea a fost calculată pe baza unei

unităŃi de lungime de 3 m per locuitor, rezultatul a fost verificat luând în considerare
forma şi mărimea localităŃii, unitatea de lungime fiind crescută până la valoarea dublă (6
m pe locuitor) în multe cazuri . Numărul de branşamente a fost calculat pentru comunele
rurale bazat pe o medie de 3 locuitori per gospodărie (vezi investigaŃiile
socioeconomice).
Pentru comunele urbane numărul de branşamente individuale şi comune a fost ales

conform datelor existente.
Prezentarea detaliată a cererii de apă pentru fiecare comună şi zonă de alimentare cu

apă a fost calculată pentru fiecare an pe baza prognozelor privind evoluŃia populaŃiei
(vezi Capitolul 3 şi anexele la acest Capitol). Prognozele trebuie verificate şi actualizate
înainte de a folosi astfel de valori pentru investigaŃii ulterioare.
7.4.2 Sisteme de colectare şi tratare a apelor uzate
Parametrii proiectării de bază sunt prezentaŃi în Capitolul 3. Capitolul 3 conŃine estimările

cererii de apă cu:
• Cererea de apă casnică;

• Cererea de apă non-casnică
• BalanŃa apei şi pierderile de apă;
• Sumar al prognozei cererii de apă.
Consultantul furnizează informaŃii despre debitul estimat de apă uzată şi încărcările
pentru:
• Generarea de apă uzată menajeră;

• Generarea de apă uzată non-menajeră,
• Infiltrarea în reŃelele de apă uzată;
• Sumar al debitelor de apă uzată şi al încărcărilor.
EvoluŃia viitoare a parametrilor de proiectare este previzionată până la sfârşitul perioadei
proiectului.
7.5 Costuri unitare
7.5.1 GeneralităŃi
Pentru calcularea costurilor de investiŃii Consultantul a pregătit o bază de date a

costurilor pe unitate elaborată pe baza rezultatelor licitaŃiilor actuale pentru proiecte de
infrastructură similare din România sau alte Ńări din estul Europei. Baza de calcul a
preŃurilor este anul 2008.
PreŃurile actuale evoluează rapid în România iar Consultantul a înŃeles că procesul de

creştere a preŃurilor va continua în industria construcŃiilor în următorii ani. De aici rezultă
că o calculaŃie serioasă şi de durată la nivelul Master Planului este dificil de realizat.
Din acest motiv Consultantul a selectat preŃuri pe unitate „din zona sigură” pentru
calcularea nevoilor de investiŃii.
Costurile cuprind materialele necesare, lucrările de implementare şi construcŃie

incluzând instalaŃiile şantierelor. Ele nu includ costuri suplimentare pentru proiectare,
supervizare, taxe şi costuri pentru achiziŃionarea de terenuri şi întreŃinerea construcŃiilor.
Pentru sistemele de apă se folosesc de obicei terenurile publice (de exemplu drumurile
pentru construcŃia de reŃele) şi de obicei permisiunea folosirii terenului se face fără
perceperea de taxe.
Următorul tabel arată costurile unitare de construcŃie pentru principale componente ale
sistemelor de alimentare cu apă în funcŃie de mărimea lor:
Acest tabel este bazat pe rezultatele disponibile ale licitaŃiilor din ultimii ani, fiind
încorporate creşterile relativ mari din 2007-2008 ale costurilor oŃelului şi produselor
petrochimice (ca PEID).
Nr. Cost Cost Consumator Cost/
Nume Capacitate Unitate
crt. unitar InvestiŃie /CU Consumator
1 Foraje apă subterană
1.1 Foraj (10-20 m; incl. arbore principal, pompă,
conductă conectare) 10 l/s 10.000 100.000 309 32
1.2 Foraj (50-100 m; incl. Clădire, pompă, conductă
conectare) 50 l/s 8.000 400.000 309 26
2 StaŃii pompare, inclusiv bazin aspiraŃie sau În funcŃie de timpul de
conducte, conducte sub presiune, funcŃionare

2-3 pompe, înălŃime pompare 50-100 m, clădire,
alimentare electricitate 20 h/max/zi
2.1 StaŃii pompare 20 l/s (14-30 kW) 20 l/s 16.000 320.000 257 52
2.2 StaŃie pompare 100 l/s (70-150 kW) 100 l/s 12.000 1.200.000 257 39
2.3 StaŃie pompare 400 l/s (280-600 kW) 400 l/s 10.000 4.000.000 257 32
3 Rezervoare inclusiv sisteme conducte
3.1 Rezervor 200 m³ pentru aproximativ 500
consumatori 200 m³ 1.000 200.000 2,5 400
3.2 Rezervor 500 m³ pentru aproximativ 2.000
consumatori 500 m³ 900 450.000 4 225
3.3 Rezervor 1.000 m³ pentru aproximativ 5.000
consumatori 1.000 m³ 800 800.000 5 160
3.4 Rezervor 10.000 m³ pentru aproximativ 70.000
consumatori 10.000 m³ 500 5.000.000 7 71
4 ReŃea distribuŃie, PN10
4.1 DN80-300 pentru zone urbane (PEID, fontă >
250) m 130 0,7 186
4.2 DN65-150 pentru zone rurale (PEID) m 110 0,4 275
5 Branşamente case
5.1 Mărime standard Buc 800 3 267
5.2 Consumatori pauşal Buc 2.000 20 100
6 Clorinare (clădire şi echipamente)
6.1 Clorinare pentru 20 l/s (1 punct dozare,
echipament 1+1) 20 l/s 3.000 60.000 309 9,7
echipament 1+1) 50 l/s 1.600 80.000 309 5,2
echipament 1+1) 100 l/s 1.500 150.000 309 4,9
echipament 1+1) 500 l/s 350 175.000 309 1,1
6.5 Clorinare pentru 50 l/s (2 puncte dozare,
echipament 2+1) 50 l/s 2.100 105.000 309 6,8
echipament 2+1) 150 l/s 1.333 200.000 309 4,3
echipament 2+1) 500 l/s 450 225.000 309 1,5
6.8 Clorinare pentru >500 l/s (2 puncte dozare,
echipament 2+1) 300.000 309
7 Uzină de apă pentru tratarea apei de suprafaŃă (pre-oxidare cu clor, coagulare, floculare,
sedimentare, filtrare rapidă, dezinfecŃie finală cu clor)
7.1 Uzină de tratare a apei pentru 50 l/s 4.320 m3/zi 360 1.555.200 3,6 100,8
7.2
Uzină de tratare a apei pentru 100 l/s 8.640 m3/zi 310 2.678.400 3,6 86,8
7.3 3
Uzină de tratare a apei pentru 150 l/s 12.960 m /zi 275 3.564.000 3,6 77,0
7.4
7.5 3
7.6
7.7
7.8 3
7.9 Tratare suplimentară cu CAP (Cărbune activ
pulbere) 50 - 250 l/s 1 LS 150.000 150.000
pulbere) 250 - 500 l/s 1 LS 250.000 250.000
pulbere) > 500 l/s 1 LS 500.000 500.000
8 Conducte principale pentru transport, Consumator/ Cost/cons/10
presiune aproximativ PN10 * DN Cost/m* Capacitate la v=2 m/s l/s km**
8.1 DN 100 PEID, oŃel sau fontă 100 110 15,7 309 284
8.4 DN 250 oŃel sau fontă 250 200 98,1 309 83
8.5 DN 300 oŃel sau fontă 300 250 141 309 72
8.6 DN 400 oŃel sau fontă 400 300 251 309 48
8.7 DN 500 oŃel 500 400 393 309 41

8.8 DN 600 oŃel 600 500 565 309 36
8.9 DN 800 oŃel 800 700 1005 309 28
8.10 DN 1000 oŃel 1000 900 1570 309 23
8.11 DN 1200 oŃel 1200 1.100 2261 309 20
*costurile adiŃionale pentru traversări râuri, drumuri şi căi ferate nu au
fost incluse [l/s]
**Inclusiv 25 % pentru costuri suplimentare traversări râuri, străzi şi căi ferate
Tabelul 7.5-1: Costurile unitare de construcŃie pentru alimentarea cu apă
Ultima coloană arată costurile specifice per consumator, care scad odată cu creşterea
mărimii instalaŃiilor. Se poate vedea că cele mai mari costuri sunt pentru rezervoarele de
mai mică mărime, reŃeaua de distribuŃie şi branşamentele la case, conductele de
transport în funcŃie de lungime şi diametru.
O prezentare extinsă a acestor costuri unitare bazată pe diferite contracte din Ńări din
sudul şi estul Europei este ataşată în anexa D 1.1. Factorul de piaŃă aplicat evidenŃiat de
-30% până la +30% este la un nivel neobişnuit pentru o atentă estimare a preŃurilor la
nivelul Master Planului.
7.5.3 Sisteme de colectare şi tratare a apelor uzate
Baza de date a costurilor pentru investiŃii este ataşată în anexa D1.2. Baza de date a
costurilor include costuri pentru:
• colectoare;
• reŃele de colectare ape uzate;
• staŃii de pompare ape uzate şi refulări;
• staŃii de epurare ape uzate.
Costurile sunt prezentate ca şi costuri specifice (de ex. reŃele canalizare euro/m, staŃii de
epurare a apei uzate euro/p.e.). Graficul următor prezintă un exemplu de costuri
specifice pentru staŃii de epurare cu o mărime de 500 – 20.000 p.e.,
Specific Cost of WWTP

550
500
Total
y = 2007,3x -0,2288
450 R2 = 0,9714 Civil Part
400
Electromechanical Part
350
Specific Cost [Euro/P.E.]
300
250
200
150
100
50
0
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
10.000
11.000
12.000
13.000
14.000
15.000
16.000
17.000
18.000
19.000
20.000
WWTP Size [P.E.]
Figura 7.5-1: Exemplu costuri specifice staŃie de epurare ape uzate 500-20.000 p.e.
7.6 InvestiŃii
O descriere a măsurilor privind alimentarea cu apă se regăseşte în Capitolul 6.3.

CantităŃile detaliate şi sumele pentru investiŃii pentru fiecare dintre cele 5 componente
generale (captarea apei, uzina de tratare a apei, conducte de transport, staŃii de
pompare şi rezervoare, reŃele de distribuŃie) au fost estimate în tabelul „Costuri de
investiŃii” din anexa C4.1 pentru fiecare din cele peste 500 de localităŃi. Au fost calculate
sumele pentru 93 de comune şi 19 zone de alimentare cu apă.
Tabelul „calendarul de implementare” şi un grafic Gant din anexa D3 prezintă distribuŃia

investiŃiilor de-a lungul perioadei acoperite de Master Plan = 2008 până în 2037.
Următorul tabel oferă o privire de ansamblu asupra acestor investiŃii:
Zonă Cererea medie acc. Investitia Investitia

Numele zonei de Populatia
aliment. 2007 locuitori 2008-2037 pe locuitor
alimentare cu apă 2007
apă (m3/zi) (1000 €) (€)
W01 Oraşul Bacău + 202.850 47.039 91.267 450
Împrejurimile
W02 Moineşti până la Oneşti 189.109 41.169 140.984 746
W03 Oituz - Mănăstirea 18.485 3.142 11.561 625
Caşin
W04 Slănic -Moldova 5.085 1.276 4.074 801
W05 Făget-Agas 19.103 3.248 13.733 719
W06 Zemeş 5.136 873 3.830 746
W07 Balcani-Scorteni 21.362 3.632 13.752 644
W08 Valea Tazlăului 37.018 6.293 42.592 1.151
W09 Buhuşi 37.523 7.411 30.937 824
W10 Damieneşti-Plopana 23.637 4.018 23.384 989
W11 Faraoani-Luizi Calugăra 22.285 3.788 4.290 193
W12 Cleja-Sascut 37.297 6.340 21.791 584
W13 Horgeşti-Ungureni 12.619 2.145 16.348 1.296
W14 Pancesti-Dealu Morii 21.461 3.648 24.539 1.143
W15 Filipeni-Rachitoasa 19.908 3.384 28.227 1.418
W16 Podu Turcului-Motoşeni 12.500 2.125 31.971 1.118
W17 CajuŃi-Urecheşti 12.606 2.143 7.547 599
W18 Buhoci-Gioşeni 11.825 2.010 5.077 429
W19 Filipeşti-Săuceşti 13.043 2.217 14.857 1.139
SUMA: 145.904 512.759 709
Tabelul 7.6-1: Prezentarea generală a investiŃiilor
InvestiŃiile totale sunt de 513 milioane de euro, în timp ce investiŃia specifică este de 709
€/locuitor în medie. Cea mai mare investiŃie specifică este de 1.418 €/locuitor în zona
W15, principalul motiv fiind densitatea relativ mică a populaŃiei cât şi distanŃele relativ
mari între localităŃile comunelor.
7.6.2 Sistemele de colectare şi tratare a apelor uzate
Costurile detaliate de investiŃii pentru cele 4 componente (tratarea apei uzate, colectoare
principale, staŃii de pompare şi conducte de refulare, reŃele de canalizare) pentru fiecare
din cele 57 de aglomerări definite în JudeŃul Bacău sunt calculate în tabele de costuri
separate per aglomerare (anexa C4.2).
Un sumar al costurilor pentru fiecare aglomerare separată în cele trei faze precum şi o
prezentare defalcată a costurilor poate fi găsită în anexa D3.
7.7 Costuri de operare, întreŃinere şi administrare
7.7.1 GeneralităŃi
În timp ce se pare că nu există divergenŃe privind definirea costurilor de operare şi

administrare, există un număr de neînŃelegeri privind definirea costurilor de întreŃinere şi
reparaŃii. Costurile de întreŃinere şi reparaŃii sunt realizate pentru a păstra instalaŃiile şi
utilităŃile în condiŃii normale de funcŃionare.
Aceasta înseamnă că recurgerea la un program preventiv de întreŃinere contribuie la o

durată de folosinŃă îndelungată a echipamentelor şi ajută la menŃinerea facilităŃilor în
bune condiŃii de funcŃionare. Nu include îmbunătăŃiri de capital care adaugă valoare
activelor şi sunt înregistrate la depreciere. ÎmbunătăŃirile capitalului sunt clar definite ca
investiŃii.
FinanŃarea insuficientă a costurilor de întreŃinere şi reparaŃii reprezintă un fenomen

recunoscut, des întâlnit şi observat, care apare întrucât costurile de întreŃinere pot fi
direcŃionate spre alte domenii fără înregistrarea unei degradări observabile - cel puŃin
pentru o anumită perioadă. Dar amânarea repetată a acŃiunilor de întreŃinere pe o
perioadă extinsă are un impact semnificativ asupra duratei de folosinŃă a facilităŃilor şi
componentelor echipamentelor calculate iniŃial. Acesta este şi motivul pentru care
Consultantul propune stabilirea unui ghid de referinŃă uniform al companiei pentru
definirea costurilor de întreŃinere şi reparaŃii. Această propunere este prezentată în
Capitolul 7.12.2.
Ipotezele folosite pentru prognozarea principalelor componente ale costurilor de operare

şi întreŃinere legate de alimentarea cu apă sunt următoarele:
1. Costul apei brute:

• Va creşte/scădea proporŃional cu evoluŃia producŃiei de apă, luând în considerare
pierderile şi consumul de apă;
• Începe de la tariful actual al apei brute, luând în considerare o creştere în termeni
reali pentru costurile materialelor aşa cum este prezentat în scenariul
macroeconomic;
2. Costul materialelor, chimicalelor etc.

• Va creşte/scădea proporŃional cu evoluŃia producŃiei de apă luând în considerare
nivelul pierderilor şi al consumului de apă;
• Începe de la nivelele actuale, luând în considerare o creştere în termeni reali a
costurilor materialelor aşa cum este prezentat în scenariul macroeconomic ;
• Este împărŃit în 2 categorii:
• Costuri legate de sistemele existente;
• Costuri ca rezultat al implementării de măsuri;
3. Costul cu energia electrică

• Va creşte/scădea proporŃional cu evoluŃia producŃiei de apă luând în considerare
nivelul pierderilor şi consumului de apă;
• Începe de la nivelele actuale, luând în considerare o creştere in termeni reali a
costurilor pentru electricitate aşa cum este prezentat în scenariul macroeconomic;
• Este împărŃit în 2 categorii :
• Ia în considerare consumul individual per m3 de apă produsă ca punct de referinŃă.
4. Costul cu întreŃinerea
• Începe de la nivelele actuale, luând în considerare o creştere în termeni reali a
costurilor materialelor aşa cum au fost prezentate în scenariul macroeconomic;
• Se împarte în 2 categorii:
• Cost de întreŃinere legat de investiŃii (costul materialelor şi serviciilor din afară; 1,5%
din costul investiŃiilor p.a. pentru oraşe; 0,75% din costul investiŃiilor p.a. pentru
zonele rurale);
5. Alte costuri
• Încep de la costurile reale din 2007, luând în considerare şi având în vedere o
evoluŃie în termeni reali potrivit scenariului macroeconomic.
EvoluŃia rezultată a costului de operare şi întreŃinere (O&I) în termeni reali pentru toate
sistemele de apă din JudeŃul Bacău este prezentată în următorul tabel :
O&Î -
Zonă serviciu 2008 2012 2015 2018 2037
Apă
Bacău Euro 6.390.958 7.206.801 7.985.079 8.642.987 14.317.570
Moineşti până
Euro 3.112.518 3.233.828 4.984.056 5.212.503 7.561.375
la Oneşti
Slănic Moldova Euro 149.431 169.956 187.024 198.101 323.592
Buhuşi Euro 607.670 704.184 775.090 829.665 1.355.064
Zonă rurală Euro 687.086 1.638.625 6.076.365 7.045.278 10.235.789
Total judeŃ Euro 10.947.662 12.953.395 20.007.613 21.928.534 33.793.390
Tabel 7.7-1: EvoluŃie cost O&Î pentru alimentarea cu apă în JudeŃul Bacău (termeni reali)
EvoluŃia costului de operare şi întreŃinere din Master Plan pentru alimentarea cu apă este
prezentată în detaliu pentru fiecare aglomerare în Anexa D 2.1.
7.7.3 Sisteme de colectare şi tratare a apei uzate
Baza de date a costului pentru costul de operare şi întreŃinere (O&Î) este trecută în
anexa D1.3. Similar cu baza de date pentru investiŃii, costurile de operare şi întreŃinere
sunt prezentate ca şi costuri specifice (Euro/p.e./an). Următorul grafic arată un exemplu

de costuri de operare şi întreŃinere pentru o staŃie de epurare ape uzate cu o mărime de
500 – 20.000 p.e..
Specific O&M Cost against WWTP Size

40,00
35,00
30,00
Specific Cost [Euro/P.E./y]
25,00 -0,2539
y = 156,85x
R2 = 0,9708
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
10.000
11.000
12.000
13.000
14.000
15.000
16.000
17.000
18.000
19.000
20.000
WWTP Size [P.E.]
Figura 7.7-1: Exemplu de costuri specifice O&I pentru o staŃie de epurare de 500-
20.000 p.e.
DistribuŃia costurilor de operare şi întreŃinere de-a lungul anilor din perioada Master
Planului este prezentată în anexa D4.2.
7.8 Analiza opŃiunilor cu metoda valorii prezente actualizate
Din punct de vedere tehnic există întotdeauna multiple soluŃii de a afilia aglomerările la
unităŃi mai mari cu reŃele comune de colectare şi tratare a apelor uzate (gruparea
aglomerărilor, aşa cum au fost descrise în Capitolul 5). Pentru identificarea soluŃiei
preferabile pe termen lung, costurile de investiŃie şi costurile de operare şi întreŃinere
trebuie luate în considerare în mod adecvat.
SoluŃia preferabilă tehnic şi economic pentru grupurile de aglomerări aşa cum a fost
descris în Capitolul 5 este identificată prin executarea unei analize a opŃiunilor cu
aplicarea metodei valorii prezente actualizate pentru analiza financiară a alternativelor
comparate.
Următoarele formule şi parametri sunt folosiŃi pentru analiza financiară din cadrul analizei
opŃiunilor.
Rata dobânzii (i): 5,0 %
Perioada proiectului (n): 30 ani
Perioada de amortizare a lucrărilor civile: 30 ani
Perioada de amortizare a echipamentului electromecanic: 15 ani
Nu au fost luate în considerare în perioada proiectului reinvestiŃii pentru lucrările civile şi

nici o valoare reziduală.
Factorul de discount pentru reinvestiŃii: 1 / (1 + i / 100)n
Factorul de discount pentru costul O&I: [(1 + i / 100)n - 1] / [i / 100 * (1 + i / 100)n]
Rezultatele pentru fiecare aglomerare cuprinsă într-o grupare sunt trecute ca anexa
C4.2.
7.9 Calendarul de implementare şi etapizarea măsurilor
7.9.1 Criteriile pentru etapizare
Calendarul de implementare a fost pregătit pe baza următoarelor criterii principale :
• Termene limită din Tratatul de Aderare la UE.

• Obiective şi termene limită din Capitolul 4 „Obiective naŃionale şi judeŃene”
• Calendarul general de implementare bazat pe priorităŃile din Capitolul 6
• Capacitatea beneficiarilor (Operatorului regional / MunicipalităŃilor) de a implementa
măsurile,
• Capacitatea beneficiarilor de a opera şi întreŃine facilităŃile,
• Capacitatea beneficiarilor de a finanŃa contribuŃia locală la investiŃiile prin Fondul de
coeziune şi de a finanŃa costuri viitoare de reinvestiŃii pentru facilităŃi
• Capacitatea instituŃională (constituire Operatori Regionali)
• Capacitatea şi disponibilitatea consumatorilor de a plăti pentru serviciile îmbunătăŃite
(suportabilitate)
Pentru o descriere a acestor criterii şi detalii se face referire la Capitolele 4, 6, 8, 9.
7.9.2 Calendarul de implementare şi planul de etapizare
Calendarul general de implementare şi etapizarea măsurilor sunt descrise în Capitolul 6

„Strategia judeŃeană”. Tabelele „Calendarul de implementare” pentru apă şi apă uzată şi
graficele gant din anexele D3 şi D4 arată distribuŃia investiŃiilor pentru alimentare cu apă
şi canalizare de-a lungul anilor din Master Plan = 2008 până în 2037. Cererile referitoare
la capacitatea instituŃională sunt prezentate în Capitolul 7.12.
Tabelul şi figura următoare face o prezentare generală a necesarului de investiŃii pentru

alimentarea cu apă din fiecare fază:
Costuri de investiŃie nete pentru alimentarea cu apă (Mil.Euro)
ETAPA 1: CONFORMARE TOTALĂ 204
ETAPA 1: RECOMANDAT FC 13
ETAPA 1: ALTĂ FINANłARE 191
ETAPA 2 56
ETAPA 3 253
SUMA 1 (netă) 513
Phase 1:CF
recommended;
13; 3%
Phase 1: Other
financing; 191;
37%
Phase 3; 253;
49%
Phase 2; 56; 11%
Figura 7.9-1: Prezentare generală a investiŃiilor pentru alimentarea cu apă
7.10 Impactul măsurilor propuse
Măsurile propuse pot avea impact pozitiv şi negativ. Aceste efecte pot avea loc în timpul
perioadei de construcŃie la fel ca şi în timpul activităŃilor de operare şi întreŃinere propuse
în acest Master Plan.
În contextul acestui Master Plan se realizează numai o prezentare şi o evaluare generală

a posibilelor efecte. Aceste efecte trebuie analizate în timpul fazei de fezabilitate legată
de proiectul specific.
Efectele şi posibilităŃile de minimizare a acestora sunt următoarele :
Folosirea terenului :
• Conflicte cu zone sensibile în timpul perioadei de construcŃie

• Conflicte cu alte tipuri de utilizări ale terenului, precum clădiri, zone agricole, parcuri
etc.
• Conflicte cu alte tipuri de reŃele / conducte de utilităŃi
Zonele sensibile vor fi evitate pe cât de mult posibil. Lucrările de construcŃie vor fi
prevăzute în special în timpul unei perioade neproductive agricol. ToŃi proprietarii de
terenuri agricole vor fi despăgubiŃi pentru efectele negative asupra terenului sau
producŃiei. Este necesar un contact apropiat cu operatorii altor reŃele de utilităŃi în faza
de pregătire a lucrărilor.
Solul şi geologia:
• Eroziunea solului cauzată de alunecările de teren şi îndepărtarea vegetaŃiei

• Sedimentarea solului poate cauza daune structurii şi fundaŃiilor clădirilor
• Scăderea contaminării solului cauzată de exfiltrările din reŃeaua de canalizare şi din
managementul inadecvat al nămolului .
Vor fi pregătite studii geotehnice pentru toate lucrările, cu scopul de a stabili
particularităŃile solului, respectiv conformitatea acestor particularităŃi cu cerinŃele impuse
de tipurile de lucrări propuse.
Resursele de apă:
• Degradarea calităŃii apei din aval în timpul perioadei de construcŃie.

• Reducerea semnificativă a încărcării emisarului cu substanŃe poluante care duce la
îmbunătăŃirea calităŃii apei râului emisar.
Vor fi luate măsuri ca toate activităŃile din timpul construcŃiei şi desfăşurării lucrărilor
propuse să fie în acord cu cerinŃele legale privind protejarea calităŃii apei.
Resursele biologice:
• Îndepărtarea vegetaŃiei, incluzând tăierea de arbuşti şi arbori pentru executarea

lucrărilor de construcŃie, a drumurilor de acces, aleilor, zonelor de depozitare etc. cu
posibila consecinŃă a pierderii permanente a anumitor habitate, inclusiv cuiburi şi
zone de refugiu.
• Folosirea terenului pentru depozitarea provizorie a materialelor de construcŃie.

• Compactarea solului cu efecte adverse asupra vegetaŃiei.
• Îndepărtarea copacilor din zona cu canale cu apă permanente sau provizorii .
• Umpleri şi depozitări în zonele cu umiditate.
Controlul circulaŃiei, Transportul
• Creşterea temporară a traficului, creşterea întârzierilor în circulaŃie, creşterea

numărului de accidente din timpul perioadei de construcŃie.
• ActivităŃile de construcŃie pot cauza daune căilor de transport, în special drumurilor.
Înainte de începerea lucrărilor de construire, va fi pregătit un plan de management al
traficului, cu menŃionarea rutelor şi a limitelor de viteză obligatorii. Ar trebui luate acŃiuni
de minimalizare a efectelor precum menŃinerea traficului pe două sensuri pe cât de mult
posibil, evitând orele de vârf de dimineaŃă şi seara din zonele aglomerate pe cât de mult
posibil.
Poluare fonică:
• Zgomotul generat în perioada de construire ar putea depăşi, local şi temporar,

nivelul permis.
• Zgomotul generat de pompe, motoare, compresoare etc. din timpul perioadei de
operare a facilităŃilor proiectate ar putea depăşi limitele admise, în unele zone
sensibile.
Operatorul de apă va întreprinde toate acŃiunile pentru asigurarea conformării la regulile
aplicabile în domeniu. În timpul perioadei de construcŃie vor fi instalate bariere fonice în
jurul zonelor sensibile la zgomot, precum şcoli, spitale etc.
Mediul socio-economic
• Crearea de locuri de muncă în timpul fazei de construire a măsurilor propuse.
• Crearea de locuri de muncă în sectorul de operare şi întreŃinere a măsurilor propuse
şi sectoarele aferente.
7.11 Realizarea obiectivelor
Realizarea obiectivelor-Ńintă a reprezentat baza pentru dezvoltarea strategiei la nivel de

judeŃ (Capitolul 6) şi definirea aglomerărilor cu măsurile propuse pentru acestea
(Capitolul 5). Un rezumat al măsurilor propuse pentru realizarea obiectivelor este
prezentat în anexele C1 şi C2.
7.12 CerinŃe instituŃionale
7.12.1 Remarci generale
Cel mai important avantaj al regionalizării (de exemplu introducerea unui operator
regional) este realizarea unor economii mai mari. ComunităŃile ar putea fi capabile să
implementeze proiecte care altfel ar fi prea scumpe pentru o singură comunitate – acest
aspect este viabil chiar şi fără principiul solidarităŃii. Scopul este să se realizeze economii
la nivelul costurilor administrative de facturare şi contabilitate, al costurilor de operare şi
întreŃinere pentru depozitarea substanŃelor chimice şi a echipamentelor şi al costurilor de
infrastructură.
Capitolele următoare vor furniza unele măsuri instituŃionale care ar trebui să servească
drept ghid de aprofundat pentru toŃi acŃionarii relevanŃi.
7.12.2 Procedura de întreŃinere
Scopul va fi dezvoltarea, implementarea şi menŃinerea unui sistem de colectare a datelor

de operare şi întreŃinere computerizat şi stabilirea unui ghid uniform al companiei pentru
definirea costurilor de reparare şi întreŃinere. Rezultatul dorit va fi o bază de date sigură
şi pe deplin accesibilă operaŃional cu formate de raportare care permit monitorizarea
funcŃionării, analiza tendinŃelor şi păstrarea evidenŃei în timp. În plus, ar trebui să
documenteze eficienŃa în timp a tuturor sarcinilor de întreŃinere preventivă planificate şi
ar trebui folosită ca o unealtă pentru realizarea obiectivelor definite privind
disponibilitatea echipamentelor.
Aceasta va pune la dispoziŃia managerilor şi supervizorilor datele operaŃionale şi

informaŃiile relevante de care ei au nevoie pentru evaluarea performanŃei, luarea unor
decizii operaŃionale, îmbunătăŃirea planificării resurselor şi asigurarea controlului
operaŃional asupra sistemului şi folosirii resurselor.
7.12.3 AcŃiuni financiare
Trebuie implementat un program de management financiar clar şi acceptabil pentru toate

nivelele operatorului regional.
Nevoile de la diferite nivele ar trebui aliniate iar politica şi liniile de referinŃă ar trebui
dezvoltate încât să clarifice cum va funcŃiona serviciul public. Organismul de guvernare
al operatorului regional are nevoie de informaŃii la nivel înalt care vor asigura atingerea
scopurilor şi că sunt implementate sisteme de control al veniturilor şi cheltuielilor pentru a
garanta că resursele financiare sunt manevrate în cea mai eficientă şi eficace manieră
posibilă.
Elementele care alcătuiesc o contabilitate centrată pe cost sunt bazate pe serviciile prin
care veniturile sunt primite iar costurile suportate.
Scopul este să furnizeze informaŃii financiare exacte şi de actualitate şi să înfiinŃeze

centre de profit care aduc venituri, fac investiŃii, calculează deprecierea şi cheltuielile
pentru operare şi întreŃinere.
La nivelul managementului este important să se ştie ce s-a cheltuit ca managerul

departamentului să poată determina situaŃia financiară a departamentului pe baza
alocărilor care i-au fost acordate pentru programe şi activităŃi specifice.
Aceasta înseamnă că va trebui să se adopte următoarele acŃiuni:
• Dezvoltarea şi implementarea unui proces de pregătire şi planificare a bugetului

• Implementarea unui sistem de contabilitate centrat pe cost precum şi măsuri de
contabilitate bazate pe performanŃă.
• Realizarea unui sistem contabil computerizat şi a unui sistem de control al costurilor.
7.12.4 Implementarea unui Sistem de Management al InformaŃiilor (SMI )
Trebuie observat că elementele menŃionate mai sus ( de ex. procedurile de întreŃinere şi

toate acŃiunile necesare îmbunătăŃirii procedurilor financiare şi contabile) pot fi integrate
într-un SMI.
InformaŃiile sunt o resursă importantă în operarea şi managementul organizaŃiilor.

Disponibilitatea oportună a informaŃiilor relevante este de o importanŃă vitală dacă
funcŃiile managementului urmează să fie îndeplinite eficient.
Termenul sistem al informaŃiilor de obicei se referă la un sistem computerizat. Sistemul

de management informaŃional, cunoscut ca SMI, implică toate aspectele culegerii,
stocării, urmăririi, recuperării şi folosirii informaŃiilor în cadrul unei organizaŃii. Totuşi
aplicaŃiile elementelor de software nu reprezintă ele însele sistemul informaŃional.
Sistemul informaŃional este în cele din urmă compus din toate politicile, procedurile şi
practicile aplicate pentru conducerea unei organizaŃii şi din personalul care foloseşte
informaŃiile, în combinaŃie cu elementele de software şi cu cele de hardware. Scopul SMI
este de a susŃine operarea, managementul şi procesul decizional din cadrul unei
organizaŃii.
Pentru realizarea unui SMI adecvat, funcŃionalitatea sistemului trebuie evaluată prin
prisma următoarelor trei întrebări :
• Proiectare: SMI culege şi raportează toate datele esenŃiale ?

• Operare: Sunt procedurile de raportare urmărite conform planificării?
• Utilizarea: Folosesc într-adevăr managerii date SMI pentru luarea deciziilor ?
Ca un prim pas Consultantul recomandă implementarea unui SMI care este format cel
puŃin din următoarele module principale :
• Servicii de apă şi canalizare, divizate în următoarele sub-module:

• Număr clienŃi
• Consum de apă şi facturare
• Contabilitate
• Infrastructură
• Magazii/depozitare
• Piese de rezervă şi întreŃinere
• AngajaŃi
Trebuie scos în evidenŃă că doar aplicaŃiile software nu sunt echivalente cu un SMI

funcŃional, sau altfel spus chiar dacă există un flux al informaŃiilor între diferite
departamente sau eşaloane ale unei companii chiar şi fără un sistem computerizat, nici
chiar cele mai bune programe software nu vor furniza informaŃiile relevante, eficiente,
sigure şi utile dacă sistemul nu este folosit corespunzător. În final calitatea informaŃiilor
furnizate întotdeauna depinde de persoanele care utilizează sistemul.
7.12.5 Personalul
Aşa cum a fost scos deja în evidenŃă în Capitolul 2.6 costurile cu personalul ale RAGC
Bacău constituie o parte semnificativă din costurilor de operare globale. Costurile
excesive cu personalul direcŃionează fonduri de la alte cheltuieli necesare, de exemplu
lucrările de întreŃinere şi investiŃiile pentru dezvoltare.
În plus, trebuie scos în evidenŃă că indicatorul nu reflectă situaŃia într-un mod

satisfăcător. Multe exemple arată că, în timp ce raportul personal/rata de conectare se
îmbunătăŃea (scădea) raportul dintre costurile cu personalul/costurile de operare se
deteriora (în speŃă creştea). Motivul pentru aceasta este că salariile cresc repede în Ńările
care sunt în perioada de aderare. Aceasta implică că este foarte important să se
analizeze structura personalului care ar putea arăta importante inadvertenŃe sau un
număr nesatisfăcător de manageri şi personal tehnic calificaŃi.
Altă problemă care trebuie luată în considerare se referă la externalizarea de sarcini care
pot de asemenea reduce acest raport însă nu şi scădea costurile totale.
Oricum, acest indicator poate fi totuşi foarte folositor şi eficient, atâta timp cât nu este
utilizat complet singur. Tabelul de mai jos arată rezultatele pentru o serie de companii de
apă şi canalizare din Ńări considerate în mod normal „Ńări mai puŃin dezvoltate”.
Indicele de productivitate al personalului pentru diferite companii de apă şi canalizare:
Compania łara Rezultatul
WAJ Aqaba Iordania 11,0
ESKI Turcia 2,5
UKKO Korca Albania 10,0
Bugojno Vodovod Bosnia şi HerŃegovina 5,1
Modrica Vodovod Bosnia şi HerŃegovina 7,6
Pentru o companie de apă situată într-o Ńară precum România, ar părea că o valoare în
jur de 4 ar putea fi considerată adecvată. Se poate spune că pentru RAGC Bacău
numărul personalului la 1.000 de branşamente este în jur de 39. Dar pentru a ajunge la
acest obiectiv trebuie să aibă loc o discuŃie atentă – în special cu conducerea
departamentelor. Se crede cu fermitate că cel mai important rol în procesul de
restructurare va fi desemnat departamentelor din moment ce primul pas va fi elaborarea
obiectivelor departamentelor. O cale de a reduce sesizabil numărul personalului ar putea
fi realizată prin pachete de disponibilizare/pensionare atractive, finanŃate de Guvern şi
operator.
Această discuŃie poate provoca o rezistenŃă puternică, însă crearea unui operator
regional este clar legată de structură – şi nu există vreo restructurare care să nu aibă
drept unul din scopurile sale principale reducerea angajărilor şi a personalului. Procesul
de regionalizare (de ex. înfiinŃarea unui operator regional) implică faptul că restructurarea
va elimina duplicarea serviciilor şi aceasta implică la rândul său reducerea personalului.
Dar este de asemenea evident că reducerea personalului ar trebui făcută treptat.
7.12.6 Evitarea subvenŃionării încrucişate
SubvenŃiile de obicei apar în 2 forme:
• SubvenŃionarea directă
• SubvenŃionarea încrucişată
Primul tip de subvenŃie este ajutorul pus la dispoziŃia guvernului României şi viitoarei
companii regionale de operare de către UE – sprijin financiar de la UE.
Principalul avantaj al subvenŃiilor directe este acela că ele sunt transparente, explicite şi
minimalizează neconcordanŃele din comportamentul companiei de apă şi al
consumatorilor.
Al doilea mecanism (subvenŃionarea încrucişată) vizează asigurarea acoperirii costurilor1

prin transferarea obligativităŃii plătirii lor de la un grup de consumatori la altul. O definiŃie
strictă şi precisă a subvenŃiei încrucişate este că aceasta apare când venitul de la un
consumator diferă de costurile asociate prestării serviciului. Această definiŃie precisă ar
implica că un tarif uniform ar putea însemna deja o subvenŃie încrucişată, din moment ce
se estimează că nivelul costurilor pe unitate (adică pe cap de locuitor) de furnizare a
serviciilor de apă şi canalizare către zonele rurale vor fi mai mari decât costurile din
zonele compacte. Însă în acest studiu subvenŃia încrucişată va însemna doar că sunt
stabilite tarife diferite potrivit capacităŃii de plată - aceasta înseamnă că oamenii mai
înstăriŃi plătesc o proporŃie mai mare a costurilor cu scopul de a se asigura că oamenii
mai săraci îşi pot plăti factura la apă .
Problema subvenŃiilor încrucişate şi eficacităŃii tarifării este critică pentru funcŃionarea

eficace a sistemului. În timp ce subvenŃionarea încrucişată poate fi importantă din cauza
participării la capital ea trebuie să fie pusă în balanŃă cu costurile suplimentare impuse
asupra sistemului ca rezultat al ineficienŃelor rezultate din formulări incorecte ale preŃului.
Aceste inadvertenŃe la nivelul preŃului ar însemna că există puŃine sau deloc stimulente
pentru reducerea folosirii unei resurse naturale.
Altă idee ar fi că acele gospodării care sunt eligibile să primească subvenŃii vor primi un
bon cu o anumită sumă de la autoritatea responsabilă (de ex. Municipalitatea sau
Guvernul) şi tot consumul care este mai mare decât această sumă va trebui plătit la
tariful uniform care este practicat pentru toŃi clienŃii.
Acest sistem de bonuri are un alt avantaj: în multe Ńări, precum România, tarifele au fost
nerealist de mici (pentru toŃi clienŃii!) şi în plus exista o insuficienŃă a subvenŃionării de la
Guvern pentru a compensa diferenŃa la nivelul costurilor serviciilor de apă şi canalizare.
Ca o consecinŃă infrastructura s-a deteriorat şi calitatea serviciilor a scăzut. Acest sistem
ar implica că transferurile sociale către oamenii săraci vor fi în responsabilitatea
Guvernului şi nu a furnizorului de apă.
Trebuie evidenŃiat că o serie de posibile opŃiuni pentru tarife, bazate pe aplicaŃii

anterioare cu finanŃare din fondul de coeziune, sunt prezentate în Capitolul 9.5.4.
7.13 Concluzii
A fost dezvoltat un plan de investiŃii pe termen lung pentru perioada 2008-2037 pentru
furnizarea serviciilor de bază de apă şi canalizare pentru întreg JudeŃul Bacău.
Măsurile pentru alimentarea cu apă cuprind un volum al investiŃiilor de 513 milioane de

euro. Un cuantum de 40% sau 204 milioane de euro trebuie investiŃi până în 2015 pentru
realizarea conformării în domeniul alimentării cu apă. Pentru realizarea acestui obiectiv
vor fi necesare eforturi susŃinute la nivel tehnic, financiar şi instituŃional. O rată de
conectare de aproape 100% la sistemele de alimentare cu apă va fi atinsă în anul 2027.
Până la sfârşitul orizontului de proiectare al Master Planului în 2037 investiŃiile în sectorul

apelor uzate cuprind un volum de 639 milioane de euro (net, fără contingenŃe) incluzând
furnizarea de servicii pentru zonele rurale care nu fac parte din aglomerările de apă
uzată al acestui MP (Alte zone). Rata de acoperire pentru serviciile de apă uzată va fi
atunci de 100% , 73% în aglomerările de apă uzată şi 27% în zonele rurale (Alte zone).
Pentru conformarea la reglementările de mediu relevante, până la sfârşitul Fazei 1 este

necesar un volum de investiŃii de 154 milioane de euro (net, fără contingenŃe). La
sfârşitul Fazei 1 indicele de conectare (pe cap de locuitor) la serviciile de colectare şi
epurare a apelor uzate va fi de 50 %.
MASTER PLAN JUDETUL BACAU ANALIZA FINANCIARA
CAPITOLUL 8
Analiza Financiara
CONSULTANTI FONDUL DE COEZIUNE ROMANIA DE EST Page i
ILF/I D:\A895\1.Master_Plan_Phase\4.BACAU\4.WORD-VERSION-RO\1.Partea-Scrisa\RO_bc_chapter8_rev1.doc
CUPRINS
8 ANALIZA FINANCIARA 8-1
8.1 Rezumat 8-1
8.2 Metodologie si Abordare 8-1
8.3 Supozitii 8-2
8.4 Costurile Investitionale 8-6
8.5 Costurile de Operare si Intretinere 8-8
8.5.1 Activitatea de Apa 8-9
8.5.2 Activitatea de canalizare 8-10
8.6 Valuarea Actuala Neta (NPV) 8-12
8.6.1 Costurile Unitare Dinamice (DPC) 8-12
8.6.2 Costul Mediu Incremental (AIC) 8-14
8.7 Concluzii 8-15
CONSULTANTI FONDUL DE COEZIUNE ROMANIA DE EST P a g e ii
TABELE
Tabel 8-1 : Evolutia populatiei in cadrul zonelor de operare ale serviciului din cadrul judetelui 8-3
Tabel 8-2 : Evolutia ratei de conectare la sistemul de apa public 8-3
Tabel 8-3 : Evolutia ratei de conectare la sistemul de canalizare public 8-3
Tabel 8-4 : Evolutia consumului de apa specific(l/p/z) 8-5
Tabel 8-5 : Evolutia vanzarilor de apa catre consumatori casnici si industriali 8-5
Table 8-6 : Evolutia cantitatii de apa uzata 8-5
Tabel 8-7 : Costul investitional de ansamblu al judetului Bacau 8-6
Tabel 8-8 : Costul investitional de ansamblu pentru Judetul Bacau 8-7
Tabel 8-9 : Costurile investitionale pe locuitor 8-8
Tabel 8-10 : Cresterea cumulata in termeni reali a componentelor de cost comparat cu 2007 8-9
Tabel 8-11 : Evolutia costului O&M pentru alimentarea cu apa in judetul Bacau (in termeni reali) 8-10
Tabel 8-12 : Evolutia costului O&M pentru alimentarea cu apa uzata in Judetul Bacau (termeni reali)8-12
Tabel 8-13 : Costurile unitare dinamice pentru Activitatea de Apa (Euro/m3) 8-13
Tabel 8-14 : Costurile unitare dinamice pentru Activitatea de Apa uzata (Euro/m3) 8-13
Tabel 8-15 : Costurile Medii Incrementale pentru activitatea de apa (Euro/m3) 8-15
Tabel 8-16 : Costurile medii incrementale pentru activitatea de apa uzata (Euro/m3) 8-15
CONSULTANTI FONDUL DE COEZIUNE ROMANIA DE EST P a g e iii
8 ANALIZA FINANCIARA
8.1 Rezumat
Capitolul de fata prezinta analiza financiara a investitiei ce va fi inclusa in master plan, analiza ce
ia in considerare toate elementele relevante: evolutia populatiei, rata de conectare, proiectia
cererii, nivele de investitii si costurile cu planificare, de operare, intretinere si de inlocuire.
Pentru aceasta analiza Costul unitar dinamic si Costurile medii incrementale au fost calculate
separat pentru activitatea de apa si canalizare si pentru fiecare aglomerare in parte.
Analiza ratelor ofera asistenta pentru stabilirea nivelului de tarif necesar acoperirii tuturor
costurilor generate de sistem. In urmatorul capitol, incepand de la aceste nivele si luand in
considerare limitarea suportabilitatii, vor fi calculate nivelele fezabile de tarif si vor fi estimate
resursele financiare astfel generate.
Analiza a demonstrat ca pentru a maximiza resursele financiare generate de tarif, pentru a

maximiza rata de conectare si pentru a se asigura o evolutie sustenabila a sistemelor, principiul
solidaritatii va trebui implementat. Cu alte cuvinte, strategia unificarii tarifului pentru intreaga arie
de operare a viitorului operator regional este o solutie viabila ce va asigura o dezvoltare sustinuta,
reala.
8.2 Metodologie si Abordare
In capitolele anterioare, au fost determinate masurile investitionale si impactul acestora asupra

costurilor de operare. In capitolul de fata, pornind de la aceasta informatie si luand in considerare
planificarea implementarii investitiilor si proiectia costurilor de operare, au fost realizate proiectia
costurilor de operare – finalizarea investitiei si evolutia cererii.
Pentru a analiza sustenabilitatea proiectelor investitionale propuse, au fost calculate urmatoarele

rate :
• Costurile Unitare Dinamice (DPC)

• Costul Mediu Incremental (AIC)
Aceste rate ofera indicatii asupra nivelului posibil de tarif mediu pe termen lung ce va asigura atat
o operare a investitiei cat si o dezvoltare reala a viitorilor operatori.
Pentru a identifica particularitatile fiecarui sistem de apa si apa uzata, analiza va fi realizata
separat – pe fiecare aglomerare pentru activitatile de apa si canalizare. Pentru aceasta analiza,
urmatoarele aglomerari au fost analizate individual :
• Bacau;
• Moinesti pana la Onesti ;
• Slanic Moldova;
• Buhusi;
CONSULTANTI FONDUL DE COEZIUNE ROMANIA DE EST P a g e 8-1
• Zona Rurala;
Consultantul a decis sa realizeze analize separate pentru fiecare dintre “aglomerarile urbane”
(aglomerare ce cuprinde si un oras) iar zona rurala ramasa a fost considerata ca fiind o
aglomerare de dimensiuni mai mari.
Consultantul a decis sa grupeze orasele Moinesti, Comanesti, Targu Ocna, Onesti si Darmanesti
in acelasi grup de analiza (generic denumit aglomerare) deoarece sunt de dimensiuni relative
egale si au performante apropiate in domeniul apei si al canalizarii.
Aceasta abordare ofera mai multe informatii pentru etapa a 2-a a implementarii proiectului
deoarece, in principal, zonele urbane sunt considerate ca avand investitii incluse in aplicatiile
pentru fondurile de coeziune.
8.3 Supozitii
Principalele supozitii ce au fost folosite in calcularea elementelor mentionate mai sus sunt :
• Evolutia populatiei totale in zonele urbane si rurale conectate la sistemele de apa si

canalizare pentru perioada 2008-2037 ;
• Costul de ansamblu al investitiei si reinvestitiei a masurilor propuse pentru perioada
de evaluare definita (din 2008 pana in 2037), asa cum a fost estimat de catre consultant ;
• Costul O&M de ansamblu asa cum este necesar pentru operarea si intretinerea
sistemelor de apa si canalizare ce au fost extinse si reabilitate; costul de operare si intretinere
care sa asigure serviciile la standardele dorite si o viata tehnica lunga a investitiei sub conditiile
date (estimate si proiectata annual pentru perioada de operare 2008-2037);
• Volumul colectarilor de apa si apa uzata, tratarea si handling a noroiului asa cum a
fost estimate si proiectate de catre consultant ;
• Toate calculele si estimarile din cadrul analizelor financiare sunt scrise in termeni
reali in EURO .
• Rata de discount: 5% (pentru compararea cu alte proiecte din sectorul de apa ale
tarilor aflate in dezvoltare )
In determinarea costurilor de operare, proiectia cererii joaca un rol important. Proiectia

cererii este determinata de o serie de factori :
• Evolutia populatiei totale;
• Populatia conectata la serviciile de apa si canalizare;
• Dezvoltarea economica a regiunii;
Presupunerile realizate pentru proiectia datelor cheie mentionate mai sus sunt prezentate in
capitolele anterioare. In acest capitol sunt prezentate intr-o forma tabelara doar rezultatele
principale.
1) Evolutia populatiei este prezentata in urmatorul tabel:
Aria de operare Populatia 2008 2012 2015 2018 2037

Bacau Loc. 197,013 195,741 194,863 193,993 183,710
Moinesti pana la Loc
127,755 126,859 126,244 125,638 118,798
Onesti
Slanic Moldova Loc 5,076 5,038 5,012 4,987 4,710
Buhusi Loc 19,644 19,497 19,397 19,299 18,227
Zona rurala Loc 373,182 374,426 375,090 375,517 364,922
Total ROC Loc 722,669 721,561 720,605 719,435 690,367
Tabel 8-1 : Evolutia populatiei in cadrul zonelor de operare ale serviciului din cadrul judetelui
2) Evolutia ratelor de conectare pentru atat sistemul de apa cat si pentru cel de canalizare sunt
prezentate in urmatorul tabel:
Conectare
Aria de operare 2008 2012 2015 2018 2037
serviciu apa
Bacau % 81% 87% 92% 98% 100%
Moinesti pana la
% 82% 88% 93% 96% 100%
Onesti
Slanic Moldova % 98% 99% 99% 100% 100%
Buhusi % 75% 85% 91% 94% 100%
Zona rurala % 19% 42% 67% 81% 100%
Total ROC % 49% 64% 79% 89% 100%
Tabel 8-2 : Evolutia ratei de conectare la sistemul de apa public
Conectare
Aria de operare serviciu apa 2008 2012 2015 2018 2037
uzata
Bacau % 78% 86% 99% 100% 100%
Moinesti pana la
% 62% 74% 92% 100% 100%
Onesti
Slanic Moldova % 52% 71% 100% 100% 100%
Buhusi % 43% 53% 69% 100% 100%
Zona rurala % 3% 3% 3% 48% 100%
Total ROC % 37% 42% 50% 74% 100%
Tabel 8-3 : Evolutia ratei de conectare la sistemul de canalizare public
3). Evolutia consumului de apa
Proiectia evolutiei pe termen lung a consumului individual mediu se considera a fi de 110 litri de
persoana pe zi(l/p/z). Consumul de apa actual din zonele urbane mari (Bacau) ale judetului este
in jurul a 100 l/p/z. Totusi, se asteapta ca pe viitor sa apara o crestere usoara, astfel incat,
consumul de apa sa creasca pana la nivelul de 110 l/p/z.
Privind consumul de apa casnic (vanzarile de apa facturate) se presupune ca consumul pe

locuitor va evolua astfel :
Aria de operare Consum apa 2008 2012 2015 2018 2037

Bacau L/c/d 110 110 110 110 110
Moinesti pana la
L/c/d 110 110 110 110 110
Onesti
Slanic Moldova L/c/d 110 110 110 110 110
Buhusi L/c/d 110 110 110 110 110
Zona rurala L/c/d 110 110 110 110 110
Tabel 8-4 : Evolutia consumului de apa specific(l/p/z)
Consumul industrial (vanzarile de apa facturate) se presupune ca va creste usor ca urmare a

cresterii conectarilor din zona si a dezvoltarii economice.
Evolutia rezultata a vanzarilor de apa catre consumatorii casnici si industriali folosite in analiza
financiara sunt:
Aria de operare Apa 2008 2012 2015 2018 2037

Bacau Mil m3/a 11.888 12.546 13.087 13.720 13.346
Moinesti pana la Onesti Mil m3/a 7.984 8.408 8.727 8.918 8.830
Slanic Moldova Mil m3/a 0.387 0.386 0.386 0.385 0.370
Buhusi Mil m3/a 1.023 1.127 1.190 1.222 1.222
Zona rurala Mil m3/a 3.472 7.760 12.296 15.004 17.982
Total Mil m3/a 24.753 30.227 35.685 39.250 41.749
Tabel 8-5 : Evolutia vanzarilor de apa catre consumatori casnici si industriali
4). Evolutia cantitatii de apa uzata
In termeni generali se presupune cantitatea de apa uzata ca fiind egala cu 100% din vanzarile de
apa. Conform diferitelor rate de conectare, urmatoarele cantitati facturate de apa uzata sunt
folosite in evaluarea analizei financiare:
Aria de operare Apa uzata 2008 2012 2015 2018 2037

Bacau Mil m3/a 12.641 13.003 13.713 13.955 13.421
Moinesti pana la Onesti Mil m3/a 6.392 7.423 9.054 9.768 9.260
Slanic Moldova Mil m3/a 0.202 0.276 0.388 0.386 0.370
Buhusi Mil m3/a 0.733 0.892 1.142 1.614 1.551
Zona rurala Mil m3/a 0.565 0.568 0.569 8.405 17.147
Total Mil m3/a 20.533 22.162 24.866 34.128 41.749
Table 8-6 : Evolutia cantitatii de apa uzata
Presupunerile importante realizate in privinta costurilor de operare sunt prezentate in urmatorul

capitol – Evolutia costurilor de operare.
8.4 Costurile Investitionale
Costurile investitionale din cadrul Master Planului si folosite in analiza financiara sunt prezentate
in detaliu in capitolele anterioare. Costurile investitionale sunt scrise separate pentru sistemele de
apa si apa uzata, acestea fiind alocate pe o baza anuala in conformitate cu programul de
implementare a Master Planului.
Costul investitional de ansamblu necesar pentru reabilitarea si extinderea sistemelor de

alimentare cu apa si apa uzata din judetul Bacau (fara costuri de inlocuire) este :
Aria de operare Investitii Apa Apa uzata Total

Bacau Mil Euro 113.850 56.069 169.919
Moinesti pana la Onesti Mil Euro 109.664 118.072 227.736
Slanic Moldova Mil Euro 5.108 6.088 11.196
Buhusi Mil Euro 16.815 28.366 45.181
Zona rurala Mil Euro 397.562 461.411 858.973
Total Mil Euro 643.000 670.005 1.313.005
Tabel 8-7 : Costul investitional de ansamblu al judetului Bacau
Costurile unitare sunt bazate pe o gama larga de referinte, multe dintre acestea fiiind originare din
tarile vecine. Aceasta abordare a fost acceptata datorita volumului relativ scazut de traditie in
ingineria constructiilor de statii de pompare si tratare a apei si apelor uzate din Romania. Datorita
activitatii de constructie rezultata din aderarea la UE din 1 ianuarie 2007, activitatea de
constructie a recunoscut o crestere semnificativa iar in ceea ce priveste costurile, acestea vor
creste in continuare in conformitate cu “normele regionale” . O explicatie mult mai elaborata a
costurilor unitare a fost prezentata in capitolele anterioare.
Costurile investitionale prezentate mai sus includ contingente, supervizarea,

publicitatea/promovarea si pregatirea site-ului. “Spargerea” costurilor investitionale pentru a
sublinia componentele principale in ciuda programului investitiilor nete realizat pe fiecare an se
prezinta astfel:
Costurile
investitionale Total 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Sistemul de
alimentare cu apa
Exploatare apa 21.203 1.400 1.000 1.800 1.900 2.840 1.940 1.003 2.000 1.250
Statia de tratare a
apei 30.404 0.765 3.220 0.900 0.656 1.445 1.000 0.225 0.180 1.140
Conductele de apa 106.968 3.850 3.619 2.750 8.100 4.250 7.444 0.968 2.225 1.540
Statiile de pompare
+Rezervoare 62.967 4.311 7.366 4.936 7.220 6.192 6.171 1.500 1.600 2.410
Reteaua de distributie 291.216 17.320 18.260 22.139 21.420 21.120 18.740 14.065 11.725 14.225
Planificare, proiectare,
TA, supervizare si
contingente 130.241 7.022 8.500 8.261 9.981 9.105 8.965 4.511 4.503 5.223
Total – system de
alimentare cu apa 643.000 34.668 41.965 40.786 49.277 44.952 44.260 22.272 22.233 25.788
Sistemul de Apa
Uzata
Statia de tratare a
apei uzate 186.633 19.886 19.886 19.886 - - - 19.748 19.748 19.748
Centrul de colectare 21.345 0.451 - - - - - 5.020 0.986 0.465
Statia de pompare 2.717 0.601 - - - - - 1.300 0.073 -
Reteaua apei uzate 323.600 15.362 15.362 15.362 12.070 12.070 12.070 52.431 49.175 45.504
Planificare, proiectare,
TA, supervizare si
contingente 135.711 9.220 8.953 8.953 3.066 3.066 3.066 19.939 17.775 16.692
Total – system apa
uzata 670.005 45.518 44.200 44.200 15.136 15.136 15.136 98.437 87.757 82.409
Total – apa si apa

uzata 1,313.005 80.186 86.165 84.986 64.413 60.088 59.396 120.709 109.991 108.197
Cost de inlocuire si
costuri aditionale cu
investitiile
Cost de inlocuiret -
Apa - - - - - - - - - -
Cost de inlocuiret –
Apa uzata 104.779 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751
Costuri ne-eligibile -
Apa - - - - - - - - - -
Costuri ne-eligibile –
Apa uzata - - - - - - - - - -
Inlocuire si costuri
aditionale cu
investitiile 104.779 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751 1.751
Tabel 8-8 : Costul investitional de ansamblu pentru Judetul Bacau
Bazandu-ne pe cheltuielile nete ale investitiei asa cum a fost cerut in Ghidul Master Planului,
contingente tehnice in valoare de 10% din investitiile nete sunt luate in considerare. In plus, 5%
din cheltuielile rezultate au fost selectate pentru a acoperi plata activitatilor de planificare si
proiectare. Pe aceeasi baza, alte 5% sunt folosite ca estimari ale cheltuielilor externe si interne de
supervizare din timpul realizarii masurilor de implementare. Cu privire la autorizatii, taxe, plata
taxelor si alte cheltuieli necesarea pentru a realiza investitia, 4% sunt folosite ca fiind un a treia
majorare. Acest lucru duce la o majorare totala de 25.4% din investitiile nete.
Majorarea de 25.4% poate parea la inceput ca avand o valoare mare, dar se presupune ca
acesta va trebui sa acopere cresteri temporare de preturi (in termeni reali), mai ales pe acelea
produse de cresterea cererii de constructii. Din perspectiva consultantului nu se poate astepta ca
situatia actuala a pietei, cu volume mari de investitii delegate noilor regiuni ale UE va continua,
ducand astfel la o crestere continua a preturilor reale. Multe dintre proiectele investitionale sunt in
faza de realizare sau au fost deja finalizate. Rezultatul acestui lucru consta in faptul ca pe viitor
va exista potentialul/capacitatea de construictie, deci si o competitie la nivelul pretului va avea loc
intre companiile ce ofera acest serviciu. In plus, pentru proiecte de investitii de dimendiuni mai
mici furnizori locali de constructie pot aparea pe piata, de exemplu : daca se vrea extinderea
retelei, vor fi necesare arii mici. Un al treilea argument pentru a nu creste preturile reale ale
activitatii de constructie este acela al activitatilor (ce se afla inca in desfasurare) de a furniza
capacitatile respective in unele dintre judete. Pentru a concluziona, consultantul se asteapta ca
mai intai sa aiba loc o scadere in termeni reali a pretului dupa care o crestere, datorita faptului ca
piata actuala se va schimba (cel putin pe termen lung) pentru a raspunde la cererea de pe piata
globala a Uniunii Europene.
Costul investitional de ansamblu pentru extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata
din judetul Bacau se ridica la 1,313 milioane EUR total ce corespunde unei sume de 1,848 EUR
pe locuitor din intreaga populatie deservita cu apa in 2015 din zona urbana si din intreaga
populatie deservita cu apa uzata in 2037 din zonele rurala.
Costul pe locuitor din fiecare aglomerare este prezentat in tabelul urmator :
Total Investitii/
Aria de operare
Locuitor
Bacau Euro 802
Moinesti pana la
Euro 1,672
Onesti
Slanic Moldova Euro 2,221
Buhusi Euro 2,122
Zona rurala Euro 2,354
Tabel 8-9 : Costurile investitionale pe locuitor
Cel mai mic nivel al costului pe locuitor se inregistreaza in Bacau ,in timp ce nivelul cel mai ridicat
se gaseste in Slanic Moldova si in zonele rurale.
8.5 Costurile de Operare si Intretinere
Costurile de operare si intretinere dezvoltat in cadrul Master Planului si folosit pentru evaluarea
macro-suportabilitatii sunt compilate in Anexa 8.1. Acestea apar separate, pe fiecare zona de
operare si separate pe sistemele de apa si apa uzata.
Costurile O&M sunt bazate pe costul O&M asa cum a fost furnizat individual de fiecare operator
de apa in parte pentru anul 2007 si sunt proiectate anual in conformitate cu calendarul de
implementare a Master Planului pentru perioada 2008-2037.
Pentru anumite aglomerari datele operationale pentru anul 2007 nu au fost disponibile. In cazul
acestor aglomerari, anul de pornire pentru prognozare costurilor operationale a fost calculate
folosind valori etalon si costurile operationale ale unor aglomerari de dimensiuni similare.
Pe cat posibil, costurile O&M sunt scrise separat, (i) costuri legate de masurile propuse, si (ii)
costuri legate de componenetele existente ale sistemului, ce va fi folosit si in viitor.
Asa cum au fost descrise in abordarea generala, categoriile respective ale costurilor O&M se
presupune ca vor creste in termeni reali cu ratele de crestere anuale prezentate in scenariul
macroeconomic. Cresterile componentei de cost (crestere cumulate in termeni reali comparat cu
2007) sunt prezentate in tabelul urmator:
Cresteri in termini reali 2008 2012 2015 2018 2037

Factorul de crestere pentru costul
energiei 1.07 1.33 1.49 1.61 2.34
materialelor 1.03 1.13 1.18 1.22 1.47
salariilor 1.07 1.34 1.57 1.85 4.69
Tabel 8-10 : Cresterea cumulata in termeni reali a componentelor de cost comparat cu 2007
Presupunerile detaliate folosite pentru proiectia costurilor de operare pentru fiecare componenta
de cost sunt prezentate in capitolul 7.7 Operare, Intretinere si Costuri de Administratie.
8.5.1 Activitatea de Apa
Supozitiile folosite pentru proiectia categoriilor principale ale costurilor de operare pentru
activitatea de apa :
1). Costul Apei Brute:

• Proportional cu evolutia productiei de apa luand in considerare nivelul pierderilor si
nivelul consumului de apa;
• Pornind de la tariful actual al apei brute si luand in considerare o crestere reala a
costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic;
2). Costul materialelor, chimicalelor, etc:

• Clasificarea in 2 categorii:
o Costurile ce tin de sistemele existente;
o Costurile rezultate din implementarea masurilor;
3). Costul electricitatii

• Pornind de la tariful actual si luand in considerare o crestere reala a costurilor

energiei asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic;
• Considerand consumul individual per m3 de din apa produsa ca fiind un indicator de
performanta .
Costul de Intretinerie
• Costul de intretinere ce tine de investitii (costul materialelor si serviciilor din exterior;
1.5% din costul investitiei pentru orase; 0.75% din costul investitiei pentru zonele rurale);
5). Alte Costuri

• Pornind de la costurile actuale din 2007 si luand in considerare o evolutie in termeni
reali in conformitate cu sceanriul macroeconomic.
Evolutia rezultata a costului O&M in termini reali pentru intregul sistem de apa in judetul
Bacau este compilata in urmatorul tabel :
Aria de O&M –
2008 2012 2015 2018 2037
operare Apa
Bacau Euro 6,390,958 7,206,801 7,985,079 8,642,987 14,317,570
Moinesti pana
Euro 3,112,518 3,233,828 4,984,056 5,212,503 7,561,375
la Onesti
Slanic Moldova Euro 149,431 169,956 187,024 198,101 323,592
Buhusi Euro 607,670 704,184 775,090 829,665 1,355,064
Zona rurala Euro 687,086 1,638,625 6,076,365 7,045,278 10,235,789
Total Euro 10,947,662 12,953,395 20,007,613 21,928,534 33,793,390
Tabel 8-11 : Evolutia costului O&M pentru alimentarea cu apa in judetul Bacau (in termeni
reali)
Costul de operare si intretinere dezvoltat in cadrul Master Planului pentru activitatea de apa este
prezentat in detaliu pentru fiecare aglomerare in Anexa D2.1.
8.5.2 Activitatea de canalizare
Supozitiile folosite in proiectia principalelor categorii de costuri de operare privind activitatea de

canalizare :
1). Costul materialelor, chimicalelor, etc.

• Proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata luand in considerare nivelul infiltratiei
si nivelul apei uzate facturate;
• Pornind de la tariful si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor
asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic;
2). Costul electricitatii

• Proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata luand in considerare nivelul infiltratiei
si nivelul apei uzate facturate;
• Pornind de la tariful actual si luand in considerare o crestere reala a costurilor
energiei asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic;
• Cosideram consumul individual pe m3 din cantitatea de apa uzata ca fiind un
indicator de performanta
3). Costul de Intretinerie

• Pornind de la tariful si luand in considerare o crestere reala a costurilor materialelor
asa cum a fost prezentata in scenariul macroeconomic;
• Costul de intretinere ce tine de investitii (costul materialelor si serviciilor din exterior;
1.5% din costul investitiei pentru orase; 0.75% din costul investitiei pentru zonele rurale);
4). Costul de inlaturare a noroiului

• Proportional cu evolutia cantitatii de apa uzata luand in considerare nivelul infiltrarii
infiltratiei si nivelul apei uzate facturate;
• Calculul cantitatii de noroi stiind nivelul acestui indicator din proiectele anterioare;
• Costul disposal este considerat a fi de 20 Euro/tona pentru 2007 , nivelul fiind
ajustat cu cresterea reala a costurilor materialelor asa cum a fost prezentata in scenariul
macroeconomic;
5). Alte costuri
• Pornind de la costurile actuale din 2007 si luand in considerare o evolutie in termeni

reali in conformitate cu sceanriul macroeconomic
Evolutia rezultata a costului O&M in termini reali pentru intregul sistem de apa uzata in
judetul Bacaui este compilata in urmatorul tabel:
O&M
Aria de operare – Apa 2008 2012 2015 2018 2037
uzata
Bacau Euro 2,805,110 3,346,685 7,275,766 7,845,658 12,204,940
Moinesti pana la
Euro 1,125,008 1,391,416 5,124,813 5,744,846 8,117,333
Onesti
Slanic Moldova Euro 68,618 85,897 252,230 268,566 413,721
Buhusi Euro 115,865 145,711 814,122 981,141 1,378,044
Zona rurala Euro 158,486 301,733 3,185,911 5,956,823 12,151,509
Total Euro 4,273,087 5,271,443 16,652,841 20,797,034 34,265,547
Tabel 8-12 : Evolutia costului O&M pentru alimentarea cu apa uzata in Judetul Bacau (termeni
reali)
Costurile de operare si intretinere dezvoltate in cadrul Master Planului pentru activitatea de apa
uzata sunt prezentate in detaliu pentru fiecare aglomerare in Anexa D2.1.
8.6 Valuarea Actuala Neta (NPV)
Pentru a analiza sustenabilitatea proiectelor investitionale propuse, urmatoarele rate au fost

calculate :
• Costurile Unitare Dinamice (DPC)
• Costul Mediu Incremental (AIC)
8.6.1 Costurile Unitare Dinamice (DPC)
Costurile Unitare Dinamice (DPC) sunt calculate separat pentru fiecare aglomerare si cumulate
pentru intreaga zona. Elementele principale necesare calcularii costului unitar dinamic sunt :
• Valoarea actuala neta a costurilor investitionale;
• Valoarea actuala neta a costurilor de inlocuire;
• Valoarea actuala neta a costurilor O&M;
• Valoarea actuala neta a cantitatilor de apa si apa uzata.
Rata de discount folosita in calculul NPV este de 5%.
Costul Unitar Dinamic a fost calculat prin impartirea valorii actuale nete a diferitelor cheltuieli pe
valoarea actuala neta a consumului anual de apa/apa uzata. Costul dinamic unitar este exprimat
in Euro/m3 din consumul de apa/cantitatea de apa uzata.
Costul Dinamic Unitar este calculat separat pentru activitatile de apa si apa uzata.
Costul Unitar Dinamic exprima veniturile ce trebuiesc generate de operator pentru ca astfel sa isi
acopere cheltuielile asociate pe perioada 2008-2037.
Costurile unitare dinamice ce tin de activitatea de apa sunt prezentate in tabelul urmator:
Activitatea de Apa Cost Unitar Dinamic (DPC)

Investitii Inlocuire O&M Total
Bacau 0.30 - 0.68 0.98
Moinesti pana la Onesti 0.41 - 0.56 0.97
Slanic Moldova 0.47 - 0.54 1.00
Buhusi 0.52 - 0.72 1.25
Zona rurala 1.22 - 0.44 1.66
Total 0.66 - 0.57 1.23
Tabel 8-13 : Costurile unitare dinamice pentru Activitatea de Apa (Euro/m3)
DPC-ul total pentru apa variaza intre 0.98 Euro/m3 in Bacau pana la 1.66 Euro/m3 in zona rurala.
Aceste valori sunt mult mai mari decat tariful actual practicat in judet. In cazul in care compania
va mari tarifele pentru ca astfel ca acopere costul unitar dinamic, limita de suportabilitate va fi
depasita, fapt ce va conduce la rate de colectare mai mici, lipsa de numerar si eventual o
dezvoltare ce nu va putea fi sustinuta. In capitolul ce urmeaza, consultantul analizeaza nivelul
maxim de crestere a tarifului ce poate fi fezabil din punct de vedere al suportabilitatii si din privinta
nivelului de resurse de finantare ce pot fi generate. Direfentele vor fi inscrise la decalajul
financiar si vor trebui finantate din alte resurse financiare.
Daca judetul este considerat ca fiind o singura zona de operare, costul unitar dinamic este de
1.23 Euro/m3. Aceasta valoare este mult mai rezonabila, mai ales pentru orasele mici si zona
rurala. Insa, daca acest cost unitar dinamic mediu va fi inteles ca fiind viitorul tarif, consumatorii
din orasele mari vor plati mai mult, peste valoarea necesara pentru a isi acopere costurile.
Costurile unitare dinamice ce tin de activitatea de apa uzata sunt prezentate in urmatorul tabel:
Activitatea de Apa Uzata Cost Unitar Dinamic (DPC)

Bacau 0.21 0.07 0.52 0.80
Moinesti pana la Onesti 0.69 0.13 0.53 1.36
Slanic Moldova 0.98 0.10 0.68 1.77
Buhusi 1.03 0.10 0.58 1.71
Zona rurala 2.22 0.09 0.72 3.03
Total 0.83 0.09 0.57 1.50
Tabel 8-14 : Costurile unitare dinamice pentru Activitatea de Apa uzata (Euro/m3)
DPC-ul variaza intre 0.80 Euro/m3 in Bacau pana la 3.03 Euro/m3 in zona rurala. Aceste valori
sunt mult mai mari decat tariful actual practicat in judet. In cazul in care compania va mari tarifele
pentru ca astfel ca acopere costul unitar dinamic, limita de suportabilitate va fi depasita, fapt ce
va conduce la rate de colectare mai mici, lipsa de numerar si eventual o dezvoltare ce nu va
putea fi sustinuta. In capitolul ce urmeaza, consultantul analizeaza nivelul maxim de crestere a
tarifului ce poate fi fezabil din punct de vedere al suportabilitatii si din privinta nivelului de resurse
de finantare ce pot fi generate. Direfentele vor fi inscrise la gaura de finantare si vor trebui
finantate din alte resurse financiare.
Daca judetul este privit ca fiind o singura zona de operare, costul unitar dinamic pentru activitatea
de apa este de 1.50 Euro/m3. Acest fapt implica implementarea principiului solidaritatii si o
strategie de unificare a tarifului la nivelul judetului.
8.6.2 Costul Mediu Incremental (AIC)
Costul mediu incremental este calculate separate pentru fiecare aglomerare si cumulate pentru
intreaga zona. Pricipalele elemente necesare pentru calculul costului mediu incremental sunt :
• Valoarea actuala neta a costurilor investitionale;
• Valoarea actuala neta a costurilor de inlocuire;
• Valoarea actuala neta a costurilor O&M;;
• Cantitatile fara discount de apa si apa uzata.
Rata de discount folosita in calculul NPV este de 5%.
Costul mediu incremental a fost calculat prin impartirea valorii actuale nete a diferitelor cheltuieli
pe valoarea actuala neta a consumului anual de apa/apa uzata. Costul mediu incremental este
exprimat in Euro/m3 din consumul de apa/cantitatea de apa uzata.
Costul mediu incremental este calculat separat pentru activitatile de apa si apa uzata.
Costul mediu incremental exprima veniturile ce ar trebui generate de operator pentru ca astfel sa
isi acopere cheltuielile asociate pe perioada 2008-2037
Costurile medii incrementale ce tin de activitatea de apa sunt prezentate in tabelul urmator:
Activitatea de Apa Costul mediu incremental (AIC)

Bacau 0.15 - 0.34 0.49
Moinesti pana la Onesti 0.21 - 0.28 0.49
Activitatea de Apa Costul mediu incremental (AIC)

Slanic Moldova 0.24 - 0.28 0.52
Buhusi 0.26 - 0.36 0.63
Zona rurala 0.54 - 0.20 0.74
Total 0.32 - 0.27 0.59
Tabel 8-15 : Costurile Medii Incrementale pentru activitatea de apa (Euro/m3)
Costul mediu incremental variaza intre 0.49 Euro/m3 in Bacau pana la 0.74 Euro/m3 in zona
rurala Daca judetul este considerat a fi o singura zona de operare, costul mediu incremental va fi
de 0.59 Euro/m3. Aceasta valoare este rezonabila mai ales pentru orasele mici si zonele rurale.
Costurile Medii Incrementale pentru activitatea de apa uzata sunt prezentate in urmatorul tabel:
Activitatea de Apa Uzata Costul mediu incremental (AIC)

Bacau 0.11 0.03 0.27 0.41
Moinesti pana la Onesti 0.34 0.06 0.26 0.67
Slanic Moldova 0.48 0.05 0.33 0.86
Buhusi 0.48 0.05 0.27 0.80
Zona rurala 0.83 0.03 0.27 1.14
Total 0.39 0.04 0.27 0.70
Tabel 8-16 : Costurile medii incrementale pentru activitatea de apa uzata (Euro/m3)
Costul mediu incremental variaza intre 0.41 Euro/m3 in Bacau pana la 1.14 Euro/m3 in zona
rurala Daca judetul este considerat a fi o singura zona de operare, costul mediu incremental va fi
de 0.70 Euro/m3. Acest lucru implica implementarea principiului solidaritatii si o strategie de
unificare a tarifului la nivelul judetului.
8.7 Concluzii
Analizele financiare ale investitiilor au fost realizate pe baza a 2 rate principale :

• Costul unitar dinamic (DPC)
• Costul mediu incremental (AIC)
Analiza ambelor rate, realizata separat pentru activitatea de apa si apa uzata si pentru fiecare
aglomerare in parte, a condus la concluzii similare.
DPC-ull pentru activitatea de apa variaza intre 0.98 Euro/m3 in Bacau pana la 1.66 Euro/m3 in
zona rurala. Aceste valori sunt mult mai mari decat tariful actual practicat in judet Daca judetul
este considerat ca fiind o singura zona de operare, costul unitar dinamic este de 1.23 Euro/m3.
Aceasta valoare este mult mai rezonabila, mai ales pentru orasele mici si zona rurala.
DPC-ul pentru activitatea de apa uzata variaza intre 0.80 Euro/m3 in Bacau pana la 3.03 Euro/m3
in zona rurala. Daca judetul este privit ca fiind o singura zona de operare, costul unitar dinamic
pentru activitatea de apa uzata este de 1.50 Euro/m3
In cazul in care compania va mari tarifele pentru ca astfel ca acopere costul unitar dinamic, limita
de suportabilitate va fi depasita, fapt ce va duce la rate de colectare mai mici, lipsa de numerar si
eventual o dezvoltare ce nu va putea fi sustinuta. In capitolul ce urmeaza, consultantul analizeaza
nivelul maxim de crestere a tarifului ce poate fi fezabil din punct de vedere al suportabilitatii si din
privinta nivelului de resurse de finantare ce pot fi generate. Direfentele vor fi inscrise la decalajul
/ golul financiar si vor trebui finantate din alte resurse financiare.
Analiza costului unitar dinamic arata ca o strategie de unificare a tarifului este fezabila pe termen
lung si asigura implementarea principiului solidaritatii si un maxim de finantare prin respectarea
limitei de suportabilitate pentru clientii casnici.
MASTER PLAN JUDETUL BACAU SUPORTABILITATE
CAPITOLUL 9
Suportabilitatea
CONSULTANTI FONDURI DE COEZIUNE ROMANIA DE EST Pagina i
CUPRINS
9 SUPORTABILITATE 9-1
9.1 Rezumat 9-1
9.2 Metodologie si Abordare 9-1
9.3 Supozitii 9-3
9.4 Tarife 9-5
9.4.1 Veniturile gospodariilor 9-5
9.4.2 Tariful minim necesar 9-6
9.4.3 Constrangerile suportabilitatii 9-7
9.4.4 Abordarea folosita in calculul capacitatii maxime de co-finantare 9-8
9.5 Suportabilitatea 9-10
9.5.1 Calculul golului financiar 9-10
9.5.2 Calculul ratei de macro-suportabilitate 9-11
9.5.3 Structura Financiara 9-12
9.5.4 Strategia de tarifare 9-13
9.6 Analiza de senzitivitate 9-17
9.6.1 Impactul costurilor investitionale 9-17
9.6.2 Impactul costurilor de Operare si Intretinere 9-18
9.6.3 Impactul ratei de colectare 9-18
9.6.4 Impactul venitului gospodariilor 9-19
9.7 Concluzii 9-19
CONSULTANTI FONDURI DE COEZIUNE ROMANIA DE EST P a g i n a ii
LISTA TABELELOR
Tabel 9-1: Evolutia veniturilor medii pe gospodarii 9-5

Tabel 9-2: Evolutia veniturilor pe gospodarii din cadrul Decilei 1 9-6
Tabel 9-3: Evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare pentru
activitatea de apa 9-6
Tabel 9-4 : Evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare pentru
activitatea de canalizare 9-7
Tabel 9-5 : Valoarea actuala neta a capacitatii maxime de finantare pe aglomerare 9-9
Tabel 9-6 : Calcul gol financiar (milioane EURO) 9-11
Tabel 9-7 : Calcul rata de macro-suportabilitate (milioane Euro) 9-12
Tabel 9-8 : Structura Financiara 9-13
Tabel 9-9 : Impactul costurilor de investitie 9-17
Tabel 9-10 : Impactul costurilor O&M 9-18
Tabel 9-11 : Impactul ratelor de colectare 9-19
Tabel 9-12 : Impactul venitului gospodariilor 9-19
LISTA FIGURILOR
Figura 9-1: Structura modelului de macro-suportabilitate 9-3

Figura 9-2: Evolutia ratei de suportabilitate 9-8
CONSULTANTI FONDURI DE COEZIUNE ROMANIA DE EST P a g i n a iii
9 SUPORTABILITATE
9.1 Rezumat
Ideea din spatele evaluarii macro-suportabilitatii realizata pe structura Master Planului

este aceea de a defini potentialul de finantare al judetului pentru implementarea
masurilor de imbunatatire propuse.
Operatorul regional este stabilit formal la momentul de fata. Tinand cont de evaluarea
suportabilitatii din cadrul respectivelor municipalitati, putem spune ca vom avea de a face
cu tarife diferite pentru serviciul de apa si canalizare. Consultantul a decis sa realizeze
separat o evaluare a macro-suportabilitatii pentru fiecare aglomerare urbana deservita si
sa insumeze rezultatele pentru judet, per ansamblu. In acest context, toate zonele
urbane ce nu apar in aglomerarile urbane vor fi considerate ca fiind o zona de operare
separata. (Aglomerarea Rurala).
Acest capitol contine descrierea supozitiilor, metodologiei si rezultatelor analizei de

macro-suportabilitate la nivel de judet. Scopul analizei este acela de a estima contributia
potentiala a diferitelor grupuri de consumatori si de a estima investitiile si operatiile
serviciilor de apa si apa uzata. Analiza a fost realizata pentru grupuri diferite de
consumatori (gospodarii, intreprinderi, institutii publice) si zone (urbana, rurala), fiind
bazata pe proiectia evolutiei populatiei, pe cea a venitul disponibil al gospodariilor si pe
proiectia activitatii economice din sectoarele de constructie, comert, industrie si servicii la
nivelul judetului.
Toate datele folosite au fost obtinute din surse oficiale, mai ales de la Institutul National
de Statistica (INS) si subsidiarele regionale si judetene ale acestuia. Acolo unde
consultantul nu a putut gasi date oficiale la nivel judetean, acestea au fost estimate pe
baza datelor disponibile la nivel national si regional.
9.2 Metodologie si Abordare
In conformitate cu Termenii de Referinta, consultantul a dezvoltat un model matematic

de calcul al ratei de macro-suportabilitate la nivelul golului financiar. Modelul financiar
contine urmatoarele sectiuni principale:
• “Scenariul Macroeconomic”: contine proiectia principalelor variabile

macroeconomice, cresterea in termeni reali a componentelor de cost si evolutia
venitului disponibil pe gospodarie atat pentru gospodariile medii dar si pentru cele
din Decila 1.
• O serie de foi de calcul cu numele aglomerarilor: contine pentru fiecare aglomerare
in parte urmatoarele elementele :
o Proiectia populatiei;
o Proiectia ratei de conectare;
CONSULTANTI FONDURI DE COEZIUNE ROMANIA DE EST P a g i n a 9-1
Evolutia cererii (separate pentru activitatea de apa si canalizare pentru

o
clientii casnici si industriali);
o Costurile investitionale;
o Proiectia costurilor de operare separate pe activitatea de apa si canal;
• “Intregul judet” : contine costurile investitionale cumulate la nivel de judet;
• “Tariful”: Prezinta evolutia a tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de
operare normale;
• “Analiza investitiilor”: Contine analiza necesara pentru capitolul 8 ( calcularea
Costurilor Unitare Dinamice si Costurilor Incrementale Medii).
• “Capacitatea maxima de co-finantare”. Calculeaza capaciatatea de co-finantare pentru
fiecare aglomerare, tinand cont de constrangeriledate de suportabilitate;
• “Golul de Finantare” : calculeaza golul financiar si rata de macro-suportabilitate;
• “Structura Financiara”: extrapoleaza structura financiara a investitiilor incluse in Faza 1
tinand cont de nivelul golului financiar;
• “Analiza de Senzitivitate”: Realizeaza o analiza de senzitivitate luand in considerare
principalele variabile.
Structura si continutul modelului de Macro-Suportabilitate implementat cu ajutorul

programului EXCEL sunt descrise in figura 9.1.
Calcularea valorilor actuale nete asociate cu masurile propuse sunt déjà prezentate in
capitolul anterior. Rezultatele acestei analize sunt prezentate in detaliu, pentru fiecare
aglomerare, in Anexa D2.2.
Capacitatea maxima de contributie a comunitatii beneficiarilor va fi estimata pe baza ideii

ca, pe toata durata analizei, cheltuielile lunare medii pentru serviciul de apa facturat
pentru decila inferioara nu trebuie sa depaseasca 4% din venitul mediu lunar al
gospodariei (pentru populatia rezidenta), plus contributiile altor categorii de consumatori
(industriali, comerciali).
Institutul National de Statistica furnizeaza doar informatii in ceea ce priveste venitul

mediu pe gospodarii si cheltuielile gospodariilor la nivel national, dar nu extinde acest
gen de studii la nivel regional, respectiv la nivel local.
Pentru a obtine o baza rezonabila in ceea ce priveste evaluarea suportabilitatii,

consultantul a trebuit sa estimeze venitul mediu pe gospodarie pentru judetul Bacau atat
la nivel urban cat si la nivel rural. Venitul mediu pe gospodarie pentru judetul Bacau
deriva din venitul mediu pe gospodarie la nivel national caruia i s-a aplicat un factor de
corectie calculat ca rata dintre salariul mediu la nivel national si salariul mediu in judetul
Bacau Aceasta abordare este una relative schematica, dar mai mult decat suficienta
pentru evaluarea suportabilitatii.
Macroeconomic
scenario
Agg. 1 Agg. 2 Agg. n
Demand
Investments
….
O&M
Financial Maximum co- Financing gap

analysis funding capacity and affordability
Financing Sensitivity
structure analysis
Figura 9-1: Structura modelului de macro-suportabilitate
9.3 Supozitii
Ca baza pentru estimarea capacitatii potentiale de contributie a gospodariilor si

intreprinderilor, consultantul a utilizat venitul mediu disponibil (net) pe gospodarie (fara
taxa pe venit si contributiile sociale) si cifra de afaceri a intreprinderilor. Datele Statistice
pentru proiectia acestor indicatori au fost obtinute de la Istitutul National de Statistica
(INS) si filialele acestuia la nivel regional si judetean. Acolo unde consultantul nu a putut
gasi informatii oficiale, acele date au fost estimate pe baza celor disponibile la nivel
national si respectiv regional.
Supozitiile realizate in privinta proiectiei populatiei, ratelor de conectare, dezvoltarii

cererii, planificarea investitiilor, costurilor de inlocuire si a costurilor de operare si
intretinere sunt descrise in Capitolul 8.
Parametrii si supozitiile cheie ce folosesc la evaluarea macro-suportabilitatii si nu au fost

inca prezentati pot fi sumarizati astfel:
• Perioada de evaluare 2008 – 2037;

• Toate sumele prin care sunt exprimate costurile, veniturile si tarifele din cadrul
analizei de macro-suportabilitate sunt redate in EURO (termeni reali);
• Rata de discount : 5% (pentru a putea fi comparabil cu alte proiecte din cadrul
sectorului de apa ale altor tari aflate in dezvoltare) ;
• Capacitatea potentiala a contributiei gospodariilor (consumatori rezidenti) a fost
calculata pe baza unui nivel maxim de suportabilitate de 4% din venitul mediu
disponibil (net) al gospodariilor din cadrul Decilei 1;
• Contributia potentiala a clientilor casnici a fost calculata ca fiind o contributie
suplimentara pe m3, separata pentru activitatea de apa respectiv pentru activitatea
de canalizare;
• Aceasta contributie suplimentara pe m3 a fost folosita in calculul capacitatii de
contributie a restului de clienti (industriali etc) pornind de la premisa ca se va
practica acelasi tarif indiferent de categoria in care se inscrie clientul (casnic,
comercial, industrial etc – ca si in prezent);
• Evolutia ratelor de conectare este determinata de implementarea investitiilor, adica
veniturile aditionale au fost luate in considerare numai atunci cand lucrarile de
extindere a retelei au fost finalizate (clientii aveau acces la serviciile de apa si
canalizare.
Pentru a identifica particularitatile fiecarui sistem de apa si canalizare, analizele au fost

efectuate separat pe fiecare aglomerare si pe fiecare activitate in parte, de apa si
respective de canalizare. Urmatoarele aglomerari au fost analizate separat: :
• Aglomerarea Municipalitatii Bacau;

• Aglomerarea Moinesti pana la Onesti;
• Aglomerarea Slanic Moldova;
• Aglomerarea Buhusi;
• Aglomerarea reprezentata de Zona Rurala;
Consultantul a decis gruparea oraselor Moinesti, Comanesti, Targu Ocna, Onesti si

Darmanesti in cadrul aceluiasi grup de analiza (denumit generic “aglomerare”) datorita
faptului ca sunt relativ similare ca dimensiune si obtin performante asemanatoare pentru
sistemele de apa si canalizare.
Consultantul a decis sa realizeze separat analizele pentru fiecare dintre “aglomerarile

urbane” (aglomerari ce includ un oras) iar zona rurala ramasa a fost considerata ca fiind
o aglomerare de mari dimensiuni. Aceasta abordare ofera un spectru mai larg de
informatii pentru a 2-a etapa a implementarii proiectului deoarece, in principal, zonele
urbane sunt luate in considerare pentru aplicatia pe fonduri de coeziune.
9.4 Tarife
Pentru a calcula capacitatea maxima de co-finantare pentru fiecare aglomerare, tinand

cont de constrangerile date de suportabilitate, o serie de elemente au fost luate in
considerare:
• Evolutia veniturilor medii pe gospodarie atat in ceea ce priveste decilele medii cat si
pe cele inferioare;
• Evolutia tarifului minim necesar acoperirii costurilor de operare;
• Nivele existente ale ratei de suportabilitate si constrangerile viitoare ale
suportabilitatii;
Fiecare dintre elementele mentionate mai sus sunt analizate in detaliu in cadrul
capitolelor urmatoare.
9.4.1 Veniturile gospodariilor
Institutul National de statistica furnizeaza doar informatii in ceea ce priveste venitul

mediu pe gospodarii si cheltuielile gospodariilor la nivel national, dar nu extinde acest
gen de studii la nivel regional, respectiv la nivel local
Pentru a obtine o baza rezonabila in ceea ce priveste evaluarea suportabilitatii,

consultantul a trebuit sa estimeze venitul mediu pe gospodarie pentru judetul atat la nivel
urban cat si la nivel rural. Venitul mediu pe gospodarie pentru judetul Bacau deriva din
din venitul mediu pe gospodarie la nivel national caruia I s-a aplicat un factor de corectie
calculat ca rata dintre salariul mediu la nivel national si salariul mediu in judetul Bacau.
Aceasta abordare este una relativ schematica, dar mai mult decat suficienta pentru
evaluarea suportabilitatii .
Evolutia veniturilor medii pe gospodarie este prezentata in urmatorul tabel:

Aria de operare UM 2008 2012 2015 2018 2037
Bacau Euro/luna 492 617 725 853 2,165
Moinesti pana la
Euro/luna 468 587 690 811 2,060
Onesti
Slanic Moldova Euro/luna 468 587 690 811 2,060
Buhusi Euro/luna 468 587 690 811 2,060
Zona Rurala Euro/luna 389 488 573 674 1,712
Tabel 9-1: Evolutia veniturilor medii pe gospodarii
Cresterea veniturilor medii pe gospodarie este in conformitate cu supozitiile prezentate in

scenariul macro-economic.
Evolutia veniturilor medii pe gospodarie pe Decila 1 este prezentata in tabelul urmator:
Aria de operare UM 2008 2012 2015 2018 2037

Bacau Euro/luna 225 283 332 391 992
Moinesti pana la
Euro/luna 214 269 316 372 944
Onesti
Slanic Moldova Euro/luna 214 269 316 372 944
Buhusi Euro/luna 214 269 316 372 944
Tabel 9-2: Evolutia veniturilor pe gospodarii din cadrul Decilei 1
Cresterea veniturilor pe gospodarie ale Decilei 1 este in conformitate cu supozitiile

prezentate in scenariul macro-economic.
In calcularea ratei de suportabilitate, numarul mediu de persoane pe gospodarie joaca

un rol important. In cazul judetului Bacau, au fost considerate pentru 2007 urmatoarele
nivele:
• Numarul de persoane pentru o gospodarie medie: 2.92
• Numarul de personae pentru gospodariile din cadrul Decilei 1: 3.95
Evolutia numarului de persoane pe gospodarie este in conformitate cu trendul de

descrestere a numarului de persoane pe gospodarie din ultimii 3 ani.
9.4.2 Tariful minim necesar
Tariful minim necesar pentru a acoperi costurile de operare a fost calculat prin impartirea
costurilor de operare la cantitatea de apa si apa uzata.
Diferenta dintre tariful minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare si tariful ce
duce la atingerea limitei maxime de suportabilitate reprezinta o contributie financiara
aditionala, contributie ce poate fi folosita pentru a finanta investitiile si alte cheltuieli
(dobanzile pentru imprumuturile existente etc.)
Evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare pentru activitatea
de apa este prezentata in tabelul urmator :
Zona de operare UM 2008 2012 2015 2018 2037

Bacau Euro/m3 0.54 0.57 0.61 0.63 1.07
Moinesti pana la Onesti Euro/m3 0.39 0.38 0.57 0.58 0.86
Slanic Moldova Euro/m3 0.39 0.44 0.48 0.51 0.88
Buhusi Euro/m3 0.59 0.62 0.65 0.68 1.11
Zona rurala Euro/m3 0.20 0.21 0.49 0.47 0.57
Tabel 9-3: Evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare pentru
activitatea de apa
de apa este determinata de efectul cumulat al proiectiei cererii si al evolutiei costurilor
operationale (inclusiv impactul noilor investitii).
Evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare pentru

activitatea de canalizare este prezentata in tabelul urmator:
Zona de operare UM 2008 2012 2015 2018 2037
Bacau Euro/m3 0.22 0.26 0.53 0.56 0.91
Moinesti pana la Onesti Euro/m3 0.51 0.55 0.59 0.61 1.05
Slanic Moldova Euro/m3 0.34 0.31 0.65 0.70 1.12
Buhusi Euro/m3 0.16 0.16 0.71 0.61 0.89
Zona rurala Euro/m3 0.28 0.53 5.60 0.71 0.71
Tabel 9-4 : Evolutia tarifului minim necesar pentru acoperirea costurilor de operare pentru
activitatea de canalizare
de canalizare este determinata de efectul cumulat al proiectiei cererii si al evolutiei
costurilor operationale (inclusiv impactul noilor investitii).
9.4.3 Constrangerile suportabilitatii
Politica suportabilitatii recomandata de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile

pentru aplicatiile fondurilor de coeziune este :
• Limita de suportabilitate pentru cele mai sarace 10% gospodarii este de 4%(pentru
un consum de 75 litri/zi pe cap de persoana) ;
• Acest fapt corespunde unei sume de 2-2.5% din venitul net al unei gospodarii cu
venituri medii pentru un consum de 110 litri/zi pe cap de persoana
Tinand cont de aceste recomandari, analiza suportabilitatii ar trebui sa fie realizata pe 2

nivele:
• Analiza suportabilitatii pentru gospodarii cu venituri mici.
• Analiza suportabilitatii pentru gospodarii cu venituri medii.
In calculul capacitatii maxime de co-finantare pe fiecare aglomerare, evolutia ratei de

suportabilitate este prezentata in Figura 9-2.
Schema arata extrem de clar ca pentru perioada cuprinsa intre anii 2013-2015 (anii in
care implementarea investitiilor incepe sa se finalizeze) rata de suportabilitate pentru
decila inferioara (Decila 1) atinge nivelul de 4% in timp ce rata medie de suportabilitate
inregistreaza valori intre 2% si 2.5%.
Dupa anul 2015, consultantul a considerat ca, datorita cresterii veniturilor gospodariilor si
reformularii structurii bugetului unei gospodarii (apar nevoi elevate), limita maxima de
suportabilitate va incepe sa scada.
4.00%
3.50%
Maximum affordable limit -
decile 1
3.00%
Average affordability ratio -
average household - Bacau
2.50%
Average affordability ratio -

average household - other
cities
2.00%
1.50%
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Figura 9-2: Evolutia ratei de suportabilitate
9.4.4 Abordarea folosita in calculul capacitatii maxime de co-finantare
Calculul capacitatilor maxime de co-finantare este bazat pe urmatoarea abordare:
(1) Calculul facturii medii de apa si canalizare anuala a unei gospodarii din cadrul
decilei 1, se bazeaza pe :
o Marimea gospodariei,
o Venitul gospodariei,
o Consumul gospodariei;
o Tarifele medii de apa si canalizare necesare pentru acoperirea costurile
de operare si intretinere in fiecare an;
(2) Calculul ratei de suportabilitate pentru o gospodarie din cadrul decilei 1 rezultata
din factura de apa si canalizare ce este asociata costurilor de operare si intretinere
anuale.
(3) Calculul sumei de bani aditionale ce poate fi platita de o gospodarie din cadrul
Decilei 1 astfel incat factura lunara de apa si canalizare sa nu depaseasca 4% din venitul
disponibil al gospodariei;
(4) Impartirea sumei aditionale de bani intre activitatea de apa si respectiv cea de
canalizare ( folosind un procent de 50%-50%);
(5) Calculul potentialului anual de fonduri diponibile pentru investitii suplimentare in

cadrul ariei de operare, luand in considerare TVA-ul ce trebuie platit de catre clienti in
limita maxima de suportabilitate si o rata medie de colectare pe fiecare municipalitate in

parte
(6) Calculul valorii actuale nete ale fondurilor potential disponibile pentru investitii
aditionale in cadrul ariei de operare (cu o rata de actualizare de 5%).
Rata de colectare folosita in analiza evolueaza de la 90% in 2008 pana la 97% din 2018
mai departe.
In calculul capacitatii potentiale de co-finantare, urmatoarele 2 elemente au fost luate in

considerare :
• Costurile inlocuirilor de rutina ce sunt inregistrate in fiecare an dar sunt dificil de

identificat in mod clar. Pentru aceasta pozitie, au fost realizate urmatoarele supozitii:
o Aglomerari urbane de mari dimensiuni : 0.5 milioane Euro pe an;
o Aglomerarea Moinesti pana la Onesti : 0.7 milioane Euro pe an
o Aglomerari urbane de mici dimensiuni si aglomerarea formata din zona rurala
: 0 Milioane Euro pe an.
• Dobanda aferenta imprumuturilor déjà existente. In cazul judetului Bacau operatorul

regional actual (si viitorul operator regional) are de rambursat urmatoarele
imprumuturi:
o Imprumutul de la BERD ca parte a Proiectelor ISPA;
o Imprumutul de la BERD ca parte a Proiectului MUDP.
Capacitatea maxima de finantare pe fiecare aglomerare este prezentata in tabelul

urmator:
Capacitatea
Aria de operare UM maxima de
finantare
Bacau Mill. Euro 30.742
Moinesti pana la
Mill. Euro 28.731
Onesti
Slanic Moldova Mill. Euro 0.980
Buhusi Mill. Euro 2.555
Zona rurala Mill. Euro 4.294
Total Mill. Euro 67.302
Tabel 9-5 : Valoarea actuala neta a capacitatii maxime de finantare pe aglomerare
Tabelul arata clar faptul ca zonele rurale nu sunt capabile sa genereze venituri
suplimentare pentru a finanta costurile investitionale. Pe de alta parte, celelalte
municipalitati genereaza venituri mai mari Pentru a putea vedea ce procentaj din
costurile investitionale pot fi finantate din aceste sume aditionale, in urmatorul capitol va
fi realizat un calcul al golului financiar.
Procesul calcularii capacitatii de co-finantare pe fiecare aglomerare este prezentat

detaliat in Anexa D2-2.
9.5 Suportabilitatea
Scopul analizei de macro-suportabilitate este de a identifica procentul din cadrul

investitiilor inscrise in master plan ce poate fi finantat prin intermediul veniturilor generate
de tarifele practicate pentru sistemele de apa si canalizare si de a identifica nevoia de
resurse financiare ce trebuiesc atrase de la entitati financiare externe (in principal
granturi).
Analiza de macro-suportabilitate tine cont de 2 rate:

• Golul de finantare;
• Rata de macro-suportabilitate;
Analiza a fost realizata separat pentru fiecare aglomerare si cumulat pentru activitatea
de apa si canalizare, deoarece sistemele de referinta si politica de suportabilitate ofera
recomandari pentru aceste servicii doar pe ansamblu si nu separat pentru fiecare
activitate.
9.5.1 Calculul golului financiar
Golul financiar a fost calculate luand in considerare urmatoarele elemente:
• Valoarea Actuala Neta a costurilor investitionale (NPV Inv);

• Valoarea Actuala Neta a costurilor de inlocuire (NPV Rep);
• Valoarea Actuala Neta a costurilor de inlocuire de rutina si a costurilor cu dobanda
imprumuturilor existente (NPV RR);
• Valoarea Actuala Neta a veniturilor suplimentare (NPV Rev);
Formula folosita in determinarea golului financiar este:
Golul financiar = (NPV Inv – (NPV Rev -NPV Rep- NPV RR))/ NPV Inv
Golul financiar a fost calculat separat pentru fiecare aglomerare pentru ca astfel sa se
arate aplicabilitatea principiului de solidaritate in cazul operarii sistemului la nivel
regional. Prin aplicarea principiului solidaritatii si considerand golul de finantare atunci
cand se incearca sa se contracteze un grant extern, se observa urmatoarele efecte:
• Pe termen scurt si mediu, orasele mari care inregistreaza un gol de finantare mai
mic in comparatie cu media, vor primi un nivel mai mare de grant in timp ce orasele
mai mici si zonele rurale vor primi un nivel mai mic de grant decat cel ce reiesea ca
ar fi necesar din analiza individuala;
• Pe termen lung, orasele cele mai mari vor trebui sa plateasca (din veniturile
generate de sistemele de apa si canalizare) o parte din co-finantarea oraselor mici,
compensand astfel faptul ca acestea au primit initial un grant mai mare;
Rezultatele calcularii golului financiar pe fiecare aglomerare in parte sunt prezentate in

tabelul urmator:
VAN costuri
Calcularea golului VAN costuri VAN costuri VAN venituri Gol de
de inlocuiri
de finantare de investitie de inlocuire suplimentare finantare
de rutina
Bacau 104.068 13.989 21.918 52.659 83.9%
Moinesti pana la
146.606 16.783 10.094 38.825 91.8%
Onesti
Slanic Moldova 7.765 0.504 - 0.980 93.9%
Buhusi 29.760 1.999 - 2.555 98.1%
Zona rurala 469.513 9.356 - 4.294 101.1%
Total 757.712 42.631 32.012 99.313 96.7%
Tabel 9-6 : Calcul gol financiar (milioane EURO)
Procesul de calcul al golului de finantare pentru fiecare aglomerare este prezentat

detaliat in Anexa D2.2.
Cel mai scazut nivel de gol financiar apare in cazul aglomerarii Bacau (83.9%) in timp ce
un nivel mai ridicat al golului de finantare a fost inregistrat in zonele rurale (peste 100%,
ceea ce inseamna ca nu se vor putea sustine singure). In medie, golul de finantare este
96.7%.
Analiza prezentata mai sus a dus la urmatoarele concluzii:
• Zona rurala nu poate sa asigure atat o crestere sustinuta pe termen lung cat si sa
intruneasca conditiile de conformitate impuse de Directiva UE in acelasi timp. Acest
fapt intareste nevoia de a opera sistemele de apa la nivel regional si de a asigura
implementarea principiului solidaritatii.
• Orasele mari ar trebui sa primeasca un nivel ridicat de grant pentru investitii, dar pe
termen lung acestea vor trebui sa acopere o parte din costurile de operare ale
sistemelor de apa din zonele rurale si comuntatile mai mici prin intermediul
veniturilor generate de sistemele de apa si canalizare ce opereaza in zona lor .
9.5.2 Calculul ratei de macro-suportabilitate
Rata de macro-suportabilitate a fost calculate luand in considerare urmatoarele

elemente:
• Valoarea Actuala Neta a costurilor investitionale (NPV Inv);
• Valoarea Actuala Neta a costurilor de inlocuire (NPV Rep);
• Valoarea Actuala Neta a costurilor de inlocuire de rutina si a costurilor cu dobanda
imprumuturilor existente (NPV RR);
• Valoarea Actuala Neta a veniturilor aditionale (NPV Rev)
• Valoarea Actuala Neta a costurilor de Operare si Intretinere (NPV O&M);
Formula folosita pentru calculul golului de finantare este:
Rata de macro-suportabilitate = NPV Rev / (NPV Inv + NPV Rep + NPV RR + NPV
O&M)
Rezultatele calcularii ratei de macro-suportabilitate pentru fiecare aglomerare sunt

prezentate in urmatorul tabel:
Calculul ratei VAN costuri
VAN costuri VAN costuri VAN venituri VAN costuri Rata macro-
de macro- inlocuiri de
investitie inlocuire totale O&M suportabilitate
suportabilitate rutina
Bacau 104.068 13.989 21.918 289.321 245.007 75.2%
Moinesti till
146.606 16.783 10.094 181.346 145.391 56.9%
Onesti
Slanic
7.765 0.504 - 7.556 6.643 50.7%
Moldova
Buhusi 29.760 1.999 - 26.837 24.531 47.7%
Zona rurala 469.513 9.356 - 164.897 160.725 25.8%
Total 757.712 42.631 32.012 669.957 582.298 47.4%
Tabel 9-7 : Calcul rata de macro-suportabilitate (milioane Euro)
Procesul de calcul al ratei de macro-suportabilitate pe fiecare aglomerare este prezentat

in detaliu in Anexa D2.2.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de suportabilitate apare in cazul aglomerarii Bacau (75.2%)
demonstrand astfel ca veniturile generate de sistemele de apa si canalizare pot acoperi
75.2% din totalul costurilor generate de intregul sistem (investitionale,de inlocuire si de
operare). Nivelul cel mai scazut a fost inregistrat in cadrul zonelor rurale.
Rezultatele analizei au condus la concluzii similare cu cele trase din analiza golului de
finantare, adica la nevoia aplicarii principiului solidaritatii.
9.5.3 Structura Financiara
Un element important este reprezentat de structura financiara a proiectelor investitionale

ce va fi inclusa inclusa in cadrul aplicatiei pentru fondurile de coeziune.
Conform Programului Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu), structura financiara

a golului financiar este:
• Fonduri de Coeziune din partea UE: 85%;
• Contributia Bugetului de Stat :10-13%;
• Contributia Bugetelor Locale: 2-5%;
In acest capitol, consultantul estimeaza structura posibila de finantare a investitiilor ce

vor fi incluse in aplicatia pentru fonduri de coeziune, pornind de la urmatoarele supozitii:
• Golul de finantare (96.7%) este calculat pe baza urmatoarelor presupuneri

o Pe termen lung, detinatorii de interese locale vor trebui sa obtina finantare
pentru toate investitiile inscrise in Master Plan;
oDesi pentru prima aplicatie de fonduri de coeziune procentajul veniturilor ce

vor fi generate ar trebui sa fie mai mare acest lucru ar scadea procentajul
finantarii din fonduri proprii a investitiilor ramase;
• Contributia fondurilor de coeziune este de 85% din golul financiar;
• Contributia de la bugetul de stat a fost considerata a fi 13%. Pentru primele 6
aplicatii de fonduri de coeziune déjà aprobate de catre Comisia Europeana,
contributia de la bugetul de stat a fost de 13%.
• Contributia bugetelor locale a fost considerata a fi de 2%.. Pentru primele 6 aplicatii
de fonduri de coeziune déjà aprobate de catre Comisia Europeana contributia de la
bugetele locale a fost de 2%.
Structura financiara a investitiei a fost analizata pentru fiecare aglomerare in parte si

agregata la nivel judetean. Rezultatele sunt centralizate in tabelul urmator:
Structura de Finantare
Structura de Golul de
Finantare finantare Fonduri de Bugetul de Bugete
ROC
Coeziune Stat Locale
Bacau % 83.9% 71.3% 10.9% 1.7% 16.1%
Moinesti pana la
% 91.8% 78.1% 11.9% 1.8% 8.2%
Onesti
Slanic Moldova % 93.9% 79.8% 12.2% 1.9% 6.1%
Buhusi % 98.1% 83.4% 12.8% 2.0% 1.9%
Zona rurala % 101.1% 85.9% 13.1% 2.0% -1.1%
Total % 96.7% 82.2% 12.6% 1.9% 3.3%
Tabel 9-8 : Structura Financiara
Rezultatul analizei demonstreaza importanta implementarii principiului solidaritatii pentru

ca astfel sa se obtina o dezvoltare sustinuta pe termen lung. Orasele mari ar trebui sa
primeasca un nivel ridicat de grant pentru investitii, dar pe termen lung acestea vor trebui
sa acopere, prin intermediul veniturilor generate de sistemele de apa si canalizare ce
opereaza in zona lor, costurile de operare a sistemelor de apa din zonele rurale si
comuntatile mai mici si o parte din imprumutul de co-finantare.
Principiul solidaritatii este extreme de clar in ceea ce priveste aglomerarea Bacau:

• Pe termen mediu va primi un nivel ridicat de grant de la UE pentru finantarea
investitiilor (de la 83.9% din analiza individuala pana la 96.7% - media);
• Pe termen lung, va trebui sa plateasca rambursarea imprumutului de co-finantare
contractat de zonele rurale si de zonele urbane de mici dimensiuni ce inregistreaza
o rata individuala de co-finantare mai mica decat rata medie de 3.3%.
9.5.4 Strategia de tarifare
Detinatorii de interese locali din judetul Bacau sunt in procesul de proiectare a unei
strategii de tarifare pe termen mediu si lung ce va lua in considerare procesul de
regionalizare pentru a asigura o dezvoltare durabila.
Elementele ce ar putea sa aiba un impact si ar trebui sa fie luate in considerare pe timpul

planificarii strategiei de tarifare pe termen lung si mediu sunt
1) Elementele de cost pentru fiecare centru de operare.
• Va trebui realizata o evaluare corecta a costurilor pentru fiecare zona de operare, ce

va fi preluata tinand cont de costurile reale ( in general nu toate costurile sunt
exprimate clar in orasele mici) si de impactul regionalizarii (economiile de scara).
2) Perceptia locala.
• La nivelul echipei de management a operatorului regional, unde tariful ar trebui sa

acopere costurile totale in toate ariile de operare si de asemenea nevoile
investitionale;
• La nivelul autoritatilor locale, unde este dorita o crestere scazuta a tarifelor si exista
impresia ca dupa preluarea realizata de catre operatorul regional, toate problemele
si responsabilitatile lor vor “disparea” pur si simplu
3) Impactul viitoarelor proiecte finantate din fonduri de coeziune.
• Analiza financiara si cea economica realizata pentru aplicatia de fonduri de coeziune

va duce la o regandire a strategiei de tarifare. Elementele principale ce ar trebui
luate in considerare sunt:
o Principiul solidaritatii: poate fi materializat daca tarifele se vor unifica;

o Constrangerile date de suportabilitate: planificarea unei strategii de
tarifare ce va tine cont de anumite constrangeri de suportabilitate.
9.5.4.1 Posibile optiuni de tarifare
In general, exista doua posibile optiuni de tarifare pentru operatorii regionali:
• Mentinerea tarifelor diferentiate;

• Planificarea si unificarea strategiei (pe parcursul unei perioade de timp)
Argumente PRO-CONTRA la adresa fiecarei strategii sunt mentionate mai jos:
• Diferentierea tarifelor pe fiecare regiune:

– Pro:
o Sunt mai usor de aprobat de catre autoritatile locale;
o Reflecta mult mai bine costurile fiecarei regiuni
o Este mai usor sa analizezi eficienta regiunii
– Contra:
o Posibile probleme pot aparea atunci cand se administreaza un numar
mare de tarife;
o Probleme in alocarea costurilor.
• Un tarif unic pentru intreaga regiune:

– Pro:
o Va fi mai usor de administrat din perspectiva ROC-ului;
o Un management mai usor asupra cazurilor in care un activ deserveste
mai multe regiuni (alocarea costurilor).
– Contra:
o Autoritatile locale s-ar putea sa nu aprobe:
• Subventionarea incrucisata a costurilor intre regiuni (inca exista
opozitie in acceptarea principiului solidaritatii);
• Probleme de finantare a investitiilor.
o Exista riscul ca aceasta strategie sa duca la o lipsa de eficienta.
Fiecare dintre cele doua optiuni trebuie sa fie analizata inainte a se lua o decizie.
Detinatorii de interese locali vor trebui sa ia in considerare faptul ca aplicarea principiului

solidaritatii este o preconditie in contractare de finantari din Fondurile de Coeziune
impusa de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Principiul solidaritatii, din punct de vedere teoretic, poate fi interpretat in 2 moduri:
– Tarife diferentiate dar acelasi nivel de suportabilitate:

o Cazurile in care cantitatile facturate variaza substantial;
o Nivelul de contorizare este foarte scazut;
o Diferente importante intre tarifele practicate;
o Atunci cand contorizarea creste, consumul unitary se va uniformiza
– Tarif unic:
o Ramane sa se stabileasca perioada in care va avea loc procesul de
unificare
O strategie de tarifare ar trebui sa combine urmatoarele 2 optiuni:
• Mentinerea unei strategii diferentiate pe un numar de ani

• Dupa un numar de ani, tariful va fi unificat.
9.5.4.2 Solutii agreate pentru aplicatia de fonduri de coeziune aprobata
In cadrul primelor aplicatii de fonduri de coeziune ce au fost discutate si aprobate de

catre Comisia Europeana a fost propusa si acceptata de catre autoritatile relevante
urmatoarea strategie de tarifare.
Principiul general a fost acela de servicii asemanatoare = tarife asemanatoare si, in

plus, a fost realizata o propunere de unificare a tarifelor in anul in care finalizarea
investitiilor din fondurile de coeziune va avea loc. Conform calendarului de implementare
aceasta etapa va avea loc intre anii 2013-2015.
Pentru acesti operatori, programul de unificare a fost mentionat in mod clar in contractul
de delegare pe fiecare arie de operare in parte.
In proiectarea unei strategii de tarifare, urmatoarele constrangeri de suportabilitate

trebuie luate in considerare:
• Suportabilitatea medie: 2-2.5%;

• Rata de suportabilitate pentru Decila 1: 4%.
9.5.4.3 Abordarea generala in Judetul Bacau.
In determinarea strategiei de tarifare pe termen mediu urmatoarele elemente au fost

luate in considerare:
• Unificarea tarifelor ar trebui sa fie privita ca o tinta a strategiei de tarifare. Aceasta

este una dintre recomandarile formulate in cadrul misiunii Comisiei Europene pentru
evaluarea aplicatiilor de fonduri de coeziune; astfel se asigura aplicarea principiului
solidaritatii.
Strategia de unificare va fi implementata in circa 3-5 ani.
• Perioada in care se va face unificarea tarifului poate fi stabilita luand in considerare

una dintre urmatoarele doua optiuni:
o Unificarea tarifului in urmatorii 1-2 ani (termen scurt) - recomandata atunci

cand nu exista diferente importante intre tarifele practicate in zonele de
operare si atunci cand nivelul/standardele serviciului sunt asemanatoare.
o Unificarea tarifului in 3-5 ani (pe termen lung) – recomandata atunci cand
exista diferente importante intre tarifele practicate si nivelul/standardele
serviciului. Perioada de unificare poate avea ca tinta anul in care proiectul
investitional va fi finalizat.
In cazul judetului Bacau, tarifele practicate in orase pentru apa si canalizare prezinta
diferente semnificative. Luand in considerare acest aspect, in cazul preluarii operarii
in orase si comune de catre operatorul regional, unificarea tarifelor va fi realizata pe
termen lung (3-5 ani) datorita diferentelor intre tarife.
• Odata ce termenii de unificare a tarifelor sunt stabiliti, un calendar al unificarii

fiecarui tarif existent va fi realizat si inclus ca o anexa in contractul de delegare.
O propunere extrem de generala pentru strategia de unificare a fost proiectata,

propunere ce lua in considerare urmatoarele elemente principale :
• Tarifele pentru apa:
• Tarifele pentru orase vor fi unificate in 3-5 ani;

• Tarifele se ajusteaza cu rata inflatiei o data pe an (1 Ianuarie).
• Tarifele vor fi ajustate o data pe an in termeni reali, luand in considerare

impactul noilor investitii asupra costului de operare (1 Ianuarie) .
• Tarifele pentru canalizare:
Tarifele pentru orase vor fi unificate in 3-5 ani

•
Tarifele se ajusteaza cu rata inflatiei o data pe an (1 Ianuarie).
•
Tarifele vor fi ajustate o data pe an in termeni reali, luand in considerare
•
impactul noilor investitii asupra costului de operare (1 Ianuarie)
In viitorul apropiat autoritatile locale si operatorul regional vor continua discutiile cu
privire la crearea unei strategii finale de unificare si ajustare a tarifelor.
9.6 Analiza de senzitivitate
Datorita incertitudinilor destul de mari din etapa de “Master Planning” , consultantul a

elaborate o analiza de senzitivitate mai ampla..
Golul financiar a fost considerat a fi cel mai important parametru din cadrul analizei.
Pentru a evalua impactul unor variabile specifice asupra rezultatelor oferite de variatia
golului financiar, urmatoarele variabile au fost folosite: :
• Costurile investitionale;
• Costurile de operare;
• Rata de colectare;
• Venitul gospodariei;
Analiza de senzitivitate este studiata separat pentru variabilele mentionate mai sus:
9.6.1 Impactul costurilor investitionale
Impactul costurilor investitionale asupra golului financiar sunt prezentate in Tabelul 9-9.
Modificarea costurilor de Golul de finantare
investitie Bacau Moinesti Slanic Buhusi Zona Medie
pana la Moldova Rurala
Onesti
1 Base case 83.9% 91.8% 93.9% 98.1% 101.1% 96.7%
2 Sensivity case 2 (-1%) 83.7% 91.8% 93.8% 98.1% 101.1% 96.7%
3 Sensivity case 3 (-5%) 83.1% 91.4% 93.5% 98.0% 101.1% 96.6%
4 Sensivity case 4 (-10%) 82.1% 90.9% 93.2% 97.9% 101.2% 96.4%
5 Sensivity case 5 (+1%) 84.1% 91.9% 93.9% 98.1% 101.1% 96.8%
6 Sensivity case 6 (+5%) 84.7% 92.2% 94.2% 98.2% 101.0% 96.9%
7 Sensivity case 7 (+10%) 85.4% 92.6% 94.4% 98.3% 101.0% 97.0%
Tabel 9-9 : Impactul costurilor de investitie
Impactul variatiei costurilor investitionale nu este unul important. O crestere a costurilor

investitionale cu 10% determina o crestere totala a golului financiar (in medie) de la
96.7% la 97%.
In cadrul aglomerarii Bacau rata golului financiar variaza intre 83.9% si 85.4% fapt ce
arata o situatie mai sensibila.
9.6.2 Impactul costurilor de Operare si Intretinere
Impactul costurilor de operare si intretinere asupra golului financiar este prezentat in

tabelul urmator:
Modificarea costurilor
Golul de finantare
O&M
Bacau Moinesti Slanic Buhusi Zona Medie
Onesti
1 Base case 83.9% 91.8% 93.9% 98.1% 101.1% 96.7%
2 Sensivity case 2 (-1%) 81.7% 90.9% 93.1% 97.4% 100.7% 96.0%
3 Sensivity case 3 (-5%) 73.0% 87.2% 89.9% 94.3% 99.1% 92.9%
4 Sensivity case 4 (-10%) 62.2% 82.6% 85.9% 90.5% 97.1% 89.1%
5 Sensivity case 5 (+1%) 86.1% 92.8% 94.7% 98.9% 101.5% 97.5%
6 Sensivity case 6 (+5%) 94.8% 96.5% 97.8% 102.0% 103.1% 100.5%
7 Sensivity case 7 (+10%) 105.6% 101.1% 101.8% 105.8% 105.0% 104.3%
Tabel 9-10 : Impactul costurilor O&M
Impactul variatiei costurilor de operare si intretinere este semnificativ. O crestere a

costurilor de operare si intretinere cu 10% determina o crestere totala a golului financiar
de la 96.7% la 104.3%.
Pentru a atenua riscul pe termen lung este recomandat sa fie pusa in aplicare o strategie
de tarifare care sa tinteasca urmatoarele 3 conditii cheie ::
• Asigura faptul ca ROC se va putea sustine financiar;
• Asigura faptul ca golul financiar din modelul financiar revizuit ramane nemodificat in
comparatie cu cel din aplicatia pentru fonduri de coeziune;
• Asigura ca sunt respectate constrangerile suportabilitatii.
9.6.3 Impactul ratei de colectare
Impactul ratei de colectare asupra golului financiar este prezentat in tabelul urmator
Gol de finantare
Modificarea ratei de Moinesti
colectare Slanic Zona
Bacau pana la Buhusi Medie
Moldova Rurala
Onesti
1 Base case 83.9% 91.8% 93.9% 98.1% 101.1% 96.7%
2 Sensivity case 2 (-1%) 84.4% 92.1% 94.0% 98.2% 101.1% 96.9%
3 Sensivity case 3 (-5%) 86.4% 93.2% 94.5% 98.6% 101.1% 97.4%

4 Sensivity case 4 (-10%) 89.0% 94.5% 95.1% 99.0% 101.2% 98.1%
5 Sensivity case 5 (+1%) 83.4% 91.6% 93.7% 98.0% 101.1% 96.6%
6 Sensivity case 6 (+5%) 81.4% 90.5% 93.2% 97.7% 101.0% 96.1%
7 Sensivity case 7 (+10%) 78.8% 89.2% 92.6% 97.3% 101.0% 95.4%
Tabel 9-11 : Impactul ratelor de colectare
Impactul variatiei ratelor de colectare nu este unul semnificativ. O crestere a ratei de colectare cu
10% determina o descrestere a golului financiar (in medie) de la 96.7% la 95.4%.
9.6.4 Impactul venitului gospodariilor
Impactul veniturilor din gospodarii asupra golului de finantare este prezentat in tabelul
urmator:
Modificarea venitului Gol de finantare

gospodariilor
Bacau Moinesti Slanic Buhusi Zona Medie
Onesti
1 Base case 83.9% 91.8% 93.9% 98.1% 101.1% 96.7%
2 Sensivity case 2 (-1%) 86.5% 93.0% 94.8% 99.0% 101.5% 97.6%
3 Sensivity case 3 (-5%) 96.9% 97.7% 98.4% 102.4% 103.1% 101.1%
4 Sensivity case 4 (-10%) 110.0% 103.6% 103.0% 106.6% 105.1% 105.5%
5 Sensivity case 5 (+1%) 81.3% 90.7% 93.0% 97.3% 100.7% 95.9%
6 Sensivity case 6 (+5%) 70.9% 86.0% 89.3% 93.9% 99.1% 92.4%
7 Sensivity case 7 (+10%) 57.8% 80.1% 84.7% 89.7% 97.0% 88.0%
Tabel 9-12 : Impactul venitului gospodariilor
Impactul variatiei veniturilor gospodariilor este unul important. O scadere a venitului cu

10% determina o crestere a golului financiar total (in medie) de la 96.7% la 105.5%.
Pentru a atenua acest risc, ar trebui luata in considerare abordarea recomandata in ceea
ce priveste costul de operare.
9.7 Concluzii
Analiza a demonstrat faptul ca exista un numar de elemente semnificative ce ar trebui

luate in considerare in ceea ce priveste implementarea investitiilor definite in Master
Plan.
Scopul analizei de macro-suportabilitate este de a identifica procentul din cadrul

investitiilor inscrise in master plan ce poate fi finantat prin intermediul veniturilor generate
tarifele practicate de sistemele de apa si canalizare si de a identifica nevoia de resurse
financiare ce trebuiesc atrase de la entitati financiare externe (in principal granturi).
Analiza de macro-suportabilitate tine cont de 2 rate:

• Golul financiar;
• Rata de macro-suportabilitate;
Golul financiar a fost calculat separat pentru fiecare aglomerare pentru ca astfel sa se
arate aplicabilitatea principiului de solidaritate in cazul operarii sistemului la nivel
regional. Aplicand principiul solidaritatii si considerand golul financiar, atunci cand se
incearca sa se contracteze un grant extern urmatoarele efecte au fost inregistrate:
• Pe termen scurt si mediu, orasele mari ce inregistreaza un gol financiar mai mic in
comparatie cu media, vor primi un nivel mai mare de grant in timp ce orasele mai
mici si zonele rurale vor primi un nivel mai mic de grant decat cel ce reiesea ca ar fi
necesar din analiza individuala;
• Pe termen lung, orasele cele mai mari vor trebui sa plateasca (din veniturile
generate de sistemele de apa si canalizare) o parte din co-finatarea oraselor mici,
compensand astfel faptul ca acestea au primit un grant mai mic;
Operatorul regional va unifica tarifele in 3-5 ani pentru toate sistemele pe care le va opera.
Autoritatile locale din judetul Bacau lucreaza la realizarea unei strategii de tarifare pe
termen mediu care va fi inclusa in contractul de delegare.
Analiza de senzitivitate indica faptul ca impactul modificarii costurilor de operare si

intretinere si cel al veniturilor gospodariilor asupra golului de finantare este semnificativ.
Aceste elemente ar trebui evaluate in amanunt in cadrul studiului de fezabilitate pentru
asigurarea unei implementari durabile a investitiilor si a operatiunilor viitoare asupra
sistemelor.
M A S T E R P L A N J U D E ł BACĂU PROGRAM DE INVESTIłII PRIORITARE ÎN INFRASTRUCTURĂ
CAPITOLUL 10
Program de investiŃii
prioritare în infrastructură
CUPRINS
10 PROGRAMUL DE INVESTIłII PRIORITARE ÎN INFRASTRUCTURĂ 10-1
10.1 Abstract 10-1
10.2 Ierarhizarea măsurilor proiectului 10-1
10.2.1 Criterii 10-1
10.2.2 Rezultate 10-2
10.3 Indicatori cheie de performanŃă 10-12
10.4 Lista măsurilor de investiŃii ierarhizate 10-12
10 PROGRAMUL DE INVESTIłII PRIORITARE ÎN INFRASTRUCTURĂ
10.1 Abstract
Pentru atingerea conformării la standardele UE, se impune recurgerea la un anumit nivel

de investiŃii. Dar întrucât bugetul destinat fondului de coeziune este limitat, investiŃiile
trebuie implementate în ordinea priorităŃilor în funcŃie de criteriile de etapizare.
Totuşi, capacitatea de implementare în diferite localităŃi este limitată din motive tehnice
(în anumite aglomerări implementarea sistemelor de apă şi apă uzată ar afecta
semnificativ infrastructura existentă), din motive financiare şi în cele din urmă din motive
instituŃionale.
Capitolul următor descrie procesul de ierarhizare după priorităŃi, proces necesar pentru
selectarea proiectelor prioritare din planul de investiŃii pe termen lung.
Toate cele 7 aglomerări cu mai mult de 10.000 p.e. şi oraşul Slănic Moldova au fost
selectate drept aglomerări prioritare.
Volumul total de investiŃii prin fonduri de coeziune pentru sistemele de alimentare cu apă
şi apă uzată în Faza 1 pentru proiectele identificate drept prioritare este de 118 milioane
euro (brut).
10.2 Ierarhizarea măsurilor proiectului
10.2.1 Criterii
Procesul de ierarhizare pe priorităŃi este însoŃit de următoarele observaŃii:
• Programele de implementare pentru atingerea stadiului de conformare la

standardele UE au termene limită stricte.
• Atingerea conformării trebuie realizată în perioada proiectului (Faza 1 – Faza
prioritară) pentru o aglomerare ierarhizată drept prioritară. De aceea, nu este permis
transferul de componente de investiŃii (necesare pentru atingerea conformării) dintr-
o aglomerare către o etapă ulterioară (Faza 2).
• În cazul unei grupări de aglomerări doar investiŃiile pentru Faza-1 din cadrul grupării
trebuie să fie cuprinse pe lista prioritară.
Pentru că bugetul destinat fondului de coeziune este limitat, investiŃiile vor fi ierarhizate
în funcŃie de criteriile de etapizare. Aceste condiŃii preliminare au drept rezultat faptul că
într-un judeŃ doar un număr mic de aglomerări vor face obiectul prioritizării.
Aglomerările cele mai rentabile din punct de vedere al costurilor au fost analizate în
Capitolul 6 „Strategia la nivel de judeŃ”. Ca urmare a reŃelelor şi facilităŃilor de tratare deja
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g e 10-1
existente, cele mai mari aglomerări şi oraşe din judeŃ au cea mai ridicată rentabilitate în
termeni ai costurilor.
La acest lucru se adaugă faptul că pentru aglomerările mai mari cu o densitate mai
mare se pot realiza costuri specifice mai mici/p.e. în comparaŃie cu aglomerările mai mici
(vezi, de exemplu, costurile specifice de investiŃie şi operare aşa cum sunt prezentate în
baza de date cu costurile unitare).
Alte criterii principale pentru procesul de ierarhizare după priorităŃi sunt:
• Măsuri urgente necesare pentru a stopa daunele provocate mediului înconjurător de

deversările de apă uzată sau exfiltrarea apelor uzate;
• Măsuri urgente necesare pentru a stopa pierderile de apă;
• Măsuri urgente necesare pentru a stopa infiltrarea apelor uzate.
10.2.2 Rezultate
Aglomerările / proiectele prioritare din judeŃul Bacău sunt (vezi şi Anexa C1.4):
1. Aglomerarea Bacău
2. Aglomerarea Oneşti
3. Aglomerarea Comăneşti
4. Aglomerarea Moineşti
5. Aglomerarea Buhuşi
6. Aglomerarea Dărmăneşti
7. Aglomerarea Târgu Ocna
8. Aglomerarea Slănic Moldova
Aglomerările prioritare 1-8 cuprind toate cele 8 oraşe (aşezări urbane) pentru care s-au
dezvoltat proiecte integrate dedicate serviciilor de apă potabilă şi apă uzată. Un număr
de 6 dintre aceste aglomerări au fost selectate pentru participarea la proiectele finanŃate
prin fonduri de coeziune, acestea fiind aglomerările Bacău, Oneşti, Moineşti, Buhuşi,
Dărmăneşti şi Târgu Ocna.
IniŃial, oraşele Comăneşti şi Moineşti au fost considerate o singură aglomerare. Ulterior,

datorită faptului că oraşul Comăneşti nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru
accesarea de fonduri de coeziune, respectiv condiŃia pentru a se alătura asociaŃiei de
dezvoltare intercomunitară (IDA), cele două oraşe au fost separate pentru a facilita
finanŃarea prin fonduri de coeziune pentru oraşul Moineşti. Slănic Moldova, în pofida
faptului că este oraş, nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru fondul de coeziune
din punctul de vedere al populaŃiei echivalente (sub 10.000 p.e.) şi al respectării datei de
conformare (termen limită 2018). Subliniem faptul că pentru calcularea populaŃiei
echivalente din Slănic Moldova a fost luat în considerare un supliment al populaŃiei
echivalente reprezentat de fluxul anual de turişti.
Reabilitarea necesară a Uzinei de tratare a apei Caraboaia (Dărmăneşti), care este parte
comună a comunelor din Zona de alimentare cu apă W02 a fost înglobată în
aglomerarea Bacău. Această uzină alimentează şi oraşele Oneşti, Moineşti, Târgu Ocna,
Comăneşti, Dărmăneşti şi Bacău. Bacăul îşi construieşte în prezent propria uzină de
tratare a apei în BaraŃi.
Volumul total de investiŃii prin fonduri de coeziune pentru sistemul de alimentare cu apă
şi colectare/tratare apă uzată în Faza 1 pentru proiectele identificate drept prioritare este
de 118 milioane euro (brut).
10.2.2.1 Măsuri privind apa uzată în aglomerările prioritare
Măsurile propuse pentru aceste aglomerări sunt prezentate mai jos. Costurile per cap de
locuitor au fost calculate pe baza costurilor totale (coloana A) şi a populaŃiei totale
racordate (persoane) per aglomerare. Repartizarea măsurilor propuse pentru finanŃare
prin fonduri de coeziune sau alte surse este prezentată în Anexa C1.3.
Aglomer
Măsura Descriere Justificare Costuri (Euro)
are
Total Per
Net
(A) locuitor 1)
Bacău Dezafectarea Dezafectarea staŃiei de 100 % rată conectare 15.102.549 18.938.596 96
echipamentelor epurare existente pentru pentru aglomerarea
existente, continuarea 314.862 p.e. şi Bacău.
lucrărilor la noua staŃie continuarea lucrărilor la
de epurare Bacău. noua staŃie. Proiect ISPA
pentru reabilitare, Reducerea deversărilor
extindere şi reînnoire în de substanŃe organice şi
derulare dar întrerupt ca de încărcare cu nutrienŃi
urmare a unor pretenŃii în râul BistriŃa.
emise de contractor. Ameliorarea calităŃii apei.
StaŃia de epurare trebuie

dotată cu facilităŃi pentru Conformare la directiva
epurare terŃiară pentru privind tratarea apelor
îndeplinirea cerinŃelor uzate orăşeneşti
privind deversarea 91/271/EEC după
apelor uzate epurate în implementare.
zone sensibile.
Această măsură include

extinderea şi construirea
de facilităŃi pentru tratare
mecanică, biologică
(îndepărtarea fosforului
şi a azotului) şi tratarea
nămolului.
Aglomer
are
Total Per
Net
(A) locuitor 1)
Construirea de noi staŃii Construirea unei noi Conectarea localităŃii 276.520 346.756 2
de pompare în Lilieci, staŃii de pompare cu o Lilieci la Bacău. Ca
Letea Veche şi capacitate de 16 l/s şi cu urmare a topografiei, o
modernizarea staŃiei de o înălŃime manometrică conductă gravitaŃională
pompare Măgura de 10 m şi o refulare DN Lilieci – Bacău nu este
150 cu o lungime de 435 posibilă.
m de la Letea Veche la
Bacău. Conectarea localităŃii
Letea Veche la Bacău.
Ca urmare a topografiei
Construirea unei staŃii o conductă gravitaŃională
noi de pompare cu o Letea Veche - Bacău nu
capacitate de 13 l/s şi cu este posibilă.
o înălŃime manometrică
de 15 m şi o refulare DN Înlocuirea
125 cu o lungime de 465 echipamentului
m Lilieci - Bacău. electromecanic
inadecvat.
Modernizarea staŃiei de
pompare Măgura.
Construirea unei Conductă gravitaŃională Conectarea localităŃii 41.475 52.010 0,3

conducte gravitaŃionale DN 250, lungime 240 m Crihan la Pădureni
Crihan - Pădureni Crihan - Pădureni
Extinderea cu 25,6 km. a Reabilitare hidraulică a Conectarea aşezărilor la 27.671.413 34.699.952 176
reŃelei de canalizare reŃelei de canalizare staŃia de epurare
Bacău pentru a conecta centrală.
aşezările suplimentare.
Reabilitare hidraulică a
reŃelei de canalizare
Bacău. Eliminarea
punctelor de îngustare a ReŃea nouă de
capacităŃii hidraulice pe canalizare pentru a
o distanŃă de 40,4 k m. conecta noi aşezări la
aglomerare / gruparea
1,5 km de reŃea nouă de de aglomerări.
canalizare pentru Crihan,
1,8 km pentru Pădureni,
0,4 km pentru Trebeş,
2,7 km pentru Valea
Budului, 10,0 km pentru
Margineni, 11,8 km
pentru BaraŃi, 13,2 km
pentru Hemeiuş, 16,1 km
pentru Lilieci, 10,1 km
pentru Letea Veche, 3,4
km pentru Dealu Mare şi
5,3 km pentru Măgura.
Aglomer
are
Total Per
Net
(A) locuitor 1)
Oneşti Reabilitare extinsă şi StaŃia de epurare Reducerea deversărilor 12.817.051 16.072.581 320
extinderea staŃiei de existentă este veche şi de substanŃe organice şi
epurare existente Oneşti. în stare precară. de nutrienŃi în râul
Reabilitare completă sau Trotuş. Ameliorarea
construirea unei noi staŃii calităŃii apei.
de epurare pentru
75.599 p.e. în aceeaşi
locaŃie şi extindere Conformare la directiva
pentru epurare terŃiară. privind tratarea apelor
uzate orăşeneşti
Această măsură include 91/271/EEC după
extinderea şi construirea implementare
(îndepărtarea fosforului
şi a azotului) şi tratarea
nămolului.
Reabilitare hidraulică a Reabilitare hidraulică a Conectarea aşezărilor la 10.050.000 12.602.700 251

sistemului de canalizare sistemului existent de staŃia de epurare
Oneşti. Eliminarea canalizare Oneşti. centrală.
punctelor de îngustare a
capacităŃii hidraulice pe
o distanŃă de 36,0 km. ReŃea nouă de
canalizare pentru a
Extinderea cu 10,0 km a conecta Borzeşti la
sistemului de canalizare aglomerare / gruparea
Oneşti. de aglomerări.
2,6 km de reŃea nouă de

canalizare pentru
Borzeşti
Moineşti Reabilitare completă şi StaŃie de epurare Reducerea deversărilor 7,317,000 9,176,000 383
extinderea staŃiei de centrală în aceeaşi de substanŃe organice şi
epurare Moineşti Nord locaŃie pentru epurare de nutrienŃi în râul
pentru 26.000 p.e. terŃiară. Această măsură Tazlăul Sărat.
include extinderea şi Ameliorarea calităŃii apei.
StaŃie nouă de epurare construirea de facilităŃi
în Moineşti Sud pentru pentru tratare mecanică,
6.200 p.e. biologică (îndepărtarea Conformare la directiva
fosforului şi a azotului) şi privind tratarea apelor
tratarea nămolului. uzate orăşeneşti
91/271/EEC după
StaŃie nouă de epurare implementare.
la Moineşti Sud pentru
epurare terŃiară.
Deversarea de la
Moineşti Sud la
Comăneşti nu este
posibilă pentru că oraşul
Comăneşti nu face parte
dintr-o asociaŃie de
dezvoltare
intercomunitară(IDA)
StaŃie nouă de pompare StaŃie nouă de pompare Conectarea localităŃii 262,000 328,548 18
la Găzărie. a apei uzate la Găzărie Găzărie la staŃia de
şi o conductă de refulare epurare centrală. Din
DN 100, cu o lungime de cauza topografiei o
2800 m de la Găzărie la conductă gravitaŃională
staŃia de epurare Găzărie - Moineşti nu
Moineşti. este posibilă.
Aglomer
are
Total Per
Net
(A) locuitor 1)
Reabilitarea a 5,9 km de Reabilitare hidraulică a Conectarea cartierelor şi 6.944.000 8.708.000 363
reŃea de canalizare reŃelei de canalizare a aşezărilor la cele două
existentă. Eliminarea pentru a conecta staŃii de epurare
punctelor de îngustare a aşezările suplimentare. secundare şi la staŃia
capacităŃii hidraulice. centrală de epurare.
ReŃea nouă de
Extinderea cu 5,6 km a canalizare în Moineşti şi
sistemului de canalizare Găzărie pentru a
Moineşti Nord. conecta aşezările la
gruparea de aşezări.
23,1 km sistem nou de
canalizare pentru
Moineşti Sud.
4,4 km sistem nou de

canalizare pentru
Găzărie
Târgu Dezafectarea staŃiei de StaŃie de epurare Reducerea deversărilor 3.817.341 4.786.946 394
Ocna epurare existente şi centrală pentru 16.000 de substanŃe organice şi
construirea unei staŃii p.e. şi epurare terŃiară. de nutrienŃi în râul
centrale în Târgu Ocna. Această măsură include Trotus. Ameliorarea
extinderea şi construirea calităŃii apei.
(îndepărtarea fosforului Conformare la directiva
şi a azotului) şi tratarea privind tratarea apelor
nămolului. uzate orăşeneşti
91/271/EEC după
implementare..
StaŃie nouă de pompare StaŃie nouă de pompare Din cauza topografiei, o 62.000 77.748 6
în Târgu Ocna pentru apa uzată în conductă gravitaŃională
Târgu Ocna cu o pentru zonele din Târgu
capacitate de 10 l/s şi o Ocna nu este posibilă.
înălŃime manometrică de
5 m.
Reabilitarea a 3,14 km Reabilitarea hidraulică a Conectarea cartierelor şi 4.204.855 5.272.888 434

de reŃea de canalizare. reŃelei de canalizare a aşezărilor la staŃia
Eliminarea punctelor de pentru a conecta centrală de epurare.
îngustare a capacităŃii aşezările suplimentare.
hidraulice.
ReŃea nouă de
Extinderea cu 13,5 km a canalizare în Vâlcele
sistemului de canalizare pentru a conecta noile
Târgu Ocna. aşezări la aglomerare /
gruparea de aglomerări.
6,6 km de sistem nou de
canalizare pentru
Vâlcele.
Buhuşi Reabilitarea şi StaŃie de epurare Reducerea deversărilor 7.001.661 8.780.082 446
extinderea staŃiei de centrală pentru 34,823 de substanŃe organice şi
epurare existente la p.e. şi epurare terŃiară. de nutrienŃi în râul
Buhuşi pentru epurare Bistrita. Ameliorarea
terŃiară. calităŃii apei.
Această măsură include
extinderea şi construirea
de facilităŃi pentru tratare Conformare la directiva
mecanică, biologică privind tratarea apelor
(îndepărtarea fosforului uzate orăşeneşti
şi a azotului) şi tratarea 91/271/EEC după
nămolului. implementare.
Aglomer
are
Total Per
Net
(A) locuitor 1)
Reabilitare hidraulică a Reabilitarea hidraulică a Conectarea cartierelor şi
sistemului de canalizare reŃelei de canalizare a aşezărilor la staŃia 4.531.926 5.683.036 289
Buhuşi. Eliminarea pentru a conecta centrală de epurare.
punctelor de îngustare a aşezările suplimentare.
o distanŃă de
4,8 km. ReŃea nouă de
canalizare pentru a
Extinderea cu 19,8 km a conecta zonele noi din
sistemului de canalizare Buhuşi la aglomerare /
Buhuşi. gruparea de aglomerări.
Comă- Reabilitarea şi StaŃie de epurare Reducerea deversărilor 7.040.000 8.828.000 293
neşti extinderea staŃiei de centrală pentru 35.000 de substanŃe organice şi
epurare existente p.e. şi epurare terŃiară. de nutrienŃi în râul
Comăneşti pentru Această măsură include Trotus. Ameliorarea
epurare terŃiară. extinderea şi construirea calităŃii apei.
(îndepărtarea fosforului Conformare la directiva
şi a azotului) şi tratarea privind tratarea apelor
nămolului. uzate orăşeneşti
91/271/EEC după
implementare.
Reabilitare hidraulică a Reabilitarea hidraulică a Conectarea cartierelor şi 14.933.000 18.726.000 621
sistemului de canalizare reŃelei de canalizare a aşezărilor la staŃia
Comăneşti. Eliminarea Moineşti pentru a centrală de epurare.
punctelor de îngustare a conecta aşezările
capacităŃii hidraulice pe suplimentare.
o distanŃă de 5,9 km.
ReŃea nouă de
Extinderea cu 44,2 km a canalizare în Ciobănuş,
sistemului de canalizare Vermesti, Podei, Straja,
Comăneşti. Asău, Lunca Asău şi
zone din Comăneşti
8,1 km de sistem nou de pentru a conecta noile
canalizare pentru Lunca aşezări la aglomerare /
Asău, 4,3 km pentru gruparea de aglomerări.
Asău, 6,2 km pentru
Straja, 2,.9 km pentru
Podei, 6,5 km pentru
Vermeşti şi 3,7 km
pentru Ciobănuş.
Slănic Dezafectarea staŃiei de StaŃie centrală de Reducerea deversărilor 1.750.000 2.915.000 432
Moldova epurare existente şi epurare nouă pentru de substanŃe organice şi
construirea unei noi staŃii 5.885 p.e.(epurare de nutrienŃi în râul
centrale de epurare în secundară). Trotus. Ameliorarea
afara localităŃii Slănic Această măsură include calităŃii apei.
Moldova. extinderea şi construirea
de facilităŃi pentru tratare Conformare la directiva
mecanică, biologică privind tratarea apelor
(îndepărtarea fosforului uzate orăşeneşti
şi a azotului) şi tratarea 91/271/EEC după
nămolului. implementare.
Conductă gravitaŃională Conductă gravitaŃională Conectarea localităŃii

de la Slănic Moldova la DN 250, lungime 1.000 Slănic Moldova la staŃia 175.000 219.450 43
noua staŃie de epurare. m pentru a conecta de epurare centrală.
Slănic Moldova la noua
staŃie de epurare.
Aglomer
are
Total Per
Net
(A) locuitor 1)
Reabilitare hidraulică a Reabilitare hidraulică a Conectarea cartierelor şi 2,929,863 3,674,048 723

sistemului de canalizare sistemului de canalizare a aşezărilor la staŃia
Slănic Moldova. pentru a conecta centrală de epurare.
Eliminarea punctelor de aşezările suplimentare.
îngustare a capacităŃii
hidraulice pe o distanŃă
de 1,2 km. ReŃea nouă de
canalizare în Cerdac şi
7,3 km de sistem nou de Cireşoaia pentru a
canalizare pentru conecta noile aşezări la
Cireşoaia şi 8,2 km aglomerare / gruparea
pentru Cerdac. de aglomerări.
Dărmăne Dezafectarea staŃiei de StaŃie de epurare Reducerea deversărilor 4.811.904 6.034.128 523
şti epurare existente şi centrală pentru 21.530 de substanŃe organice şi
staŃie centrală nouă de p.e. şi epurare terŃiară. de nutrienŃi în râul
epurare la Dărmăneşti. Această măsură include Trotus. Ameliorarea
extinderea şi construirea calităŃii apei.
mecanică, biologică Conformare la directiva
(îndepărtarea fosforului privind tratarea apelor
şi a azotului) şi tratarea uzate orăşeneşti
nămolului. 91/271/EEC după
implementare.
Conductă gravitaŃională Conductă gravitaŃională Conectarea localităŃilor 234,500 294,063 26

de la Darmaneasca la DN 250, 946 m lungime Lapoş şi Darmaneasca
Dărmăneşti. pentru a conecta la staŃia de epurare
Dărmaneasca la centrală Dărmăneşti.
Dărmăneşti.
Conductă gravitaŃională
de la Lapoş la Conductă gravitaŃională
Darmaneasca. DN 250, 2.362 m
lungime pentru a
conecta Lapoş la
Darmaneasca.
Reabilitare hidraulică a Reabilitare hidraulică a Conectarea cartierelor şi 11,029,727 13,831,278 1,200

sistemului de canalizare sistemului de canalizare a aşezărilor la staŃia
Dărmăneşti. Eliminarea pentru a conecta centrală de epurare.
punctelor de îngustare a aşezările suplimentare.
o distanŃă de 0,3 km.
51,8 km de sistem nou ReŃele de canalizare noi

de canalizare în Dărmăneşti, Lapoş şi
Dărmăneşti. Dărmaneasca pentru a
conecta noile aşezări la
6,2 km de sistem nou de aglomerare / gruparea
canalizare pentru Lapos de aglomerări.
şi 2,4 km pentru
Darmaneasca.
10.2.2.2 Măsuri privind alimentarea cu apă în aglomerările şi zonele prioritare
În următorul capitolul sunt descrise măsuri pentru aglomerările prioritare recomandate

pentru Fondul de Coeziune. În Anexele C1.4-C1.7 şi D3.1, se pot găsi tabele detaliate,
următorul tabel cuprinzând o prezentare generală a acestor măsuri. Mărimea măsurilor a
fost consimŃită cu beneficiarii finali la întâlnirile de coordonare, iar detaliile vor trebui
confirmate şi ajustate în faza de fezabilitate.
Termene
limită
Aglomerare Măsuri conform
PopulaŃie Justificare directivelor
UE
Uzină de tratare a apei 2010
Reabilitare imediată a uzinei de tratare a apei pentru
Reabilitarea uzinei de
a asigura calitatea apei conform directivei EC 83/98.
tratare a apei Caraboaia
Sunt necesare noi reŃele pentru a alimenta zonele
ReŃea distribuŃie
nealimentate ale oraşului – mărirea ratei de
BACĂU 197.315 Reabilitarea tronsoanelor conectare.
din azbociment din Bacău – Reabilitare pentru a preveni calitatea slabă a apei
22 km din reŃea, spargeri conducte şi întreruperi ale
Extinderea cu 10 km a alimentării.
reŃelei în Bacău
StaŃie pompare, 2015
rezervoare
Reabilitarea a 2 rezervoare Reabilitare imediată a reŃelei de conducte oxidate la
ReŃea distribuŃie rezervor. Noi conducte principale permit scoaterea
Conductă principală DN 300 din funcŃiune a staŃiei vechi de pompare şi asigură
MOINEŞTI 23.944
între rezervorul principal şi conectarea la noul sistem Verneşti. Proiect integrat
noua conductă existentă de dedicat apei uzate (canalizării), extinderi ale reŃelei
la staŃia de pompare pentru mărirea ratei de conectare.
Verneşti – 4,5 km
Extinderi ale reŃelei – 6 km
ReŃea distribuŃie Proiect integrat dedicat apei uzate (canalizării), 2015
BUHUŞI 19.678 Extinderi ale reŃelei – 6 km extinderi ale reŃelei existente pentru a mări rata de
conectare.
ReŃea distribuŃie
Proiect integrat dedicat apei uzate (canalizării), 2015
DĂRMĂNEŞTI 11.528 Extinderi ale reŃelei în extinderi ale reŃelei existente pentru a mări rata de
Dărmăneşti, Darmaneasca
conectare.
şi Lapoş – 3 km
ReŃea distribuŃie Proiect integrat dedicat apei uzate (canalizării), 2015
TÂRGU
12.139 Extinderi ale reŃelei în Târgu extinderi ale reŃelei existente pentru a mări rata de
OCNA
Ocna şi Vâlcele – 5 km conectare.
10.2.2.2.1 Aglomerarea prioritară Bacău
Pentru Fondul de Coeziune următoarele măsuri sunt propuse pentru aglomerarea

prioritară Bacău:
În Bacău vor fi executate lucrări de reabilitare a tronsoanelor din azbociment din reŃea
cumulând o lungime de 22 km. ReŃeaua de alimentare Bacău va fi extinsă şi vor fi
executate noi racorduri la case. Lungimea lucrărilor de extindere este de 10 km.
Pentru Fondul de Coeziune, următoarele măsuri de reabilitare necesare urgent la uzina

de tratare a apei Caraboia (Dărmăneşti) sunt propuse pentru proiectul prioritar Bacău:
1. Refacere captare apă brută şi cameră de amestec:
• Implementarea unui sistem adecvat de măsurare a debitului.
• Realizare punct de dozare pentru procesul de preoxidare.
• Construire cameră de amestec rapid şi floculare incluzând realizarea unui punct
de dozare agent coagulant şi polimer.
• Realizare sistem de monitorizare on-line a intrărilor în sistem (de exemplu pH,
turbiditate, temperatură) necesar pentru monitorizarea procesului de floculare /
coagulare.
2. Reabilitarea staŃiei de filtre
• Refacere echipament de control al filtrelor.
• Realizare sistem de monitorizare on-line a turbidităŃii pentru influentul şi
efluentul din filtre.
• Reînnoire facilităŃi de spălare a filtrelor (suflante, pompe de spălare), inclusiv a
echipamentelor electromecanice necesare.
• Refacerea armăturilor în galeriile de conducte.
• Reabilitare conducte în galeriile de conducte.
• Realizare dispozitive uscare aer pentru galeriile de conducte.
• Lucrări civile de reabilitare şi modificări asociate cu reabilitarea echipamentelor
electromecanice.
3. Echipament de înmagazinare şi dozare clor
• Reînnoire echipamente electrice şi mecanice necesare pentru staŃia de
clorinare.
• Realizare preclorinare şi clorinare finală.
• Realizare sistem de control automat care să permită o dozare a clorului
proporŃională cu debitul de apă.
• Lucrări civile de reabilitare asociate cu reabilitarea echipamentelor electrice şi
mecanice.
4. FacilităŃi de înmagazinare şi stocare agenŃi coagulanŃi şi polimeri
• Realizarea unui sistem de control automat care să permită o dozare a debitului
de apă proporŃional cu agenŃi coagulanŃi şi polimeri.
• Modificarea echipamentelor electrice şi mecanice necesare pentru un punct nou
de captare şi cameră de amestec (de exemplu, pompe dozare suplimentare,
etc.)
• Lucrări civile de reabilitare asociate cu reabilitarea echipamentelor electrice şi

mecanice
5. Sistem SCADA
• Realizare sistem SCADA pentru toate procesele de tratare
• Realizare cameră de comandă
• Modificare echipamente electrice şi mecanice din staŃia de tratare pentru a
permite operarea automată
6. Clădire operare
• Lucrări de reabilitare structuri civile
• Modernizare laborator
10.2.2.2.2 Aglomerarea prioritară Oneşti
Nu sunt propuse măsuri în ceea ce priveşte alimentarea cu apă în Oneşti pentru că rata
de conectare este în prezent de 96 %, peste limita de 90 %.
10.2.2.2.3 Aglomerarea prioritară Moineşti
Următoarele măsuri cu finanŃare prin Fondul de coeziune sunt propuse pentru

aglomerarea prioritară Moineşti:
În oraşul Moinesti va fi reînnoită o conductă principală cu o lungime de 4,5 km DN 300

ce face legătura între staŃia nouă de pompare Vermesti şi rezervorul principal. Vor fi de
asemenea reabilitate două din cele patru rezervoare. În plus, reŃeaua va fi extinsă şi vor
fi executate noi racorduri la case. Lungimea extinderilor la reŃea este de 6 km.
10.2.2.2.4 Aglomerarea prioritară Târgu Ocna

aglomerarea prioritară Târgu Ocna:
În oraşul Târgu Ocna reŃeaua va fi extinsă şi vor fi executate noi racorduri la case.
Lungimea totală a lucrărilor de extindere este de 5 km.
10.2.2.2.5 Aglomerarea prioritară Buhuşi

aglomerarea prioritară Buhuşi:
În această aglomerare prioritară reŃeaua se va extinde cu 6 km şi vor fi executate noi

racorduri la case.
10.2.2.2.6 Aglomerarea prioritară Comăneşti
Din cauza faptului că oraşul Comăneşti nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru

accesarea fondurilor de coeziune, respectiv condiŃia pentru a se alătura asociaŃiei de
dezvoltare intercomunitară (IDA), nu sunt propuse măsuri cu finanŃare prin Fondul de
coeziune.
10.2.2.2.7 Aglomerarea prioritară Slănic Moldova
Slănic Moldova,în ciuda faptului că este oraş, nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate

pentru accesarea fondurilor de coeziune din punct de vedere al populaŃiei echivalente
(sub 10.000 p.e.) şi respectarea datei de conformare (termen limită 2018). Subliniem
faptul că pentru calculul populaŃiei echivalente din Slănic Moldova a fost luat în
considerare un supliment al populaŃiei echivalente reprezentat de fluxul anual de turişti.
10.2.2.2.8 Aglomerarea prioritară Dărmăneşti

aglomerarea prioritară Dărmăneşti:
În această aglomerare prioritară vor fi executate doar lucrări de extindere a reŃelei şi noi
racorduri la case. Lungimea lucrărilor este de 3 km.
10.3 Indicatori cheie de performanŃă
Avantajele proiectului pentru îndeplinirea Obiectivelor naŃionale şi a obiectivelor la nivel

de judeŃ sunt prezentate în capitolul 6 „Strategia la nivel de judeŃ”.
Indicatorii de performanŃă sunt descrişi în tabelul „Indicatori selectaŃi pentru clasificarea

măsurilor de investiŃii prioritare” în Anexa C1.5. Tabelul este în format specific MEDS.
10.4 Lista măsurilor de investiŃii ierarhizate
Măsurile de investiŃie ierarhizate sunt prezentate în capitolul „Rezultate” precum şi în

tabelele C.1.4-C1.7 şi D3.1.
*
MASTER PLAN JUDEłBACAU Plan AcŃiune pentru Implementarea Proiectului
CAPITOLUL 11
Plan de acŃiune pentru

implementarea proiectului
CUPRINS
11 PLAN DE ACłIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 11-1
11.1 ConsideraŃii generale 11-1
11.2 Planificare calendaristică 11-1
11.2.1 Faza I a 11-2
11.2.2 Faza I b 11-2
11.2.3 Faza II 11-3
11.3 Riscuri 11-3
11.3.1 Disponibilitatea Datelor 11-3
11.3.2 Limite ale zonei proiectului 11-5
11.3.3 Stabilirea Cadrului InstituŃional 11-6
11.3.4 Calendar pentru problemele legate de evaluarea impactului asupra mediului 11-6
11.3.5 Durata preconizată a procedurii de licitare 11-9
11.4 Plan de AcŃiune 11-9
TABELE
Tabel 11.3-1: Plan de acŃiune pentru implementare – CerinŃe EIA 11-9

Tabel 11.4-1: Plan de acŃiune 11-13
11 PLAN DE ACłIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
11.1 ConsideraŃii generale
În contextul în care au fost stabilite zonele/măsurile care au făcut obiectul alocării

fondurilor de coeziune, au fost subliniate următoarele termene limită pentru a permite o
estimare asupra factorului de timp:
Obiectivul proiectului îl constituie înaintarea unei aplicaŃii către DG-Regio pentru

finanŃarea proiectului de măsuri în domeniul infrastructurii de apă şi canalizare din
Bacău. Măsurile vizează îmbunătăŃirea sustenabilă a nivelului serviciilor furnizate către
populaŃia vizată şi îmbunătăŃirea semnificativă a standardelor de mediu. Cadrul
instituŃional permite delegarea de servicii de către proprietarii activelor prin intermediul
unei asociaŃii a municipalităŃilor către o companie de operare la nivel regional.
11.2 Planificare calendaristică
Deşi planificarea calendaristică este clar definită de către Termenii de ReferinŃă (ToR),
din diferite motive calendarul are o întârziere semnificativă, de aproape 10 luni. În
consecinŃă, luând în considerare amânările acumulate, următoarea planificare se
constituie într-o abordare realistă:
• Faza I – pregătirea AplicaŃilor pentru co-finanŃarea UE şi a documentelor de sprijin.

a) Faza I a: Faza de pre-fezabilitate. Colectarea datelor şi realizarea de studii,
evaluarea situaŃiei actuale din zonele proiectului şi elaborarea/revizuirea Master
Planurilor, inclusiv Raportul IniŃial.
b) Faza I b: Faza de fezabilitate. Studiul de Fezabilitate Tehnică, incluzând
investigaŃii în teren; Analiza Financiară/Economică şi InstituŃională, Evaluarea
Impactului asupra Mediului (EIA) cu consultări publice şi pregătirea formei
proiect a AplicaŃiei. Sprijinul pentru Beneficiarii Finali (BF) în timpul evaluării
proiectelor şi pregătirii AplicaŃiilor Finale, inclusiv Raportul Interimar.
• Faza II – Acordarea de Sprijin pe perioada LicitaŃiei şi Evaluării

a) Elaborarea dosarelor de licitaŃie (TD) pentru contractele de servicii şi lucrări, cu
asistenŃă pe timpul fazelor de licitaŃie, evaluare a ofertelor şi desemnare a
câştigătorilor contractelor (AsistenŃă Tehnică şi Lucrări) inclusiv pregătirea
Raportului Final.
11.2.1 Faza I a
Prezentul document constituie obiectul principal al Fazei I a. ExperienŃa dobândită până

în prezent în Bacău poate fi descrisă cel mai bine astfel:
• În conformitate cu informaŃiile necesare, în total 93 de consilii au decis să participe

la procesul de regionalizare şi să constituie o asociaŃia de dezvoltare inter-
comunitară. Detalii suplimentare pot fi găsite în secŃiunea 2.6.4.
• Trebuie notat faptul că în oraşul Onesti, al doilea ca mărime în JudeŃul Bacău, cu
aproximativ 60.000 locuitori, un operator privat prestează servicii de apă şi
canalizare. Aceasta implică faptul că oraşul Onesti nu va putea fi acŃionar al
operatorului regional şi nu va putea semna contractul de delegare.
• Forma proiect a Master Planului a fost finalizată la sfârşitul lunii iulie 2008 şi Master
Planul final va fi elaborat în ianuarie 2009. Master Planul va fi o anexă la contractul
de delegare.
• Ca parte a pregătirii analizei financiare şi economice a aplicaŃiei pentru fondurile de
coeziune, va fi pregătită o strategie tarifară pe termen mediu. Această strategie
tarifară va fi inclusă ca anexă la contractul de delegare.
• Este constituită Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) a beneficiarului final
(ROC)
• DocumentaŃia tehnică la nivelul judeŃului variază mult în termeni ai disponibilităŃii şi
ai calităŃii. Aceasta se referă la documentarea activelor precum şi la calitatea
analizei apei brute, a apei uzate şi a nămolului.
• Datele legate de mediu au fost extrase din înregistrările anuale şi parŃial din baza de
date GIS a Apelor Române.
• Datele statistice au fost obŃinute de la Institutul NaŃional de Statistică şi sunt suficient
de exacte pentru elaborarea unor previziuni legate de populaŃie şi pentru realizarea
unei analize a macro-suportabilităŃii.
• InformaŃii legate de analiza apei potabile au fost oferite în mare parte de către
Autoritatea NaŃională de Sănătate, însă cu întârzieri semnificative.
11.2.2 Faza I b
Faza I b constă în 4 sub-sarcini, care este posibil să se extindă până în luna 23 când
aplicaŃia pentru Fonduri de Coeziune (CF) pentru JudeŃul Buzău este pregătită pentru
evaluare. Datele de înaintare a sub-sarcinilor sunt interconectate:
• Forma proiect a Studiului de Fezabilitate (mai 2009) plus 4 săptămâni pentru

includerea comentariilor în versiunea finală a Studiului de Fezabilitate.
• Forma proiect a Analizei Financiare, Economice şi InstituŃionale (sfârşitul lunii iunie
2009) plus 4 săptămâni pentru includerea comentariilor în Analiza Finală.
• Forma proiect a Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (sfârşitul lunii
iunie 2009) plus 4 săptămâni pentru includerea comentariilor în Raportul Final
privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM)
• Forma proiect a AplicaŃiei pentru Fonduri de Coeziune (sfârşitul lunii iunie/iulie 2009)
plus 4 săptămâni pentru includerea comentariilor în AplicaŃia Finală pentru Fonduri
de Coeziune.
• Asigurarea asistenŃei pe parcursul evaluării, inclusiv pregătirea celui de-al doilea
Raport Intermediar până la sfârşitul lunii septembrie 2009
11.2.3 Faza II
Faza II include trei elemente, care sunt direct derivate dintr-o evaluare pozitivă a
AplicaŃiei pentru Fonduri de Coeziune la sfârşitul Fazei I b anterioare:
• Pregătirea Termenilor de ReferinŃă (ToR) pentru Contracte de Servicii, care

urmează să fie înaintaŃi în versiunea finală până la sfârşitul lunii octombrie 2009.
Această perioadă include 4 săptămâni pentru includerea observaŃiilor făcute de
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD).
• Pregătirea, până la sfârşitul lunii ianuarie 2010, a formei proiect a Dosarului de
LicitaŃie pentru Contractele de Lucrări. Setul final de documente va fi disponibil la 4
săptămâni după această dată.
• Asigurarea asistenŃei pe timpul fazei de licitare, care se aşteaptă să dureze până în
luna mai 2010.
Planificarea sugerată de Termenii de ReferinŃă este strictă şi, conform experienŃei

actuale a Consultantului, este nerealistă din moment ce se menŃin precondiŃii care se
află în afara controlului Consultantului sau al altor factori implicaŃi (Beneficiar Final,
MMDD).
11.3 Riscuri
SecŃiunea următoare analizează riscurile cele mai relevante care pot apărea pe
parcursul Fazelor I b şi II şi derivate din Faza I a.
11.3.1 Disponibilitatea Datelor
După cum s-a menŃionat anterior, disponibilitatea datelor variază foarte mult şi este
întotdeauna de importanŃă crucială pentru calitatea lucrării. Cea mai mare parte a
informaŃiilor au fost obŃinute din Faza I a, iar acolo unde nu au existat astfel de date au
fost elaborate estimări pertinente.
În Faza I b, colectarea datelor va continua într-o manieră diferită. Vor avea loc discuŃii cu
operatori, tehnicieni, consultanŃi financiari, tehnicieni de laborator şi alŃi specialişti pentru
identificarea în comun a unor soluŃii, menite a diminua deficitele existente. Comunicarea
opiniilor celor care operează aceste sisteme în mod regulat este de importanŃă critică.
În cel mai pesimist scenariu, timp şi bani sunt irosiŃi pe investigaŃii care ar fi putut fi
evitate dacă informaŃiile ar fi fost oferite în timp util de către operatori.
Autoritatea de Management este încurajată să atragă atenŃia Beneficiarilor Finali asupra

faptului că următoarele faze necesită sprijin deplin din partea operatorilor.
O parte din datele solicitate sunt prezentate mai jos:
• Documentarea asupra activelor de reŃea: ReŃelele constituie activele cele mai

importante în sectoarele de apă şi canalizare. Lucrările de reabilitare şi extindere
trebuie să fie bazate pe documente consistente care să cuprindă următoarele
informaŃii: materialul, vârsta, diametrul, adâncimea (în cazul colectoarelor, nivelul
interior al căminelor trebuie documentat), înregistrări ale intervenŃiilor şi informaŃii
despre pierderile în reŃea în cazul reŃelelor de distribuŃie şi a infiltrărilor în cazul
colectoarelor. Trebuie oferită variaŃia sezonieră a nivelului infiltrărilor. Perioada de
timp aflată la dispoziŃia Consultantului nu permite aprofundarea datelor cu mijloace
proprii, din moment ce o astfel de activitate ar presupune alocarea unui timp mult
mai îndelungat.
• Este necesară realizarea de studii topografice pentru toate componentele
caracteristice proiectului final. Totuşi, pe parcursul Fazei I b, trebuie cunoscute
informaŃii privind elevaŃiile topografice pentru a se verifica fezabilitatea tehnică a
investiŃiilor în domeniul apelor uzate. În privinŃa facilităŃilor de tratare a apei uzate,
trebuie evidenŃiat faptul că majoritatea respectivelor terenuri au fost anterior
destinate tocmai acestui scop. Se disting diferite tipuri de studii:
• Studiul Topografic Linear este necesar pentru aducŃiunile de apă şi reŃelele de
distribuŃie, colectoarele de canalizare şi principalele canale colectoare de apă
uzată. În timp ce studiile topografice referitoare la facilităŃile de transport al apei
ar putea fi amânate pentru Faza II, pentru facilităŃile de drenare a apei pe timpul
etapei de fezabilitate este indispensabil un studiu topografic.
• Studiul Topografic al Zonei este necesar în sectorul de apă uzată pentru planul
hidraulic al facilităŃilor propuse în locaŃii existente şi noi. Cel mai târziu pe timpul
fazei de licitare trebuie realizate studiile corespondente pentru viitoarele facilităŃi
de tratare, de pompare sau de înmagazinare.
Astfel, Beneficiarului Final i se solicită să pună la dispoziŃia Consultantului toate datele

topografice în sistemul român valabil de coordonate (STEREO 70).
• Studii geotehnice: în conformitate cu STAS, trebuie desfăşurate două analize per

km. de conductă propusă şi per hectar de teren. InvestigaŃiile geotehnice ar putea
avea importanŃă decisivă în privinŃa analizei solului, iar timpul aflat la dispoziŃie
pentru desfăşurarea numărului solicitat de analize este mult prea scurt. Din moment
ce majoritatea locaŃiilor de apă şi apă uzată dispun de astfel de structuri în operare
(ceea ce înseamnă că au fost desfăşurate studii anterioare), ar fi util ca toate studiile
geotehnice corespondente să fie puse la dispoziŃia Consultantului.
• Desene cu situaŃia construită: în vederea optimizării investiŃiilor, un număr

semnificativ de structuri sunt prevăzute pentru reabilitare. Trebuie puse la dispoziŃia
Consultantului toate desenele corespondente cu situaŃia construită a structurilor
existente. Desenele trebuie să indice armările pentru verificarea rezistenŃei
structurale.
• DocumentaŃia privind proprietatea asupra terenului: Ca parte a determinării
fezabilităŃii proiectului, trebuie asigurată disponibilitatea terenului pentru construcŃia
de conducte şi extinderea facilităŃii de tratare. În acest scop, Beneficiarii Finali
trebuie să certifice dreptul de proprietate. Astfel, Beneficiarilor Finali le este solicitat
să pună la dispoziŃia Consultantului respectivele informaŃii şi hărŃi cadastrale, bazate
pe sistemul românesc valabil de coordonate.
• HărŃi cu recensământul populaŃiei: date privind populaŃia au fost deja utilizate pe
parcursul Fazei I a. Pentru Studiul de Fezabilitate, distribuŃia populaŃiei în localităŃile
individuale ale JudeŃului Bacău este extrem de importantă. Aceste informaŃii vor fi
folosite pentru calcularea densităŃii populaŃiei, fiind disponibile în urma
recensământului din anul 2002 şi (cel mai important) însoŃite de hărŃi care indică
zonele de recensământ. Aceste hărŃi indică limitele fiecărei zone de studiu şi
numărul specific de locuitori.
• Apele Române: proiectarea staŃiei de epurare poate fi optimizată iar costurile de
operare pot fi evaluate în mod relevant doar dacă sunt cunoscute nivelurile apei în
emisar. Din acest motiv, Apele Române trebuie să ofere proiectantului informaŃiile
corespondente asupra regimurilor hidraulice preconizate. Ignorarea nivelurilor
maxime preconizate de inundaŃii este posibil să rezulte în creşterea costurilor de
protejare a instalaŃiilor de tratare a apei uzate împotriva riscurilor de inundare, iar în
plus astfel de informaŃii vor demonstra dacă un anumit teren este sau nu inundabil.
• Ape uzate industriale: companiei Apele Române îi este solicitat să ofere rezultatele
analizelor prelevate de la toŃi agenŃii industriali din JudeŃul Bacău, care intră sub
incidenŃa prevederilor NTPA001 şi care, împreună cu instalaŃiile de tratare a apei
uzate, intră în responsabilitatea de monitorizare a Apelor Române şi ar putea avea
un impact critic asupra siguranŃei viitorului proces de tratare.
11.3.2 Limite ale zonei proiectului
Programul de investiŃii pe termen scurt reprezintă măsuri prioritare, care probabil vor fi
subiect al AplicaŃiei pentru Fonduri de Coeziune (CF). Procesul de familiarizare a
Beneficiarilor Finali cu conceptul şi caracterul proiectului, finanŃarea şi necesitatea de
regionalizare depinde de numărul de municipalităŃi participante la proces. Totuşi,
numărul municipalităŃilor participante ar putea varia pe parcursul proiectului. În fapt, este
de dorit constatarea unei atractivităŃi crescute a procesului de regionalizare.
Pentru buna derulare a proiectului este necesară stabilirea unor acorduri asupra mărimii
aglomerărilor de alimentare cu apă şi aglomerărilor de apă uzată înaintea iniŃierii Fazei I
b.
Pentru moment, aglomerările principale definite (vezi tabelele din Anexa 4) vor fi
analizate în Faza I b. DiscuŃiile complexe şi îndelungate cu BF şi acordurile stabilite vor
contribui la reducerea riscurilor apariŃiei de întârzieri în zonele de proiect incerte.
11.3.3 Stabilirea Cadrului InstituŃional
AsociaŃia MunicipalităŃilor (IDA) şi Compania Regională de Operare (ROC)
IDA a fost formată, însă Contractul de delegare (după cum a fost explicat mai sus) este
încă în aşteptare.
Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP)
UIP a fost înfiinŃată la nivelul (virtual) al operatorului regional şi deja cooperează activ cu
Echipa de ConsultanŃă. Fuzionarea principalilor doi operatori de servicii de apă (RAGC
Bacău şi APA SERV S.A.), care vor forma nucleul noului operator regional, nu este încă
finalizată şi anumite proceduri juridice încă sunt în derulare.
11.3.4 Calendar pentru problemele legate de evaluarea impactului asupra mediului
Calendarul, după cum a fost definit în Termenii de ReferinŃă (ToR), este în contradicŃie
cu legislaŃia română în termeni ai cerinŃelor şi procedurilor privind Evaluarea Impactului
asupra Mediului (EIA): proiectele care urmează să facă parte din Faza I b sunt supuse
aprobării în faza actuală a proiectului (sfârşitul Fazei I b). Perioada de timp disponibilă
pentru procedurile de evaluare a impactului asupra mediului este extrem de scurtă şi
comportă riscul eşecului de a nu fi acordat în timp util acceptul de mediu pentru
proiectele selectate. Acest lucru ar putea fi parŃial compensat prin accelerarea
procedurilor cu sprijinul MMDD, menŃinând în acelaşi timp un nivel ridicat de cooperare
cu autorităŃile relevante pentru evaluarea impactului asupra mediului. Este necesară
coordonarea cu MMDD şi ajungerea la un acord în acest sens.
Fazele procedurii de evaluare a impactului asupra mediului DOCUMENTE, ANUNłURI

Nr.
şi de emitere a acordului de dezvoltare INFORMAłII
• Cererea titularului de solicitare a Acordului de Dezvoltare,

însoŃită de fişa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) şi
raportul tehnic necesar pentru emiterea Acordului de
Dezvoltare, înaintate AgenŃiei de ProtecŃia a Mediului /
AgenŃiei Regionale de ProtecŃia a Mediului (APM/ARPM) • Formularul de cerere.
1 • Publicarea anunŃului privind aplicaŃia pentru Acordul de • AnunŃul public.

Dezvoltare (OrdonanŃa 860/2002 cu amendamentele • Afişarea anunŃului public pe
ulterioare) şi postarea pe pagina de internet de către propria pagină de internet
APM/ARPM
• Afişarea de către titular pe propria pagină de internet a
depunerii aplicaŃiei pentru Acordul de Dezvoltare, la sediul
Primăriei, Consiliului JudeŃean şi alte locuri publice.
• Examinarea locaŃiei de către APM/ARPM împreună cu • Protocol şi listă relevantă
2 beneficiarul / titularul proiectului de control referitoare la
examinarea locului.
• Decizie privind clasificarea proiectului, adoptată de • Întrunirea CAT.
Colectivul de Analiză Tehnică (CAT) în conformitate cu Faza • Informarea titularului
de Clasificare (în termen de nu mai mult de 30 de zile despre decizia CAT
3 lucrătoare de la primirea aplicaŃiilor) referitoare la clasificarea
proiectului.
(în termen de nu mai mult de
15 zile de la adoptarea
deciziei)
• AnunŃul public în presă privind decizia luată în faza de
clasificare şi afişarea pe propria pagină de internet (Anexa II
4 a OM 860/2002 – responsabilitatea APM/ARPM)
• Afişarea de către titular sau beneficiarul proiectului pe • AnunŃ public.
4 propria pagină de internet a anunŃului public privind decizia • Afişarea anunŃului public
luată în faza de clasificare, precum şi la sediul Primăriei, pe propria pagină internet.
Consiliului JudeŃean şi alte locuri publice.
(publicul înştiinŃat poate înainta propuneri justificate la
APM/ARPM, în decurs de 10 zile lucrătoare )
• Evaluare
5 (în termen de nu mai mult de 20 de zile lucrătoare de la • Notificarea referitoare la

comunicarea deciziei finale referitoare la clasificarea decizia CAT.
proiectului)
6 • Raport asupra Studiului de evaluare a impactului asupra • Depunerea la APM/ARPM

mediului; rezumat non-tehnic a Raportului asupra
Studiului de Evaluare a
Impactului asupra Mediului
• AnunŃul privind dezbaterea publică • AnunŃul public privind
(cu cel puŃin 30 de zile lucrătoare înaintea dezbaterii publice) dezbaterea publică şi
• Afişarea de către titular sau beneficiar pe propria pagină de afişarea pe propria pagină
7 internet, la sediul Primăriei, Consiliului JudeŃean şi alte locuri de internet de către
publice a invitaŃiei la dezbatere publică APM/ARPM.
(cu cel puŃin 30 de zile lucrătoare înaintea dezbaterii publice) • Afişarea anunŃului public pe
propria pagină de internet.
• Protocol al dezbaterii
publice, însoŃit de lista
8 • Protocol al dezbaterii publice, însoŃit de lista participanŃilor. participanŃilor cu nume,
semnătura şi capacitatea în
care a participat.
9 • Formularul cu observaŃiile publicului în timpul dezbaterii • Formularul cu observaŃiile

publice (Anexa IV.1 din OM 860/2002). publicului.
• Evaluarea de către titular a
10 • Evaluarea observaŃiilor justificate primite din partea observaŃiilor justificate

publicului şi soluŃionarea lor (Anexa IV.2 din OM 860/2002). primite din partea publicului
şi soluŃionarea problemelor.
• Protocol al întâlnirii CAP privind analiza calităŃii Raportului
• Protocol al examinării
11 privind Studiul de evaluare a impactului asupra mediului –
Raportului de Evaluare a
etapa de analiză a Raportului privind Evaluarea impactului
asupra mediului
• Decizia însoŃită de
motivele şi condiŃiile
emiterii, descrierea
• Decizia finală de acordare/respingere a Acordului de măsurilor de prevenire,
Dezvoltare reducere şi eliminare a
12 (în decurs de aproximativ 40 de zile de la transmiterea posibilelor efecte adverse
evaluării de către titular a propunerilor justificate primite din asupra mediului (Art. 46 -
partea publicului) OM 860/2002).
• AnunŃul public în presă şi afişarea pe propria pagina de

internet de către APM/ARPM privind decizia de aprobare a
• AnunŃul public.
Acordului de Dezvoltare
13 • Afişarea pe propria pagină
(în termen de 15 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei finale
de interne a anunŃului
privind emiterea Acordului de Dezvoltare )
public.
• Afişarea anunŃului public privind decizia de acordare a
Acordului de Dezvoltare de către dezvoltator sau beneficiarii
proiectului la sediul Primăriei, Consiliului JudeŃean şi alte

locuri publice.
(în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea deciziei finale
de aprobare a Acordului de Dezvoltare)
• Emiterea Acordului de Dezvoltare de către APM/ARPM

14 • Data emiterii Acordului de
(în termen de 20 de zile lucrătoare de la anunŃul public şi în
Dezvoltare.
lipsa oricăror observaŃii primite din partea publicului )
Tabel 11.3-1: Plan de acŃiune pentru implementare – CerinŃe privind evaluarea

11.3.5 Durata preconizată a procedurii de licitare
Aşa cum s-a menŃionat anterior, în Termenii de ReferinŃă (ToR) se preconizează

depunerea documentaŃiei finale de licitaŃie la 17 luni de la iniŃierea proiectului, iar
pregătirea contractelor de lucrări pentru aceste documentaŃii de licitaŃie 3 luni mai târziu
(luna 20). După cum s-a explicat mai sus, ca urmare a amânărilor întâmpinate până în
prezent, acest termen trebuie extins cu 9 luni. Chiar dacă perioada rămasă este scurtă,
se atrage atenŃia asupra faptului că rămân prezenŃi o serie de factori externi în afara
influenŃei consultantului şi altor parteneri.
11.4 Plan de AcŃiune
Sarcinile aferente proiectului sunt numeroase, în acest sens fiind ataşat un plan
calendaristic concis în Raportul Incipient, care va fi inclus şi într-o versiune actualizată în
toate rapoartele recurente ale acestui proiect.
Tabelul de mai jos prezintă planul de acŃiune, care indică riscurile şi măsurile
corespondente menŃionate anterior de gestionare a acestor riscuri. Datele prezentate în
tabel sunt obŃinute din ultimul calendar după cum a fost prezentat în Raportul Incipient
versiunea finală în luna decembrie 2007 şi toate Rapoartele de progres ulterioare în care
această planificare a fost actualizată pe cât de mult posibil.
DATA / Entitate
ACTIVITATE DESCRIERE
Relevantă
ObservaŃii asupra prezentului document (Forma proiect a Decembrie 2008 /
Master Planului) MMDD
Lansarea fazei de pre-proiectare şi colectare a datelor

corespondente, furnizarea de către BF de documente
privind studiile topografice, analize geotehnice,
Jumătatea lunii
proprietatea asupra terenului, desene cu situaŃia Este necesar sprijin din
august 2008 /
construită. Abordare a companiei Apele Române pentru partea Apelor Române
MMDD
informaŃii referitoare la regimurile debitului hidraulic în
emisari şi analizele de apă uzată de la poluatori care intră
sub incidenŃa NPTA001
Ianuarie 2009 /
Înaintarea Master Planului în versiune finală
Consultant
Informarea Consultantului
despre: a) numărul final al
Sfârşitul lunii
beneficiarilor; b) detalii
Aprobarea Master Planului în versiune finală februarie 2009/
despre Modelul Financiar
MMDD
preferat şi datele
corespondente de intrare.
PrecondiŃie: Aprobarea
Master Planului final.
Lansarea fazei de pre-proiectare şi colectarea datelor Punerea la dispoziŃia Februarie 2009/
corespondente Consultantului a BF / MMDD
documentelor menŃionate
mai sus.
Înaintarea Obiectivului Fazei I b: Forma proiect a Studiului Sfârşitul lunii mai

de Fezabilitate. 2009 / Consultant
PrecondiŃie: Disponibilitatea
Sfârşitul lunii iunie
Aprobarea Studiului de Fezabilitate în formă finală observaŃiilor din partea
2009 / MMDD
MMDD
PrecondiŃie: aprobarea
Înaintarea Obiectivului Fazei I b: forma proiect a Analizei Sfârşitul lunii iunie
versiunii finale a Studiului de
Financiare, Economice şi InstituŃionale 2009 / Consultant
Fezabilitate
Aprobarea Obiectivului Fazei I b: forma proiect a Analizei După includerea observaŃiilor Sfârşitul lunii iulie
Financiare, Economice şi InstituŃionale emise de MMDD. 2009 / Consultant
DATA / Entitate
Relevantă
Dat fiind timpul scurt aflat la
Înaintarea Obiectivului Fazei I b: forma proiect a Studiului Sfârşitul lunii Iunie
dispoziŃie, este indispensabil
de Evaluare a Impactul asupra Mediului (EIA) 2009 / Consultant
sprijinul MMDD.
Aprobarea Studiului Final de Evaluare a Impactului După includerea observaŃiilor Sfârşitul lunii Iulie
asupra Mediului (EIA) emise de MMDD. 2009 / MMDD
Înaintarea obiectivului Fazei I b: forma proiect a AplicaŃiei Sfârşitul lunii Iulie

pentru CF 2009 / Consultant
Sfârşitul lunii
După includerea observaŃiilor
Aprobarea AplicaŃiei Finale pentru Fondurile de Coeziune august 2009 /
emise de MMDD.
MMDD
AplicaŃia titularului pentru aprobarea Acordului de

Dezvoltare, însoŃită de fişa tehnică (anexă la certificatul
de planificare urbanistică) şi raportul tehnic necesar
pentru emiterea Acordului de Dezvoltare, înaintată Formular de aplicaŃie.
APM/ARPM. Publicarea anunŃului referitor la înaintarea
solicitării pentru Acordul de Dezvoltare (OM 860/2002 cu AnunŃ public.
amendamentele aferente) şi afişarea pe pagina de Afişarea anunŃului public pe

internet a APM/ARPM propria pagină de internet.
Afişarea de către titular pe propria pagină de internet a

aplicaŃiei pentru Acordul de Dezvoltare, la sediul
Primăriei, Consiliului JudeŃean şi alte locuri publice.
Protocol şi listă de control

Examinarea locaŃiei de către APM/ARPM împreună cu
relevantă referitoare la
beneficiarul/titularul proiectului
examinarea locului.
Întrunirea CAT şi notificarea

Decizia privind clasificarea proiectului adoptată de către titularului asupra deciziei
Colectivul de Analiză Tehnică în conformitate cu Faza de CAT referitoare la
clasificare (în decurs de nu mai mult de 30 de zile clasificarea proiectului (în
lucrătoare de la primirea aplicaŃiilor) termen de nu mai mult de 15
zile de la adoptarea deciziei)
AnunŃul public în presă privind decizia adoptată

referitoare la etapa de clasificare şi afişarea pe propria AnunŃ public.
pagină de internet (Anexa II 4 a OM 860/2002 –
Afişarea anunŃului public pe
responsabilitatea APM/ARPM)
propria pagină de internet.
Afişarea de către beneficiarii proiectului pe propria pagină
DATA / Entitate
Relevantă
de internet, la sediul Primăriei, Consiliului JudeŃean şi alte
locuri publice a anunŃului public privind decizia adoptată
în faza de clasificare (publicul informat poate înainta
APM/ARPM propuneri justificate, în decurs de 10 zile
lucrătoare)
Faza de evaluare a definirii obiectivului (în termen de nu

Notificare referitoare la
mai mult de 20 de zile lucrătoare de la comunicarea
decizia CAT.
deciziei finale referitoare la clasificarea proiectului)
Înaintarea la APM/ARPM a
Raport privind Studiul Evaluării impactului asupra Raportului privind Studiul
mediului, rezumat non-tehnic Evaluării impactului asupra
mediului.
AnunŃ privind dezbaterea publică

(cu cel puŃin 30 de zile lucrătoare înaintea dezbaterii
publice) Afişarea anunŃului public
Afişarea anunŃului privind dezbaterea publică de către privind dezbaterea publică şi
beneficiarii proiectului pe propria pagină de internet, la afişarea pe propria pagină de

sediul Primăriei, Consiliului JudeŃean şi alte locuri publice internet de către APM/ARPM
(cu cel puŃin 30 de zile lucrătoare înaintea dezbaterii

publice)
Protocol al dezbaterii publice,

însoŃit de lista participanŃilor
Protocol al dezbaterii publice, însoŃit de lista participanŃilor cu nume, semnătura şi
capacitatea în care au
participat.
Formularul cu observaŃiile publicului pe timpul dezbaterii Formularul cu observaŃiile

publice ( Anexa IV. 1 din OM 860/2002) publicului.
Evaluarea de către titular a

Evaluarea observaŃiilor justificate primite din partea
observaŃiilor justificate din
publicului şi soluŃionarea acestora (Anexa IV. 2 din OM
partea publicului şi
860/2002)
soluŃionarea problemelor.
Protocol al reuniunii CAP de analiză a calităŃii Raportului Protocolul întocmit după

de Evaluare a impactului asupra mediului – Faza de examinarea Raportului de
analiză a Raportului de evaluare a impactului asupra Evaluarea a impactului
mediului asupra mediului înconjurător.
DATA / Entitate
Relevantă
Decizia însoŃită de motivele
şi condiŃiile emiterii,
Decizia finală de acordare/respingere a Acordului de
descrierea măsurilor de
Dezvoltare (în termen de aproximativ 40 de zile de la
prevenire, reducere şi
transmiterea evaluării de către titular a observaŃiilor
eliminare a posibilelor efecte
justificate din partea publicului)
adverse asupra mediului (Art.
46 din OM 860/2002)
AnunŃ public referitor la decizia de acordare/respingere a

Acordului de Dezvoltare, publicat în presă şi afişat pe
propria pagină de internet – responsabilitatea APM/ARPM
(în termen de cel mult 15 zile de la adoptarea deciziei
finale de emitere a cererii de acordarea a Acordului de
AnunŃ public
Dezvoltare)
Afişare anunŃ public pe
Afişarea pe propria pagină de internet a beneficiarului, la
propria pagină de internet
sediul Primăriei, al Consiliului JudeŃean şi al altor instituŃii
publice a anunŃului public privind decizia de emitere a
Acordului de Dezvoltare. (în termen de nu mai mult de 10
zile lucrătoare de la primirea deciziei finale privind
emiterea Acordului de Dezvoltare)
Emiterea Acordului de Dezvoltare de către APM/ARPM

(în termen de nu mai mult de 20 de zile lucrătoare de la Data emiterii Acordului de
anunŃul public şi în lipsa oricăror observaŃii primite din Dezvoltare.
partea publicului)
Tabel 11.4-1: Plan de acŃiune

*
MASTER PLAN BACAU COUNTY ANNEXES
CHAPTER 12
Annexes
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Page i
ILF/I W:\prA8\A895_Prahova_mit_HYDRO\3_Documents\3.2_Deliverables_to_Client\Masterplan\bacau\final\reports\bc_chapter12_rev1.doc
TABLE OF CONTENTS
12.1 Annex A: Sources of Information, Available Data and Documents Consulted 12-1
12.1.1 Annex A1: Documents 12-2
12.1.2 Annex A2: Official letters 12-3
12.1.3 Annex A3: Correction Protocol 12-4
12.1.4 Annex A5: Questionnaires 12-5
12.1.4.1 Annex A 5.1: Main Questionnaire 12-6
12.1.4.2 Annex A 5.2: River Basin Questionnaire 12-7
12.1.4.3 Annex A 5.3: Simplified Questionnaire 12-8
12.1.4.4 Annex A 5.4: Industrial Wastewater Questionnaire 12-9
12.1.5 Annex A6: Overview of collected data (WS and WW) 12-10
12.2 Annex B: Environmental Documentation 12-11

12.2.1 Annex B5: Inventory of Industrial WW 12-12
12.3 Annex C: Technical Documentation 12-13

12.3.1 Annex C1: Core Information 12-14
12.3.1.1 Annex C1.1: Annex 1 according to MESD Template 12-15
12.3.1.5 Annex C1.5: Selected Parameters 12-19
12.3.1.6 Annex C1.6: Justification Table 12-20
12.3.1.7 Annex C1.7: Priority Investment Lists 12-21
12.3.1.8 Annex C1.9: Situation WW Collection and Treatment 12-22
12.3.2 Annex C2: Water Supply 12-23
12.3.2.1 Annex C2.1: Summary of existing infrastructure 12-24
12.3.2.2 Annex C2.2: Distributed water quality 12-25
12.3.2.3 Annex C2.3: Quality Demands Surface Water 12-26
12.3.3 Annex C3: Wastewater Treatment 12-27
12.3.3.1 Annex C3.1: Wastewater Treatment Technologies 12-28
12.3.3.2 Annex C3.2 Rough Design of WWTP 12-29
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g e ii
12.3.4 Annex C4: County Strategy 12-30

12.3.4.1 Annex C4.1: Investment Cost Table WS including detailed calculation sheets 12-31
12.3.4.2 Annex C4.2: Cost Tables / Option Analysis WW Agglomerations 12-32
12.3.4.3 Annex C4.3: Ranking WS 12-33
12.3.5 Annex C5: Measurement Campaign 12-34
12.3.5.1 Annex C5.1: Measurements on Water Distribution Networks 12-35
12.3.6 Annex C6: Design Criteria 12-36
12.3.6.1 Annex C6.1: Specific Water Demand 12-37
12.3.6.2 Annex C6.2: Water Demands 12-38
12.4 Annex D: Analysis 12-39

12.4.1 Annex D1: Costs 12-40
12.4.1.1 Annex D1.1: Unit Costs WS 12-41
12.4.1.2 Annex D1.2: Unit Costs WW 12-42
12.4.1.3 Annex D1.3: O&M Costs WW 12-43
12.4.2 Annex D2: Financial / Economic Analysis 12-44
12.4.2.1 Annex D2.1: Extracts 1 from the Financial Model/ Financial Analysis 12-45
12.4.2.2 Annex D2.2: Extracts 2 from the Financial Model/ Macro-Affordability 12-46
12.4.3 Annex D3: Project Components Water Supply 12-47
12.4.3.1 Annex D3.1: Priority Project List 12-48
12.4.3.2 Annex D3.2: Implementation Schedule 12-49
12.4.3.3 Annex D3.3: Gant Chart 12-50
12.4.4 Annex D4: Project Components Waste Water 12-51
12.4.4.1 Annex D4.1: WW Agglomeration Description 12-52
12.4.4.2 Annex D4.2: Implementation Schedule 12-53
12.4.4.3 Annex D4.3: Gant Chart 12-54
12.4.4.4 Annex D4.4: Wastewater investments-others and rural areas 12-55
12.5 Annex E: Maps 12-56

12.5.1 Annex E1: Water Supply Maps 12-57
12.5.2 Annex E2: Waste Water Maps 12-58
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g e iii
12.1 Annex A: Sources of Information, Available Data and

Documents Consulted
12.1.1 Annex A1: Documents
Lumassegger, Michael
Von: Haibach, Wolfgang

Gesendet: Mittwoch, 09. April 2008 08:09
An: Cristina BADICA
Cc: Jürg Bach; michael.lumassegger@ibk.ilf.com; 'joel.baret@ibk.ilf.com'; ju@hydro-ingenieure.de
Betreff: AW: priority investment list
Von: Cristina BADICA [mailto:cristina.badica@mmediu.ro]

Gesendet: Dienstag, 8. April 2008 21:14
An: Haibach, Wolfgang; Anders Lund Nielsen; Peter Nesteruk; tahal@tahal.com; bmpayne@attglobal.net
Cc: venera.vlad@mmediu.ro; rodica.barbu@mmediu.ro; 'marinela manea'; laura.constandache@mmediu.ro; 'Ana Culic';
laura.nena@mmediu.ro
Betreff: priority investment list
Dear all,
Following the latest evaluations of the MP status, we would like to highlight that when establishing the priority list of investments
the institutional criteria shouldn’t be considered. The Master Plan represents the county strategy for developing the
water/wastewater infrastructure that should be available for each local authority. In this case, no matter if they opt or not to join
ADI, the priorities should be visible for all decision-makers, as a result of assessing the most stringent needs.
Of course, these institutional problems should be visible in the Master Plans so that MESD can take all necessary measures to
ensure that the local authorities will comply with EU standards.
Regards,
Cristina BADICA
Head of Projects Preparation and Coordination Unit
Managing Authority for SOP Environment
Ministry of Environment and Sustainable Development
Justitiei Street 59-61, CP 040117, Bucharest
Phone: 316 67 00
Fax: 316 07 78
Mobile: 0766 43 73 90
16.07.2008
12.1.2 Annex A2: Official letters
12.1.3 Annex A3: Correction Protocol
Annex A3
Correction Protocol for Master Plan
TA Number: ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-02

Task: Master Plan for BACAU County
Overall Documentation To be fill in by the Consultant

Request Subject Addition/Correction Chapter
Comments (if case)
Number Chapter/Page Requested /Page
General Please provide the updated Included Annexes C1
comment Implementation Plan for Bacau Especially
County, presented in the Accession C1.9
Treaty with all the agglomerations
above 2000 p. e.
Indicate also the number of
agglomerations below 2000 p.e.
Please give the source of information Included partly, usual local
presented in tables and present legend operator is source of technical
for each map. information
VOLUME I - Report To be fill in by the Consultant

Comments (if case)
1. M 0– Executive Water supply Included Page 3
Summary/ Basic information such as: total
existing water network (km),
page 3 number of the existing DWTP (no.
and locality), average connection
rate (%), water quality (main
parameters which are not compliant
with the standard requirements) are
missing.
Please include this information.
2. M 0– Executive Waste water collection and Included Page 5
Summary/ treatment
No information is presented with
page 3, 4 reference to the following: total
existing wastewater network (km),
average connection rate (%),
average infiltration rate (%), septic
tanks.
Please include this information.
3. J 0/4 Sludge disposal Agreed
As in the case of other localities, it
is stated that there is no information
available on sludge quantity and
quality. However, not later than the
feasibility study, sound option
analysis should compare the
possible options. The situation in
ANNEX A3 – CORRECTION PROTOCOL
Comments (if case)
Romania, characterised by
important land availability and
affordability constrains, clearly
advocates for agriculture reuse,
whenever possible with respect to
the expected quality of sludge and
the availability of agricultural lands
in the neighbourhood, identified as
compatible following, in particular,
preliminary sample of quality tests.
In this respect, this analysis should
first investigate the future quantity
and quality of sludge, investigating
in this respect the quality of
industrial discharge, explore the
availability of appropriate
agricultural surfaces and then
compares the agriculture reuse
solution, if proved feasible, with
alternative options : landfill
dumping, composting or
incineration, having regard their
respective financial and economic
net present values.
4. M 0 – Executive Please explain the percentage of 25 % losses comprise 10 %
Summary/ 25% of losses (used for water for apparent losses
demand projections) and the (unauthorized consumption +
page 5,6 percentage of 30% of water flow (as metering inaccuracy) and 15
infiltrations). % real losses, values are on
safe side for new systems.
5. M 0 – Executive Definition of agglomeration Included Page 9
Summary/ There is stated that “60
agglomerations/clustered
page 8 agglomerations have been
identified”. Please clarify the
following:
- the number of localities in
Iasi county
- the total number of
identified clusters
- the total number of
identified agglomerations
(divided also in
agglomerations <2000,
between 2000 – 10 000
and > 10 000 P.E.)
6. M 0 – Executive Section Option Analysis Included Page 9-10
Summary/ This chapter is too general. Please
include concrete information.
page 8-9
7. M 0 – Executive Section County strategy Partly included, strategy Page 10-
Summary/ County strategy is presented in is partly similar in all 11
general terms, is pure theoretical.
page 9-11 Rather than describe some national counties
objectives, focus on county-specific
bc_annex_A3_e_correction protocol.doc Page 2 of 14

Comments (if case)
data.
8. M 0 – Executive Section Long term investment plan Included Page 13
Summary/ The information regarding the
necessary investment amount is not
page 11 clear presented.
Please give clear information about
the following:
- the investment amount
necessary for the entire
county (for water sector,
for waste water and total)
- the investment amount
necessary for the entire
county by 2015 (for water
sector, for waste water and
total)
- the total water and waste
water network to be
rehabilitated, additional
water and waste water
network to be extended
- the no. of DWTP and
WWTP to be
rehabilitated/constructed.
9. M 0 – Executive Present brief information regarding Included Page 15-
Summary/ the results of Financial and 17
Economic Analysis, including
page 12-14 Macro-affordability.
10. M 0 – Executive Section Priority infrastructure Included Page 14
Summary/ Investments
page 14 We consider that this chapter
should follow the chapter Long
term investment plan.
We consider appropriate to include

information regarding the estimated
investment amount to be finance
through CF (for water sector, for
waste water and total) as well the
no. of population/P.E. that will
benefit through this project.
Please also briefly present the

See county strategy Annex
criteria used for the selection and chapter 0 C1.4
prioritization of the investments.
11. M 1 Please provide information ISPA projects of cities are
regarding the other described in chapter 2,
ongoing/planned relevant ongoing projects in
programmes/projects in the communes can be seen in
water/wastewater sector, for Iasi annex C2.1. Other
County (eg SAPARD, Phare). information was not
provided.

Comments (if case)
12. IB 2.1. Abstract Please, present the methodology for Included 2-1…2-5
data collection and some relevant
information on industrial trends,
water consumption.
13. IB 2.2. Project Please insert general information on Information is included in
area main economic activity fields and chapter 2.5 Socio economic
GDP/capita. assessment
14. M 2.1/page 2-1, Chapter 2 (Analysis of the current Corrections included 2-1…2-5
2-2, 2-3 situation) is too general. Please
include concrete information and
explain how the water and
wastewater systems are working.
Also the Operation and
Maintenance Performance chapters
are not consistent.
Industrial wastewater
Please add conclusions regarding
the mentioned Annex B. 5. , as a
synthesis of the situation identified
in the respective annex
15. IB 2.3. Natural Please add in the list of SCIs the Included 2-12
features, following one - ROSCI0208 Putna-
Vrancea: Mănăstirea Caşin (1%).
section
2.3.1.6.
16. IB 2.3 Natural Indicate the source of information Included 2-10
features for data included in tables 2.3-3,
2.3-4, page 2-9
17. IB Chapter 2 Institutional and legal framework Included 2-61….
Section 2-62
Please make reference to
2.6.1.4 and Emergency Governmental
2.6.1.5, pages Ordinance no 13/2008.
2-58 and 2-59
Please add updated information on
regionalization process – setting up
of the Intercommunity
Development Association and
regional operator.
18. IB Chapter 2, Please modify the paragraph “While Included 2-73….
section 2.6.4 the City of Slanic Moldova and the 2-75
communes of Stefan Cel Mare,
Rosiori, and Tamasi are not
members of the ADIB...” with
updated information (according to
data sent by the Bacau CC,
commune Stefan cel Mare and
Slanic-Moldova town are part of the
ADIB ).
As well, add references to S.C. Apa
Serv S.A. Bacau
Please present key deficiencies and
recommendations for improvement
of operators’ performances

Comments (if case)
19. IB Section 2.6.5 Current tariffs Included 2-87
Please add information of tariffs
applied by S.C. Apa Serv. S.A. and
other water management services in
the county.
20. M, 2.7.2.3./page Quality of surface water Original tables from 2-91
IB, B 2-87 We consider necessary that all the different sources were
tables which present various
information about the water quality,
not changed, the new
should also include a column with annex C2.3 shows
the maximum values required values for
required/admissible (e.g. Table 2.7 - surface water.
4). Conclusions are
Following each table a conclusion
should be drawn (maximum 3 included in texts of MP
phrases). near to the tables.
As well, make reference to water

deficit areas.
The statement according to which

“In general, the number and quality
of raw water data of the various raw Provided data are shown
water sources is poor” is not in MP, for FS more
justified. Siret Water Directorate detailed data and
made available to the consultant all
necessary data regarding the
analyses according EC
monitored surface and regulation are in
groundwaters. collection phase now.
21. IB 2.8.Water Please present the main pollution Included in table 2.8-2,
pollution sources, volume of waste waters more details will be
(on categories of economic
Section 2.8.1 activities.
given in FS
A list of main polluters should be
also included.
22. B 2.8.2.1/ page Table 2.8.2 List of biggest polluters Included 2-103
2-99
SC Acvaterm SA Rm Sarat should
be excluded from the list, having in
view that it does not represent a
pollution source on the territory of
Bacau county.
23. M, IB 2.8.3./page 2- Sludge management and disposal A detailed sludge

100 management and disposal
This section is too general. Please analysis will be presented
revise accordingly. during Feasibility Study.
24. B 2.8.3/ page Sludge management and disposal Agreed
2-100
The statement according to which
“During its site visits, the
consultant…….the setteled sludge
of the treatment plant had been
discharged directly into the

Comments (if case)
receiving water body” is not
justified and should be excluded
from the text.
Siret Water Directorate carries out

thematic controls on which
occasion sludge drying bed are
monitored from technical and
legislative compliance point of
view.
25. M, IB 2.9.1./2-116 Current water consumption Metering systems and critical 2.10
Please provide information aspects are described in
regarding metering system in the chapter 2.10 for main cities,
agglomerations, the breakdown on the breakdown on consumer
3.4
consumers’ categories, critical categories was done in
aspects, etc. chapter 3.4. The 2 cities
All information presented refers to performed metering
Bacau and Onesti. campaign including also rural
types.
26. IB 2.10.1 Water Add information related to the MP includes general
supply energy efficiency of water supply information, FS will give
system, maintenance practices, details. High losses are given
infrastructure leakage detection methods, etc. in all cities and no loss
The compliance of the existing reduction programs were
infrastructure is not specified. found.
27. M 2.10.1.2.5/2- Distribution network Included, see detailsheet
137 Please include all the other relevant in annex C4.1, point 1.5.
information received from the Final
Beneficiary on this aspect and make More details will be
recommendations. provided in FS
28. M 2.10.1.2.6/2- Water Balance
138 According to ToRs (chapter
4.2.2.bullets no 7 and 8) the
following data should be included in Table 3.4-2 on page 3-
the Master Plan:
26 shows the specific
• Assessment of specific leakage losses, a more detailed
rate and breakdown of leakage breakdown as
into main components;
estimation of unavoidable performed in table 2.10-
losses; 2 is not possible with
the available data.
• Calculation of a refined water
balance, with a breakdown of
system input into authorised Critical problems and
consumption (billed and bottlenecks are also
unbilled), and water losses, shown in chapters 2.11
comprising apparent losses and 2.12, an urgent
(unauthorised consumption,
metering inaccuracies) and real losses detection and
losses (leakages in different reduction program is
parts of the network). recommended
• Based on hydraulic assessments
(i.e. field measurement) of
flows and pressure in the
primary distribution system,

Comments (if case)
summarize and evaluate
interplay of major system
components (transmission,
pumping, storage, distribution
(pressure zoning) and detect
critical problems and
bottlenecks; what investigations
and investments are
recommended to assure the
sustainability of the measure in
reducing operational costs?
Please indicate where this
information can be found.
29. M, IB 2.10.2/2-153 Wastewater infrastructure Due to the fact that the
Please include all the information Masterplan approach is
required by the ToRs (chapter 2.2. –
waste water infrastructure) such as:
more general and
energy efficiency of the existing regarding the
installations, lab results, state of complexity, these
repairs, maintenance practices, subjects will be
hydraulic assessment, elaborated for the
infiltration/inflow, measurement of
flow, recomandation for some
defined priority projects
components, field checks of within the FS Stage.
infiltration into sewer, maps with
existing situation, what
investigations are recommended to
assure the sustainability of the
measure in reducing operational
costs? etc.
30. B 2.10.2.6/ page Comanesti Included 2-160
2-156
“SC Comunal Service SA
Comanesti”” should be replaced
with “SC Uzina Termica SA
Comanesti”
31. B 2.11/ page 2- Sufficiency of data Included 2-168
164
Statement according to which
“feedback of Apele Romane partly
not occurred” is not justified. Siret
Water Directorate made available
all necessary data.
32. M 3.4.1./page 3- Domestic demand Included 3-22
23 Please add a table summarising the
domestic demand for the main
agglomerations.
33. M 3.5.3/page 3- Infiltration The infiltration value is
30 Please explain how the value of general and based on
30% as additional infiltration water experience. It will be verified
flow has been calculated. during FS Stage.
34. M 3.5.4/page 3- Storm water The value of 20%
30 Please explain how the value of rehabilitation includes in
20% of the existing network (that general hydraulic
has to be replaced) has been rehabilitation and related

Comments (if case)
calculated. replacement measures in
order to increase the
connection rate from a
technical point of view.
The value will be verified
during FS stage.
35. M 3.6./page 3-54 It is not clear if the current sources Sources are sufficient,
for the future water demand are see table 2.7-6 on page
sufficient. If not, an analysis of the
potential sources is necessary.
2-90
36. M Chapter 4 – Details on objectives, strategy and Included, please see also 4-2
general investment phasing at Bacau county chapter 6 “County
level should be presented.
comments Strategy”
37. J 4.4.3/page 4-9 Sludge Disposal A detailed sludge
As in the case of other localities, it disposal strategy will be
is stated that there is no information
available on sludge quantity and prepared at FS Stage.
quality. However, not later than the
feasibility study, sound option
analysis should compare the
possible options. The situation in
Romania,
characterized by important land
availability and affordability
constrains, clearly advocates for
agriculture reuse, whenever
possible with respect to the
expected quality of sludge and the
availability of agricultural lands in
the neighborhood, identified as
compatible following, in particular,
preliminary sample of quality tests.
In this respect, this analysis should
first investigate the future quantity
and quality of sludge, investigating
in this respect the quality of
industrial discharge, explore the
availability of appropriate
agricultural surfaces and then
compares the agriculture reuse
solution, if proved feasible, with
alternative options : landfill
dumping, composting or
incineration, having regard their
respective financial and economic
net present values.
38. M, 5.3/page 5-13 Option analysis for waste water Included 5-14 ….
IB, B and Please describe in detail the 5-18
methodology for identification of
followings agglomerations (economic and
financial efficiency, distance
between different settlements and
reason for which they have not been
considered within the same

Comments (if case)
agglomeration) and their clustering.
It is not enough to provide just a
pure example specific for other
county, namely Iasi. Please include
concrete analysis for localities in
Bacau county. Please also take into
account the correlation between
discharged water flows and capacity
of pumping stations.
39. M, B 5.3.4/page 5- Summary of the selected options Included 5-20 ….
19 and (Clusters) 5-26
The table presented should also
followings refer to clusters (which are the
agglomerations they include?).
Solont locality us included both in
Slanic Moldova and Pustiana
agglomerations. Please revise
accordingly.
As well, the consultant must
provide a text, as a conclusion of
the selected options.
40. M 5.4.1.4./page Please provide information Included, see page 5-29 5-32
5-27 regarding the calculation of the unit and annex D1.1
costs. Please also present the
information source.
41. IB Chapter 6 The county strategy should also Included 6-1 …6-8
Section 6.2 - include the prioritization of
agglomerations depending on
General certain criteria, such as: cost-
strategy efficiency, physical status of
infrastructure, health risks,
environmental risks.
You should also present the
selected technical options (for
instance, type of WWTP comparing
to the size of the agglomeration)
42. M 7.5.2/page 7- Unit costs for water supply system Please see 40. 7-7
5, 7-6 The above remarks are applicable
for the table 7.5. – 1.
43. M 7.12.5./page Personnel A description of the 7-18 ….
7-18 Please detail this chapter and make necessary steps and 7-19
clear recommendations. procedures how to reduce
personnel is included.
However, a detailed
recommendation will be
presented in the FS.
44. M 10 Priority infrastructure investment Included 10.2.2
programme 10-3..10-9
A summary table should clearly
link compliance requirements with
proposed investments.
45. M 10 Present an aggregated phased Chapter 10 deals only with
investment plan in the report (not priority investments (phase
only in annexes). 1), chapter 6.3.1 describes
phased investments.

Comments (if case)
46. M 10/table Section - Waste water measures in Included 10.2.2
10.2.2.1./page priority agglomerations 10-3..10-9
10-2 and Agglomeration Bacau – 40.4 km of
followings sewerage network are proposed to
be rehabilitated. There is no
justification in this respect.
Moreover, there is no information
about the need for extension of
WW network – number of
kilometres.
Agglomeration Onesti –
rehabilitation of 36 km of the
existing WW network is proposed –
Please justify the need for this
investment.
Agglomeration Comanesti –
extension of 98.6 km of WW
network is proposed - Please justify
the need for this investment.
Agglomeration Darmanesti –
extension of 60.4 km of WW
network is proposed - Please justify
the need for this investment.
Water Supply table
Please also present a similar table included
for water supply.
47. M 10/page 10-7 Section 10.2.2.2 – Water Supply Within finalisation procedure 10-9
and Measures in Priority quantity was reduced to 22
agglomerations and areas km, the rehabilitation of the
followings aged AC pipes is necessary
In Bacau rehabilitation works for 36 due to the existing partly bad
km of WS network are proposed. quality in network and high
Please, present a strong justification losses
in this respect.
A table similar to that for WW Please see 46.

investments should be presented for
WS investments.
48. M 11.4 /11-9 and Action Plan The Action plan has 11-10 …
followings Please add information regarding now been adopted 11-11
the other ToRs requirements
(Procurement Strategy, preparation according to the
of TD, etc). Please insert timing for agreements reached
all the activities (tasks).

VOLUME II a – Annexes A -
To be fill in by the Consultant
C
Request Subject Addition/Correction Chapte
Comments (if case)
Number Chapter/Page Requested r /Page
49. M Annex C 1.2. - Long term investment plan (waste The long term
Annex 2, water) investmentplan has been
developed according the
C 1.3 - Annex Please justify the reason for guidelines presented at the
3.1. WW presenting some of the investments programming meeting,
in the priority agglomerations March 2008 in Bucharest, by
(Bacau, Moinesti, Onesti, the MESD and Mr. Fritz
Comanesti, Buhusi and Tg. Ocna) HOLZMANN. Especially in
in Phase 2 and 3, taking into clustererd agglomerations the
account that all these priority phasing of investments was
agglomerations must to comply necessary according to
with the EC requirements at the limited budgets. In addition
end of Phase 1 (see Implementation the consultant is emphasising
Plan for Bacau county). the technical point of view of
phasing of the investments in
Please fill in the table with all order to keep the integrity of
information required, for all the technical solutions
agglomeration identified (not
clusters): In agglomerations > 10,000
- proposed source of financing p.e. there are no investments
- investments/reinvestments postponed to Phases 2 and 3.
cost for water supply (in the Please refer to updated
same table filled in for waste Annex C1.3 and respective
water) Cost Tables in Annex C4.2.
Long term investment plan (water)
The information provided in this table
should be integrated in the above Please refer to new annex
mentioned one. Please also don’t use C1-3. Also in priority
codes, but names of the agglomerations investments
localities/agglomeration. are necessary in later phases,
especially rehabilitations.
50. M Annex C 1.4, The total amount for this project New agreed annex C1.4
part a (including contingencies, includes reduced
equipment, TA, supervision, etc) is
too high – 238 million euro. Please
figures.
revise accordingly!!!. Please take
into account that rehabilitation of
distribution/sewage networks does not
represent a first priority.
Rehabilitation works may be done
only under very strict conditions and
only in very critical areas. In
principle, network rehabilitation must
be realized gradually, with local
authorities’ or regional operator’s
funds. As well, please make sure that
all agglomerations with a
compliance deadline until 2015 are
included in the Long Term
Investment Plan, Phase 1, regardless
the source of financing.

VOLUME II a – Annexes A -
C
Comments (if case)
51. M Annex C1 3b - Please mention the source of Included in new annex
WS financing for all the investment C1.3
proposed in Phase I (2007-2015).
The investments should be presented
per agglomerations, not per clusters.
52. IB Annex C 2.1.1 You should add information related to Included in longterm
investment contracted during May – investment tables.
July 2008 under the National Rural
Development Plan – Measure 3.2.2 :
• Buhoci : water supply and waste
water system
• Traian commune: extension of
water supply network, sewage
network and WWTP
• Valea Seaca commune: sewage
system
53. M Annex C3-1 WW Treatment Technologies The annex is describing the

Please explain how the document is different treatment
linked to Bacau project. technologies in a general
way. Any specific solutions
for the priority projects will
be developed within FS
Stage.
VOLUME II b – Annexes D
-E
Comments (if case)
54. M Wastewater There is still not clear if the table The updated table on the
agglomeration presented on the map refers to map refers to
agglomerations (as has been
Bacau County request) or clusters? Comparing the
agglomerations.
Map information presented in the table
with the map we understand that in
the column called “Agglomeration
Name” are in fact all the clusters
plus some agglomerations. Please
correct accordingly (for reference
please see annex 2).
Please also explain how the P.E. for Please see Chapter 5, 5-8
Bacau county has been calculated. 5.2.2.2
Please also highlight better the
agglomerations on the map. Use, for
instance, full colours, not hatches. Included
The limit of each agglomeration
must be also very clear.
Please, present justifications for

each grouping of settlements within
-E
Comments (if case)
an agglomeration – why some
settlements, though very close, were
not included in an agglomeration or
why some clusters are situated very
close to each other, the limit
between them being almost
invisible. For instance: According to aerial
- limit between clusters Ghimes, photographs the
Palanca and Agas;
- limit between clusters Oituz, Targu
distance between
Trotus and Targu Ocna; agglomerations Ghimes,
- why agglomeration Gheorghe Doja Palanca and Agas is too
has not been included in cluster big to justify clustering.
Cleja, even if it’s situated very close A gravity connection of
to agglomeration Cleja within the
cluster, etc; - see also Annex D 4.1
all settlements in the
page 80. narrow river valley is
difficult.
- Some of the agglomerations on
the map are not identified – see, Oituz and Targu Trotus
for example, Nicolae Balcescu
cluster, formed of 2 agglomerations can not be connected
– Nicolae Balcescu and Galbeni; due to topographical
- Agglomeration Traian is part of reasons.
Bijghir cluster, it appears on the
map, but is not named; The distance of 2.2 km
- Agglomeration Garlenii de Sus is
part of Garleni cluster, but it’s
and topographical
identified on the map; constraints do not justify
- agglomeration Buda, part of a connection of Targu
Buhusi cluster, is not identified on Ocna and Targu Trotus.
the map;
- agglomeration Brusturoasa (cluster
Palanca) – not identified on the Agglo Georghe Doja is
map; now included in Cleja
- agglomeration Floresti (cluster Cluster.
Caiuti) – not identified on the map;
- agglomeration Balca (cluster Names of
Cotofanesti) – not identified on the
map;
agglomerations are now
- agglomeration Frumuselu (cluster depicted on updated
Glavanesti) – not identified on the map.
map;
- agglomeration Poiana (cluster
Luncani) – not identified on the
map;
- agglomeration Tamasi (cluster
Tamasi) – not identified on the map;
- agglomeration Satu-Nou (cluster
Colonesti) – not identified on the
map;
- agglomeration Bazga (cluster
Bazga) – not identified on the map;
- agglomeration Cornet (cluster

-E
Comments (if case)
Bucsesti) – not identified on the
map; the limits of the cluster are not
visible on the map;
- the limits of Poduri cluster (formed
of 3 agglomerations) are not visible
on the map;
55. M Annex D1.1 WS unit costs Included

Please provide information
regarding the calculation of the unit
costs. Please also give the source of
this information.
56. M Annex D 1.2 WW unit costs Included, at Master Plan
Please provide information Stage the consultant took in
regarding the calculation of the unit into account areas and
costs (Table 1-1). Please also give localities of Neamt County
the source of this information. which are representing an
average size for all counties
regarding their extent and
density.
57. M Annex D 4.1, Option analysis for WW The WWTP shall be
page 65-66 For Frumoasa agglomeration (or built close to Haineala.
cluster?) – option 2 (which was
chosen by the consultant as being
the most cost-efficient), the picture
at page 65 shows that the WWTP
will be built at Haineala, while in
the text another location is
mentioned – Balcani. Please clarify!
58. M Annex D 4.1, Option analysis for WW Faraoani is not a cluster but
page 83 and map Faraoani cluster has no limits. an agglomeration, due to
Please clarify! distance of localities. For this
reason no cluster limits are
included.
59. M Annex D 4.1, Option analysis for WW The distance of Valea
page 69 Sascut agglomeration – why Valea Nacului to Sascut sat is more
Nacului has not been included in than 200 m and the
the cluster, even if it has less than population density is very
2,000 pe? low, hence not sufficiently
concentrated, for this reason
Valea Nacului is not included
in the cluster..
60. M Annex D 4.1, Agglomeration Satu Nou seems to The name Satu Nou for a
page s166 and be included in 2 different clusters – locality exists 3 times in
Colonesti and Lipova. Please Bacau County: Targu Trotus
172 clarify! Anyway, this agglomeration cluster, Lipova cluster and
is not identified on the map. Colonesti cluster.
Legend:
M – Ministry
IB – Intermediate Body
B – Beneficiary (Water Company)
J - JASPERS
12.1.4 Annex A5: Questionnaires
12.1.4.1 Annex A 5.1: Main Questionnaire
Annex A.5.1. Main questionnaire
Questionnaire Water Supply System [Date of interview] [Contact Person]

[Name of Commune] Date of information
Data to be provided ID No. GIS Source of information provided to Consultant Remarks
Community
0. General Information
No. of residents
No. of houses
No. of families
size of community in ha
No.of waterborne deseases:
Cholera
1990- 1995
1996- 2000
2001- 2005
2006
Typhoid fever
1990- 1995
1996- 2000
2001- 2005
2006
Bloody diarrhorea
1990- 1995
1996- 2000
2001- 2005
2006
Available Drawings of the System (digital/analogue)
1.Water Supply
1.1 Water Source
Name of Water Source
Surface Water
wells/ ground water
Other specify source
In case of wells: Operating Agency
In case of wells: Owner of wells
In case of wells: No. of wells
in case of wells: depth of wells
in case of wells: wells' operational status
Quality of source water: NH4 (mg/l)
Quality of source water: NO3 (mg/l)
Coli Total
Ecoli count
Suitable for drinking water Y/N
\\Atibksfl135\wasserbau\prA8\A895_Prahova_mit_HYDRO\3_Documents\3.2_Deliverables_to_Client\Masterplan\prahova\Annexes\Questionnaires\Main-questionnaire-template.xls Page 1 of 9

1.2 Water treatment
Name of WTP
Name of Operating Agency
Owner of WTP
Year of Construction
description of treatment
process
design capaciy (m³/d)
current capacity m³/d
are quantities measured Y/N
describe operational state of WTP
1.3 Distributed Water Quality
Quality of source water: NH4 (mg/l)
Quality of source water: NO3 (mg/l)
Total coliforms count
Ecoli count
Residual Chlorine(mg/l)
Complying with portable water standard Y/N
1.4 Transmission Line
Owner of TL
Year of construction
outer diameter (mm)
length (m)
pipe material
describe operational status
1.5 Pumping stations
Name of PS
Owner of PS
design capaciy (m³/d)
current capacity m³/d
describe operational state of PS
1.6 Reservoirs
Name of reservoir
Owner of Reservoir
Volume of reservoir (m³)
Reservoir type: Concrete structure Y/N
Reservoir type: elevated steel structure Y/N
desrcibe operational status

1.7 Monitoring System
Flow Measurement Stations
Water Quality Measurement Stations
monitored parameters
existing SCADA-System please provide available drawings
1.8 Distribution Network
Owner of Distribution Network
total length of network pipes (m) service lines for house connections not to be included
length of ductile iron network pipes (m)
length of HDPE network pipes (m)
length of GMS network pipes (m)
length of PVC network pipes (m)
length of black steel network pipes (m)
length of Asbestos Cement network pipes (m)
length of other material network pipes (m) specify which material
No. of house connections
No. of domestic consumers
No. of stand pipes
No. of industrial/ commercial consumers
Number of population connected to
distribution network
coverage of consumption metering (%)
1.9 Service level
Supply time/ day (h/d)
pressure level (bar)
1.10 Tariff structure
Provide details of tariff structure Water supply only, distinguish between water supply fees
and costs for consumers and fees for wastewater disposal
Annex A.5.1. Main Questionnaire
Wastewater Systems Questionnaire
General Information:
Source of information:
Date of information:
Municipality: Master System ID (GIS):
1. Wastewater Treatment Plant Component ID (GIS) Owner Operator Source of information Date of information
population (inhabitants) p.
population connected p.
population equivalent p.e.
inflow, sum (dry) m³/a
inflow, m (dry) m³/d
max. (stormwater) m³/d
BOD5 kg/d
COD kg/d
NH4-N kg/d
PO4 kg/d
mechanical treatment
Screen screen width mm
sand- and grease trap cross-section m²
settling tank surface m²
or volume m³
primary sedimentation basin surface m²
volume m³
biological treatment
activated sludge basin volume m³
specific load kg BSB5 / kg SS
sedimentation basin surface m²
volume m³
tertiary treatment
nitrogen removal nitrification m³
denitrification m³
phosphorus elimination biological m³
dosed substance
dosage kg/m³
sludge treatment
stabilization aeration tank m³
digesting digester volume m³
agricultural utilization quantity t/a solid matter
others
Outlet effluent
BOD5 mg/l
COD mg/l
NH4-N mg/l
PO4 mg/l
maintenance
operating company:
employees wwtp num
budget €/a
costs
overall costs €/a
personal costs €/a
maintenance costs €/a
financial costs €/a
- capital costs
- capital allowance
for the citizen wwt-fee €/m³
2. Industrial Wastewater System ID (GIS) Owner Operator Source of information Date of information
- agro-/food-industries population equivalent p.e.

(biodegradable waste) inflow, sum (dry) m³/a
max (stormwater) m³/d
BOD5 kg/d
COD kg/d
NH4-N kg/d
PO4 kg/d
pre-treatment / annex ..
- other industries
branch
BOD5 kg/d
COD kg/d
NH4-N kg/d
PO4 kg/d
special pollution kg/d
branch
BOD5 kg/d
COD kg/d
NH4-N kg/d
PO4 kg/d
branch
BOD5 kg/d
COD kg/d
NH4-N kg/d
PO4 kg/d
for the industries ww-industrial-fee €/m³

€/pollutant
3. Sewage Systems System ID (GIS) Owner Operator Source of information Date of information
3.1 Divided sewage system
3.1.1 Stormwater Systems length m

max. diameters mm
industrial discharge e.p.
outlets num
retention basins m³
Pumping Stations Length of Pressure Pipe m
Diameter of Pressure Pipe mm
Pumps (dry/wet) pcs
Delivery Heigth m
Delivery rate m³/s
3.1.2 Sewage system length m

max. diameters mm
Pumps (dry/wet) pcs
Delivery Heigth m
Delivery rate m³/s
3.2 Mixed sewage system length m

max. diameters mm
outlets num
retention basins m³
overflow outlets (rain discharge) num
overflow basins (rain discharge) m³
Pumps (dry/wet) pcs
Delivery Heigth m
Delivery rate m³/s
- maintenance all systems in municipality/agglomeration
operating company:
employees wwtp num

budget €/a
- costs
overall costs €/a
personal costs €/a
maintenance costs €/a
financial costs €/a
- capital costs
- capital allowance
for the citizen wws-fee €/m³
Annex A.5.1 Main Questionnaire
Questionnaire Socio Economy

Date of information
Community
1. Population figures
1990
2000
2002
2005
2006
2007
2. Economical development
Average monthly household income
1990
2000
2005
2006
2007
3. Commercial development
No. of Companies proportioned in sectors:
Service
1990
2000
2005
2006
2007
Production
1990
2000
2005
2006
2007
Trade
1990
2000
2005
2006
2007
Currently registered Industrial Manufacturs
according to the type of production please provide list of currently actve Companies
according to the percentage of business tax please provide list of currently actve Companies
Assessment of Growth Potential
Number of jobs
1990
2000
2005
2006
Annex A.5.1 Main Questionnaire
2007
4. Education Opportunities
Number of pupils
Number of university students
5. Demographical development since 1990 Provide respective data as separate file
6. Rating of transport connections
listed in the following categories:
road
train
aeroplane
good (G)
satisfying (S)
bad (B)
very bad (VB)
7. industrial real estate potential?
1990 (ha)
2007 (ha)
2037 (ha)
8. settlement area potential
1990 (ha)
2007 (ha)
2037 (ha)
9. Participation in any EU financed environmental
programme
List kind of measure Provide separate list
State financing source Provide separate list
12.1.4.2 Annex A 5.2: River Basin Questionnaire
Annexe A5.2. River Basin Questionnaire
Questionnaire River Basin System

ID No. Source of Date of information
Data to be provided Remarks
GIS information provided to Consult.
River Basin Bazinul hidrografic
0. General Information 0. Informatii generale
year of constitution of the management agency Unitate de Management ce gestioneaza cursul raului
established by Anul Infintarii
maintained by Unitatea de asigura mentenanta
feasibility study available Y/N Proiecte in derulare si previziozari if Y: please provide engl. Version on CD
hydrographical area Denumirea ariei hidrografica

surface catchment area in km² Suprafata bazinului hidrografic deschis in km2
groundwater catchment area in km² Suprafata bazinului hidrografic inchis in km 2
Suprafata si forma bazinului hidrografic (Cadastrul
length of main waterbody in km
apelor) if there is more than 1 body, please copy
navigable Y/N navigabil da/nu
summary length of all receiving waterbodies in km lungimea insumata a tuturor afluentilor in km
Altitudinea cea mai joasa a bazinului
max. hight at watershed in mNN
hidrografic(cota de referinta Marea Negra )
Altitudinea cea mai innalta a bazinului
min. hight at watershed in mNN
hidrografic (Nivel de referinta Marea Neagra)
number of stormwater retention basins numarul bazinelor de retentie a apei pluviale

stormwater retention basins in 1.000 m³ bazinele de retentie a apei pluviale( in mii) m³
dintre acestea bazine pentru controlarea surplusului la
thereof flood control basins in 1.000 m³
inundatii (in mii) m³
representative meteo-stations statii meteo reprezentative please provide list

ID-Number of stations Numarul de statii meteo please provide list
locations (georeferenced) unde sunt localizate (in coordonate georeferentiale) please provide list
mean precipitation in mm/a valoare medie a precipitatiilor in mm/an
mean evaporation in mm/a valoare medie a evaporarii in mm/an
mean monthly precipitation in mm/mon valoarea medie a precipitatiilor lunare in mm/luna please provide table
mean monthly evaporation in mm/mon valoarea medie a evaporarii lunare in mm/luna please provide table
cifrele pe termen lung(1 la 30 ani) a seriilor de

digit. longterm (1 to 30 a) precipitation series in mm/d
precipitatii in mm/zi please provide CD
other available precipitation series alte serii de precipitatii disponibile
Planuri disponibile ale sistemului (versiune

Available Drawings of the System (digital/analogue)
digitala/analoaga)
1. Landuse 1. Folosirea terenurilor

major type of soil (in lower parts) principalele tipuri de sol (la cimpie) please specify
grazing land in km² pasuni in km²

cropland in km² teren agricol in km²
forest in km² paduri in km²
wasteland in km² teren viran in km²

mountain wasteland in km² teren viran in regiune muntoasa in km²
agglomeration land in km² terenuri pentru aglomerari urbane in km²

thereof industrial land in km² dintre acestea terenuri industriale in km²
Suprafata acoperita de contructii (Ex drumuri
sealed agglomeration land in km² asfaltate,cladiri))
,ce nu permite infiltrarea apei in sol
thereof industrial land in km² dintre acestea terenuri industriale in km²
other uses (i.e. waste disposel sites etc.) alte destinatii (ex: gropi de gunoi, etc.) please specify
water protection zones (I, II, III) in km² zone de protectie sanitara a apelor (I, II, III) in km² please provide map (digital)
terenuri destinate legal pentru preluarea surplusului la
(legally) stated flood-plains in km²
inundatii in km² please provide map (digital)
Planuri marcate cu zonele si tipurile de teren de mai

Available Drawings of the Landuse (digital/analogue)
sus (digital/analog)
2. Water use 2. Folosirea apelor

2.1 Water supply 2.1 Distributia apei potabile
Surface Water Y/N Apa de suprafata da/nu
Number of withdrawals Numar de captari
Quantity of withdrawals in m³/a Cantitatea de apa rezultata din captari in m³/a
Number of reservoirs for watersupply Numar de rezervoare de inmagazinare
useable volume in m³ Volum utilizabil in m³
Wells/ Ground Water Y/N Fantani/ Ape de adancime da/nu

Number of wells Numar de fantani/puturi de adincime
Quantity of withdrawals in m³/a Cantitatea de apa rezultata din fintini/puturi in m³/a
Planuri disponibile pentru sistemul de alimentare cu apa

Available Drawings for Water Supply (digital/analogue)
(digitale/analogue)
2.2 Wastewater discharge 2.2 Deversarea apelor uzate

number of stormwater outlets numarul gurilor de evacuare pentru apa pluviala
min. design capacity in m³/s minimul capacitatii proiectate in m³/s
max. design capacity in m³/s maximul capacitatii proiectate in m³/s
number of stormwater-outlets with retention basins numarul gurilor de evacuare cu bazine de retentie
number of mixed water outlets numarul gurilor de evacuare a apei uzate mixte
numarul gurilor de evacuare apei uzate mixte cu
number of mixed water outlets with pretreatment
pretaratare
thereof with retention basins din care: cu bazine de retentie
retention volume in m³ volumul de retentie in m³
thereof with wastewater treatment plants din care: cu statiile de epurare
number of sanitary water outlets numarul gurilor de evacuare pentru apa uzata
numarul gurilor de evacuare pentr apa uzata cu
number of sanitary water outlets with pretreatment
pretratare
thereof with wastewater treatment plants din care : cu statii de epurare a apei
Planurile punctelor de evacuare la emisar ale apei

Av. Drawings of wastewater disch. (digital/analogue)
uzate (digital/analog)
2.3 Hydropower Plant 2.3 Centrala hidroelectrica

number of plants numarul de centrale
number and type of hydroelectric turbine numarul si tipul turbinei hidroelectrice
number of running plant numarul centralelor care functioneaza
number of reservoire plant numarul rezervoarelor de la centrale
installed electrical power in MW Puterea electrica instalata in MW
produced electrical energy in MWh/a Puterea electrica produsa in MWh/an
Available Drawings of hydroplants (digital/analogue) Planuri disponibile ale hidrocentralelor(digital/analog)
3. Water Quality 3. Calitatea apei
\\Atibksfl135\wasserbau\prA8\A895_Prahova_mit_HYDRO\3_Documents\3.2_Deliverables_to_Client\Masterplan\prahova\Annexes\Questionnaires\Quest-River-basin-eng-Ro.xls Page 1 of 2
Annexe A5.2. River Basin Questionnaire
Questionnaire River Basin System
ID No. Source of Date of information
Data to be provided Remarks
GIS information provided to Consult.
main waterbody principalele ape curgatoare si/sau statatoare
Quality according to SCADA-System calitatea apei, in conformitate cu sistemul SCADA please provide a map
structural quality calitatea structurala
length of embankments in km lungimea indiguirii in km
number of weirs numar de diguri
number of rock-ramps numar de platforme de acces din piatra/stanca
number of fish-passes numar de trecatori pentru peste
potential main polluters, annex …… potentialii poluatori principali, anexa …… please specify (annex)
thereof non-biodegradable pollutants din care : poluantii non -biodegradabili please specify (annex)
Planuri disponibile pentru calitatea apei

Available Drawings for water quality (digital/analogue)
(digital/analogue)
4. Monitoring Systems 4. Sistemul de moniorizare

surface waters ape de suprafata
Lungimea apelor curgatoare si statatoare monitorizate
Length of monitored waterbodies in km
in km
Number of Flow Measurement Stations Numarul statiilor de masurare a debitului
ID-Number of stations ID-Numarul statiilor please provide list
locations (georeferenced) locatii (georeferinte) please provide list
per station: mean low water-flow in m³/s pe statie: media debitului scazut in m³/s please provide table
per station: mean water-flow in m³/s pe statie: media debitului in m³/s please provide table
per station: dimensioning flood waters (100a) in m³/s pe statie: masurarea cotelor de inundatie (100a) in m³/s
please provide table
Number of Water Quality Measurement Stations Numarul statiilor de masurare a calitatii apei
ID-Number of stations ID-Numarul statiilor please provide list
monitored parameters parametrii monitorizati please specify
existing SCADA-System sistemele SCADA existente
valoarea medie lunara a calitatii apei de suprafata la
mean monthly surface water quality at stations
statii please provide table
groundwater apa de adancime

number of groundwater monitoring piezometers number of groundwater monitoring piezometers
ID-Number of piezometerss ID-Numar de piezometrie please provide list
monitored parameters parametri monitorizati please specify
nivelul mediu al apelor de adancime la piezometri in
mean groundwater level at piezometers in mNN/mon
mNN/mon please provide table
nivelul lunar mediu al calitatii apelor de adancime la
mean monthly groundwater quality at piezometers
piezometri please provide table
Planuri disponibile ale sistemelor de monitorizare

Avail. Drawings of Monitoring systems (digital/analogue)
(digital/analogue)
\\Atibksfl135\wasserbau\prA8\A895_Prahova_mit_HYDRO\3_Documents\3.2_Deliverables_to_Client\Masterplan\prahova\Annexes\Questionnaires\Quest-River-basin-eng-Ro.xls Page 2 of 2
12.1.4.3 Annex A 5.3: Simplified Questionnaire
Annex A5.3 Simplified Questionnaire
Overview - Questionnaire
commune:
Surname, name, function, tel., email/fax:
please make cross or fill in number where applicable
A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. L. M. N. O.
Please fill in town/village name below:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11
12.
If you have information only on commune level,
please fill out this line:
If you have more detailed information please 1.11 1.11 1.1 1.1 1.1 1.2 1.6 1.5 3.3 3.1 1 3.1.2 2 1.12
complete (as far as possible) the sections in the 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3 1.7 1.7 3.2 3.2
detailed questionnaire: 1.4 1.4 1.4
1.8 1.8 1.8
1.9 1.9 1.9
1.10 1.10 1.10
Water supply questionnaire (w.s.) Wastewater questionnaire (w.w.) w.s., s-e
water supply:
A. private wells (make cross if applicable) wastewater:
B. no. of public wells (fill in number or make cross) I. drainage to next open ditch (make cross if applicable)
C. public wells with distribution network (make cross if applicable) J. septic tanks (make cross if applicable, or fill in number)
D. from transmission main / main pipe with distribution network (make cross if applicable) K. sewerage network (make cross if applicable)
E. local surface water with distribution network (make cross if applicable) L. connected to wastewater treatment plant (make cross if applicable)
F. no. of water treatment plants (if any) M. no. of pumping stations (fill in number or make cross)
G. no. of reservoirs (if any) N. kind of industry (if any, name kind of industry - provide separate list)
H. no. of pumping stations (if any)
O. no. inhabitants (approximate)
Please also complete the detailed questionnaire on socio-economy (s-e), where data is available to you.
Please also provide information on existing studies / finished, ongoing, or planned projects / financing applications in your commune (provide on separate paper)
\\Atibksfl135\wasserbau\prA8\A895_Prahova_mit_HYDRO\3_Documents\3.2_Deliverables_to_Client\Masterplan\prahova\Annexes\Questionnaires\simplified-questionnaire-EN.doc Page 1 of 1
12.1.4.4 Annex A 5.4: Industrial Wastewater Questionnaire
Annex A.5.4. Industrial Waste Water Questionnaire
Asistenta Tehnica pentru pregatirea proiectelor

in sectorul de apa potabila /apa uzata in Romania
ISPA 2003 RO 16 P PA 001-02
Informatii legate de apa uzata industriala / Inventory of industrial wastewater
Cuprins / Table of Contents
Town Name of Industrial Unit Contact
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
\\Atibksfl135\wasserbau\prA8\A895_Prahova_mit_HYDRO\3_Documents\3.2_Deliverables_to_Client\Masterplan\prahova\Annexes\Questionnaires\INDWW-questionnaire-template.xls Page 1 of 2
Annexe A.5.4. Industrial Waste Water Questionnaire
Informatii legate de apa uzata industriala Inventory of industrial wastewater
Romanian English
1. Municipalitatea de care apartine societatea Municpality where the company is located 1.
2. Data la care a fost completat acest chestionar Date of filling in the questionnaire 2.
Numele societatii si descrierea activitatii Name of the company and description of its activities
3. 3.
Codul C.A.E.N al societatii C.A.E.N. Code of the company
Address, phone number and e-mail address of the
4. Adresa, numar telefon, si adresa email ale societatii 4.
company
5. Persoana de contact din cadrul societatii Contact person 5.
Numar curent de angajati Number of labourers
6. - Permanent - Permanent 6.
- Temporar, in perioada de varf - seasonal, during peak periods
Timp de productie: Production period
7. - Ore/zi - Hours/day 7.
- Saptamani / an - Days/week
Capacitate de productie Production capacity
- Capacitate (proiectata) - Capacity (design)

8. 8.
- Productie anul 2005 - Production year 2005
- Productie anul 2006 - Production year 2006
9. Sursa de provenienta a apei Water source 9.
Volum curent de apa consumata zilnic (sau anual)

10. Daily or annual water consumption, 2005, 2006 10.
2005, 2006
11. Cantitatea de apa uzata (m³/zi) Wastewater quantity produced (m³/d) 11.
Calitatea apei uzate: Quality of the wastewater produced
12. - care sunt principalii factori poluanti - Which are the principal pollutants? 12.
- exista analize chimice? - Are there chemical analysis?
Este aceasta apa uzata preepurata la societate si, Is this wastewater pre-treated on-site?
13. 13.
in acest caz, prin ce metoda? and if yes, which is the treatment method?
Se prevede vreo crestere sau modificare a capacitatii de

Is an increasing or change of the production capacity
productie cu consecinte in ceea ce priveste cantitatea de
14. planned and consequently also a change of quantity or 14.
ape uzate sau calitatea apei uzate? (pana la data 2007,
quality of the produced wastewater?
2011, 2016)
Punct de deversare a apei uzate (ex. canal colector din Discharge point of the wastewater (collector within the
15. 15.
reteaua publica, riu?) public sewerage system, river,?)
16. Sistemul de deversare al apei uzate (direct, indirect) Regime of the wastewater discharge (direct, indirect) 16.
Cadrul principal institutional si legal (autorizare/licenta de la

Institutional & legal framework (arrangement/ license with
Compania de canalizare municipala in caz de evacuare in
17. the municipal sewage company in case of discharging into 17.
canalul colector al municipalitatii; licenta/aprobarea pentru
municipal sewers; license for directe discharging into rivers)
evacuarea directa in rauri)
\\Atibksfl135\wasserbau\prA8\A895_Prahova_mit_HYDRO\3_Documents\3.2_Deliverables_to_Client\Masterplan\prahova\Annexes\Questionnaires\INDWW-questionnaire-template.xls Page 2 of 2
12.1.5 Annex A6: Overview of collected data (WS and WW)
List of used documents
Bacau County
Hard (H) /
Date of
Nr. Name Settlement concerned Source Electronic (E)
publication
copy
SPECIFIC DOCUMENTS
1 Development Strategy of the County of Bacau Bacau County 2005 County Council Bacau E
2 General Questionnaires for the majors, Bacau Bacau County 2007 Consultant E
3 Simplified Questonnaires Countywide Bacau County 2007 Consultant E
4 Detailed Questionnaires for the sectors water supply and wastewater Bacau County 2007 Consultant E
5 List of Projects for environmental sector Bacau County 2005 County Council Bacau E
6 Presentation of existing facilities APASERV Area 2007 APASERV, Bacau E
7 Presentation of existing facilities RAGC Area 2007 RAGC, Bacau E
8 Presentation of Darmanest Darmanest 2007 Primaria Darmanesti E
9 Presentation of APA CANAL Onesti Onesti 2008 APA CANAL Onesti E
10 Presentation of SA PREST SERV Moinesti Moinesti 2008 SA PREST SERV Moinesti E
11 Regional Geology and Hydro-geology Bacau County 2008 Geological Institute Romania, online E
12 Bacau Urban Planning Strategy Minicipality of Bacau 2007 County Council Bacau
Bacau, Comanesti,
Onesti, Buhushi, Targu
13 Urban development Plans for different towns 2007 Town halls E
Ocna, Slanic Moldova,
Darmanesti
14 Water characteristics, Bacau County Bacau County 2008 Romanian Water "Apele Romane" E
15 Water polluters Bacau County Bacau County 2008 Romanian Water "Apele Romane" E
16 ISPA works on WWTP Bacau RAGC Bacau 2007 RAGC Bacau E
17 Overview of Drinking water quality Bacau County 2007 Health Authority Bacau E
18 Statistic data, County Bacau Bacau County 2007 National Statistic Institute E
19 Strategy of Biodiversity, Romania Romania 2007 MESD, online E
20 Environmental Report, Romania Romania 2007 MESD, online E
21 EC Guideline for UWWD Romania, Europe 2007 EC online E
22 Juridical frame of building ROCs Romania 2007 MESD E
23 Institutional and leagal framework Romania 2007 MESD E
24 FOPIP Report Romania 2007 MESD E
25 SOP "Sectoral Operational Programme" Romania 2007 MESD E
26 NATURA 2000 protected Areas Countywide 2007 MESD E
27 Romanian River basins, General Report Romania 2004 Romanian Water "Apele Romane" E
28 Environmental Financial Allocation 2007-2013 Romania 2007 MESD E
29 Romanian Strategy for Environment (2004-2010) Romania 2007 MESD E
30 Draft Status ADI Romania Romania 2007 MESD E
31 Draft incorporation act ROC RO Romania 2007 MESD E
List of used documents
Bacau County
Hard (H) /
Date of
Nr. Name Settlement concerned Source Electronic (E)
publication
copy
FEASIBILITY STUDIES
Rehabilitation works of the water supply network , Leorda district,
1 Comanesti - County Council Bacau partly in H
Comanesti town
Rehabilitation works and improvement of the drinking water supply
network, district Zavoi, Comanesti town
Rehabilitation works and improvement of the drinking water supply
network, district Podei-Polina, Comanesti town
4 Water supply for the commune Dealu Morii, Negulesti village Dealu Morii 2000 County Council Bacau partly in H
5 Water supply for the commune Dealu Morii, Blaga village Dealu Morii 2000 County Council Bacau partly in H
Water supply for the villages Dumbrava and Temelia, in the commune
6 Gura Vaii 2000 County Council Bacau partly in H
Gura Vaii
7 Water supply for Helegiu locality Helegiu 2005 County Council Bacau partly in H
Rehabilitation and extension of the water system in Izvoru Berheciului
8 Izvoru Berheciului - County Council Bacau partly in H
locality
Extension of the water supply for the villages Crihan, Sohodol, Dealu
9 Magura County Council Bacau partly in H
Mare and Coton, the commune Magura 2005
Water supply for the villages Oncesti and Dealu Perju , the commune
10 Oncesti County Council Bacau partly in H
Oncesti 2000
11 Water supply of the commune Orbeni Orbeni 1998 County Council Bacau partly in H
12 Water supply of the villages Pirjol and Tarita Pirjol 2000 County Council Bacau partly in H
Water supply of the locality Fundu Racaciuni, Dumbraveni area,
13 Racaciuni County Council Bacau partly in H
Racaciuni commune 2002
14 Water supply of the village Burdusaci, Rachitoasa commune Rachitoasa 2001 County Council Bacau partly in H
15 Water supply of the village Oprisesti, Rachitoasa commune Rachitoasa 2001 County Council Bacau partly in H
16 Water supply of the village Rachitoasa, Rachitoasa commune Rachitoasa 2001 County Council Bacau partly in H
17 Rehabilitation and extension water supply, Rosiori commune Rosiori 2007 County Council Bacau partly in H
18 Water supply for the commune Strugari Strugari 2000 County Council Bacau partly in H
Extension of the water supply system of the localities Cotofanesti,
19 Cotofanesti OG 7/2006 County Council Bacau partly in H
Bilca, in Cotofanesti commune
20 Water supply for the commune Corbasca Corbasca OG 7/2007 County Council Bacau partly in H
Rehabilitation and extension of the water supply system for the locality
21 Podu Turcului OG 7/2008 County Council Bacau partly in H
Podu Turcului
Water supply in the localities: Bibiresti, Tociloasa, Garla Anei, Botesti,
22 Viforeni and extension of the distribution network in the Ungureni Ungureni OG 7/2009 County Council Bacau partly in H
locality
23 Canalization and cleaning station, Nicolae Balcescu locality Nicolae Balcescu OG 7/2009 County Council Bacau partly in H
24 Canalization and cleaning station, Prajesti locality Prajesti OG 7/2009 County Council Bacau partly in H
Rehabilitation of the sewerage and cleaning station in the locality
25 Sascut OG 7/2009 County Council Bacau partly in H
Sascut Targ
12.2 Annex B: Environmental Documentation
12.2.1 Annex B5: Inventory of Industrial WW
ANNEX B5
Discharging procedure
Discharging
Questionnaire
Crt. No Locality Unit Type of activity Flow (l/s) BOD5(mg/l) PE Sewage Network location Existing pre-treatment Pemits / Contract
direct/indirect received
Operator (River name)
Water Management Permit no.

79/23.10.2006, issued by AN
‘’APELE ROMANE’’
Food industry - livestock and Septic tank V=50cm, Siret Water Directorate Bacau;
1 Ardeoani SC SUINPROD SIRET SRL 0.4 0 0.00 direct/indirect agriculture use Yes
meat processing RAGC SA Moinesti Integrated Environment Permit
No. 36 /8.12.2006, revised on
30.102007, issued by ARPM
Bacau
2 Bacau SC PROD CRESUS SA Textiles industry 0 0 0.00 indirect RAGC Bacau
3 Bacau SC ASCO SA Textiles industry 4.84 175.33 1221.98 indirect RAGC Bacau
4 Bacau SC SONOMA SRL Textiles industry 0.93 269.7 361.18 indirect RAGC Bacau
9 Bacau SC GICA & CO Drinks industry - wine 0 0 0.00 indirect RAGC Bacau
10 Bacau SC DEDEMAN SRL Hypermarket 0 0.00 no data no data
11 Bacau SC DIANA FOREST Wood industry 2.21 320.39 1019.61 indirect RAGC Bacau
12 Bacau SC PEROM SA Eletrical products industry 0.09 0 0.00 indirect RAGC Bacau Yes
13 Bacau SC COMAT SA Metallurgical industry 1.42 164.9 337.19 indirect RAGC Bacau
Textiles industry - chemical
14 Bacau SC SELA SRL washing and dyeing 0 0 0.00 indirect RAGC Bacau
(ecological unit)
15 Bacau SC AXX ROM SRL 0 0.00
washing
16 Bacau SC DECEBAL SA 0 0 0.00 indirect RAGC Bacau
washing
Concrete plant and asphalt
17 Bacau SC ROMBET SA 1.29 123.23 228.91 indirect RAGC Bacau
mixtures
18 Bacau CET SA Electrical & Heating 0 0.00 indirect RAGC Bacau
19 Bacau SC SUBEX SA Fastening industry 2.3 162.65 538.70 indirect RAGC Bacau
20/ 7.03.2007, issued by AN
Siret Water Directorate Bacau;
20 Bacau SC AEROSTAR SA Aerospace industry 12.9 149.08 2769.31 indirect RAGC Bacau Blasberg WWTP
Integrated Environment Permit
No. 25 /7.08.2006, revised on
29.10.2007, issued by ARPM
Bacau
Manufacturing cast iron and
21 Bacau SC UMB Reparatii 0 0.00
ductile iron industrial valves
5005/ 1.10.2005, issued by AN
Nitrogenous products and ‘’APELE ROMANE’’
120 0 0.00 direct The Bistrita River MC-WWTP
22 Bacau SC AMURCO SRL fertilizer Apele Romane Bacau branch,
No. 9 / 2.05.2007
domesctic waste water 3 0 0.00 indirect RAGC Bacau
23 Bacau SC TISECO SRL Hazardous waste plant no data no data indirect SC AMURCO SRL
nr.44/28.12.2006, Rev.1
Food industry - bread
24 Bacau SC PAMBAC SA 2.6 172.64 646.36 indirect RAGC Bacau
manufacturing
Food industry - bread and
25 Bacau SC EURONIC SRL 0 0 0.00 indirect RAGC Bacau
pastry
26 Bacau SC ALMERA INTERNAtIONAL Food industry -dairy 1.87 269.9 726.79 indirect RAGC Bacau
RAGC Bacau for
SC AGRICOLA INTERNATIONAL SA Food industry - meat
27 Bacau 0.4 303.56 174.85 indirect BACĂU, Lilieci and
processing
Hemeius branches
SC AGRICOLA INTERNATIONAL SA Food industry - meat
28 Bacau 9.26 218.6 2914.90 indirect RAGC Bacau
DEPARTAMENT CARBAC processing
SC SALABAC DRY SALAMI SA
Bacau,has: 1.
Water Management Permit
issued by ARPM (Environment
Agency) Bacau
Food industry - meat
29 Bacau SC SALBAC DRY SALAMI SRL 1.2 0 0.00 indirect RAGC Bacau PTP - M 2. Contract for Services Yes
processing
concluded between RAGC Bacau
and SC SALABAC DRY SALAMI
SA Bacau for drinking water
supply and pretreated waste
water discharge
30 Bacau SC EUROPROD SA 0.46 285.43 189.07 indirect RAGC Bacau
processing
31 Bacau SC ALIMENTA SA 1.2 0 0.00 indirect RAGC Bacau PTP-M
processing
32 Bacau SC CONAGRA SRL 0.93 370.08 495.61 indirect RAGC Bacau
processing
33 Bacau SC BERE LICHIOR MARGINENI Wine and alchool distillation 6.39 188.6 1735.42 indirect RAGC Bacau
Annex_B5_BC_Inventory of Industrial Wastewater.pdf Page 1 of 4

ANNEX B5
Discharging
Questionnaire

18/ 20.10.2006, issued by AN
Paper plant 86.25 21.68 2692.66 direct The Bistrita River MBC-WWTP
34 Bacau SC LETEA SA Apele Romane Bacau branch,
No. 35 / 28.12.2006
domesctic waste water 0.9 0 0.00
48/ 30.10.2007, issued by AN
35 Bacau SC YOUR FRIEND SRL Animal breeding - poultry no data no data indirect RAGC Bacau Septic tank Apele Romane Bacau branch,
No. 55 / 29.12.2006, revised on
30.10.2007
94/ 30.08.2007issued by AN
36 Bacau SC QUARTEK GRUP SRL Hazardous waste plant no data no data indirect CET SA Buzau
Siret Water Directorate Bacau;
No. 20 /15.10.2007
37 Bacau Penitenciar Other activity 1 181 260.64 direct The Siret River MB-WWTP
38 Bacau RAGC BACAU Public works 927.28 37.28 49779.36 direct The Bistrita River MB-WWTP

28/ 28.03.2007issued by AN
TERMOELECTRICA BUCURESTI - SC APA CANAL SRL ‘’APELE ROMANE’’
Electrical & Heating no data no data indirect Yes
Sucursala Electrocentrale Onesti Siret Water Directorate Bacau;
39 Borzesti Integrated Environment Permit
No. 54/ 16.10 2007 Rev1
TERMOELECTRICA BUCURESTI -
Electrical & Heating 0 0 0.00 direct The Trotus River
Sucursala Electrocentrale

Chemical industry (organic no.1/12.01.2007; Water
SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti
40 Borzesti and anorganic substances, 54.5 0 0.00 direct/indirect The Trotus River MC-WWTP Management Permit
including pesticides) No.8/6.06.2006 issued by Siret
Water Directorate
Food industry - fish

41 Buhusi SC PESCADO GRUP SRL no data no data no data no data no data no data no data
processing
Residual waters collection
42 Buhusi SC GYNDANY IMPEX SRL no data no data no data no data no data
and treatment; Salubruty
Environment and
43 Buhusi SC Stofe SA Textiles industry 10.47 15.91 239.87 direct The Bistrita River MB-WWTP Yes
Water Managment Permit
44 Buhusi CONSILIUL LOCAL Public Works 36.5 23.6 1240.42 direct The Bistrita River MB-WWTP
Food industry - livestock and
45 Cleja SC SUINPROD SIRET SRL direct no data
meat processing
domesctic waste water -
stored in a septic tank
no.13/20.12.2005, revised on
storm water- collection and
Intensive animal breeding- 29.12.2006 issued by APRM
46 Cleja SC AGRICOLA INTERNATIONAL SA direct/ indirect discharge outside farm
pigs Bacau; Water Management
towards irrigation canals
Permit No.667/28.08.2006 issued
waste water is treated in
by Siret Water Directorate
the WWTP
Food industry - slaughter
47 Casin SC ROGER SRL no data no data no data no data no data
house
48 Comanesti SC COMUNAL SERVICE SA Public Works no data no data no data no data
49 Comanesti S.C. UZINA TERMICĂ S.A Public Works- WWTP 24.73 11.28 401.69 direct The Trotus River MBC-WWTP
no.27/18.08.2006; Water
50 Darmanesti SC Petrochemical Trading SRL Oil Industry 10.21 7.17 105.42 direct The Trotus River MBC-WWTP Yes
Management Permit
No.10/16.10.2007

ANNEX B5
Discharging
Questionnaire
51 Dealu Morii SC CASA DE VINURI SRL Drinks industry - wine no data no data no data no data no data no data
52 Faraoani SC PASSIONE EXIM SRL Drinks industry - wine no data no data no data no data
Not connected to
Food industry - bread and SC APA CANAL SRL
53 Livezi SC PRODSEC SRL no data no data indirect the sewage
milk Onesti
network
Chemical industry (paint,
nr. 10/30.11.2005, issued by
54 Magura SC METALBAC & FARBE SA lacquer finish, artificial no data no data indirect RAGC Bacau Yes - Septic Tank
ARPM (Environment
resins)
Agency)Bacau
The Tazlaul Sarat
55 Modarzau SNP PETROM Public Works 2 15.6 direct MB-WWTP
River
The Tazlaul Sarat

56 Moinesti SC PREST SERV SRL Public Works 39.3 26.7 1511.01 direct MB-WWTP
River
Food industry - milk

57 Negri SC Euromilk Prod SRL no data no data indirect RAGC Bacau
processing
The Tazlaul Sarat
Moinesti PREST SERVICE Moinesti Public Works 39.3 26.73 1512.70 direct M+B WWTP
River
Food industry - slaughter
58 Nicolae Balcescu SC NIC BAC PROD SRL no data no data indirect RAGC Bacau
house
59 Nicolae Balcescu SC PRAKTIKER ROMANIA SRL Commercial center no data no data indirect RAGC Bacau
60 Nicolae Balcescu SC EASY SHOP Public Works 0.00 direct The Bistrita River
61 SC AXX ROM SRL no data no data indirect RAGC Bacau
washing
Public Works - WWTP
62 Onesti SC APA CANAL SRL 98 28.16 3973.94 direct The Trotus River MB-WWTP
Jevreni
SC APA CANAL SRL Integrated Environment Permit
63 Onesti SC TERMON SRL Electrical & Heating 0.026 0 0.00 indirect Onesti, WWTP nr. 48/29.12.2006, issued by
Borzesti ARPM Bacau
Water managment Permit nr.
64 tehnological waste water 2131 0.00 direct The Trotus River 18/8.08.2005 issued by the Siret
65 Onesti SC RAFO SA Oil & Gas industry 90.05 10.3 1335.62 direct The Trotus River MBC-WWTP Water Directorate Yes
SC APA CANAL SRL
66 Onesti SC UTON SA Machine&Tools industry no data no data indirect
Onesti
SC APA CANAL SRL
67 Onesti SC GOSPOMAS SRL Machine&Tools industry no data no data indirect
Onesti
68 Onesti SC CAROM SA Oneşti Synthetic rubber plant 19.02 18.45 505.32 direct The Trotus River MB-WWTP
nr. 42/28.12.2006 issued by
ARPM (Environment
Agency)Bacau
Water managment Permit nr.
SC ChimcomplexSA
69 Onesti SC CHEMATEX INTERNATIONAL SRL Chemical industry no data no data indirect 23/27.11.2006 issued by the Siret
Borzesti
Water Directorate
Contract concluded with SC
Chimcomplex SA Buzau No.
GJ55/7.03.2006 related to waste
water management.
70 Onesti SC AROMA RISE SA Chemical industry no data no data indirect SC CAROM SA Oneşti

ANNEX B5
Discharging
Questionnaire
Not connected to
Food industry - soft drinks & SC APA CANAL SRL
71 Onesti SC ALBRAU SA no data no data indirect the sewage
brewery Onesti
network
Not connected to
SC APA CANAL SRL
72 Onesti SC MATIAS SRL Food industry - pastry no data no data indirect the sewage
Onesti
network
Food industry - bread SC APA CANAL SRL
73 Onesti SC INTERAGROALIMENT no data no data indirect
manufacturing Onesti
Not connected to
SC APA CANAL SRL
74 Onesti SC CROCO SRL Food industry - biscuit no data no data indirect the sewage
Onesti
network
Food industry - meat SC APA CANAL SRL
75 Onesti SC BUNGHEZ PROD COM SRL no data no data indirect
processing Onesti
76 Podu Turcului SC VITIPROD SRL Drinks industry-wine no data no data no data no data
77 Poiana Sarata SC CARMUN SRL 0.4 25.9 14.92 direct The Oituz River MB-WWTP
processing
78 Racaciuni SC AGROINDUSTRIALA SA Fur animal breeding no data no data no data no data no data
79 Racaciuni SC TIBERIAS 200 SRL no data no data no data no data
processing
80 Sarata SC MARCIB COM SRL Drinks industry-wine no data no data indirect RAGC Bacau
Drinks industry -wine,soft
81 Sascut SC MOLDOVIN SRL no data no data indirect SPCL Sascut
drinks and mineral water
82 Sascut CONSILIL LOCAL Public Works 5.5 46.704 369.90 direct The Fantanele Creek MB-WWTP
83 Slanic Moldova CONSILIL LOCAL Public Works 13.95 6.4 128.56 direct The Slanic Creek MB-WWTP
84 Targu Trotus SC DEPCOINF MBD SRL Food industry - dairy no data no data indirect WWTP Trotus
85 Targu Ocna SC Cosna SA Wood industry no data no data direct The Trotus River M+B WWTP
SFFPA - office Different activities 6 82.36 711.59 direct The Trotus River No WWTP
Targu Ocna
SFFPA Livestock 10 71.25 1026.00 direct The Trotus River M+B WWTP
Water Management Permit
no.18/20.10.2006
86 Targu Ocna SC INTERFORCE SRL Hazardous waste plant 0 0 0.00 indirect RAGC SA Moinesti Sump pit
no.35/20.112006
87 Targu Ocna CONSILIL LOCAL Public Works 43.44 19.7 1232.31 direct The Trotus River
88 Traian SC AGROTERM TRAIAN SRL Food industry - dairy 0 0 0.00 indirect RAGC Bacau
89 Traian SC EUG PROD Drinks industry-wine 0.7 22.64 22.82 direct The Morii Creek MB-WWTP

12.3 Annex C: Technical Documentation
12.3.1 Annex C1: Core Information
12.3.1.1 Annex C1.1: Annex 1 according to MESD Template
ANNEX C1.1: Annex 1 according to MESD Template
Annex 1 Specific information and plans summary-Bacau County
Plans and investment needed

milestones Current Gaps or Stage 1 (interim) Stage 2 (by Other stages
situation problems by 2015* 2018)
identified (Cohesion Fund)
Drinking 1. 722,000 1. Water quality - Rehabilitation of WTP - Rehabilitation of - Rehabilitation of
Water inhabitants problems (oxydability, Caraboaia, reservoirs, reservoirs, pumping existing mains and
(2007), peak daily nitrates), especially in pumping stations and stations and distribution network
connection demand: 218,000 the middle and east distribution network to allow extension
distribution networks to
m³/d part of the County allow extensions, the to allow extensions, and connection rate
2. 93 administration 2. Low Connection supply of communes with replacement of the increase
units (8 Towns rate of the compliance problems old parts of systems - Construction of new
and 85 population, especially (water quality in and connection rate systems in the
communes); 44 in the rural areas networks) and connection increase remaining communes
with an existing apart from the rate increase - Construction of new - Renewal/replacement
public water transport systems - Construction of new systems for of major
Specific information
supply network; 3. Age of the existing systems in communes communes where infrastructures
3. Total connection infrastructures and with compliance problems sewerage system is
rate: 47% (urban unperformed (water quality in public to be built in stage 2 Total necessary net
areas: 82%, rural maintenance, leading wells or systems) investments for water
areas: 17%) to general bad Total necessary net supply part–Phase 3:
4. 2 major regional conditions of the Total necessary net investments for
water transport infrastructures investments for achieving water supply part – 253 mil. €
systems (Uzului potentially water supply compliance: Phase 2:
lake-Bacau, Uzului endangering the Target year for full
lake-Trotus valley) water quality / 56 mil. € connection: 2025
204 mil. €
quantity
4. As far as assessed, Proposed for Cohesion Target Connection
high water losses in Fund: 13 mil. € Rate 2018: 89 %
the aged distribution
networks (40% - Target Connection Rate
60%) 2015: 79 %
5. Poor water analysis
data
bc_annex_C1-1_rev1_e.doc Page 1 of 6

Water 1.Two WTP - Major 1. Partly outdated - Securing of existing water - Securing of existing - Securing of existing
treatment treatment units: technologies still in intakes, transport and water intakes, water intakes, transport
Caraboaia WTP use. treatment systems through transport and and treatment systems
(Uzului lake), 2. Infrastructures partly rehabilitation/replacement treatment systems through rehabilitation/
Ciobanus WTP rather poor - New water catchment, through rehabilitation/ replacement and/or
(Ciobanus River) conditions mains and treatment units replacement and/or new water catchment,
2.Total operated 3. Poor water analysis in non compliant new water catchment, mains and treatment
capacity of major data administration units mains and treatment units in the remaining
production units: 1 units in communes communes
m³/s Proposed for Cohesion where sewerage - Renewal/replacement
3.Most existing Fund: system is to be built in of major infrastructures
systems equipped - Rehabilitation of stage 2 (WTP)
with chlorination Caraboaia (Darmanesti)
units WTP

Sewage In Bacau County Parts of the system - construction of 439 km of - construction of 827 - construction of
Collecting currently ca. 545 are in a poor condition, sewerage network km of sewerage 484 km and hydraulic
km sewer systems need rehabilitation of - construction 2.6 km of network rehabilitation of 3.7 km
system exist. civil works and are not main collectors - construction 35 km of of sewerage network in
sufficient for the - construction of 6 pumping main collectors agglomerations ≥ 2,000
Roughly 251,000 planned number of stations with 7.2 km - construction of 11 p.e.
capita are connected inhabitants pressure line pumping stations with - construction 77.1 km
connected to the so that they need - hydraulic rehabilitation of 9 km pressure line of main collectors
networks (35 % of hydraulic rehabilitation 98 km sewerage network - hydraulic - construction of 6
Bacau County - Connection of additional rehabilitation of 7.6 pumping stations with
related to capita). 261,700 p.e km sewerage network 6.3 km pressure line
- Connection of - Connection of
investment costs (net; incl. additional 189,000 p.e. additional 97,000 p.e
re-invest) additional in Other
93.9 mio. € investment costs (net; Areas (Rural Areas)
incl. re-invest)
Proposed for Cohesion 168 mio. € investment costs (net,
Fund: incl. re-invest)
- 25.6 km sewer network in 160 mio. €
Bacau
- 12.6 km sewer network in
Onesti
Buhusi
Darmanesti
Targu Ocna
Moinesti
- Total CF Investments 30
Mio. Euro
- 1.4 km main collector in

Darmanesti
- Total CF Investments 0.3

Mio. Euro
Treatment 9 existing WWTPs None of the WWTPs Upgrading (tertiary 34 new WWTPs are 18 new WWTPs for
level with biological and has tertiary treatment treatment), extension and planned, (2 existing secondary treatment for
1 with only which is required in rehabilitation of the WWTPs have to be defined (clustered)
mechanical sensitive areas. The in Onesti, Moinesti, Buhusi dismantled). All agglomerations
treatment, 2 WWTPs in Targu and Comanesti WWTPs with Decentralized solutions
Monoblocks and 1 Ocna, Slanic Moldova New construction of a secondary treatment for 98,000 p.e. in rural
treatment module and Darmanesti have second WWTP in Moinesti areas.
to be dismantled and South for tertiary treatment investment costs (net)
rebuilt at a new site. 5 Dismantling and new 59 mio. € investment costs (net)
WWTPs need construction of WWTPs for 67.7 mio. €
rehabilitation. 7 tertiary treatment in Targu Target Connection
WWTPs need tertiary Ocna and Darmanesti. Rate 2018: 78 %
treatment. Dismantling of old WWTP (related to p.e.) Target year for full
and construction on new connection: 2037
site of WWTP in Slanic
Moldova for secondary
treatment.
investment costs (net)

60 mio. €
Target Connection Rate

2015: 58 % (related to p.e.)
Thereof:
Proposed for Cohesion

Fund:
- Extension of Bacau
WWTP for tertiary
treatment
- Extension of Onesti
WWTP for tertiary
treatment
- Extension of Buhusi

WWTP for tertiary
treatment
- Construction of a new
WWTP in Darmanesti for
tertiary treatment
WWTP in Targu Ocna for
tertiary treatment
WWTP in Moinesti for
tertiary treatment and
rehabilitation of the old one
- Total CF Investments
50.8 Mio. Euro
Target Connection Rate CF

2015: 45 % (related to p.e.)
Treatment The structural parts

performance and/or
electromechanical
equipment of all
WWTPs are in poor
condition.
Due to failure of
electromechanical
equipment efficiency is
limited to mechanical
treatment
(sedimentation of
solids).

Receiving The main receiving The discharge of
areas water bodies for untreated or
clarified sewage insufficiently treated
are Bistrita River, municipal and
Siret River and industrial wastewater
Trotus River causes severe impacts
on water ecosystem,
intake of drinking
water
Sewage The sludge is Many drying beds are The investment costs for sludge disposal are included in the costs for WWTPs.
sludge stored and currently not operated. It is planned to follow either the existing strategy of the operator or to consider
processed in The settled sludge is agricultural use.
management Imhoff Tanks, probably directly
aerated sludge discharged into the
tanks or in some receiving water body.
cases digested in
an anaerobic
digester. Sludge
dewatering is
taking place in
sludge drying
beds. For disposal
sludge is used
agriculturally or put
in landfills.
ANNEX C 1.2 Annex 2 according to MESD Template
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Agglomeration Result for step 1 – Aggregated results will be summed up here, e.g.
number and name of agglomerations with full compliance, ROC in Result for step 2 – Aggregated results
place, estimated investments volume needed
Completed by 2015: immediate measures for maintenance of Completed by 2018: measures for
the water systems (storage and transport); rehabilitation of maintenance of the water transport system
WTP Caraboaia, rehabilitation of older parts in distribution (partial); rehabilitation of older parts in
network; replacement of asbestos parts; extension of distribution network (partial), extensions of
distribution networks existing network (partial)
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC
20,572,000 EUR investment cost part WS; 7,492,000 EUR
selected for CF financing.
Connection rate WS 90 %
Completed by 2015: Upgrading (tertiary treatment) of the

existing central WWTP, rehabilitation of 40.4 km sewerage
Bacau (Cluster Bacau) network, extension of 102 km sewer system, construction of 2
pumping stations with 1.2 km pressure lines, rehabilitation of Completed by 2018: 8.2 km new sewerage
311,378 p.e. PS Magura, construction of 0.4 km pressure lines. system in Bogdan Voda and Saucesti
Connection of Crihan, Padureni, Trebes, Valea Budului, Completed by 2018: Construction of new
147,056 p.e. already connected, 47 Margineni, Barati, Hemeius, Lilieci, Letea Veche, Dealu Mare, gravity lines, length 2.2 km.
% connection rate Magura and Bacau. 1.8 million € investment costs
Full compliance with art. 3 and related art & Annexes of the 2,690 p.e. additionally connected
UWWTD 91/271/EEC for sewage collecting systems projects Further rehabilitation of the existing sewer
Full compliance with art. 10 and related art 4, 5, 7 & Annexes network to decrease infiltration
of the UWWTD 91/271/EEC for construction/rehabilitation of
urban wastewater treatment plants.
Full compliance with art. 14 of the UWWTD 91/271/EEC and
related other EU Directive for sewage sludge treatment
WWTP for tertiary treatment
43.1 Mil. € investment costs (net, without reinvestment) part
WW
164,000 p.e. connected (53 % additionally of the
agglomeration)
bc_annex_C1-2_rev1_f.doc Page 1 of 21
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

the water systems (treatment, storage and transport); maintenance of the water transport system
rehabilitation of older parts in distribution network; extension of (partial); rehabilitation of older parts in
distribution networks distribution network (partial), extensions of
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC existing network (partial)
8,487,000 EUR investment cost part WS, no CF

existing central WWTP Comanesti, extension of 75.9 km sewer
Comanesti (Cluster Comanesti) system, hydraulic rehabilitation of 5.9 km sewer system
Connection of Comanesti, Lunca Asau, Asau, Straja,
32,735 p.e. Ciobanus, Podei and Vermesti
Full compliance with art. 3 and related art & Annexes of the
11,000 p.e. already connected, 34 % UWWTD 91/271/EEC for sewage collecting systems projects Completed by 2018: 12.7 km new
connection rate Full compliance with art. 10 and related art 4,5,7 & Annexes of construction of sewerage system in Paltinis
the UWWTD 91/271/EEC for construction/rehabilitation of and Apa Asau
urban wastewater treatment plants. Completed by 2018: Construction of new
Full compliance with art. 14 of the UWWTD 91/271/EEC and gravity lines, length 500 m.
related other EU Directive for sewage sludge treatment Completed by 2018: Construction of new
22 Mil. € investment costs (net, without reinvestment) part WW pumping station in Apa Asau and pressure
21,765 p.e. connected (66 % additionally of the agglomeration) lin, length 430 m.
2.4 million € investment costs
2,329 p.e. additionally connected
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2015: immediate measures for maintenance of
the water systems (treatment, storage and transport); Completed by 2018: measures for
rehabilitation of main pipe between main reservoir and pipe maintenance of the water transport system
from Vermesti PS; rehabilitation of older parts in distribution (partial); rehabilitation of older parts in
network; extension of distribution networks distribution network (partial), extensions of

Moinesti (Cluster Moinesti) existing central WWTP in Moinesti North and new WWTP for
tertiary treatment in Moinesti South, extension of 33 km sewer
27,363 p.e. system, hydraulic rehabilitation of 5.9 km sewer system, new Completed by 2018: 15.8 km new
pumping station in Gazarie and 2.8 km pressure line construction of sewerage system in Zemes
14,243 p.e. already connected, 52 Connection Moinesti and Gazarie Completed by 2018: Construction of a new
% connection rate Full compliance with art. 3 and related art & Annexes of the gravity line, length 1,1 km.
UWWTD 91/271/EEC for sewage collecting systems projects 3.0 million € investment costs
Full compliance with art. 10 and related art 4,5,7 & Annexes of 4,356 p.e. additionally connected
the UWWTD 91/271/EEC for construction/rehabilitation of Further rehabilitation of the existing sewer
urban wastewater treatment plants. network to decrease infiltration
WW
agglomeration)

Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

the water systems (treatment and transport); rehabilitation of maintenance of the water transport system
older parts in distribution network; replacement of asbestos (partial); rehabilitation of older parts in
parts; extension of distribution network distribution network (partial), extensions of
6,430,000 EUR investment cost part WS; no CF financing.
Completed by 2015: Extension, rehabilitation and upgrading

(tertiary treatment) of the existing central WWTP, rehabilitation
of 36 km and extension of 12.6 km sewerage network
Connection of Borzesti and Onesti
Full compliance with art. 3 and related art & Annexes of the Completed by 2018: 28 km new sewerage
UWWTD 91/271/EEC for sewage collecting systems projects system in Bogdana, Negoiesti, Stefan Cel
Onesti (Cluster Onesti)
Full compliance with art. 10 and related art 4,5,7 & Annexes of Mare and Gura Vaii
the UWWTD 91/271/EEC for construction/rehabilitation of Completed by 2018: Construction of a new
64,611 p.e.
urban wastewater treatment plants. gravity line, length 1,8 km and new
Full compliance with art. 14 of the UWWTD 91/271/EEC and pumping station and 340 m pressure line in
47,000 p.e. already connected 73 %
related other EU Directive for sewage sludge treatment Gura Vaii
connection rate
22.9 Mil. € investment costs (net, without reinvestment) part 5.3 million € investment costs
WW 5,530 p.e. additionally connected
17,611 p.e. connected (27 % additionally of the Further rehabilitation of the existing sewer
agglomeration) network to decrease infiltration
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2015: immediate measures for maintenance of
the water systems (storage and transport); rehabilitation of Completed by 2018: measures for
older parts in distribution network; replacement of asbestos maintenance of the water transport system
parts; extension of distribution network (partial); rehabilitation of older parts in
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC distribution network (partial), extensions of
4,330,000 EUR investment cost part WS; 1,220,000 EUR existing network (partial)
Completed by 2015: Rehabilitation and upgrading (tertiary

treatment) of the existing central WWTP rehabilitation of 4.8
and extension of 19.8 km sewerage network in Buhusi
UWWTD 91/271/EEC for sewage collecting systems projects Completed by 2018: 60 km new sewerage
Full compliance with art. 10 and related art 4,5,7 & Annexes of system in Tardenii Mari, Valea Lui Ion,
the UWWTD 91/271/EEC for construction/rehabilitation of Blagesti, Buda and Racova
Buhusi (Cluster Buhusi) urban wastewater treatment plants. Completed by 2018: Construction of new
Full compliance with art. 14 of the UWWTD 91/271/EEC and gravity lines, length 1,6 km and new
25,307 p.e. related other EU Directive for sewage sludge treatment pumping station and 2.5 km pressure line
WWTP for tertiary treatment in Buda
10,700 p.e. already connected, 42 11.5 Mil. € investment costs (net, without reinvestment) part 11.5 million € investment costs
% connection rate WW 9,516 p.e. additionally connected
agglomeration)
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2015: extension of distribution networks
650,000 EUR investment cost part WS; all selected for CF
financing.
Completed by 2015: Extension, rehabilitation and upgrading

(tertiary treatment) of the existing central WWTP, rehabilitation
of 0.3 km and extension of 82 km sewer network
Connection of Darmanesti, Darmaneasca and Lapos
UWWTD 91/271/EEC for sewage collecting systems projects
Full compliance with art. 10 and related art 4,5,7 & Annexes of
the UWWTD 91/271/EEC for construction/rehabilitation of
Darmanesti (Cluster Darmanesti)
18,688 p.e.
WWTP for tertiary treatment
261 p.e. already connected, 1 %
connection rate
WW

18,427 p.e. connected (99 % additionally of the clustered
agglomeration
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2015: Rehabilitation and extension of
distribution networks

Completed by 2015: Extension or new construction(tertiary
treatment) of the existing central WWTP, rehabilitation of 3.1
km and extension of 20.1 km sewer network, construction of a
pumping station at Targu Ocna
Connection of Targu Ocna and Valcele
UWWTD 91/271/EEC for sewage collecting systems projects
Targu Ocna (Cluster Targu Ocna) Full compliance with art. 10 and related art 4,5,7 & Annexes of
the UWWTD 91/271/EEC for construction/rehabilitation of
13,777 p.e. Full compliance with art. 14 of the UWWTD 91/271/EEC and
5,822 p.e. already connected, 43 % WWTP for tertiary treatment
connection rate 8.1 Mil. € investment costs (net, without reinvestment) part
WW

agglomeration
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2015: Rehabilitation of distribution network,
reservoirs and main pipes
1,170,000 EUR investment cost part WS; no CF financing.

Completed by 2015: New construction(secondary treatment)
of the central WWTP, rehabilitation of 1.2 km and extension of
15.5 km sewer network, construction of 1.0 km gravity line
from Ciresoaia to the WWTP
Slanic Moldova Connection of Slanic Moldova, Cerdac and Ciresoaia
5,885 p.e. UWWTD 91/271/EEC for sewage collecting systems projects
Full compliance with art. 10 and related art 4,5,7 & Annexes of
2,125 p.e. already connected, 36 % the UWWTD 91/271/EEC for construction/rehabilitation of
connection rate urban wastewater treatment plants.
WW
agglomeration
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2018: WS network
extensions, 865,000 € investment costs
Dofteana Completed by 2018: New central WWTP

for secondary treatment, 30.6 km sewerage
(10,604 p.e. network and 1 pumping station with 0.7 km
0 p.e. already connected, 0 % pressure line for Dofteana, Stefan Voda,
connection rate) Haghiac, Seaca and Cucuieti
8,307,000 € investment costs
9,200 p.e. additionally connected (87 %
additionally of the agglomeration)
Completed by 2018: WSS Brusturoasa,
Completed by 2015: WSS Cotumba (commune Agas, 2,900,000 € investment costs
necessary due to problem with nitrate in public wells) and
Palanca extensions Palanca Completed by 2018: New central WWTP
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC for secondary treatment, 46.1 km sewerage
(8,908 p.e. 1,270,000 EUR investment cost part WS network and 0.2 km main collector for
0 p.e. Palanca, Popoiu, Giughes, Cuchinis,
already connected, 0 % connection Cemenca, Brusturoasa, Hanganesi,
rate) Cotumba and Agas
Completed by 2018: Dismantling of existing
monoblock , construction of a new central
WWTP for secondary treatment, 31.1 km
Faraoani sewerage network and 4.3 km main
collector for Faraoani, Valea Seaca and
(9,702 p.e. Buchila
3,294 p.e. 8,765,000 € investment costs
already connected, 34 % 6,408 p.e. additionally connected (66 %
connection rate) additionally of the agglomeration)
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2018: New central WWTP for
Oituz Completed by 2015: WSS Oituz (necessary due to problem with secondary treatment, 26.3 km sewerage
nitrate and chloride in public wells) network and 0.39 km main collector for
(10,553 p.e. Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Oituz, Calcai, Marginea and Bahna
0 p.e. already connected, 0 % 4,229,000 EUR investment cost part WS 7,119,000 € investment costs
connection rate) 9,472 p.e. connected (90 % additionally of
the agglomeration)
Completed by 2018: Central WWTP in
Blagesti (Buhusi Cluster) Completed by 2015: WSS Blagesti (necessary due to problem Buhusi, 43.7 km sewerage network and 0.9
with nitrate in public wells) km main collector for Valea Lui Ion.
(7,063 p.e. Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Connected settlements Tardenii Mari, Valea
0 p.e. 5,120,000 EUR investment cost part WS Lui Ion, Blagesti, Buda
already connected, 0 % connection 8,121,000 € investment costs
rate) 7,063 p.e. connected (100 % additionally of
the agglomeration)
Completed by 2018: New central WWTP
Completed by 2015: WSS Cleja (necessary due to problem for secondary treatment, 29.2 km sewerage
Cleja (Cleja Cluster)
with nitrate in public wells) network
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Connected settlements VALEA MICA,
(6,934 p.e.
6,309,000 EUR investment cost part WS GHEORGHE DOJA, Cleja
0 p.e. already connected, 0 %
7.464.000 € investment costs
connection rate)
additionally of the clustered agglomeration)
Completed by 2015: WS network extensions for secondary treatment, 26.2 km sewerage
200,000 EUR investment cost part WS network, 1.6 km main collector and 2
pumping stations with 0.9 km pressure
linefor Manastirea Casin, Parvulesti and
Manastirea Casin
Lupesti
(5,898 p.e. 0 p.e. already connected,
0 % connection rate)
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2018: WSS Berzunti,
Completed by 2015: WS network extensions Scariga 3,510,000 € investment costs
200,000 EUR investment cost part WS
Berzunti (Berzunti Cluster)
network and 0.6 km main collector
Connected settlements Dragomir, Berzunti,
Scariga Berzunti
Completed by 2015: WS rehabilitations and network for secondary treatment, 19.3 km sewerage
Frumoasa (Frumoasa Cluster)
extensions Frumoasa network and 0.7 km main collector
340,000 EUR investment cost part WS Connected settlements Frumoasa, Balcani
for secondary treatment rehabilitation and
Luizi Calugara
extension of 16.8 km sewerage network for
Luizi Calugara and Osebiti
(5,892 p.e., 80 p.e. already
connected, 1 % connection rate)
5812 p.e. additionally connected (99 %
network and 1.5 km main collector
Nicolae Balcescu (Nicolae Balcescu Connected settlements Nicolae Balcescu
Cluster) 3,890,000 € investment costs
(5,047 p.e. 1,928 p.e. already additionally of the agglomeration)
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2018: WSS Lespezi -
Garleni, 3,036,000 € investment costs

Lespezi (Garleni Cluster) for secondary treatment at Garleni, 13.8 km
sewerage network and 0.9 km main
(4,837 p.e. 0 p.e. already connected, collector
0 % connection rate) Connected settlements Lespezi, Garleni de
sus
Poduri
330,000 EUR investment cost part WS network and 0.6 km main collector for
Poduri, Prohozesti and Valea Sossi
Completed by 2015: WS rehabilitations and network for secondary treatment, 6.4 km sewerage
Racaciuni extensions Gasteni (necessary due to problem with nitrate and network
hardness in public wells) Connected settlements Gasteni, Racaciuni
(2,311 p.e. 0 p.e. already connected, Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC 1,969,873 € investment costs
0 % connection rate) 810,000 EUR investment cost part WS 2,311 p.e. additionally connected (100 %
Completed by 2015: WS network extensions for secondary treatment, rehabilitation and
792,000 EUR investment cost part WS extension of 20.9 km sewerage network 2
Magiresti pumping stations
Connected settlements Magiresti, Stanesti,
(4,058 p.e. 2,534 p.e. already Valea Arinilor, Prajesti
connected, 62 % connection rate) 5,146,000 € investment costs
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2018: New central WWTP at
Completed by 2015: WSS rehabilitations and extensions Moinesti, extension of 15.8 km sewerage
Zemes (Moinesti Cluster) (necessary due to problem with chloride and hardness in network and 1.1 km Main Collector
public wells) Connected settlements Zemes
0 % connection rate) 1,660,000 EUR investment cost part WS 4,356 p.e. additionally connected (100 %
Ghimes (Ghimes Cluster) Completed by 2015: WSS Ghimes-Faget (necessary due to for secondary treatment, 23.0 km sewerage
problem with nitrate in public wells) network for Ghimes, Tarhausi and Farget
Gioseni Completed by 2018: New central WWTP
(5,064 p.e. 300,000 EUR investment cost part WS network for Cleja
0 p.e. 3,309,864 € investment costs
already connected, 5,064 p.e. additionally connected (100 %
0 % connection rate) additionally of the agglomeration)
Completed by 2015: WSS rehabilitations and extensions for secondary treatment, 26.4 km sewerage
Agas (Agas Cluster)
(necessary due to problem with nitrate and oxidability in public network for Agas, Goiosa, Preluci,
wells) Diaconesti and Beleget
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC 5,969,101 € investment costs
630,000 EUR investment cost part WS 3,479 p.e. additionally connected (100 %
Completed by 2018: Extension of 19.5 km
Completed by 2015: WSS Solont-Bahnaseni (necessary due to sewerage network and 0.7 km Main
problem with nitrate and chloride in public wells) Collector
Solont (Pustina Cluster) Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Connected settlements Bahnaseni, Sarata,
1,935,000 EUR investment cost part WS Solont
(3,324 p.e. 0 p.e. already connected, 3,549,000 € investment costs
0 % connection rate) 3,324 p.e. additionally connected (100 %
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2018: WSS rehabilitations
and extensions
870,000 € investment costs
Caiuti (Caiuti Cluster)
(3,289 p.e.0 p.e. already connected,
network and 0.3 km main collector for
Caiuti, Popeni and Blidari
3,289p.e. additionally connected (100 %
Valea Seaca for secondary treatment, 14.6 km sewerage
network for Valea Seaca
(3,515 p.e.0 p.e. already connected, 3,718,000 € investment costs
Casin (Casin Cluster) Completed by 2015: WSS Casin (necessary due to problem for secondary treatment, 10.9 km sewerage
with nitrate in public wells) network for Casin
(3,405 p.e., 0 p.e. already connected, Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC 3,319,392 € investment costs
Completed by 2018:WSnetwork extensions
Completed by 2015: WS network rehabilitations 800,000 € investment costs
sewerage network and 1.1 km Main
Pancesti (Sascut Cluster)
Collector
Connected settlements Pancesti
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Gura Vaii (Onesti Cluster) Completed by 2015: WSS (necessary due to problem with sewerage network and 1 Pumping Station
nitrate in public wells) Connected settlements Gura Vaii
Completed by 2018: WSS Bogdanesti -
Filipesti, 2,060,000 € investment costs
Bogdanesti
(2,947 p.e.
0 p.e.
network for Bogdanesti and Filipesti
already connected,
and extensions,
1,353,000 € investment costs part WS
Satu Nou (Targu Trotus Cluster)
sewerage network and 0.5 km main
collector
Connected settlements Satu Nou, Nicoresti
2712 p.e. additionally connected (100 %
Completed by 2018: Dismantling of existing
and construction of a new central WWTP
for secondary treatment rehabilitation and
Podu Turcului extension of 4.7 km sewerage network for
Podu Turcului
(5,506 p.e., 1,820 p.e. already 2,482,715 € investment costs
connected, 33 % connection rate) 3,686 p.e. additionally connected (67 %
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

and extensions,
400,000 € investment costs part WS
Prajesti
(2,878 p.e., 0 p.e. already connected, for secondary treatment, 19.4 km sewerage
0 % connection rate) network for Prajesti
Completed by 2015: WSS (necessary due to problem with for secondary treatment, 7.0 km sewerage
Bijghir (Bijghir Cluster)
nitrate in public wells) network and 1,2 km main collector for
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Bijghir
(2,840 p.e., 0 p.e. already connected,
1,830,000 EUR investment cost part WS 2,801,030 € investment costs
Completed by 2015: WS network extensions sewerage network and 1.8 km main
Stefan Cel Mare (Onesti Cluster) 460,000 EUR investment cost part WS collector
Connected settlements Bogdana, Stefan
(2,469 p.e. 0 p.e. already connected, Cel Mare, Negoiesti
0 % connection rate) 2,802,000 € investment costs
Completed by 2015: WS network and reservoir rehabilitations 375,000 € investment costs
Sascut (Sascut Cluster)
network for Sascut
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2015: WSS (necessary due to problem with 600,000 € investment costs
nitrate and oxidability in public wells)
Apa Asau (Comanesti Cluster) Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Completed by 2018: Extension of 12.7 km
1,230,000 EUR investment cost part WS sewerage network and 0.5 km main
0 % connection rate) Connected settlements Apa Asau, Paltinis
Completed by 2015: WSS (necessary due to problem with sewerage network and 0.7 km main
Racova (Buhusi Cluster)
nitrate and chloride in public wells) collector
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Connected settlements Racova
Completed by 2018:WSS
Dragugesti (Dragugesti Cluster) Completed by 2018: New central WWTP

for secondary treatment in Bratila, 9.1 km
(2,449 p.e., 0 p.e. already connected, sewerage network and 0.9 km main
0 % connection rate) collector for Bratila
162,000 EUR investment cost part WS network and 2.1 km main collector for
Bucsesti
Bucsesti and Cornet
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Bacioiu (Bacioiu Cluster) nitrate and chloride in public wells) network and 1.1 km main collector for
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Baiciou
(2,421 p.e., 0 p.e. already connected, 1,140,000 EUR investment cost part WS (+175,000 in phase 2.418.000 € investment costs
0 % connection rate) 2) 2,421 p.e. additionally connected (100 %

sewerage network and 1 pumping station
Tuta (Targu Trotus Cluster)
Connected settlements Tuta
951,000 € investment costs
Completed by 2018:WSS
Garleni (Garleni Cluster) Completed by 2018: New central WWTP

(2,393 p.e., 0 p.e. already connected, network for Garleni, Surina
0 % connection rate) 4,041,000 € investment costs
Completed by 2018:WS network

extensions; 200,000 € investment costs

Orbeni (Orbeni Cluster)
network and 0.2 km main collector for
Orbeni
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2018: Dismantling of old
modular system and construction of a new
Sarata central WWTP for secondary treatment,
(2,385 p.e. rehabilitation and extension of 5.0 km
1,680 p.e. sewerage network for Sarata
already connected, 1,962,000 € investment costs
70 % connection rate) 705 p.e. additionally connected (30 %

Completed by 2015: WS network rehabilitations sewerage network and 1.7 km main
Sascut Sat (Sascut Cluster) 150,000 EUR investment cost part WS (+200,000 in phase 2) collector
Connected settlements Sascut Sat
(2,382 p.e. 0 p.e. already connected, 1,238,000 € investment costs

Targu Trotus (Targu Trotus Cluster)
network for Targu trotus
Fundu-Racaciuni Completed by 2018: New central WWTP

Completed by 2015: WSS (necessary due to problem with for secondary treatment, Extension of 6.4
(2,311 p.e. 0 p.e. already connected, nitrate and hardness in public wells) km sewerage network
0 % connection rate) Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Connected settlements Fundu Racaciuni
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Completed by 2018:WS network
1,200,000 € investment costs part WS

Bratila (Dragugesti Cluster) for secondary treatment, Extension of 11.3
km sewerage network and 1.0 km main
0 % connection rate) Connected settlements Bratila

Cotofanesti (Cotofanesti Cluster)
nitrate in public wells) network for Cotofanesti and Balca
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC 2,410,251 € investment costs
1,340,000 EUR investment cost part WS 2,040 p.e. additionally connected (100 %

Schitu Frumoasa (Frumoasa
chloride in public wells) collector
Cluster)
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Connected settlements Schitu Frumoassa

nitrate in public wells) network and 0.9 km main collector for
Pustiana (Pustiana Cluster)
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Pustiana
Step 1 (by 2015) Step 2 (by 2018)

Saucesti (Bacau Cluster) nitrate and hardness in public wells) collector
Full compliance with article 5 of the DWD 98/83/EC Connected settlements Saucesti
(2,208 p.e. 0 p.e. already connected, 2,215,000 EUR investment cost part WS 1,620,000 € investment costs
Completed by 2018:WSS for other

Completed by 2015: WSS for communes with water quality communes which shall get WW systems
problems in public wells or systems 14,041,000 € investment costs part WS
108,232,000 EUR investment cost part WS Completed by 2018: Sewerage networks
and main collectors in Bogdan Voda,
Other Areas (Rural Areas in
Poiana, Ludasi, Galbeni, Tarata,
Clusters)
Pargaresti, Parau, Boghii, Barsanesti,
Helegiu, Rogoaza and Corbasca to
(10,298 p.e., 0 p.e. already
connect agglomerations > 2,000 p.e. in
clusters. Investments are necessary to
make clusters technically operational.
Annex C1-3-1 Long Term Investment Plan - BACAU COUNTY
County: Bacau
Long Term Investment Plan

Investment costs for agglomerations and phases
Ranking following population equivalent
all costs in Thousand EURO Cost base year 2008
Phase 1* Phase 2 Next Phases Source of Financing
N° Item Total Costs
2007-2015 2016-2018 2019 - 2037 CF Other
1 Agglomeration Bacau
1.1 Water Supply 90,790 20,752 10,675 59,363 7,492 83,298
1.2 Wastewater 77,785 47,320 2,114 28,352 20,489 57,297
2 Agglomeration Onesti
2.1 Water Supply 33,375 6,430 3,147 23,798 0 33,375
2.2 Wastewater 44,946 26,634 1,884 16,428 15,019 29,927
3 Agglomeration Comanesti
3.1 Water Supply 21,124 8,487 1,584 11,053 0 21,124
3.2 Wastewater 27,120 22,490 259 4,371 0 27,120
4 Agglomeration Moinesti
4.1 Water Supply 19,334 6,159 1,068 12,107 2,799 16,535
4.2 Wastewater 19,821 15,045 261 4,515 12,407 7,415
5 Agglomeration Buhusi
5.1 Water Supply 13,409 4,330 3,000 6,079 1,220 12,189
5.2 Wastewater 16,284 11,967 217 4,100 10,631 5,653
6 Agglomeration Darmanesti
6.1 Water Supply 4,297 650 33 3,614 650 3,647
6.2 Wastewater 18,104 16,099 11 1,993 16,029 2,075
7 Agglomeration Targu Ocna
7.1 Water Supply 9,323 2,060 35 7,228 1,030 8,293
7.2 Wastewater 10,878 8,360 138 2,380 6,297 4,581
8 Agglomeration Slanic Moldova
8.1 Water Supply 4,074 1,170 880 2,024 0 4,074
8.2 Wastewater 6,015 4,957 51 1,007 0 6,015
9 Agglomeration Dofteana
9.1 Water Supply 3,746 0 865 2,881 3,746
9.2 Wastewater 9,470 0 8,307 1,163 0 9,470
10 Agglomeration Palanca
10.1 Water Supply 5,728 1,270 2,900 1,558 5,728
10.2 Wastewater 11,442 0 10,475 967 0 11,442
11 Agglomeration Faraoani
11.1 Water Supply 1,510 0 0 1,510 1,510
11.2 Wastewater 9,798 0 8,765 1,034 0 9,798
12 Agglomeration Oituz
12.1 Water Supply 6,507 4,229 0 2,278 6,507
12.2 Wastewater 8,260 0 7,120 1,140 0 8,260
13 Agglomeration Blagesti
13.1 Water Supply 6,856 5,120 0 1,736 6,856
13.2 Wastewater 8,145 0 8,122 23 0 8,145
14 Agglomeration Cleja
14.1 Water Supply 7,575 6,309 0 1,266 7,575
14.2 Wastewater 8,404 0 7,464 941 0 8,404
15 Agglomeration Manastirea Casin
15.1 Water Supply 780 200 0 580 780
15.2 Wastewater 7,598 0 6,841 757 0 7,598
16 Agglomeration Berzunti
16.1 Water Supply 4,630 200 3,510 920 4,630
16.2 Wastewater 8,234 0 7,345 889 0 8,234
17 Agglomeration Frumoasa
17.1 Water Supply 340 340 0 0 340
17.2 Wastewater 7,175 0 6,138 1,037 0 7,175
18 Agglomeration Luizi-Calugara
18.1 Water Supply 800 0 0 800 800
18.2 Wastewater 6,229 185 4,787 1,256 0 6,229
19 Agglomeration Nicolae Balcescu
19.1 Water Supply 1,050 0 0 1,050 1,050
19.2 Wastewater 4,646 0 3,890 755 0 4,646
20 Agglomeration Lespezi
20.1 Water Supply 4,008 0 3,036 972 4,008
20.2 Wastewater 2,577 0 2,577 0 0 2,577
21 Agglomeration Poduri
21.1 Water Supply 2,042 330 13 1,699 2,042
21.2 Wastewater 6,403 0 5,836 567 0 6,403
22 Agglomeration Racaciuni
22.1 Water Supply 1,041 810 231 1,041
22.2 Wastewater 6,361 0 5,745 616 0 6,361
23 Agglomeration Magiresti
bc_annex_C1-3_j.xls/3.1 Page 1 of 41
County: Bacau

2007-2015 2016-2018 2019 - 2037 CF Other
23.1 Water Supply 2,938 792 12 2,134 2,938
23.2 Wastewater 6,317 134 5,213 971 0 6,317
24 Agglomeration Zemes
24.1 Water Supply 2,130 1,660 0 470 2,130
24.2 Wastewater 2,968 0 2,968 0 0 2,968
25 Agglomeration Ghimes
25.1 Water Supply 2,538 2,000 0 538 2,538
25.2 Wastewater 6,134 0 5,532 601 0 6,134
26 Agglomeration Gioseni
26.1 Water Supply 460 300 0 160 460
26.2 Wastewater 3,818 0 3,310 508 0 3,818
27 Agglomeration Agas
27.1 Water Supply 812 630 0 182 812
27.2 Wastewater 6,509 0 5,969 540 0 6,509
28 Agglomeration Solont
28.1 Water Supply 2,900 1,935 0 965 2,900
28.2 Wastewater 3,549 0 3,549 0 0 3,549
29 Agglomeration Caiuti
29.1 Water Supply 1,068 0 870 198 1,068
29.2 Wastewater 4,488 0 3,950 538 0 4,488
30 Agglomeration Valea Seaca
30.1 Water Supply 460 0 0 460 460
30.2 Wastewater 4,186 0 3,718 468 0 4,186
31 Agglomeration Casin
31.1 Water Supply 3,078 1,900 9 1,169 3,078
31.2 Wastewater 3,887 0 3,319 568 0 3,887
32 Agglomeration Pancesti
32.1 Water Supply 1,840 350 800 690 1,840
32.2 Wastewater 2,213 0 2,213 0 0 2,213
33 Agglomeration Gura Vaii
33.1 Water Supply 3,232 1,700 8 1,524 3,232
33.2 Wastewater 2,496 0 2,473 23 0 2,496
34 Agglomeration Bogdanesti
34.1 Water Supply 2,560 0 2,060 500 2,560
34.2 Wastewater 4,047 0 3,633 414 0 4,047
35 Agglomeration Satu Nou
35.1 Water Supply 2,577 0 1,353 1,224 2,577
35.2 Wastewater 1,445 0 1,422 23 0 1,445
36 Agglomeration Podu Turcului
36.1 Water Supply 370 0 0 370 370
36.2 Wastewater 3,676 118 2,542 1,017 0 3,676
37 Agglomeration Prajesti
37.1 Water Supply 400 0 400 0 400
37.2 Wastewater 4,792 0 4,391 401 0 4,792
38 Agglomeration Bijghir
38.1 Water Supply 2,371 1,830 0 541 2,371
38.2 Wastewater 3,347 0 2,801 546 0 3,347
39 Agglomeration Stefan cel Mare
39.1 Water Supply 600 460 0 140 600
39.2 Wastewater 2,802 0 2,802 0 0 2,802
40 Agglomeration Sascut
40.1 Water Supply 1,250 500 375 375 1,250
40.2 Wastewater 4,699 0 3,766 932 0 4,699
41 Agglomeration Apa Asau
41.1 Water Supply 2,380 1,230 600 550 2,380
41.2 Wastewater 2,413 0 2,390 23 0 2,413
42 Agglomeration Racova
42.1 Water Supply 2,365 1,970 0 395 2,365
42.2 Wastewater 2,965 0 2,965 0 0 2,965
43 Agglomeration Dragugesti
43.1 Water Supply 1,993 0 1,499 494 1,993
43.2 Wastewater 1,736 0 1,736 0 0 1,736
44 Agglomeration Bucsesti
44.1 Water Supply 902 162 6 734 902
44.2 Wastewater 3,136 0 2,810 327 0 3,136
45 Agglomeration Bacioiu
45.1 Water Supply 1,617 1,140 175 302 1,617
County: Bacau

2007-2015 2016-2018 2019 - 2037 CF Other
45.2 Wastewater 2,994 0 2,418 576 0 2,994
46 Agglomeration Tuta
46.1 Water Supply 984 0 6 978 984
46.2 Wastewater 974 0 951 23 0 974
47 Agglomeration Garleni
47.1 Water Supply 1,925 0 1,369 556 1,925
47.2 Wastewater 4,863 0 4,041 822 0 4,863
48 Agglomeration Orbeni
48.1 Water Supply 560 0 200 360 560
48.2 Wastewater 4,885 0 4,221 664 0 4,885
49 Agglomeration Sarata
49.1 Water Supply 560 0 0 560 560
49.2 Wastewater 3,245 203 2,063 979 0 3,245
50 Agglomeration Sascut Sat
50.1 Water Supply 980 150 200 630 980
50.2 Wastewater 1,238 0 1,238 0 0 1,238
51 Agglomeration Targu Trotus
51.1 Water Supply 962 0 6 956 962
51.2 Wastewater 5,394 0 4,254 1,140 0 5,394
52 Agglomeration Fundu-Racaciuni
52.1 Water Supply 1,864 1,485 0 379 1,864
52.2 Wastewater 2,307 0 1,970 338 0 2,307
53 Agglomeration Bratila
53.1 Water Supply 1,645 0 1,200 445 1,645
53.2 Wastewater 5,744 0 4,719 1,025 0 5,744
54 Agglomeration Cotofanesti
54.1 Water Supply 1,860 1,340 0 520 1,860
54.2 Wastewater 2,824 0 2,410 414 0 2,824
55 Agglomeration Schitu Frumoasa
55.1 Water Supply 1,960 1,600 0 360 1,960
55.2 Wastewater 3,494 0 3,494 0 0 3,494
56 Agglomeration Pustiana
56.1 Water Supply 1,856 1,448 0 408 1,856
56.2 Wastewater 4,187 0 3,341 846 0 4,187
57 Agglomeration Saucesti
57.1 Water Supply 2,693 2,215 120 358 2,693
57.2 Wastewater 1,620 0 1,620 0 0 1,620
58 Other Areas
58.1 Water Supply 211,729 108,232 14,041 89,456 211,729
58.2 Wastewater 187,988 0 10,894 177,094 0 187,988
Grand Total 1,151,832 357,386 275,508 518,938 94,061 1,057,771
* To avoid double counting, the applied unit rates for cost calculation should not include any contingencies
*The period may be broken down by more detailed milestones:
- 2010 (intermediate deadline for Drinking Water Directive according to Accession Treaty)
- 2013 (Cohesion Fund project to be completed by 2013 and intermediate deadline for Urban Waste Water Treatment Directive according to Accession Treaty)
- 2015 (intermediate deadline for Urban Waste Water Treatment Directive according to Accession Treaty)
ANNEX C1-3-2
COUNTY Bacau

Total Investment costs per cost category
for all agglomerations
all costs in EURO Cost base year 2008 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Agglomeration Bacau Onesti Comanesti Moinesti Buhusi Darmanesti Targu Ocna Slanic Dofteana Palanca Faraoani Oituz Blagesti
Moldova
No. Item Total County
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction 21,202,407 1,060,000 147,000 84,000 68,000 300,000 33,000 35,000 100,000 25,000 230,000 110,000 200,000 300,000
1.2 Water Treatment Plant 30,404,662 6,833,000 75,000 480,000 0 80,000 60,000 180,000
1.3 Water Main 106,968,123 16,200,000 13,809,000 7,866,000 7,841,000 1,625,000 3,097,000 3,261,000 1,094,000 2,396,000 0 0 0 440,000
1.4 Pumping Station 62,967,042 9,293,000 4,294,000 1,454,000 3,637,000 1,070,000 84,000 175,000 700,000 251,000 990,000 100,000 1,200,000 1,200,000
1.5 Distribution Network 291,216,695 57,404,000 15,125,000 11,720,000 7,788,000 10,339,000 1,083,000 5,852,000 1,700,000 1,074,000 4,508,000 1,220,000 5,047,000 4,736,000
512,758,930 90,790,000 33,375,000 21,124,000 19,334,000 13,409,000 4,297,000 9,323,000 4,074,000 3,746,000 5,728,000 1,510,000 6,507,000 6,856,000
2 Wastewater
2.1 WWTP 243,752,096 30,703,148 17,943,820 9,855,300 10,243,862 9,802,325 6,736,666 5,344,277 2,449,501 3,989,897 3,384,574 3,617,554 3,989,897 0
2.2 Main Collector 21,344,525 41,000 0 0 0 0 234,500 0 175,000 0 46,330 743,925 68,600 165,025
2.3 Pumping Station 3,087,995 346,000 0 0 285,000 0 0 88,000 0 123,550 0 0 0 337,540
2.4 Wastewater Network 370,888,447 46,695,000 27,002,008 17,264,702 9,292,296 6,481,500 11,132,520 5,445,235 3,390,963 5,356,801 8,011,467 5,436,656 4,201,369 7,642,262
639,073,063 77,785,148 44,945,828 27,120,002 19,821,158 16,283,825 18,103,686 10,877,512 6,015,464 9,470,248 11,442,371 9,798,134 8,259,866 8,144,827
TOTAL 1,151,831,992 168,575,148 78,320,828 48,244,002 39,155,158 29,692,825 22,400,686 20,200,512 10,089,464 13,216,248 17,170,371 11,308,134 14,766,866 15,000,827
bc_annex_C1-3_j.xls/Anexa 3.2 final Page 4 of 41

ANNEX C1-3-2
COUNTY Bacau


Agglomeration Cleja Manastirea Berzunti Frumoasa Luizi Nicolae Lespezi Poduri Racaciuni Magiresti Zemes Ghimes Gioseni
Casin Calugara Balcescu
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction 21,202,407 500,000 80,000 200,000 40,000 60,000 60,000 270,000 13,000 60,000 12,000 200,000 100,000 0
1.2 Water Treatment Plant 30,404,662 165,000 100,000 120,000 60,000 40,000 40,000 71,000 40,000 297,000 60,000 0 0
1.3 Water Main 106,968,123 1,720,000 0 0 0 0 0 405,000 1,206,000 0 1,090,000 450,000 0 0
1.4 Pumping Station 62,967,042 1,174,000 0 700,000 0 0 0 540,000 225,000 0 226,000 200,000 300,000 0
1.5 Distribution Network 291,216,695 4,016,000 600,000 3,610,000 240,000 700,000 950,000 2,721,000 598,000 941,000 1,313,000 1,220,000 2,138,000 460,000
512,758,930 7,575,000 780,000 4,630,000 340,000 800,000 1,050,000 4,007,000 2,042,000 1,041,000 2,938,000 2,130,000 2,538,000 460,000
2 Wastewater
2.1 WWTP 243,752,096 3,291,868 2,486,757 3,112,330 3,630,853 2,451,644 2,644,040 0 1,983,823 2,157,109 1,832,985 0 2,105,108 1,778,070
2.2 Main Collector 21,344,525 0 336,905 112,525 158,670 0 270,725 162,925 10,500 70,000 0 200,725 0 0
2.3 Pumping Station 3,087,995 0 193,680 0 0 0 0 0 0 0 221,280 0 0 0
639,073,063 8,404,295 7,597,525 8,234,075 7,174,887 6,228,664 4,645,901 2,577,317 6,402,926 6,361,154 6,316,966 2,968,002 6,133,837 3,817,884
TOTAL 1,151,831,992 15,979,295 8,377,525 12,864,075 7,514,887 7,028,664 5,695,901 6,584,317 8,444,926 7,402,154 9,254,966 5,098,002 8,671,837 4,277,884

ANNEX C1-3-2
COUNTY Bacau


Agglomeration Agas Solont Caiuti Valea Seaca Casin Pancesti Gura Vaii Bogdanesti Satu Nou Podu Prajesti Bijghir Stefan cel
Turcului Mare
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction 21,202,407 70,000 100,000 250,000 40,000 9,000 80,000 8,000 100,000 8,000 150,000 0 100,000 80,000
1.2 Water Treatment Plant 30,404,662 0 60,000 120,000 40,000 60,000 60,000 70,000 60,000 60,000 60,000
1.3 Water Main 106,968,123 0 0 0 0 1,731,000 0 748,000 0 256,000 0 0 220,000 0
1.4 Pumping Station 62,967,042 210,000 500,000 0 0 418,000 450,000 816,000 500,000 695,000 0 100,000 450,000 0
1.5 Distribution Network 291,216,695 532,000 2,240,000 698,000 380,000 920,000 1,250,000 1,661,000 1,900,000 1,618,000 150,000 240,000 1,541,000 460,000
512,758,930 812,000 2,900,000 1,068,000 460,000 3,078,000 1,840,000 3,233,000 2,560,000 2,577,000 370,000 400,000 2,371,000 600,000
2 Wastewater
2.1 WWTP 243,752,096 1,889,029 0 1,882,825 1,638,510 1,986,924 0 0 1,448,205 0 2,325,561 1,401,907 1,910,809 0
2.2 Main Collector 21,344,525 0 131,075 57,050 0 0 195,475 0 0 81,375 0 0 210,525 307,300
2.3 Pumping Station 3,087,995 0 0 0 0 0 0 91,600 0 99,880 0 0 0 0
639,073,063 6,508,824 3,548,953 4,488,044 4,185,878 3,887,084 2,213,092 2,496,386 4,046,545 1,445,291 3,676,361 4,791,814 3,346,975 2,801,905
TOTAL 1,151,831,992 7,320,824 6,448,953 5,556,044 4,645,878 6,965,084 4,053,092 5,729,386 6,606,545 4,022,291 4,046,361 5,191,814 5,717,975 3,401,905

ANNEX C1-3-2
COUNTY Bacau


Agglomeration Sascut Apa Asau Racova Dragugesti Bucsesti Bacioiu Tuta Garleni Orbeni Sarata Sascut Sat Targu Trotus Fundu
Racaciuni
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction 21,202,407 0 200,000 100,000 0 6,000 100,000 6,000 130,000 60,000 60,000 80,000 6,000 100,000
1.2 Water Treatment Plant 30,404,662 0 120,000 60,000 0 60,000 34,000 40,000 40,000 60,000 60,000
1.3 Water Main 106,968,123 0 0 110,000 99,000 595,000 110,000 590,000 195,000 0 0 0 577,000 0
1.4 Pumping Station 62,967,042 300,000 400,000 400,000 200,000 6,000 100,000 13,000 260,000 0 50,000 0 12,000 450,000
1.5 Distribution Network 291,216,695 950,000 1,660,000 1,695,000 1,694,000 295,000 1,247,000 375,000 1,307,000 460,000 410,000 840,000 367,000 1,254,000
512,758,930 1,250,000 2,380,000 2,365,000 1,993,000 902,000 1,617,000 984,000 1,926,000 560,000 560,000 980,000 962,000 1,864,000
2 Wastewater
2.1 WWTP 243,752,096 3,263,038 0 0 0 1,143,054 2,014,456 0 2,876,250 2,323,584 1,210,843 0 3,989,897 1,181,555
2.2 Main Collector 21,344,525 0 95,595 120,750 148,750 85,750 196,000 0 0 27,125 0 293,825 0 0
2.3 Pumping Station 3,087,995 0 99,700 0 0 0 0 207,475 0 0 251,000 0 0 0
2.4 Wastewater Network 370,888,447 1,435,518 2,217,427 2,844,278 1,587,228 1,907,631 783,134 766,454 1,986,823 2,533,894 1,783,490 943,826 1,403,604 1,125,905
639,073,063 4,698,556 2,412,722 2,965,028 1,735,978 3,136,436 2,993,590 973,929 4,863,073 4,884,603 3,245,333 1,237,651 5,393,501 2,307,460
TOTAL 1,151,831,992 5,948,556 4,792,722 5,330,028 3,728,978 4,038,436 4,610,590 1,957,929 6,789,073 5,444,603 3,805,333 2,217,651 6,355,501 4,171,460
* teritory not included in agglomerations (i.e. ru

ANNEX C1-3-2
COUNTY Bacau

all costs in EURO Cost base year 2008 53 54 55 56 57 58

Agglomeration Bratila Cotofanesti Schitu Pustiana Saucesti Other
Frumoasa Localities*
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction 21,202,407 0 100,000 100,000 0 400,000 14,472,407
1.2 Water Treatment Plant 30,404,662 0 60,000 0 0 105,000 20,474,662
1.3 Water Main 106,968,123 0 110,000 0 0 540,000 38,587,123
1.4 Pumping Station 62,967,042 0 300,000 500,000 648,000 450,000 26,926,042
1.5 Distribution Network 291,216,695 1,645,000 1,290,000 1,360,000 1,208,000 1,198,000 111,268,695
512,758,930 1,645,000 1,860,000 1,960,000 1,856,000 2,693,000 211,728,930
2 Wastewater
2.1 WWTP 243,752,096 3,587,955 1,448,205 0 2,961,195 0 67,732,887
2.2 Main Collector 21,344,525 169,750 0 238,700 162,750 379,750 15,645,625
2.3 Pumping Station 3,087,995 0 0 0 0 0 743,290
2.4 Wastewater Network 370,888,447 1,985,945 1,375,819 3,255,630 1,062,704 1,240,043 103,866,303
639,073,063 5,743,649 2,824,024 3,494,330 4,186,649 1,619,793 187,988,105
TOTAL 1,151,831,992 7,388,649 4,684,024 5,454,330 6,042,649 4,312,793 399,717,035

* teritory not included in agglomerations (i.e. rural area)

ANNEX C1-3-3 = Annex 3-3 MESD Template - Longterm Investment Plan
COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Bacau

* to be completed for each agglomeration
Investment costs (incl. re-invest) in phases and cost categories (specific costs requested by the TORs)
All costs in Thousand EURO Cost base year 2008

Next
Phase 1* Phase 2 Source of Financing
Phases**
N° Item Description Unit Quantity Unit Cost Total Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Rehabilitation of M&E of wellfields LS 1,000 1,000 0 1,000
1.1 Water Abstraction
Rehabilitation of M&E of wells for Hemeius LS 60 60 0 60
Rehabilitation of M&E of WTP Barati m³/d 56,160 0.074 4,156 4,156 0 4,156
Rehabilitation equipment of chlorination for
LS 60 60 0 60
1.2 Water Treatment Plant Hemeius
Chlorination Station Magura LS 60 60 0 60
Rehabilitation WTP Caraboaia LS 2,557 2,557 2,557 0
Connect Stejaru to WTP Barati, DN 800 km 18 875 15,750 15,750 0 15,750
1.3 Water Main
Connect Magura to Bacau, DN 150 km 3 150 450 450 450
Rehabilitation of M&E of Reservoir and
l/s 483 4.000 1,931 1,931 0 1,931
Pumping Station of Margineni
Rehabilitation of Piping of 2 Reservoirs a
m³ 10,000 0.2 2,000 2,000 2,000
Pumping Station, 5000 m³ in Barati
1.4 Complete Rehabilitation of 2 Reservoirs a
Reservoirs m³ 10,000 0.5 5,000 5,000 0 5,000
5000 m³ in Barati
Magura Mainzone Reservoir m³ 500 0.185 93 93 93
Magura Mainzone Pumping Station m³/d 300 0.9 270 270 270
Rehabilitation of AC parts in Bacau km 45 214 9,505 4,580 4,925 0 2,860 6,645
Rehabilitation of old parts in Bacau km 104 216 22,492 3,020 1,250 18,222 0 22,492
Rehabilitation Main Pipes DN 400 - 800 km 21 625 13,125 3,125 1,250 8,750 13,125
1.5 Distribution Network Extension of network in Bacau km 40 215 8,600 2,075 2,250 4,275 2,075 6,525
Extension of network in Lilieci and Hemeius km 4 150 600 400 200 600
Extension of network in Margineni km 10 190 1,900 1,000 900 1,900
Extension of network in Magura km 5 236 1,182 1,182 1,182
Sum WS: 90,790 20,752 10,675 59,363 7,492 83,298
2 Wastewater
Extension of the existing central WWTP in
2.1 WWTP pc 1.0 30,703 30,703 15,103 0 15,601 15,103 15,601
Bacau (Invest - Re-Invest)
2.2 Main Collector Gravity Line Crihan - Padureni km 0.2 175 41 41 0 0 41
Pumping Station Lilieci including Pressure
Line from Lilieci to Bacau (Invest - Re- pc 1.0 103 103 80 0 23 103
Invest)
Pumping Station Letea Veche including
2.3 Pumping Station Pressure Line from Letea Veche to Bacau pc 1.0 139 139 116 0 23 139
(Invest - Re-Invest)
Pumping Station Magura including Pressure
Line from Magura to Bacau (Invest - Re- pc 1.0 104 104 81 0 23 104
Invest)
Hydraulic rehabilitation of Bacau sewer
system. Elimination of hydraulic km 40.4 218 8,807 8,807 8,807
bottlenecks.
Re-Invest for existing Bacau sewer system,
km 161.6 118 19,024 4,228 2,114 12,682 19,024
reduction of infiltration, PH 1, 2, 3.
Extension of Bacau sewer system km 25.6 210 5,386 5,386 5,386
New sewer system for Crihan km 1.5 175 263 263 263
New sewer system for Padureni km 1.8 175 318 318 318
2.4 Wastewater Network New sewer system for Trebes km 0.4 175 78 78 0 78
New sewer system for Valea Budului km 2.7 175 472 472 0 472
New sewer system for Margineni km 10.0 175 1,748 1,748 0 1,748
New sewer system for Barati km 11.8 183 2,155 2,155 2,155
New sewer system for Hemeius km 13.2 175 2,310 2,310 2,310
New sewer system for Lilieci km 16.1 175 2,824 2,824 2,824
New sewer system for Letea Veche km 10.1 175 1,774 1,774 1,774
New sewer system for Dealu Mare km 3.4 175 601 601 601
New sewer system for Magura km 5.3 175 934 934 934
Sum WW: 77,785 47,320 2,114 28,352 20,489 57,297
TOT Total 168,575 68,071 12,789 87,715 27,981 140,595
Note: If territory for water supply agglomerations is not equal to wastewater agglomeration, a separate sheet has to be completed
- 2013 (for Cohesion Fund project estimated to be completed by 2013 and intermediate deadline for Urban Waste Water Treatment Directive according to Accession Treaty)
**The period can be split from 5 to 5 years
bc_annex_C1-3_j.xls; bacau_detailed Page 9 of 41

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Onesti (Cluster Onesti)


Next
Phases**
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Shared common costs of Onesti for Lake
1.1 Water Abstraction LS 147 147 147
Uzului
1.2 Water Treatment Plant

Shared common costs of Onesti for Water
1.3 Water Main LS 13,809 13,809 13,809
Mains Lake-WTP-Reservoirs
Pumping Station, Rehabilitation piping of Reservoir Cuciur LS 4,000 2,000 2,000 4,000
1.4
Reservoirs Shared common costs of Onesti for
Pumping Station Apaserve
LS 294 294 294
Rehabilitation of AC parts km 12 207 2,480 1,170 1,310 2,480
1.5 Distribution Network Rehabilitation of other parts km 48 209 10,115 730 1,690 7,695 10,115
Extension of network km 15 169 2,530 2,530 2,530
Sum WS: 33,375 6,430 3,147 23,798 0 33,375
2 Wastewater
Extension and rehabilitation of the existing
2.1 WWTP pc 1.0 17,944 17,944 12,817 0 5,127 12,817 5,127
central WWTP in Onesti (Invest - Re-Invest)
2.2 Main Collector km 0.0 - 0 0 0 0 0

2.3 Pumping Station pc 0.0 - 0 0 0 0 0
Hydraulic rehabilitation of Onesti sewer
system. Elimination of hydraulic km 36.0 218 7,848 7,848 7,848
bottlenecks.
2.4 Wastewater Network Re-Invest for existing Onesti sewer system,

km 144.0 118 16,952 3,767 1,884 11,301 16,952
Extension Onesti sewer system km 10.0 175 1,750 1,750 1,750 0

New sewer system for Borzesti km 2.6 175 452 452 452 0
Sum WW: 44,946 26,634 1,884 16,428 15,019 29,927
TOT Total 78,321 33,064 5,031 40,226 15,019 63,302
*The period may be broken down by more detailed milestones: 784.8
bc_annex_C1-3_j.xls; onesti detailed Page 10 of 41

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Comanesti


Next
Phases**
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Shared common costs of Comanesti for Lake
Uzului
LS 69 69 69
Shared common costs of Asau for Lake Uzului LS 15 15 15

Shared common costs of Comanesti for Water
LS 6,500 6,500 6,500
1.3 Water Main
Shared common costs of Asau for Water Mains
Lake-WTP-Reservoirs
LS 1,366 1,366 1,366
Rehabilitation of Piping of Reservoir Leorda LS 800 800 800
Renewal of M&E of Pumping Station Highzone
Leorda
l/s 6.4 3 19 19 19
Rehabilitation of Piping Reservoir 200 m³ LS 100 100 100
Pumping Station, Pumping Station Highzone Comanesti l/s 20 16 320 320 320
1.4
Reservoirs Pumping Station Highzone Podei l/s 3 16 48 48 48
Shared common of Comanesti for costs of
Pumping Station Northern Branch (Apaserv)
LS 138 138 138
Shared common of Asau for costs of Pumping
Station Northern Branch (Apaserv)
LS 29 29 29
Rehabilitation aged network in Comanesti and
Asau km 14 210 2,940 2,480 460 2,940
Extensions of network in Comanesti (incl.Podei) km 20 210 4,200 2,950 1,040 210 4,200
Rehabilitation and extensions of existing water
main pipes DN 400 - 500 in Comanesti km 8 458 3,850 1,500 2,350 3,850
Extensions of network in Asau km 3 243 730 270 460 730
Sum WS: 21,124 8,487 1,584 11,053 0 21,124
2 Wastewater
Extension and upgradung of the existing central
2.1 WWTP WWTP in Comanesti (Invest - Re-Invest)
pc 1.0 9,855 9,855 7,040 0 2,816 9,855
2.2 Main Collector 0 km 0.0 0 0 0 0 0

2.3 Pumping Station pc
Re-Invest for existing Comanesti sewer system,
km 29.5 79 2,332 518 259 1,555 2,332
Hydraulic rehabilitation of Comanesti sewer

system. Elimination of hydraulic bottlenecks.
km 5.9 183 1,080 1,080 1,080
Extension Comanesti sewer system km 44.2 188 8,301 8,301 8,301

2.4 Wastewater Network New sewer system for Lunca Asau km 8.1 175 1,409 1,409 0 1,409
New sewer system for Asau km 4.3 175 757 757 0 757
New sewer system for Straja km 6.2 175 1,093 1,093 0 1,093
New sewer system for Podei km 2.9 175 509 509 509
New sewer system for Vermesti km 6.5 175 1,143 1,143 1,143
New sewer system for Ciobanus km 3.7 175 641 641 641
Sum WW: 27,120 22,490 259 4,371 0 27,120
TOT Total 48,244 30,978 1,843 15,424 0 48,244
bc_annex_C1-3_j.xls; comanesti_detailed Page 11 of 41

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Moinesti


Next
Phases**
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Shared common costs of Moinesti for Lake
1.1 Water Abstraction Uzului
LS 68 68 68

Shared common costs of Moinesti for Water
LS 6,432 6,432 6,432
1.3 Water Main
Main pipe DN300 between main reservoir and
existing new pipe from PS Vermesti
km 4.5 313 1,409 1,409 1,409
Rehabilitation of M&E of Pumping Station
Vermesti
LS 500 500 500
Pumping Station, Rehabilitation of piping for 4 Reservoirs in
LS 3,000 300 2,700 300 2,700
1.4 Moinesti (8500 m³)
Reservoirs
Shared common of Moinesti for costs of
Pumping Station Northern Branch (Apaserv)
LS 137 137 137
Rehabilitation of existing network in Moinesti km 36 189 6,698 3,360 1,000 2,338 6,698
Extensions of network in Moinesti km 6 182 1,090 1,090 1,090 0
Sum WS: 19,334 6,159 1,068 12,107 2,799 16,535
2 Wastewater
WWTP Moinesti South, new, tertiary treatment
(Invest - Re-Invest)
pc 1.0 2,554 2,554 1,825 0 730 1,825 730
2.1 WWTP
Construction of an new WWTP in Moinesti
North (Invest - Re-Invest)
pc 1.0 7,690 7,690 5,493 0 2,197 5,493 2,197
2.2 Main Collector 0 km 0.0 - 0 0 0 0 0
Pumping Station Gazarie including Pressure
2.3 Pumping Station Line from Gazarie to WWTP Moinesti (Invest - pc 1.0 285 285 262 0 23 285
Re-Invest)
Hydraulic rehabilitation of Moinesti sewer
km 5.9 183 1,087 1,087 1,087
Re-Invest for existing Moinesti sewer system,
km 23.8 99 2,348 522 261 1,565 2,348
2.4 Wastewater Network
Extension Moinesti North sewer system km 5.6 188 1,045 1,045 1,045 0
New sewer system for Moinesti South km 23.1 175 4,044 4,044 4,044 0
New sewer system for Gazarie km 4.4 175 768 768 768
Sum WW: 19,821 15,045 261 4,515 12,407 7,415
TOT Total 39,155 21,204 1,329 16,622 15,205 23,950
bc_annex_C1-3_j.xls; moinesti_detailed Page 12 of 41

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Buhushi


Next
Phases**
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Rehabilitation M&E equipment of wellfields LS 300 300 300
1.2 Water Treatment Plant Rehabilitation chlorination equipment LS 75 75 75

Rehabilitation water main Poiana Morii -
1.3 Water Main Res.with DN 250 km 6.5 250 1,625 1,625 1,625
Rehabilitation M&E equipment of Pumping
Station I.I. de la Brad
LS 70 70 70
Rehabilitation piping of Reservoir I.I. de la
Pumping Station, LS 300 300 300
1.4 Brad
Reservoirs
Rehabilitation piping of Reservoir A.I. Cuza LS 400 400 400
Reserevoir Orbic m³ 300 1 300 300 300
Rehabilitation of AC parts km 4 225 900 900 900
Rehabilitation of other parts (most older
1.5 Distribution Network km 29 221 6,349 1,540 1,000 3,809 6,349
1980)
Extensions of network km 13 238 3,090 1,220 1,870 1,220 1,870
Sum WS: 13,409 4,330 3,000 6,079 1,220 12,189
2 Wastewater
Extension and upgradung of the existing
2.1 WWTP pc 1.0 9,802 9,802 7,002 0 2,801 7,002 2,801
central WWTP in Buhusi (Invest - Re-Invest)
2.2 Main Collector 0 km 0.0 - 0 0 0 0 0

2.3 Pumping Station pc - 0 0
Hydraulic rehabilitation of Buhusi sewer
system. Elimination of hydraulic km 4.8 188 902 902 902
bottlenecks.
2.4 Wastewater Network Re-Invest for existing Buhusi sewer system,
km 19.2 102 1,950 434 217 1,299 1,950
Extension of Buhusi sewer system km 19.8 183 3,630 3,630 3,630 0

Sum WW: 16,284 11,967 217 4,100 10,631 5,653
TOT Total 29,693 16,297 3,217 10,179 11,851 17,842
bc_annex_C1-3_j.xls; buhusi_detailed Page 13 of 41

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Darmanesti


Next
Phases**
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Shared common costs of Darmanesti for
1.1 Water Abstraction abstraction lake Uzului
LS 33 33 33
Shared common costs of Darmanesti for mains
1.3 Water Main lake Uzului - WTP - reservoirs
LS 3,097 3,097 3,097
Pumping Station, Pumping Station Lapos m³/d 264 0.074 20 20 20

1.4 Shared common costs of Darmanesti for PS in
Reservoirs LS 64 64 64
WTP
Extensions of network in Darmanesti,
1.5 Distribution Network Darmaneasca and Lapos
km 4 271 1,083 650 433 650 433
Sum WS: 4,297 650 33 3,614 650 3,647
2 Wastewater
Construction of a new central WWTP in
2.1 WWTP Darmanesti (Invest - Re-Invest)
pc 1.0 6,737 6,737 4,812 0 1,925 4,812 1,925
Gravity Line Lapos - Darmaneasca km 0.4 175 66 66 0 0 66
2.2 Main Collector
Gravity Line Darmaneasca - Darmanesti km 1.0 175 169 169 0 0 169
2.3 Pumping Station pc - 0 0
Hydraulic rehabilitation of Darmanesti sewer
km 0.3 183 48 48 48
Re-Invest for existing Darmanesti sewer
km 1.0 99 103 23 11 69 103
2.4 Wastewater Network system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3.
New Darmanesti sewer system km 51.8 183 9,480 9,480 9,480
New sewer system for Lapos km 6.2 175 1,089 1,089 1,089
New sewer system for Darmaneasca km 2.4 175 413 413 413
Sum WW: 18,104 16,099 11 1,993 16,029 2,075
TOT Total 22,400 16,749 44 5,607 16,679 5,722
bc_annex_C1-3_j.xls; darmanesti_detailed Page 14 of 41

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Targu Ocna


Next
Phases**
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Shared common costs of Targu Ocna for
1.1 Water Abstraction abstraction lake Uzului
LS 35 35 35
Shared common costs of Targu Ocna for main
1.3 Water Main lake - WTP - reservoirs
LS 3,261 3,261 3,261
Pumping Station, Shared common costs for PS in WTP LS 75 75 75

1.4 Rehabilitation of M&E equipment of Pumping
Reservoirs LS 100 100 100
Station Valcele
Rehabilitation of networks in Targu Ocna and
Valcele
km 10 209 2,090 1,030 1,060 2,090
Extensions of networks in Targu Ocna and
Valcele
km 18 209 3,762 1,030 2,732 1,030 2,732
Sum WS: 9,323 2,060 35 7,228 1,030 8,293
2 Wastewater
Construction of a new central WWTP in Targu
2.1 WWTP Ocna (Invest - Re-Invest)
pc 1.0 5,344 5,344 3,817 0 1,527 3,817 1,527
2.2 Main Collector km 0.0 - 0 0 0 0 0
Pumping Station Lilieci including Pressure Line
2.3 Pumping Station (Invest - Re-Invest)
pc 1.0 88 88 62 0 26 88
Hydraulic rehabilitation of Targu Ocna sewer

km 3.1 183 574 574 574
2.4 Wastewater Network Re-Invest for existing Targu Ocna sewer

system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3.
km 12.6 98 1,241 276 138 827 1,241
Extension Targu Ocna sewer system km 13.5 183 2,479 2,479 2,479
New sewer system for Valcele km 6.6 175 1,151 1,151 1,151
Sum WW: 10,878 8,360 138 2,380 6,297 4,581
TOT Total 20,201 10,420 173 9,608 7,327 12,874
bc_annex_C1-3_j.xls; targu ocna_detailed Page 15 of 41

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Slanic Moldova


Next
Phases**
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Rehabilitation of equipment of intakes LS 1 100 100 100

Rehabilitation of M&E equipment of the WTP m³/d 2,000 0.200 400 400 400
1.2 Water Treatment Plant Rehabilitation of M&E equipment of the
chlorination station
pc 1 80 80 80 80
Rehabilitation of Main pipes DN150-
1.3 Water Main 400between sources and network
km 3.5 313 1,094 1,094 1,094
Pumping Station,
1.4 Rehabilitation piping of 4 Reservoirs m³ 2,150 0.326 700 700 700
Reservoirs
1.5 Distribution Network Network rehabilitations km 10 170 1,700 1,170 300 230 1,700
Sum WS: 4,074 1,170 880 2,024 0 4,074
2 Wastewater
Construction of a new central WWTP in Slanic
2.1 WWTP Moldova (Invest - Re-Invest)
pc 1.0 2,450 2,450 1,750 0 700 2,450
2.2 Main Collector Gravity Line Ciresoiaia - WWTP km 1.0 175 175 175 0 0 175
2.3 Pumping Station pc - 0 0 0
Hydraulic rehabilitation of Slanic Moldova sewer
km 1.2 178 214 214 214
Re-Invest for existing Slanic Moldova sewer

system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3.
km 4.9 94 461 103 51 307 461
Extension Slanic Moldova sewer system km 0.0 - 0 0
New sewer system for Ciresoaia km 7.3 175 1,283 1,283 1,283
New sewer system for Cerdac km 8.2 175 1,433 1,433 1,433
Sum WW: 6,015 4,957 51 1,007 0 6,015
TOT Total 10,089 6,127 931 3,031 0 10,089
bc_annex_C1-3_j.xls; slanic moldova_detailed Page 16 of 41

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Dofteana

Investment costs in phases and cost categories (specific costs requested by the TORs)
all costs in EURO Cost base year 2008

Next
Total Phases**
N° Item Description Unit Quantity Unit Cost
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Common costs of
Renewal of M&E
1.1 Water Abstraction equipment of barrage
LS 25 25 25
take of at Lake Uzului
Common costs of
rehabilitation of water
1.3 Water Main mains from Lake to WTP
LS 2,396 2,396 2,396
Carab. - reservoirs
Pumping Station, including common costs
1.4 for PS Northern Branch
LS 251 200 51 251
Reservoir
1.5 Distribution Network Extensions km 4 269 1,074 640 434 1,074
3,746 0 865 2,881 0 3,746
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,990 3,990 0 2,850 1,140 3,990
2.2 Main Collector km 0.0 0 0 0 0 0 0
2.3 Pumping Station pc 1 124 124 0 101 23 124
2.4 Wastewater Network km 30.6 175 5,357 0 5,357 0 5,357
Sum WW: 9,470 0 8,307 1,163 0 9,470
TOT Total 13,216 0 9,172 4,044 0 13,216
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Palanca


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
local springs (Agas,
1.1 Water Abstraction Cotimba, Brusturoasa)
LS 230 130 100 230
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4 Reservoirs LS 990 390 600 990
Reservoir
1.5 Distribution Network New and extensions km 22 205 4,508 750 2,200 1,558 4,508
5,728 1,270 2,900 1,558 0 5,728
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,385 3,385 0 2,418 967 3,385
Sum WW: 11,442 0 10,475 967 0 11,442
TOT Total 17,170 1,270 13,375 2,525 0 17,170
bc_annex_C1-3_j.xls; Phase 2 - 3 Agglos Page 17 of 41

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Faraoani


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Renewal of pumps LS 110 110 110
Renewal of chlorination
1.2 Water Treatment Plant equipment LS 80 80 80
1.3 Water Main 0
Pumping Station, Renewal of M&E of
1.4 booster station Buchila
LS 100 100 100
Reservoir
1.5 Distribution Network Extensions km 6 1,220 1,220 1,220
1,510 0 0 1,510 0 1,510
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,618 3,618 0 2,584 1,034 3,618
Sum WW: 9,798 0 8,765 1,034 0 9,798
TOT Total 11,308 0 8,765 2,544 0 11,308
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Oituz


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Oituz wellfield LS 200 200 200
1.2 Water Treatment Plant Chlorination LS 60 60 60
1.3 Water Main 0
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 1,500 0.8 1,200 1,200 1,200
Reservoir
1.5 Distribution Network New km 25 202 5,047 2,769 2,278 5,047
6,507 4,229 0 2,278 0 6,507
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,990 3,990 0 2,850 1,140 3,990
Sum WW: 8,260 0 7,120 1,140 0 8,260
TOT Total 14,767 4,229 7,120 3,418 0 14,767

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Blagesti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Local wells l/s 30 10 300 300 300
1.2 Water Treatment Plant Chlorinations l/s 60 3 180 180 180
Wells - chlorinations, DN
1.3 Water Main 100
km 4.0 110 440 440 440
Pumping Station,
1.4 Reservoirs m³ 1,200 1.0 1,200 1,200 1,200
Reservoir
6,856 5,120 0 1,736 0 6,856
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 8,145 0 8,122 23 0 8,145
TOT Total 15,001 5,120 8,122 1,759 0 15,001
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Cleja


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Wellfield and local well LS 500 500 500
1.2 Water Treatment Plant Chlorinations LS 165 165 165
water mains (10 km DN
1.3 Water Main 150, 2 km DN 100)
km 12.0 143 1,720 1,720 1,720
Pumping Station, Pumping stations and
1.4 reservoirs
LS 1,174 1,174 1,174
Reservoir
7,575 6,309 0 1,266 0 7,575
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,292 3,292 0 2,351 941 3,292
Sum WW: 8,404 0 7,464 941 0 8,404
TOT Total 15,979 6,309 7,464 2,207 0 15,979

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Manastirea Casin


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Renewal of UV
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
1.5 Distribution Network Extensions km 4 150 600 200 400 600
780 200 0 580 0 780
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,487 2,487 0 1,776 711 2,487
Sum WW: 7,598 0 6,841 757 0 7,598
TOT Total 8,378 200 6,841 1,337 0 8,378
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Berzunti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Local sources LS 200 200 200
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4 Reservoirs m³ 700 1.0 700 700 700
Reservoir
1.5 Distribution Network New km 20 181 3,610 200 2,490 920 3,610
4,630 200 3,510 920 0 4,630
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,112 3,112 0 2,223 889 3,112
Sum WW: 8,234 0 7,345 889 0 8,234
TOT Total 12,864 200 10,855 1,809 0 12,864

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Frumoasa


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.2 Water Treatment Plant Chlorination l/s 20 3 60 60 60
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
1.5 Distribution Network House connections pcs 300 0.8 240 240 240
340 340 0 0 0 340
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,631 3,631 0 2,593 1,037 3,631
Sum WW: 7,175 0 6,138 1,037 0 7,175
TOT Total 7,515 340 6,138 1,037 0 7,515
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Luizi Calugara


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Renewal chlorination
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
1.5 Distribution Network Extenssions km 2 350 700 700 700
800 0 0 800 0 800
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,452 2,452 0 1,751 700 2,452
Sum WW: 6,229 185 4,787 1,256 0 6,229
TOT Total 7,029 185 4,787 2,056 0 7,029

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Nicolae Balcescu


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Renewal chlorination
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
1.5 Distribution Network Extensions km 5 190 950 950 950
1,050 0 0 1,050 0 1,050
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,644 2,644 0 1,889 755 2,644
Sum WW: 4,646 0 3,890 755 0 4,646
TOT Total 5,696 0 3,890 1,805 0 5,696
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Lespezi


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction parts of wellfiield LS 270 270 270
1.2 Water Treatment Plant parts of chlorination LS 71 71 71
1.3 Water Main DN 150 km 2.7 150 405 405 405
Pumping Station,
1.4 Parts of RSV LS 540 540 540
Reservoir
1.5 Distribution Network New km 14 194 2,721 1,749 972 2,721
4,008 0 3,036 972 0 4,008
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 2,577 0 2,577 0 0 2,577
TOT Total 6,586 0 5,613 972 0 6,586

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Poduri


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Common costs of
Renewal of M&E
LS 13 13 13
Common costs of
LS 1,206 1,206 1,206
Carab. - reservoirs
Renewal of M&E of PS
Pumping Station,
1.4 common costs for PS LS 225 225 225
Reservoir Northern Branch
2,042 330 13 1,699 0 2,042
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,984 1,984 0 1,417 567 1,984
Sum WW: 6,403 0 5,836 567 0 6,403
TOT Total 8,445 330 5,849 2,266 0 8,445
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Racaciuni


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
renewal of chlorination
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
1.5 Distribution Network New and extensions km 5 188 941 750 191 941
1,041 810 0 231 0 1,041
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,157 2,157 0 1,541 616 2,157
Sum WW: 6,361 0 5,745 616 0 6,361
TOT Total 7,402 810 5,745 847 0 7,402

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Magiresti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Common costs of
Renewal of M&E
LS 12 12 12
Common costs of WTP
1.2 Water Treatment Plant Darmanesti (complete LS 297 297 297
renewal)
Common costs of
LS 1,090 1,090 1,090
Carab. - reservoirs
Renewal of M&E
Pumping Station, equipment of PS and
1.4 common costs for PS
LS 226 226 226
Reservoir
Northern Branch
2,938 792 12 2,134 0 2,938
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,833 1,833 0 1,309 524 1,833
Sum WW: 6,317 134 5,213 971 0 6,317
TOT Total 9,255 926 5,225 3,105 0 9,255
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Zemes


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Local springs LS 200 200 200
1.3 Water Main DN 150 km 3.0 150 450 450 450
Pumping Station,
1.4 Rehabilitation LS 200 200 200
Reservoir
2,130 1,660 0 470 0 2,130
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 2,968 0 2,968 0 0 2,968
TOT Total 5,098 1,660 2,968 470 0 5,098

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Ghimes


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction local spring LS 100 100 100
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 300 1.0 300 300 300
Reservoir
2,538 2,000 0 538 0 2,538
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,105 2,105 0 1,504 601 2,105
Sum WW: 6,134 0 5,532 601 0 6,134
TOT Total 8,672 2,000 5,532 1,139 0 8,672
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Gioseni


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
460 300 0 160 0 460
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,778 1,778 0 1,270 508 1,778
Sum WW: 3,818 0 3,310 508 0 3,818
TOT Total 4,278 300 3,310 668 0 4,278

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Agas


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction local spring (70%) LS 70 70 70
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4 Reservoir (70%) m³ 300 0.7 210 210 210
Reservoir
812 630 0 182 0 812
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,889 1,889 0 1,349 540 1,889
Sum WW: 6,509 0 5,969 540 0 6,509
TOT Total 7,321 630 5,969 722 0 7,321
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Solont


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Local source LS 100 100 100
1.3 Water Main 0
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 500 1.0 500 500 500
Reservoir
2,900 1,935 0 965 0 2,900
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 3,549 0 3,549 0 0 3,549
TOT Total 6,449 1,935 3,549 965 0 6,449

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Caiuti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
1.5 Distribution Network New and extensions km 3 233 698 500 198 698
1,068 0 870 198 0 1,068
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,883 1,883 0 1,345 538 1,883
Sum WW: 4,488 0 3,950 538 0 4,488
TOT Total 5,556 0 4,820 736 0 5,556
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Valea Seaca


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
460 0 0 460 0 460
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,639 1,639 0 1,170 468 1,639
Sum WW: 4,186 0 3,718 468 0 4,186
TOT Total 4,646 0 3,718 928 0 4,646

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Casin


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Common costs of
Renewal of M&E
LS 9 9 9
Common costs of
LS 1,731 900 831 1,731
Carab. - reservoirs
Renewal of piping of
RSV,renewal of M&E
Pumping Station,
1.4 equipment of PS and LS 418 400 18 400
Reservoir common costs for PS
Northern Branch
1.5 Distribution Network Rehabilitation km 4 230 920 600 320 920
3,078 1,900 9 1,169 0 3,060
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,987 1,987 0 1,419 568 1,987
Sum WW: 3,887 0 3,319 568 0 3,887
TOT Total 6,965 1,900 3,328 1,737 0 6,947
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Pancesti



Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.2 Water Treatment Plant equipment
LS 60 60 60
1.3 Water Main 0
Pumping Station,
1.4 Renewal of RSV m³ 500 0.9 450 450 450
Reservoir
1.5 Distribution Network Renewal km 7 179 1,250 350 800 100 1,250
1,840 350 800 690 0 1,840
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 2,213 0 2,213 0 0 2,213
TOT Total 4,053 350 3,013 690 0 4,053

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Gura Vaii


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Common costs of
Renewal of M&E
8 8
take of at Lake Uzului LS
Common costs of
LS 748 748 748
Carab. - reservoirs
Pumping Station, RSV and common costs
1.4 for PS Northern Branch
LS 816 800 16 816
Reservoir
1.5 Distribution Network New km 8 208 1,661 900 761 1,661
3,232 1,700 8 1,524 0 3,224
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 2,496 0 2,473 23 0 2,496
TOT Total 5,729 1,700 2,481 1,547 0 5,721
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Bogdanesti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Local well l/s 10 10 100 100 100
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 500 1.0 500 500 500
Reservoir
2,560 0 2,060 500 0 2,560
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,448 1,448 0 1,034 414 1,448
Sum WW: 4,047 0 3,633 414 0 4,047
TOT Total 6,607 0 5,693 914 0 6,607

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Satu Nou


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Common costs of
Renewal of M&E
LS 8 8 8
Common costs of
LS 256 256 256
Carab. - reservoirs
PS, RSV and common
Pumping Station,
1.4 costs for PS Northern LS 695 695 695
Reservoir Branch
2,577 0 1,353 1,224 0 2,577
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 1,445 0 1,422 23 0 1,445
TOT Total 4,022 0 2,775 1,247 0 4,022
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Podu Turcului


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
LS 70 70 70
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
370 0 0 370 0 370
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,326 2,326 0 1,661 664 2,326
2.4 Wastewater Network km 4.7 288 1,351 118 880 353 1,351
Sum WW: 3,676 118 2,542 1,017 0 3,676
TOT Total 4,046 118 2,542 1,387 0 4,046

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Prajesti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
LS 60 60 60
1.3 Water Main
Pumping Station, Renewal of M&E
1.4 equipment of PS
LS 100 100 100
Reservoir
1.5 Distribution Network House connections pcs 300 0.8 240 240 240
400 0 400 0 0 400
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,402 1,402 0 1,001 401 1,402
Sum WW: 4,792 0 4,391 401 0 4,792
TOT Total 5,192 0 4,791 401 0 5,192
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Bijghir


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.2 Water Treatment Plant Disinfection l/s 20 3 60 60 60
1.3 Water Main DN 100 km 2.0 110 220 220 220
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 500 0.9 450 450 450
Reservoir
2,371 1,830 0 541 0 2,371
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,911 1,911 0 1,365 546 1,911
Sum WW: 3,347 0 2,801 546 0 3,347
TOT Total 5,718 1,830 2,801 1,087 0 5,718

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Stefan cel Mare


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
renewal of chlorination
LS 60 60 60
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
600 460 0 140 0 600
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 2,802 0 2,802 0 0 2,802
TOT Total 3,402 460 2,802 140 0 3,402
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Sascut


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4 Rehabilitation of RSV LS 300 300 300
Reservoir
1.5 Distribution Network Renewal km 5 190 950 200 375 375 950
1,250 500 375 375 0 1,250
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,263 3,263 0 2,331 932 3,263
Sum WW: 4,699 0 3,766 932 0 4,699
TOT Total 5,949 500 4,141 1,307 0 5,949

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Apa Asau


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Local springs LS 200 200 200
1.3 Water Main 0
Pumping Station,
1.4 Reservoirs m³ 400 1.0 400 400 400
Reservoir
1.5 Distribution Network New km 10 166 1,660 630 600 430 1,660
2,380 1,230 600 550 0 2,380
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 2,413 0 2,390 23 0 2,413
TOT Total 4,793 1,230 2,990 573 0 4,793
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Racova


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Local well LS 100 100 100
1.3 Water Main DN 100 km 1.0 110 110 110 110
Pumping Station,
1.4 Reservoirs m³ 400 1.0 400 400 400
Reservoir
2,365 1,970 0 395 0 2,365
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 2,965 0 2,965 0 0 2,965
TOT Total 5,330 1,970 2,965 395 0 5,330

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Dragugesti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main DN 100 km 0.9 110 99 99 99
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 200 1.0 200 200 200
Reservoir
1,993 0 1,499 494 0 1,993
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 1,736 0 1,736 0 0 1,736
TOT Total 3,729 0 3,235 494 0 3,729
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Bucsesti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Common costs of
Renewal of M&E
LS 6 6 6
Common costs of
LS 595 595 595
Carab. - reservoirs
Pumping Station, Common costs for PS
1.4 Northern Branch
LS 6 6 6
Reservoir
902 162 6 734 0 902
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,143 1,143 0 816 327 1,143
Sum WW: 3,136 0 2,810 327 0 3,136
TOT Total 4,038 162 2,816 1,061 0 4,038

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Bacioiu


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main DN 100 km 1.0 110 110 110 110
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 100 1.0 100 100 100
Reservoir
1,617 1,140 175 302 0 1,617
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,014 2,014 0 1,439 576 2,014
2.4 Wastewater Network km 4.5 175 783 0 783 0 783
Sum WW: 2,994 0 2,418 576 0 2,994
TOT Total 4,611 1,140 2,593 878 0 4,611
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Tuta


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Common costs of
Renewal of M&E
LS 6 6 6
Common costs of
LS 590 590 590
Carab. - reservoirs
1.4 Northern Branch
LS 13 13 13
Reservoir
1.5 Distribution Network Extension/Rehabilitation km 2 188 375 375 375
984 0 6 978 0 984
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 974 0 951 23 0 974
TOT Total 1,958 0 957 1,001 0 1,958

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Garleni


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Shared costs of wellfield LS 130 130 130
Shared costs of
1.2 Water Treatment Plant chlorination
LS 34 34 34
1.3 Water Main DN 150 km 1.3 150 195 195 195
Pumping Station,
1.4 Shared costs of RSV LS 260 260 260
Reservoir
1,925 0 1,369 556 0 1,925
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,876 2,876 0 2,054 822 2,876
Sum WW: 4,863 0 4,041 822 0 4,863
TOT Total 6,789 0 5,410 1,378 0 6,789
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Orbeni


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
LS 40 40 40
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
560 0 200 360 0 560
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,324 2,324 0 1,660 664 2,324
Sum WW: 4,885 0 4,221 664 0 4,885
TOT Total 5,445 0 4,421 1,024 0 5,445

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Sarata


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
LS 40 40 40
1.3 Water Main
Renewal of M&E
Pumping Station,
1.4 equipment LS 50 50 50
Reservoir Boosterstations
560 0 0 560 0 560
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,211 1,211 0 865 346 1,211
2.4 Wastewater Network km 5.0 359 1,783 203 970 610 1,783
Sum WW: 3,245 203 2,063 979 0 3,245
TOT Total 3,805 203 2,063 1,539 0 3,805
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Sascut Sat


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Renewal of pumps 80 80 80
60 60 60
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
1.5 Distribution Network Renewal km 4 840 150 200 490 840
980 150 200 630 0 980
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 1,238 0 1,238 0 0 1,238
TOT Total 2,218 150 1,438 630 0 2,218

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Targu Trotus


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
Common costs of
Renewal of M&E
LS 6 6 6
Common costs of
LS 577 577 577
Carab. - reservoirs
1.4 Northern Branch
LS 12 12 12
Reservoir
1.5 Distribution Network Extension/Rehabilitation km 2 183 367 367 367
962 0 6 956 0 962
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,990 3,990 0 2,850 1,140 3,990
Sum WW: 5,394 0 4,254 1,140 0 5,394
TOT Total 6,356 0 4,260 2,096 0 6,356
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Fundu Racaciuni


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 500 0.9 450 450 450
Reservoir
1,864 1,485 0 379 0 1,864
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,182 1,182 0 844 338 1,182
Sum WW: 2,307 0 1,970 338 0 2,307
TOT Total 4,171 1,485 1,970 717 0 4,171

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Bratila


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoir
1,645 0 1,200 445 0 1,645
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 3,588 3,588 0 2,563 1,025 3,588
Sum WW: 5,744 0 4,719 1,025 0 5,744
TOT Total 7,389 0 5,919 1,470 0 7,389
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Cotofanesti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main DN 100 km 1.0 110 110 110 110
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 300 1.0 300 300 300
Reservoir
1,860 1,340 0 520 0 1,860
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 1,448 1,448 0 1,034 414 1,448
Sum WW: 2,824 0 2,410 414 0 2,824
TOT Total 4,684 1,340 2,410 934 0 4,684

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Schitu Frumoasa


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 500 1.0 500 500 500
Reservoir
1,960 1,600 0 360 0 1,960
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 3,494 0 3,494 0 0 3,494
TOT Total 5,454 1,600 3,494 360 0 5,454
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Pustiana


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4 PS and RSV LS 648 648 648
Reservoir
1,856 1,448 0 408 0 1,856
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 1 2,961 2,961 0 2,115 846 2,961
Sum WW: 4,187 0 3,341 846 0 4,187
TOT Total 6,043 1,448 3,341 1,254 0 6,043

COUNTY: Bacau
Agglomeration: Agglomeration Saucesti


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction Local wellfield l/s 50 8 400 400 400
1.2 Water Treatment Plant Chlorination l/s 50 2.1 105 105 105
1.3 Water Main DN 200 km 3.0 180 540 540 540
Pumping Station,
1.4 Reservoir m³ 500 0.9 450 450 450
Reservoir
2,693 2,215 120 358 0 2,693
2 Wastewater
2.1 WWTP pc 0 0 0 0 0 0 0
Sum WW: 1,620 0 1,620 0 0 1,620
TOT Total 4,313 2,215 1,740 358 0 4,313
COUNTY: Bacau
Agglomeration: Others (rural areas)


Next
Total Phases**
Costs
2007-2015 2016-2018 2019-2037 CF Other
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction LS 14,472 7,980 1,342 5,150 14,472
1.2 Water Treatment Plant LS 20,475 4,439 525 15,511 20,475
1.3 Water Main LS 38,587 23,554 2,409 12,624 38,587
Pumping Station,
1.4 LS 26,926 19,204 1,715 6,007 26,926
Reservoir
1.5 Distribution Network LS 111,269 53,055 8,050 50,164 111,269
211,729 108,232 14,041 89,456 0 211,729
2 Wastewater
2.1 WWTP 67,733 0 67,733 67,733
2.2 Main Collector 15,646 1,223 14,423 15,646
2.3 Pumping Station 743 0 743 743
2.4 Wastewater Network 103,866 9,672 94,195 103,866
Sum WW: 187,988 0 10,894 177,094 0 187,988
TOT Total 399,717 108,232 24,935 266,550 0 399,717

Annex C1.4 = Annex 4 MESD Template, Annex 4.1
COUNTY: BACAU
Priority Investment Plan*

Investment costs in Agglomerations
*Cohesion Fund project - to be developed during the feasibility stage of the TA
all costs in Thousand EURO Cost base year 2008 (exculding wastewater re-investment costs)
Phase 1 Costs
Total Investment
(excluding WW Re- accumulated total
N° Item including add.
Investment) Net investment
costs ( line 7. - 11.)
Investments
1 Agglomeration Bacau BC_009
1.1 Water Supply 7,492 9,395 9,395
1.2 Wastewater 20,489 25,693 35,088
2 Agglomeration Onesti BC_012

2.1 Water Supply 0 0 35,088
2.2 Wastewater 15,019 18,834 53,921
3 Agglomeration Moinesti BC_002

3.1 Water Supply 2,799 3,509 57,431
3.2 Wastewater 12,407 15,558 72,989
4 Agglomeration Buhusi BC_034

4.1 Water Supply 1,220 1,530 74,518
4.2 Wastewater 10,631 13,332 87,850
5 Agglomeration Darmanesti BC_001

5.1 Water Supply 650 815 88,665
5.2 Wastewater 16,029 20,100 108,765
6 Agglomeration Targu Ocna BC_005

6.1 Water Supply 1,030 1,292 110,056
6.2 Wastewater 6,297 7,896 117,953
ST-1 Sub-total 1 94,061 117,953
7 Contingencies* 10% 9,406

ST-2 Sub-total 2 103,467
8 Equipment 2% 2,069
9 Technical Assistance 2% 2,069
10 Engineering design 5% 5,173
11 Supervision of works 5% 5,173
ST-3 Sub-total 3 117,953
GT Grand Total 117,953

* To avoid double counting, the applied unit rates for cost calculation should not include any contingencies
bc_annex_C1.4_h.xls; Priority-IP-Phases_categories Page 1/8

Annex C1.4 = Annex 4 MESD Template; Annex 4.2

Total Net Investment costs per cost category for all agglomerations (exculding re-investment costs)
*Cohesion Fund project - to be developed during the feasibility stage of the TA

Agglomeration Agglomeration Agglomeration Agglomeration Agglomeration Agglomeration Targu
N° Item Total County
Bacau Onesti Moinesti Buhusi Darmanesti Ocna
1 Water Supply
1.1 Water Abstraction 0 0 0 0 0 0 0
1.2 Water Treatment Plant 2,557 2,557 0 0 0 0 0
1.3 Water Main 1,409 0 0 1,409 0 0 0
1.4 Pumping Station 300 0 0 300 0 0 0
1.5 Distribution Network 8,925 4,935 0 1,090 1,220 650 1,030
SUMS WS: 13,191 7,492 0 2,799 1,220 650 1,030
2 Wastewater
2.1 WWTP 50,867 15,103 12,817 7,317 7,002 4,812 3,817
2.2 Main Collector 235 0 0 0 0 235
2.3 Pumping Station 0 0 0 0 0 0 0
2.4 Wastewater Network 29,769 5,386 2,202 5,090 3,630 10,982 2,479
SUMS WW: 80,871 20,489 15,019 12,407 10,631 16,029 6,297
TOT Total 94,061 27,981 15,019 15,205 11,851 16,679 7,327
bc_annex_C1.4_h.xls; Piority-IP-sum agglom Page 2/8

ANNEX C1.4 = Annex 4 MESD Template - Priority Investment Plan
COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Bacau

Investment costs (excl. re-invest) in phases and cost categories (specific costs requested by the TORs)
* Cohesion Fund project - to be developed during the feasibility stage of the TA
1 Water Supply
1.2 Water Treatment Plant Rehabilitation of WTP Caraboaia LS 2,557
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoirs
Rehabilitation of AC parts in Bacau km 22 130 2,860
Extension of network in Bacau km 10 208 2,075
Sum WS: 7,492
2 Wastewater
Extension of the existing central WWTP in
2.1 WWTP Bacau
pc 1.0 15,103 15,103
2.2 Main Collector
2.3 Pumping Station
2.4 Wastewater Network Extension of Bacau sewer system km 25.6 210 5,386
Sum WW: 20,489
TOT Total 27,981
bc_annex_C1.4_h.xls; Bacau Page 3 of 8

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Onesti


1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoirs
1.5 Distribution Network No CF because existing connection rate > 90 %
Sum WS: 0
2 Wastewater
Extension and rehabilitation of the existing central WWTP in
2.1 WWTP Onesti
pc 1.0 12,817 12,817
2.2 Main Collector
2.3 Pumping Station
New sewer system for Borzesti km 2.6 175 452
Extension Onesti sewer system km 10.0 175 1,750
Sum WW: 15,019
TOT Total 15,019
bc_annex_C1.4_h.xls; Onesti Page 4 of 8

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Moinesti

1 Water Supply

Main pipe DN300 between main reservoir and
1.3 Water Main existing new pipe from PS Vermesti
km 4.5 313 1,409
Pumping Station,
1.4 Rehabilitation of 2 reservoirs LS 300
Reservoirs
1.5 Distribution Network Network extensions km 6 182 1,090
Sum WS: 2,799
2 Wastewater
WWTP Moinesti South, new, tertiary treatment pc 1.0 1,825 1,825
2.1 WWTP Construction of an new WWTP in Moinesti
North
pc 1.0 5,493 5,493
2.2 Main Collector km
Extension Moinesti North sewer system km 5.6 188 1,045
New sewer system for Moinesti South km 23.1 175 4,044
Sum WW: 12,407
TOT Total 15,205

bc_annex_C1.4_h.xls; Moinesti Page 5 of 8

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Buhusi


1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoirs
1.5 Distribution Network Extensions of network km 6 203 1,220
Sum WS: 1,220
2 Wastewater
Extension and upgradung of the existing central
2.1 WWTP WWTP in Buhusi
pc 1.0 7,002 7,002
2.2 Main Collector
2.3 Pumping Station
2.4 Wastewater Network Extension Buhusi sewer system km 19.8 183 3,630
Sum WW: 10,631
TOT Total 11,851
bc_annex_C1.4_h.xls; Buhusi Page 6 of 8

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Darmanesti


1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoirs
Extensions of network in Darmanesti,
1.5 Distribution Network Darmaneasca and Lapos km 3 217 650
Sum WS: 650
2 Wastewater
Construction of a new central WWTP in
2.1 WWTP Darmanesti
pc 1.0 4,812 4,812
Gravity Line Lapos - Darmaneasca km 0.4 175 66
2.2 Main Collector
Gravity Line Darmaneasca - Darmanesti km 1.0 175 169
New Darmanesti sewer system km 51.8 183 9,480
New sewer system for Lapos km 6.2 175 1,089
New sewer system for Darmaneasca km 2.4 175 413
Sum WW: 16,029
TOT Total 16,679
bc_annex_C1.4_h.xls; Darmanesti Page 7 of 8

COUNTY: BACAU
Agglomeration: Agglomeration Targu Ocna

1 Water Supply
1.3 Water Main
Pumping Station,
1.4
Reservoirs
Extensions of networks in Targu Ocna and
1.5 Distribution Network km 5 209 1,030
Valcele
Sum WS: 1,030
2 Wastewater
Construction of a new central WWTP in Targu
2.1 WWTP pc 1.0 3,817 3,817
Ocna
2.2 Main Collector km
2.3 Pumping Station
2.4 Wastewater Network Extension Targu Ocna sewer system km 13.5 183 2,479
Sum WW: 6,297
TOT Total 7,327
bc_annex_C1.4_h.xls; Targu Ocna Page 8 of 8

12.3.1.5 Annex C1.5: Selected Parameters
ANNEX C 1.5 Selected Indicators
Selected Indicators for Screening of Priority Investment Measures - CF Financed Parts (MP)
N° Indicators Unit 1 2 3 4 5 6
1 General Data
1.1 County name Bacau
1.2 Name of Agglomeration name Bacau Onesti Moinesti Buhusi Darmanesti Targu Ocna
1.3 Total population in Agglomeration number 197,315 50,181 23,944 19,678 11,528 12,139
1.4 Total pollution load generated in Agglomeration number 311,378 64,611 27,363 25,307 18,688 13,777
1.5 Total investment costs (water supply & wastewater) 1000*€ 27,981 15,019 15,206 11,851 16,679 7,327
2 Wastewater
2.1 Total investment costs wastewater systems (collection and treatment) 1000*€ 20,489 15,019 12,407 10,631 16,029 6,297
Total investment costs wastewater systems per number of population in
2.2 € / capita 104 299 518 540 1,390 519
agglomeration
2.3 Investment costs for WWTP 1000*€ 15,103 12,817 7,317 7,002 4,812 3,817
2.4 Design capacity of WWTP in P.E. 1000*P.E. 315 76 32 35 22 16
2.5 Investment costs for WWTP per design capacity in P.E. € / P.E. 48 170 231 201 224 239
Type of measure proposed for WWTP (N=New Plant, R=Rehabilitation, T=Tertiary
2.6 N/R/T R/T R/T N/R/T R/T N/T N/T
Treatment)
2.7 Wastewater service coverage rate before project (related to p.e.) % 47% 73% 52% 42% 1% 43%
2.8 Wastewater service coverage rate after project (related to p.e.) % 90% 90% 90% 90% 90% 90%
2,9 Total length of existing sewerage network km 202 180 29.7 24 1.3 15.7
2.10 Total length of sewerage network proposed for rehabilitation km 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
2.11 Total length of water sewerage network proposed for extension km 25.6 12.6 28.7 19.8 60.4 13.5
2.12 Investment costs per length of wastewater network rehabilitation € / km - - - - - -
2.13 Investment costs per length of wastewater network extension € / km 210,391 175,000 177,520 183,333 181,821 183,630
Investment costs for extension of wastewater network per additional number of
2.14 € / capita 166 692 595 404 975 492
population served
2.15 Investment costs per length of new main collector € / km - - - - 175,373 -
2.16 Investment costs per length of main collector rehabilitation € / km - - - - - -
Investment costs for extension of main collector per additional number of
2.17 € / capita - - - - 21 -
population served
Investment costs for rehabilitation of main collector per total number of
2.18 € / capita - - - - - -
population in WSZ
3 Water Supply
3.1 Total investment costs water supply systems 1000*€ 7,492 2,799 1,220 650 1,030
Total per capita investment costs water supply systems per number of population
3.2 € / capita 38.0 0.0 116.9 62.0 56.4 84.9
in WSZ*
3.3 Source of water (GW=Groundwater, SW=Surface Water) (GW/SF) GW + SF SF SF GW SF SF
3.4 Main Problem for Water Supply
3.4.1 Quality Problem (Non compliant water quality) (y=Yes;n=no) y n n n n n
3.4.2 Quantitiy Problem (Insufficient water ressources available) (y=Yes;n=no) n n n n n n
3.4.3 Supply interruptions due to system failures per length of network per year number/km/a not available not available not available not available not available not available
3.5 Water supply service coverage rate before project (related to capita) % 79% 96% 84% 73% 57% 77%
3.6 Water supply service coverage rate after project (related to capita) % 90% 90% 90% 90% 90%
3.7 Total length of existing water supply distribution network (excl. water mains) km 301 44 45 83 not provided
3.8 Total length of water supply distribution network proposed for rehabilitation km 22
3.9 Total length of water supply distribution network proposed for extension km 10 6 6 3 5
3.10 Investment costs per length of water supply network rehabilitated € / km 130,000
3.11 Investment costs per length of Water supply network extension € / km 207,500 181,667 203,333 216,667 206,000
Investment costs for extension of water supply network per additional number of
3.12 € / capita 96 436 365 171 629
population served
Percent of increase of well capacity through project measure compared to existing

3.13 %
situation
Investment cost for increase of well capacity per additional number of population
3.14 € / capita
supplied
3.15 Cost for rehabilitation of wells per total number of population in water supply zone € / capita
3.16 Total investment cost for transmission main 1000*€ 1,409
3.17 Investment costs per length of transmission main extension (additional capacity) € / km
3.18 Investment costs per length of transmission main rehabilitation € / km 313
Investment costs for extension of transmission main per additional number of
3.19 € / capita
population served
Investment costs for rehabilitation of transmission mains per total number of
3.20 € / capita
population in WSZ
3.21 Investment costs for water intake 1000*€ 0
3.22 Investment costs DWTP 1000*€ 2557
3.23 Type of measure proposed for DWTP (N=new, R=Rehabilitation) N/R R
3.24 Investment costs for DWTP per total number of population in WSZ € / capita 12.96
Note: All costs excl. VAT, land acquisition, design, supervision, continguencies in constant prices base 2008
* WSZ = Water Supply Zone
**DWTP= Drinking Water Treatment Plant
bc_annex_C1-5_j.xls Page 1 of 1
12.3.1.6 Annex C1.6: Justification Table
Annex C1.6: JUSTIFICATION TABLE - Part 1: Water Supply
Connection Connection Deadlines CF Total Investments for

Density
Water Supply Area Agglomeration Pop. rate before rate after Measures Justification according to Investment the hole MP Period
(cap/ha)
% % EU Directives [1000 €] (until 2037) [1000 €]
Water Treatment Plant
Immediate rehabilitation of WTP for ensuring water quality according EC regulation
Rehabilitation of WTP Caraboaia
83/98. New networks are necessary for providing supply to unsupplied parts of city -
BACAU + SURROUNDINGS (W01) BACAU 197,315 179 79% 90% Distribution Network 2010 7,492 90,790
increasing connection rate. Rehabilitation for avoiding bad water quality in network,
Rehabilitation of AC parts in Bacau - 22 km pipe-breaks and supply interruptions
Extension of network in Bacau 10 km
Pumping Station, Reservoirs
Rehabilitation of 2 reservoirs Immediate rehabilitation of corroded reservoir pipings. New main pipe allows putting
Distribution Network an old pumping station out of operation and provides connection to the new Vermesti
MOINESTI TILL ONESTI (W02) MOINESTI 23,944 100 84% 90% 2015 2,799 19,334
Main pipe DN300 between main reservoir and existing new system. Integrate project with wastewater (sewage), extensions of existing new
pipe from PS Vermesti - 4,5 km network for increasing the connection rate.
Extensions of network - 6 km
Distribution Network Integrate project with wastewater (sewage), extensions of existing new network for
BUHUSI (W09) BUHUSI 19,678 132 73% 90% 2015 1,220 13,409
Extensions of network - 6 km increasing the connection rate.
Distribution Network
Integrate project with wastewater (sewage), extensions of existing new network for
DARMANESTI 11,528 230 57% 90% Extensions of network in Darmanesti, Darmaneasca and 2015 650 4,297
increasing the connection rate.
MOINESTI TILL ONESTI (W02) Lapos - 3 km
Distribution Network Integrate project with wastewater (sewage), extensions of existing new network for
TG OCNA 12,139 77 77% 90% 2015 1,030 9,323
Extensions of networks in Targu Ocna and Valcele - 5 km increasing the connection rate.
bc_annex_C1.6_f.xls / water supply Page 1 of 2

Annex C1.6: JUSTIFICATION TABLE - Part 2: Wastewater
Total
Connection Connection
Population Deadlines Investments for
Density rate before % rate after % CF Invest
No. Cluster Name Agglomeration per agglom. Measures (CF Invest)) Justification according to EU the whole MP
(Cap/ha) (related to (related to [1000 €]
(capita) Directives Period (until
P.E.) P.E.)
2037) [1000 €]
WWTP
Upgrading of the existing WWTP for tertiary treatment to met
Extension of the existing central WWTP in Bacau
1 BACAU BACAU 197,315 179 47% 90% compliance with urban wastewater treatment directive 2015 20,489 77,785
Wastewater Network
91/271/EEC after implementation, increasing conection rate
Extension of Bacau sewer system - 25,6 km
WWTP
Extension and rehabilitation of the existing central WWTP in
Upgrading of the existing WWTP for tertiary treatment to meet
Onesti
2 ONESTI ONESTI 50,181 347 73% 90% compliance with urban wastewater treatment directive, 2015 15,019 44,946
Wastewater Network
increasing connection rate.
New sewer system for Borzesti - 2,6 km
Extension Onesti sewer system - 10 km
WWTP
WWTP Moinesti South, new, tertiary treatment Construction of 2 WWTP in south and north in order to meet
Rehabilitation/extention of WWTP in Moinesti North compliance with urban wastewater treatment directive
3 MOINESTI MOINESTI 23,944 100 52% 90% 2015 12,407 19,821
91/271/EEC after implementation, Reduction of discharge of
Wastewater Network
nutrient into the Trotus River. increasing conection rate
Extension Moinesti North sewer system - 5,6 km
New sewer system for Moinesti South - 23,1 km
WWTP
Extension and upgradung of the existing central WWTP in Upgrading of the existing WWTP for tertiary treatment,
4 BUHUSI BUHUSI 19,678 132 42% 90% Buhusi Compliance with urban wastewater treatment directive 2015 10,631 16,284
WWTP 91/271/EEC after implementation, increasing conection rate
Extension Buhusi sewer system - 19,8 km
WWTP
Construction of a new central WWTP in Darmanesti
Main Collector
Construction of a new WWTP for tertiary treatment to meet
Gravity Line Lapos - Darmaneasca - 0,4 km
compliance with urban wastewater treatment directive
5 DARMANESTI DARMANESTI 11,528 230 1% 90% Gravity Line Darmaneasca - Darmanesti - 1 km 2015 16,029 18,104
Wastewater Network
nutrient into the Trotus River. increasing conection rate
Extension Damanesti sewer system - 51,8 km
New sewer system for Lapos - 6,2 km
New sewer system for Darmaneasca - 2,4 km
WWTP
Construction of a new WWTP for tertiary treatment to meet
Construction of a new central WWTP in Targu Ocna
compliance with urban wastewater treatment directive
6 TARGU OCNA TARGU OCNA 12,139 77 43% 90% Wastewater Network 2015 6,297 10,878
Extension Targu Ocna sewer system - 13,5 km nutrient into the Trotus River. increasing conection rate
bc_annex_C1.6_f.xls / wastewater Page 2 of 2

12.3.1.7 Annex C1.7: Priority Investment Lists
Annex C1-7
Annex 7.1 Priority Investment List Phase I (2008 - 2015) Cohesion Fund + Other Funds
Total 196,782
Cohesion Funds 94,061
Other Funds 102,721
Population
Agglomeration Locality Type Source Description Unit Quantity Rate Total
equivalent
292,347 Bacau Water Treatment Plant CF Rehabilitation WTP Caraboaia LS 2,557
3,227 Magura Water Main Other funds Connect Magura to Bacau, DN 150 km 3.00 150.0 450
1,937 Barati Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal of Piping of 2 Reservoirs a 5000 m³ in Barati m³ 10,000.00 0.2 2,000
3,227 Magura Pumping Station, Reservoirs Other funds Magura Mainzone Reservoir m³ 500.00 0.2 93
3,227 Magura Pumping Station, Reservoirs Other funds Magura Mainzone Pumping Station m³/d 300.00 0.9 270
292,347 Bacau Distribution Network CF Rehabilitation of AC parts in Bacau km 22.00 130.0 2,860
292,347 Bacau Distribution Network Other funds Rehabilitation of AC parts in Bacau km 22.00 78.2 1,720
292,347 Bacau Distribution Network Other funds Rehabilitation of old parts in Bacau km 104.09 216.1 3,020
292,347 Bacau Distribution Network Other funds Rehabilitation Main Pipes DN 400 - 800 km 21.00 625.0 3,125
292,347 Bacau Distribution Network CF Extension of network in Bacau km 10.00 207.5 2,075
4,348 Lilieci, Hemeius Distribution Network Other funds Extension of network in Lilieci and Hemeius km 2.67 150.0 400
3,917 Margineni Distribution Network Other funds Extension of network in Margineni km 5.26 190.0 1,000
3,227 Magura Distribution Network Other funds Extension of network in Magura km 5.00 236.4 1,182
292,347 Bacau WWTP CF Extension of the existing central WWTP in Bacau LS 15,103
816 Chrihan, Padureni Main Collector Other funds Gravity Line Crihan - Padureni km 0.24 175 41
Bacau
2,642 Lilieci Pumping Station Other funds Pumping Station Lilieci including Pressure Line from Lilieci to Bacau pc 1.00 80 80
2,956 Letea Veche Pumping Station Other funds Pumping Station Letea Veche including Pressure Line from Letea Veche to Bacau pc 1.00 116 116
3,227 Magura Pumping Station Other funds Pumping Station Magura including Pressure Line from Magura to Bacau pc 1.00 81 81
292,347 Bacau Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Bacau sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 40.40 218 8,807
292,347 Bacau Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Bacau sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 35.91 118 4,228
292,347 Bacau Wastewater Network CF Extension of Bacau sewer system km 25.65 210 5,386
338 Crihan Wastewater Network Other funds New sewer system for Crihan km 1.51 175 263
478 Padureni Wastewater Network Other funds New sewer system for Padureni km 1.82 175 318
824 Trebes Wastewater Network Other funds New sewer system for Trebes km 0.44 175 78
402 Valea Budului Wastewater Network Other funds New sewer system for Valea Budului km 2.70 175 472
3,917 Margineni Wastewater Network Other funds New sewer system for Margineni km 10.00 175 1,748
604 Barati Wastewater Network Other funds New sewer system for Barati km 11.78 183 2,155
1,706 Hemeius Wastewater Network Other funds New sewer system for Hemeius km 13.20 175 2,310
2,642 Lilieci Wastewater Network Other funds New sewer system for Lilieci km 16.14 175 2,824
2,956 Letea Veche Wastewater Network Other funds New sewer system for Letea Veche km 10.14 175 1,774
338 Dealu Mare Wastewater Network Other funds New sewer system for Dealu Mare km 3.44 175 601
3,227 Magura Wastewater Network Other funds New sewer system for Magura km 5.34 175 934
Total Bacau 68,071
Population
equivalent
60,472 Onesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal piping of Reservoir Cuciur LS 2,000
60,472 Onesti Distribution Network Other funds Rehabilitation of AC parts km 6.0 195 1,170
60,472 Onesti Distribution Network Other funds Rehabilitation of other parts km 4.0 183 730
60,472 Onesti Distribution Network Other funds Extension of network km 15.0 169 2,530
Onesti
60,472 Onesti WWTP CF Extension and rehabilitation of the existing central WWTP in Onesti LS 12,817
60,472 Onesti Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Onesti sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 36 218 7,848
60,472 Onesti Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Onesti sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 32 118 3,767
60,472 Onesti Wastewater Network CF New sewer system for Onesti km 10 175 1,750
4,139 Borzesti Wastewater Network CF New sewer system for Borzesti km 2.6 175 452
Total Onesti 33,064
bc_annex_C1-7_e.xls / Total Page 1 of 7

Annex C1-7
Population
equivalent
33,761 Comanesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal of Piping of Reservoir Leorda LS 800
33,761 Comanesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal of M&E of Pumping Station Highzone Leorda l/s 6.4 3 19
33,761 Comanesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal of Piping Reservoir 200 m³ LS 100
33,761 Comanesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Pumping Station Highzone Comanesti l/s 20 16 320
852 Podei Pumping Station, Reservoirs Other funds Pumping Station Highzone Podei l/s 3 16 48
33,761 Comanesti, Asau Distribution Network Other funds Rehabilitation aged network in Comanesti and Asau km 11.81 210 2,480
33,761 Comanesti, Podei Distribution Network Other funds Extensions of network in Comanesti (incl.Podei) km 14.05 210 2,950
33,761 Comanesti Distribution Network Other funds Rehabilitation and extensions of existing water main pipes DN 400 - 500 in Comanesti km 3.27 458 1,500
Comanesti
2,599 Asau Distribution Network Other funds Extensions of network in Asau km 1.11 243 270
33,761 Comanesti WWTP Other funds Extension and upgradung of the existing central WWTP in Comanesti LS 7,040
33,761 Comanesti Wastewater Network Other funds Rehabilitation of Comanesti sewer system (Invest + Re-Invest in PH 1,2,3 for existing system ) km 6.56 79 518
33,761 Comanesti Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Comanesti sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 5.90 183 1,080
33,761 Comanesti Wastewater Network Other funds Extension Comanesti sewer system km 44.152 188 8,301
805 Lunca Asau Wastewater Network Other funds New sewer system for Lunca Asau km 8.05 175 1,409
2,599 Asau Wastewater Network Other funds New sewer system for Asau km 4.326 175 757
1,339 Straja Wastewater Network Other funds New sewer system for Straja km 6.247 175 1,093
852 Podei Wastewater Network Other funds New sewer system for Podei km 2.774 184 509
1,899 Vermesti Wastewater Network Other funds New sewer system for Vermesti km 6.234 183 1,143
577 Ciobanus Wastewater Network Other funds New sewer system for Ciobanus km 3.663 175 641
Total Comanesti 30,978
Population
equivalent
27,363 Moinesti Water Main CF Main pipe DN300 between main reservoir and existing new pipe from PS Vermesti km 4.50 313 1,409
27,363 Moinesti Pumping Station, Reservoirs CF Renewal of piping for 2 Reservoirs in Moinesti LS 300
27,363 Moinesti Distribution Network Other funds Rehabilitation of existing network in Moinesti km 17.82 189 3,360
1,148 Moinesti Distribution Network CF Extensions of network in Moinesti km 6.00 182 1,090
Moinesti
27,363 Moinesti WWTP CF WWTP Moinesti South, new, tertiary treatment LS 1,825
27,363 Moinesti WWTP CF Construction of an new central WWTP in Moinesti North pc 1.00 5,493 5,493
27,363 Gazarie Pumping Station Other funds Pumping Station Gazarie including Pressure Line from Gazarie to WWTP Moinesti pc 1.00 262 262
27,363 Moinesti Wastewater Network Other funds Rehabilitation of Moinesti North sewer system km 5.94 271 1,609
27,363 Moinesti Wastewater Network CF Extension Moinesti North sewer system km 5.6 188 1,045
27,363 Moinesti Wastewater Network CF New sewer system for Moinesti South km 23.109 175 4,044
1,148 Gazarie Wastewater Network Other funds New sewer system for Gazarie km 4.4 175 768
Total Moinesti 21,204
Population
equivalent
25,307 Buhusi Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal M&E equipment of Pumping Station I.I. de la Brad LS 70
25,307 Buhusi Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal piping of Reservoir I.I. de la Brad LS 300
25,307 Buhusi Pumping Station, Reservoirs Other funds Reserevoir Orbic m³ 300 1 300
25,307 Buhusi Distribution Network Other funds Rehabilitation of AC parts km 4 225 900
Buhusi
25,307 Buhusi Distribution Network Other funds Rehabilitation of other parts (most older 1980) km 7 221 1,540
25,307 Buhusi Distribution Network CF Extensions of network km 6 203 1,220
25,307 Buhusi WWTP CF Extension and upgradung of the existing central WWTP in Buhusi LS 7,002
25,307 Buhusi Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Buhusi sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 4.8 188 902
25,307 Buhusi Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Buhusi sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 4.3 102 434
25,307 Buhusi Wastewater Network CF Extension Buhusi sewer system km 19.8 183 3,630
Total Buhusi 16,297

Annex C1-7
Population
equivalent
Darmanesti,
Extensions of network in Darmanesti, Darmaneasca and Lapos
18,688 Darmaneasca, Lapos Distribution Network CF km 3.0 217 650
13,129 Darmanesti WWTP CF Construction of a new central WWTP in Darmanesti LS 4,812
Darmanesti
4,492 Darmaneasca Main Collector CF Gravity Line Lapos - Darmaneasca km 0.4 175 66
13,129 Darmanesti Main Collector CF Gravity Line Darmaneasca - Darmanesti km 1.0 175 169
13,129 Darmanesti Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Darmanesti sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 0.3 183 48
13,129 Darmanesti Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Darmanesti sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 0.2 98 22
13,129 Darmanesti Wastewater Network CF New Darmanesti sewer system km 51.8 183 9,480
1,067 Lapos Wastewater Network CF New sewer system for Lapos km 6.2 175 1,089
4,492 Darmaneasca Wastewater Network CF New sewer system for Darmaneasca km 2.4 175 413
Total Darmanesti 16,749
Population
equivalent
13,777 Targu Ocna, Valcele Distribution Network Other funds Rehabilitation and extensions of networks in Targu Ocna and Valcele km 5.0 209 1,030
13,777 Targu Ocna, Valcele Distribution Network CF Extensions of networks in Targu Ocna and Valcele km 5.0 209 1,030
12,560 Targu Ocna WWTP CF Construction of a new central WWTP in Targu Ocna LS 3,817
Tg Ocna
12,560 Targu Ocna Pumping Station Other funds Pumping Station Targu Ocna including Pressure Line pc 1.0 62 62
12,560 Targu Ocna Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Targu Ocna sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 3.1 183 574
12,560 Targu Ocna Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Targu Ocna sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 2.8 98 276
12,560 Targu Ocna Wastewater Network CF Extension Targu Ocna sewer system km 13.5 183 2,479
1,217 Valcele Wastewater Network Other funds New sewer system for Valcele km 6.6 175 1,151
Total Targu Ocna 10,420

Annex C1-7
Annex 7.2 Priority Investment List Phase I (2008 - 2015) - Priority 1 - Cohesion Funds
Total 94,061
Population
equivalent
292,347 Bacau Bacau Water Treatment Plant CF Rehabilitation WTP Caraboaia LS 2,557
292,347 Bacau Distribution Network CF Rehabilitation of AC parts in Bacau km 22.00 130.0 2,860
292,347 Bacau Distribution Network CF Extension of network in Bacau km 10.00 207.5 2,075
292,347 Bacau WWTP CF Extension of the existing central WWTP in Bacau LS 15,103
292,347 Bacau Wastewater Network CF Extension of Bacau sewer system km 25.65 210 5,386
Total Bacau 27,981
Population
equivalent
60,472 Onesti WWTP CF Extension and rehabilitation of the existing central WWTP in Onesti LS 12,817
Onesti
60,472 Onesti Wastewater Network CF New sewer system for Onesti km 10 175 1,750
4,139 Borzesti Wastewater Network CF New sewer system for Borzesti km 2.6 175 452
Total Onesti 15,019
Population
equivalent
27,363 Moinesti Water Main CF Main pipe DN300 between main reservoir and existing new pipe from PS Vermesti km 4.50 313 1,409
27,363 Moinesti Pumping Station, Reservoirs CF Renewal of piping for 2 Reservoirs in Moinesti LS 300
Moinesti
1,148 Moinesti Distribution Network CF Extensions of network in Moinesti km 6.00 182 1,090
27,363 Moinesti WWTP CF WWTP Moinesti South, new, tertiary treatment LS 1,825
27,363 Moinesti WWTP CF Construction of an new central WWTP in Moinesti North pc 1.00 5,493 5,493
27,363 Moinesti Wastewater Network CF Extension Moinesti North sewer system km 5.6 188 1,045
27,363 Moinesti Wastewater Network CF New sewer system for Moinesti South km 23.109 175 4,044
Population
equivalent
Buhusi
25,307 Buhusi Distribution Network CF Extensions of network km 6 203 1,220

25,307 Buhusi WWTP CF Extension and upgradung of the existing central WWTP in Buhusi LS 7,002
25,307 Buhusi Wastewater Network CF Extension Buhusi sewer system km 19.8 183 3,630
Total Buhusi 11,851
Population
equivalent
Darmanesti,
Extensions of network in Darmanesti, Darmaneasca and Lapos
18,688 Darmaneasca, Lapos Distribution Network CF km 3.0 217 650
Darmanesti
13,129 Darmanesti WWTP CF Construction of a new central WWTP in Darmanesti LS 4,812

4,492 Darmaneasca Main Collector CF Gravity Line Lapos - Darmaneasca km 0.4 175 66
13,129 Darmanesti Main Collector CF Gravity Line Darmaneasca - Darmanesti km 1.0 175 169
13,129 Darmanesti Wastewater Network CF New Darmanesti sewer system km 51.8 183 9,480
1,067 Lapos Wastewater Network CF New sewer system for Lapos km 6.2 175 1,089
4,492 Darmaneasca Wastewater Network CF New sewer system for Darmaneasca km 2.4 175 413
Total Darmanesti 16,679
Population
equivalent
13,777 Targu Ocna, Valcele Distribution Network CF Extensions of networks in Targu Ocna and Valcele km 5.0 209 1,030
ocna
Tg
12,560 Targu Ocna WWTP CF Construction of a new central WWTP in Targu Ocna LS 3,817
12,560 Targu Ocna Wastewater Network CF Extension Targu Ocna sewer system km 13.5 183 2,479
bc_annex_C1-7_e.xls / CF Page 4 of 7
Annex C1-7
bc_annex_C1-7_e.xls / CF Page 5 of 7
Annex C1-7
Annex 7.3 Priority Investment List Phase I (2008 - 2015) - Priority 2- Other Funds
Total 102,721
Population
equivalent
3,227 Magura Water Main Other funds Connect Magura to Bacau, DN 150 km 3.00 150.0 450
1,937 Barati Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal of Piping of 2 Reservoirs a 5000 m³ in Barati m³ 10,000.00 0.2 2,000
3,227 Magura Pumping Station, Reservoirs Other funds Magura Mainzone Reservoir m³ 500.00 0.2 93
3,227 Magura Pumping Station, Reservoirs Other funds Magura Mainzone Pumping Station m³/d 300.00 0.9 270
292,347 Bacau Distribution Network Other funds Rehabilitation of AC parts in Bacau km 22.00 78.2 1,720
292,347 Bacau Distribution Network Other funds Rehabilitation of old parts in Bacau km 104.09 216.1 3,020
292,347 Bacau Distribution Network Other funds Rehabilitation Main Pipes DN 400 - 800 km 21.00 625.0 3,125
4,348 Lilieci, Hemeius Distribution Network Other funds Extension of network in Lilieci and Hemeius km 2.67 150.0 400
3,917 Margineni Distribution Network Other funds Extension of network in Margineni km 5.26 190.0 1,000
3,227 Magura Distribution Network Other funds Extension of network in Magura km 5.00 236.4 1,182
816 Chrihan, Padureni Main Collector Other funds Gravity Line Crihan - Padureni km 0.24 175.0 41
2,642 Lilieci Pumping Station Other funds Pumping Station Lilieci including Pressure Line from Lilieci to Bacau pc 1.00 79.7 80
Bacau
2,956 Letea Veche Pumping Station Other funds Pumping Station Letea Veche including Pressure Line from Letea Veche to Bacau pc 1.00 115.6 116
3,227 Magura Pumping Station Other funds Pumping Station Magura including Pressure Line from Magura to Bacau pc 1.00 81.3 81
292,347 Bacau Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Bacau sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 40.40 218.0 8,807
292,347 Bacau Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Bacau sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 35.91 118 4,228
338 Crihan Wastewater Network Other funds New sewer system for Crihan km 1.51 175 263
478 Padureni Wastewater Network Other funds New sewer system for Padureni km 1.82 175 318
824 Trebes Wastewater Network Other funds New sewer system for Trebes km 0.44 175 78
402 Valea Budului Wastewater Network Other funds New sewer system for Valea Budului km 2.70 175 472
3,917 Margineni Wastewater Network Other funds New sewer system for Margineni km 10.00 175 1,748
604 Barati Wastewater Network Other funds New sewer system for Barati km 11.78 183 2,155
1,706 Hemeius Wastewater Network Other funds New sewer system for Hemeius km 13.20 175 2,310
2,642 Lilieci Wastewater Network Other funds New sewer system for Lilieci km 16.14 175 2,824
2,956 Letea Veche Wastewater Network Other funds New sewer system for Letea Veche km 10.14 175 1,774
338 Dealu Mare Wastewater Network Other funds New sewer system for Dealu Mare km 3.44 175 601
3,227 Magura Wastewater Network Other funds New sewer system for Magura km 5.34 175 934
Total Bacau 40,091
Population
equivalent
60,472 Onesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal piping of Reservoir Cuciur LS 2,000
60,472 Onesti Distribution Network Other funds Rehabilitation of AC parts km 6.0 195 1,170
Onesti
60,472 Onesti Distribution Network Other funds Rehabilitation of other parts km 4.0 183 730
Onesti Distribution Network Other funds Extension of network km 15.0 169 2,530
60,472 Onesti Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Onesti sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 36 218 7,848
60,472 Onesti Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Onesti sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 32 118 3,767
Total Onesti 18,045
bc_annex_C1-7_e.xls / Other funds Page 6 of 7

Annex C1-7
Population
equivalent
33,761 Comanesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal of Piping of Reservoir Leorda LS 800
33,761 Comanesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal of M&E of Pumping Station Highzone Leorda l/s 6.4 3 19
33,761 Comanesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal of Piping Reservoir 200 m³ LS 100
33,761 Comanesti Pumping Station, Reservoirs Other funds Pumping Station Highzone Comanesti l/s 20 16 320
852 Podei Pumping Station, Reservoirs Other funds Pumping Station Highzone Podei l/s 3 16 48
33,761 Comanesti, Asau Distribution Network Other funds Rehabilitation aged network in Comanesti and Asau km 11.81 210 2,480
33,761 Comanesti, Podei Distribution Network Other funds Extensions of network in Comanesti (incl.Podei) km 14.05 210 2,950
33,761 Comanesti Distribution Network Other funds Rehabilitation and extensions of existing water main pipes DN 400 - 500 in Comanesti km 3.27 458 1,500
Comanesti
2,599 Asau Distribution Network Other funds Extensions of network in Asau km 1.11 243 270
33,761 Comanesti WWTP Other funds Extension and upgradung of the existing central WWTP in Comanesti LS 7,040
33,761 Comanesti Wastewater Network Other funds Rehabilitation of Comanesti sewer system km 6.56 79 518
33,761 Comanesti Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Comanesti sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 5.90 183 1,080
33,761 Comanesti Wastewater Network Other funds Extension Comanesti sewer system km 44.152 188 8,301
805 Lunca Asau Wastewater Network Other funds New sewer system for Lunca Asau km 8.05 175 1,409
2,599 Asau Wastewater Network Other funds New sewer system for Asau km 4.326 175 757
1,339 Straja Wastewater Network Other funds New sewer system for Straja km 6.247 175 1,093
852 Podei Wastewater Network Other funds New sewer system for Podei km 2.774 184 509
1,899 Vermesti Wastewater Network Other funds New sewer system for Vermesti km 6.234 183 1,143
577 Ciobanus Wastewater Network Other funds New sewer system for Ciobanus km 3.663 175 641
Total Comanesti 30,978
Population
equivalent
27,363 Moinesti Distribution Network Other funds Rehabilitation of existing network in Moinesti km 17.82 189 3,360
Moinesti
27,363 Gazarie Pumping Station Other funds Pumping Station Gazarie including Pressure Line from Gazarie to WWTP Moinesti pc 1.00 262 262
27,363 Moinesti Wastewater Network Other funds Rehabilitation of Moinesti North sewer system km 5.94 271 1,609
1,148 Gazarie Wastewater Network Other funds New sewer system for Gazarie km 4.4 175 768
Population
equivalent
25,307 Buhusi Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal M&E equipment of Pumping Station I.I. de la Brad LS 70
25,307 Buhusi Pumping Station, Reservoirs Other funds Renewal piping of Reservoir I.I. de la Brad LS 300
Buhusi
25,307 Buhusi Pumping Station, Reservoirs Other funds Reserevoir Orbic m³ 300 1 300
25,307 Buhusi Distribution Network Other funds Rehabilitation of AC parts km 4 225 900
25,307 Buhusi Distribution Network Other funds Rehabilitation of other parts (most older 1980) km 7 221 1,540
25,307 Buhusi Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Buhusi sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 4.8 188 902
25,307 Buhusi Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Buhusi sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 4.3 102 434
Total Buhusi 4,446
Population
equivalent
13,129 Darmanesti Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Darmanesti sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 0.3 183 48
Darmanesti
13,129 Darmanesti Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Darmanesti sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 0.2 98 22
Total Darmanesti 70
Population
equivalent
13,777 Targu Ocna, Valcele Distribution Network Other funds Rehabilitation and extensions of networks in Targu Ocna and Valcele km 5.0 209 1,030
Tg Ocna
12,560 Targu Ocna Pumping Station Other funds Pumping Station Targu Ocna including Pressure Line pc 1.0 62 62
12,560 Targu Ocna Wastewater Network Other funds Hydraulic rehabilitation of Targu Ocna sewer system. Elimination of hydraulic bottlenecks. km 3.1 183 574
12,560 Targu Ocna Wastewater Network Other funds Re-Invest for existing Targu Ocna sewer system, reduction of infiltration, PH 1, 2, 3. km 2.8 98 276
1,217 Valcele Wastewater Network Other funds New sewer system for Valcele km 6.6 175 1,151
bc_annex_C1-7_e.xls / Other funds Page 7 of 7

12.3.1.8 Annex C1.9: Situation WW Collection and Treatment
ANNEX C1.9
Total p.e. per Collecting Collecting

Urban / Rural Settlements Total p.e. per system (km) system (km) WWTP Works under Compliance
No Cluster name Agglomeration name Commune Capita Total p.e.
within Agglomeration cluster
agglomeration existing necessary WWTP existing necessary Directive 91/271/EEC deadline
BACAU BACAU 179,442 292,347 202 Me+B
LILIECI HEMEIUS 2,402 2,642 - -
HEMEIUS HEMEIUS 1,706 1,706 - -
LETEA VECHE LETEA VECHE 2,687 2,956 - -
MAGURA MAGURA 2,934 3,227 - -
CRIHAN MAGURA 604 604 - -
BACAU 311,378 102 Tertiary Collecting system R, E, N 2010
DEALU MARE MAGURA 338 338 - -
MARGINENI MARGINENI 3,561 3,917 - -
BARATI MARGINENI 1,937 1,937 - -
1 BACAU 314,862
TREBES MARGINENI 824 824 - -
PADURENI MARGINENI 478 478 - -
VALEA BUDULUI MARGINENI 402 402 - -
Secondary Collecting system N,
SOHODOL 565 - -
SOHODOL MAGURA 565 565 2 Treatment Treatment N 2017
FANTANELE 229 - -
FANTANELE MOTOSENI 229 229 2 Treatment Treatment N 2017
SAUCESTI SAUCESTI SAUCESTI 2,007 2,208 2,208 - - Secondary Collecting system N,
BOGDAN VODA BOGDAN VODA SAUCESTI 482 482 482 - 4 - Treatment Treatment N 2017
ONESTI ONESTI 46,042 60,472
ONESTI 64,611 180 Me+B
BORZESTI ONESTI 4,139 4,139 13 Tertiary Treatment -R,E,N 2013
SLOBOZIA 1,226 - -
SLOBOZIA URECHESTI 1,226 1,226 5 Treatment Treatment N 2017
GUTINAS GUTINAS STEFAN CEL MARE 509 509 509
RADEANA RADEANA STEFAN CEL MARE 688 688 688
2 ONESTI BOGDANA STEFAN CEL MARE 616 616 75,598 - -
STEFAN CEL MARE NEGOIESTI STEFAN CEL MARE 909 909 2,469 Secondary Collecting system N,
STEFAN CEL MARE STEFAN CEL MARE 944 944 6 Treatment Treatment N 2017
BUCIUMI BUCIUMI BUCIUM 1,595 1,595 1,595 Secondary Collecting system N,
- -
RACAUTI RACAUTI BUCIUM 1,439 1,439 1,439 5 Treatment Treatment N 2018
GURA VAII 3,061 - - Treatment Treatment N
GURA VAII RACOVA 2,783 3,061 3 2018
APA ASAU ASAU 1,648 1,648 Secondary Collecting system N,
APA ASAU 2,329 - -
PALTINIS ASAU 681 681 5 Treatment Treatment N 2018
ASAU ASAU 2,363 2,599
CIOBANUS ASAU 577 577
3 COMANESTI LUNCA ASAU ASAU 805 805 36,090
COMANESTI STRAJA ASAU 1,339 1,339 33,761
COMANESTI COMANESTI 22,339 25,690
PODEI COMANESTI 852 852 Tertiary Collecting system R, E
VERMESTI COMANESTI 1,899 1,899 21 75 Me+B Treatment Treatment R, E 2013
MOINESTI MOINESTI 22,796 26,215 Tertiary Collecting system R, E
MOINESTI 27,363
GAZARIE MOINESTI 1,148 1,148 30 29 Me+B Treatment Treatment R, E 2013
4 MOINESTI 31,719 Secondary Collecting system N,
ZEMES 4,356 - - Treatment Treatment N
ZEMES ZEMES 3,960 4,356 6 2017
Tertiary Collecting system R, E
BUHUSI 25,307 24 -
BUHUSI BUHUSI 19,678 25,307 20 Treatment Treatment R, E 2013
BLAGESTI BLAGESTI 2,350 2,585
VALEA LUI ION BLAGESTI 1,421 1,421
5 BUHUSI BLAGESTI 7,063 34,823 - -
TARDENII MARI BLAGESTI 790 790 Secondary Collecting system N,
BUDA RACHITOASA 2,061 2,267 7 Treatment Treatment N 2015
RACOVA 2,453 - - Treatment Treatment N
RACOVA RACOVA 2,230 2,453 3 2018
SALATRUC 864 - -
SALATRUC DARMANESTI 864 864 2 Treatment Treatment N 2018
DARMANESTI DARMANESTI 10,099 13,129
DARMANESTI DARMANEASCA DARMANESTI 362 4,492 18,688 Tertiary Collecting system R, E
6 DARMANESTI LAPOS DARMANESTI 1,067 1,067 21,530 1.3 60 Me Treatment Treatment R, E 2013
PAGUBENI 424 - -
PAGUBENI DARMANESTI 424 424 1.5 Treatment Treatment N 2018
PLOPU 1,554 - - Treatment Treatment N
PLOPU PODU TURCULUI 1,554 1,554 3 2018
Page 1 of 5
ANNEX C1.9

POIENI 932 - -
POIENI TARGU OCNA 932 932 2 Treatment Treatment N 2018
BOGATA 1,217 - -
BOGATA DOFTEANA 1,217 1,217 2 Treatment Treatment N 2018
7 TARGU OCNA 15,926
Tertiary Collecting system R, E,
Me+B
TARGU OCNA TARGU OCNA 10,922 12,560 16 14 Treatment Treatment N 2013
TARGU OCNA 13,777 Secondary Collecting system N,
- - Treatment Treatment N
VALCELE TARGU OCNA 1,217 1,217 2 2018
LARGA 1,404 - -
LARGA DOFTEANA 1,404 1,404 2 Treatment Treatment N 2018
DOFTEANA DOFTEANA 3,093 3,248
8 DOFTEANA SEACA DOFTEANA 509 509 10,604
DOFTEANA STEFAN VODA DOFTEANA 1,229 1,229 9,200
HAGHIAC RACHITOASA 1,542 1,542 Secondary Collecting system N,
CUCUIETI SOLONT 2,545 2,672 - 13 - Treatment Treatment N 2013
TARGU TROTUS TARGU TROTUS TARGU TROTUS 2,149 2,256 2,256
TUTA TUTA TARGU TROTUS 2,198 2,308 2,308 Secondary Collecting system N,
VIISOARA VIISOARA TARGU TROTUS 1,222 1,222 1,222 - 3 - Treatment Treatment N 2017
9 TARGU TROTUS PARAU BOGHII PARGARESTI 488 488 10,049
PARGARESTI 1,551
PARGARESTI PARGARESTI 1,063 1,063
NICORESTI PARGARESTI 954 954 Secondary Collecting system N,
SATU NOU 2,712
SATU NOU PARGARESTI 1,758 1,758 - 3 - Treatment Treatment N 2017
1,081 - -
FERESTRAU-OITUZ FERESTRAU-OITUZ OITUZ 1,081 1,081 2 Treatment Treatment N 2018
10 OITUZ CALCAI OITUZ 488 488
10,553
MARGINEA OITUZ 698 698
OITUZ 9,472
OITUZ OITUZ 6,654 7,652 Secondary Collecting system N,
11 BAHNA PARGARESTI 634 634 - 11 - Treatment Treatment N 2015
BASASTI PARJOL 672 672 Secondary Collecting system N,
BASASTI 995
HAINEALA PARJOL 323 323 - 3 - Treatment Treatment N 2017
BALCANI BALCANI 1,681 1,681
12 FRUMOASA FRUMOASA 5,757 9,748
FRUMOASA BALCANI 3,705 4,076
LUDASI LUDASI BALCANI 764 764 764 Secondary Collecting system N,
SCHITU FRUMOASA SCHITU FRUMOASA BALCANI 2,029 2,232 2,232 - 8 - Treatment Treatment N 2015
FARAOANI FARAOANI 5,567 6,402
13 FARAOANI FARAOANI BUCHILA NICOLAE BALCESCU 653 653 9,702 9,702 1statie de pompare
monobloc cu 2 Secondary Collecting system N,
VALEA SEACA VALEA SEACA 2,406 2,647 10 - module (SAPARD) Treatment Treatment N 2017
BRATILA BRATILA HELEGIU 2,044 2,249 2,249
DELENI DELENI HELEGIU 1,902 1,902 1,902
DRAGUGESTI DRAGUGESTI HELEGIU 2,226 2,449 2,449 Secondary Collecting system N,
14 DRAGUGESTI 9,574
HELEGIU HELEGIU HELEGIU 1,112 1,112 1,112 - 6 - Treatment Treatment N 2017
BARSANESTI 1,862 - - Treatment Treatment N
BARSANESTI BARSANESTI 1,862 1,862 2 2018
CIUGHES PALANCA 1,915 1,915
PALANCA PALANCA 859 859
POPOIU PALANCA 712 712
BRUSTUROASA BRUSTUROASA 1,311 1,311
PALANCA CAMENCA BRUSTUROASA 1,022 1,022 8,673
15 PALANCA 8,908
CUCHINIS BRUSTUROASA 360 360
HANGANESTI BRUSTUROASA 486 486
AGAS - 2 AGAS 412 412
COTUMBA AGAS 1,596 1,596 Secondary Collecting system N,
BURUIENIS BURUIENIS BRUSTUROASA 235 235 235 - 16 - Treatment Treatment N 2018
PANCESTI PANCESTI SASCUT 2,857 3,143 3,143
16 SASCUT SASCUT SASCUT SASCUT 2,451 2,696 2,696 8,221 Secondary Collecting system N,
SASCUT-SAT SASCUT-SAT SASCUT 2,165 2,382 2,382 - 6 - Treatment Treatment N 2015
BERZUNTI BERZUNTI 2,752 3,027
BERZUNTI SCARIGA LIVEZI 564 564 5,900
17 BERZUNTI DRAGOMIR BERZUNTI 2,099 2,309 7,771
POIANA POIANA LIVEZI 917 917 917 Secondary Collecting system N,
PRAJOAIA PRAJOAIA LIVEZI 954 954 954 - 9 - Treatment Treatment N 2017
Page 2 of 5
ANNEX C1.9

BAHNASENI PARJOL 832 832
SOLONT SARATA SOLONT 869 869 3,324
SOLONT SOLONT 1,623 1,623
18 PUSTIANA 7,505
PARJOL PARJOL PARJOL 942 942 942
PUSTIANA PUSTIANA PARJOL 2,024 2,226 2,226 Secondary Collecting system N,
TARATA TARATA PARJOL 1,013 1,013 1,013 - 7 - Treatment Treatment N 2017
GARLENI GARLENI 2,021 2,223
GARLENI 2,393
SURINA GARLENI 170 170
19 GARLENI 7,230
GARLENII DE SUS GARLENI 1,797 1,797 Secondary Collecting system N,
LESPEZI 4,837
LESPEZI GARLENI 2,764 3,040 - 6 - Treatment Treatment N 2017
CLEJA CLEJA 4,604 5,064
CLEJA VALEA MICA ROSIORI 799 799 6,934
20 CLEJA 8,596
GHEORGHE DOJA RACACIUNI 1071 1071 Secondary Collecting system N,
SOMUSCA SOMUSCA CLEJA 1,662 1,662 1,662 - 8 - Treatment Treatment N 2017
GALBENI GALBENI NICOLAE BALCESCU 1,444 1,444 1,444 Secondary Collecting system N,
21 NICOLAE BALCESCU 6,491
NICOLAE BALCESCU NICOLAE BALCESCU NICOLAE BALCESCU 4,588 5,047 5,047 - 5 - Treatment Treatment N 2015
LUPESTI MANASTIREA CASIN 781 781
22 MANASTIREA CASIN MANASTIREA CASIN MANASTIREA CASIN MANASTIREA CASIN 3,964 4,361 5,899 5,899 Secondary Collecting system N,
PARVULESTI MANASTIREA CASIN 757 757 - 12 - Treatment Treatment N 2017
LUIZI-CALUGARA LUIZI-CALUGARA 3,067 3,374 Secondary Collecting system N,
23 LUIZI-CALUGARA LUIZI-CALUGARA 5,892 5,892
OSEBITI LUIZI-CALUGARA 2,289 2,518 - 5 - Treatment Treatment N 2017
CUCOVA CUCOVA VALEA SEACA 900 900 900
24 ORBENI ORBENI ORBENI ORBENI 2,170 2,387 2,387 5,214 Secondary Collecting system N,
SCURTA SCURTA ORBENI 1,927 1,927 1,927 - 5 - Treatment Treatment N 2017
SLANIC MOLDOVA SAUCESTI 1,796 2,396
25 SLANIC MOLDOVA SLANIC MOLDOVA CERDAC SLANIC-MOLDOVA 1,351 1,451 5,885 5,885 Secondary Collecting system N,
CIRESOAIA SLANIC-MOLDOVA 1,938 2,038 6.8 16 Me+B Treatment Treatment N 2017
BALANEASA BALANEASA LIVEZI 1,084 1,084 1,084
LIVEZI LIVEZI LIVEZI 863 863 863 Secondary Collecting system N,
26 BALANEASA ORASA LIVEZI 955 955 5,050 - 5 - Treatment Treatment N 2017
ORASA 1,359
STUFU SANDULENI 404 404 Secondary Collecting system N,
SANDULENI SANDULENI SANDULENI 1,744 1,744 1,744 - 5 - Treatment Treatment N 2017
BOLOVANIS GHIMES-FAGET 973 973
FAGETU DE SUS 1,263
FAGETU DE SUS GHIMES-FAGET 290 290
27 GHIMES GHIMES GHIMES-FAGET 1,172 1,172 4,846
GHIMES TARHAUSI GHIMES-FAGET 848 848 3,583 Secondary Collecting system N,
FAGET GHIMES-FAGET 1,563 1,563 - 7 - Treatment Treatment N 2017
GASTENI RACACIUNI 1,259 1,259 Secondary Collecting system N,
28 RACACIUNI RACACIUNI 4,735 4,735
RACACIUNI RACACIUNI 3,160 3,476 4,3 (RICOP) 9 (OG.7) Me+B Treatment Treatment N 2015
CORBASCA CORBASCA CORBASCA 853 853 853
BACIOIU BACIOIU CORBASCA 2,201 2,421 2,421
29 BACIOIU 4,580
ROGOAZA ROGOAZA CORBASCA 400 400 400 Secondary Collecting system N,
SCARISOARA SCARISOARA CORBASCA 906 906 906 - 4 - Treatment Treatment N 2017
PODURI PODURI 1,700 1,700
30 PODURI PODURI VALEA SOSII PODURI 1,474 1,474 4,491 4,491 Secondary Collecting system N,
PROHOZESTI PODURI 1,317 1,317 - 5 - Treatment Treatment N 2015
CASIN CASIN CASIN 3,095 3,405 3,405 Secondary Collecting system N,
31 CASIN 4,343
CURITA CURITA CASIN 938 938 938 - 3 - Treatment Treatment N 2018
TRAIAN 1,440
TRAIAN TRAIAN 1,440 1,440 - 3 - Treatment Treatment N 2018
32 BIJGHIR 4,280 Secondary Collecting system N,
BIJGHIR 2,840 Treatment Treatment N
BIJGHIR BUHOCI 2,582 2,840 - 3 - 2018
AGAS - 1 AGAS 897 897
BELEGHET AGAS 358 358
AGAS DIACONESTI AGAS 316 316 3,479
33 AGAS 4,218
GOIOASA AGAS 977 977
PRELUCI AGAS 931 931 Secondary Collecting system N,
SULTA SULTA AGAS 739 739 739 - 16 - Treatment Treatment N 2017
Page 3 of 5
ANNEX C1.9

CAIUTI CAIUTI 1,723 1,723
CAIUTI POPENI CAIUTI 782 782 3,289
BLIDARI CAIUTI 784 784
34 CAIUTI 4,179
FLORESTI CAIUTI 63 63
VRANCENI 420
VRANCENI CAIUTI 357 357 Secondary Collecting system N,
HELTIU HELTIU CAIUTI 470 470 470 9 - 2 module Treatment Treatment N (Sapard) 2017
VALEA ARINILOR MAGIRESTI 1,260 1,260
MAGIRESTI MAGIRESTI 1,198 1,198
35 MAGIRESTI MAGIRESTI 4,058 4,058
STANESTI MAGIRESTI 933 933 Secondary Collecting system N,
PRAJESTI MAGIRESTI 667 667 - 3 - Treatment Treatment N 2017
36 GIOSENI GIOSENI 3,903 3,903 Treatment Treatment N
GIOSENI GIOSENI 3,548 3,903 - 3 - 2018
ARDEOANI 1,584
ARDEOANI ARDEOANI 1,584 1,584 - 3 - Treatment Treatment N 2018
37 ARDEOANI 3,758
SCORTENI SCORTENI SCORTENI 1,509 1,509 1,509 Secondary Collecting system N,
FLORESTI FLORESTI SCORTENI 665 665 665 - 3 - Treatment Treatment N 2018
38 VALEA SEACA VALEA SEACA 3,515 3,515 Treatment Treatment N
VALEA SEACA VALEA SEACA 3,195 3,515 - 5 - 2018
PLOPANA PLOPANA PLOPANA 996 996 996
FUNDU TUTOVEI FUNDU TUTOVEI PLOPANA 614 614 614
BUDESTI BUDESTI PLOPANA 534 534 534
STRAMINOASA STRAMINOASA PLOPANA 498 498 498
39 PLOPANA 3,454
ITCANI ITCANI PLOPANA 313 313 313
RUSENII RAZESTI RUSENII RAZESTI PLOPANA 237 237 237
RUSENII DE SUS RUSENII DE SUS PLOPANA 220 220 220 Secondary Collecting system N,
DORNENI DORNENI VULTURENI 42 42 42 - 7 - Treatment Treatment N 2018
TAMASI TAMASI TAMASI 1,475 1,475 1,475
40 TAMASI FURNICARI FURNICARI TAMASI 1,219 1,219 1,219 3,261 Secondary Collecting system N,
CHETRIS CHETRIS TAMASI 567 567 567 - 5 - Treatment Treatment N 2017
GLAVANESTI GLAVANESTI GLAVANESTI 1,547 1,547 1,547
41 GLAVANESTI FRUMUSELU FRUMUSELU GLAVANESTI 1,408 1,408 1,408 3,231 Secondary Collecting system N,
MUNCELU MUNCELU GLAVANESTI 276 276 276 - 5 - Treatment Treatment N 2018
CAPATA CAPATA GURA VAII 406 406 406
DUMBRAVA DUMBRAVA RACHITOASA 1,340 1,340 1,340
42 DUMBRAVA 3,189
PALTINATA PALTINATA GURA VAII 539 539 539 Secondary Collecting system N,
TEMELIA TEMELIA GURA VAII 904 904 904 - 3 - Treatment Treatment N 2018
RADOAIA RADOAIA PARAVA 1,229 1,229 1,229
43 RADOAIA PARAVA PARAVA PARAVA 973 973 973 3,162 Secondary Collecting system N,
DRAGUSANI DRAGUSANI PARAVA 960 960 960 - 3 - Treatment Treatment N 2018
DEALU MORII DEALU MORII DEALU MORII 1,024 1,024 1,024
NEGULESTI NEGULESTI DEALU MORII 689 689 689
SARBI SARBI PODU TURCULUI 519 519 519
44 DEALU MORII 3,155
CAUIA CAUIA DEALU MORII 464 464 464
BLAGA BLAGA DEALU MORII 247 247 247 Secondary Collecting system N,
CAMPODESTI CAMPODESTI HURUIESTI 212 212 212 - 3 - Treatment Treatment N 2018
SOHODOR SOHODOR HORGESTI 1,129 1,129 1,129
BAZGA HORGESTI 748 748
RECEA HORGESTI 589 589
45 BAZGA BAZGA 1,874 3,153
RACATAU-RAZESTI HORGESTI 276 276
GALENI HORGESTI 261 261 Secondary Collecting system N,
RACATAU DE JOS RACATAU DE JOS HORGESTI 150 150 150 - 5 - Treatment Treatment N 2017
CARLIGI CARLIGI FILIPESTI 1,163 1,163 1,163
46 FILIPESTI FILIPESTI FILIPESTI FILIPESTI 985 985 985 3,104 2 module Secondary Collecting system N,
GALBENI GALBENI FILIPESTI 956 956 956 8,6(OG 7/2006) 6 (OG7/2006) Treatment Treatment N 2017
BOGDANESTI BOGDANESTI 2,108 2,319 Secondary Collecting system N,
47 BOGDANESTI BOGDANESTI 2,947 2,947
FILIPESTI BOGDANESTI 628 628 - 3 - Treatment Treatment N 2018
Secondary Collecting system E,
48 PODU TURCULUI PODU TURCULUI 5,506 5,506 Treatment Treatment R,E (Sapard)
PODU TURCULUI PODU TURCULUI 2,676 5,506 7 12 Me 2013
49 PRAJESTI PRAJESTI 2,878 2,878 Treatment Treatment N
PRAJESTI PRAJESTI 2,616 2,878 - 3 - 2018
Page 4 of 5
ANNEX C1.9

MILOSU MILOSU LIPOVA 913 913 913
LIPOVA LIPOVA LIPOVA 701 701 701
50 LIPOVA SATU NOU LIPOVA 515 515 2,843
SATU NOU 827
VALEA HOGEI LIPOVA 312 312 Secondary Collecting system N,
VALEA CASELOR VALEA CASELOR LIPOVA 402 402 402 - 3 - Treatment Treatment N 2018
COTOFANESTI COTOFANESTI 1,114 1,114
COTOFANESTI 2,040
51 COTOFANESTI BALCA COTOFANESTI 926 926 2,778 Secondary Collecting system N,
BORSANI BORSANI COTOFANESTI 738 738 738 - 6 - Treatment Treatment N 2018
TURLUIANU TURLUIANU BERESTI-TAZLAU 1,377 1,377 1,377 Secondary Collecting system N,
52 TURLUIANU 2,681
BERESTI-TAZLAU BERESTI-TAZLAU BERESTI-TAZLAU 1,304 1,304 1,304 - 5 - Treatment Treatment N 2017
SLOBOZIA SLOBOZIA STANISESTI 1,747 1,747 1,747 Secondary Collecting system N,
53 SLOBOZIA 2,495
SLOBOZIA NOUA SLOBOZIA NOUA STANISESTI 748 748 748 - 4 - Treatment Treatment N 2017
54 SARATA SARATA 2,385 2,385 Treatment Treatment N
SARATA SARATA 2,168 2,385 - 3 - 2018
URECHESTI URECHESTI URECHESTI 1,773 1,773 1,773 Secondary Collecting system N,
55 URECHESTI 2,358
SLOBOZIA SLOBOZIA URECHESTI 585 585 585 - 5 - Treatment Treatment N 2017
56 FUNDU-RACACIUNI FUNDU-RACACIUNI 2,311 2,311 Treatment Treatment N
FUNDU-RACACIUNI RACACIUNI 2,101 2,311 - 3 - 2018
ARINI ARINI GAICEANA 1,311 1,311 1,311 Secondary Collecting system N,
57 GAICEANA 2,295
GAICEANA GAICEANA GAICEANA 984 984 984 - 4 Me+B Treatment Treatment N 2017
COLONESTI COLONESTI 697 697
COLONESTI 985
ZAPODIA TRAIAN 288 288
CALINI CALINI COLONESTI 453 453 453
58 COLONESTI 2,216
SATU NOU SATU NOU COLONESTI 366 366 366
SPRIA SPRIA COLONESTI 255 255 255 Secondary Collecting system N,
VALEA MARE VALEA MARE ROSIORI 157 157 157 - 5 - Treatment Treatment N 2018
BUCSESTI PODURI 1,888 1,888 Secondary Collecting system N,
59 BUCSESTI BUCSESTI 2,215 2,215
CORNET PODURI 327 327 - 4 - Treatment Treatment N 2017
LUNCANI MARGINENI 995 995
LUNCANI 1,613
PODIS MARGINENI 618 618
60 LUNCANI BOGDANESTI SCORTENI 73 73 1,999
BOGDANESTI 134
SERPENI SCORTENI 61 61 Secondary Collecting system N,
POIANA POIANA MARGINENI 252 252 252 - 4 - Treatment Treatment N 2018
RACHITOASA RACHITOASA RACHITOASA 1,574 1,574 1,574 Secondary Collecting system N,
61 RACHITOASA 1,878
FUNDATURA-RACHITOASA FUNDATURA-RACHITOASA RACHITOASA 304 304 304 - 4 - Treatment Treatment N 2018
NOTES
B=biological treatment Me=mechanical treatment TT=tertiary treatment
E=upgrading R=rehabilitation N=new construction
M=modernisation WWT=waste water treatment
Page 5 of 5
12.3.2 Annex C2: Water Supply
12.3.2.1 Annex C2.1: Summary of existing infrastructure
ANNEX C2.1 Summary of Existing Infrastructure
NO Commune Population Water Sources Transmission Water Treatment Reservoirs Pumping Station Distribution Network
exist. public Ongoing
2007 Year of designed N° House connected
distr. Project
build Project Ground Water Surface Water length diameter Material WTP Clorination Other Treatment Volume Material projected capacity of PS length Material connections people
system startet
[m] [DN] [m³] [m³/d] [quantity] [m] [quantity] [quantity]
URBAN 270,799
1 BACAU - CITY 179,442 Y 1960-2007 ISPA connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake, and Wellfields near Bacau 16,850 400-800 steel 1 2x10000, 13x5000 concrete 158400, 118080, 86400 3 255,200 all (incl. AC) 150,570
2 ONESTI 51,407 Y 1956-1987 TP, FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 29,000 250-600 steel, PREMO ? Cuciur 7x10000 concrete 81,000 all (incl. AC) 49,500
3 MOINESTI 23,944 Y 1954-2007 FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 1 4x2500, 4x1000, 6x300, 4x100, 2x240 concrete 13200 1 44,400 all 1,900 20,060
4 BUHUSI 20,014 Y 1956-1977 PFS, TP POIANA MORII 12 GW wells, Bistrita wells 1 1000, 1500 concrete 400 1 45,307 all (incl. AC) 4,400 14,280
5 COMANESTI 24,198 Y FS, TP connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 2x1500, 200 11,600 13,200
6 DARMANESTI 14,370 Y 2001-2006 FS, PFS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 264 1 83,025 HDPE 2,435 8,189
7 SLANIC MOLDOVA 5,085 Y TP, FS Drain from Slanic River Intake Slanicel creek 3,486 150-400 steel 1 1 1x1000, 1x750, 2x200 concrete 19,000 HDPE, steel 5,000
8 TIRGU OCNA 13,071 Y TP, FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 9,000 800 2500 concrete 10,000
RURAL 70,217
9 AGAS 6,226 Y FS 300 5,435 HDPE 80
10 ARDEOANI 2,528 Y 2006 FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 12,408 100 HDPE 1 400 steel 14,096 HDPE 186
11 ASAU 7,413 Y 1967-1998 FS Ciobanus river 8,139 90-225 HDPE 1 250 concrete 8,139 HDPE 800 2,607
12 BALCANI 8,179 Y 1998-2004 FS GW wells 1,243 90 HDPE 2x200, 300, 400 10,600 HDPE 8,179
13 BARSANESTI 5,189 N FS -
14 BERESTI-BISTRITA 1,635 Y 2004 2 GW wells 1 UV 200 19,620 HDPE 872
15 BERESTI-TAZLAU 5,815 N FS -
16 BERZUNTI 5,419 NE FS -
17 BLAGESTI 7,300 N PFS -
18 BOGDANESTI 2,736 N FS -
19 BRUSTUROASA 3,179 N FS -
20 BUCIUM 3,034 Y 1998 FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 2,250 110 HDPE 1 5,100 HDPE 900
21 BUHOCI 5,016 NE 2008 FS 2 wells 1 300 4 23,894 After ongoing project: 2,000
22 CAIUTI 5,406 Y 2000-2003 EX FS Popeni 1 200 concrete 12,500 HDPE 1,506
23 CASIN 4,033 Y 1956 TP connected to WTP Cuciur 6,000 400 3,095
24 CLEJA 7,065 NE FS -
25 COLONESTI 2,216 Y 1970-2006 2 GW wells 1,896 110 HDPE 1,896 HDPE 120
26 CORBASCA 5,784 Y 1975-1978 EX FS, TP 1 res. 1 40
27 COTOFANESTI 3,255 NE FS, TP -
28 DAMIENESTI 1,933 N FS -
29 DEALU MORII 2,947 Y 1997-2001 drain with 2 wings 2,500 100 150 1 420
30 DOFTEANA 11,210 Y FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 654
31 FARAOANI 5,567 Y 2004 4+3 GW wells 2,050 180 HDPE 2 container filter 700 steel 1349 1 9,848 HDPE 1,750
32 FILIPENI 2,345 N -
33 FILIPESTI 4,754 N TP -
34 GAICEANA 2,996 NE TP, FS -
35 GARLENI 6,752 N -
36 GHIMES-FAGET 4,846 N FS -
37 GIOSENI 3,548 Y FS 1,284
38 GLAVANESTI 3,594 N FS -
39 GURA VAII 6,167 N FS -
40 HELEGIU 7,284 NE FS -
41 HEMEIUS 4,337 Y 2001 FS connected to RAGC / Bacau City System 1 300, 100 concrete 1 29,991 HDPE 450
42 HORGESTI 4,867 N -
43 HURUIESTI 2,768 N -
44 ITESTI 1,922 Y 2004 EX FS 17,600 90-110 1 10,556 1,640
45 IZVORU BERHECIULUI 1,718 Y 2006 FS 1 1,500 HDPE 560
46 LETEA VECHE 5,563 Y 2005 doesn`t work FS connected to RAGC / Bacau City System, presently no consumers 2,035 180-225 HDPE 1 700 steel 2045 1 24,916 HDPE -
47 LIPOVA 2,925 Y 2000 200 concrete 2,100 701
48 LIVEZI 5,337 Y 1964 EX FS 1 300
49 LUIZI-CALUGARA 5,356 Y 2006 6 GW wells 5,182 125-200 HDPE 1 500, 350 steel 1296 1 15,479 HDPE 3,850
50 MAGIRESTI 4,539 Y 2004 FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 5,940 110-225 HDPE 2 550, 200 steel 17,440 HDPE 29
51 MAGURA 4,441 Y 2007 GW wells 537
52 MANASTIREA CASIN 5,502 NE FS 5 GW wells UV 1 22,678 HDPE -
53 MARGINENI 9,067 Y 2004 FS connected to RAGC System 6,148 110-225 HDPE 1 2x250 steel 672, 336 2 20,295 HDPE 2,340
54 MOTOSENI 3,804 N -
55 NEGRI 2,934 NE -
56 NICOLAE BALCESCU 9,091 Y 2004 FS 2+4+2+3 GW wells 4,629 110-160 HDPE 4 2x200, 500, 600 steel 1536, 584, 254, 518 4 31,769 HDPE 1,200
57 ODOBESTI 2,440 N -
58 OITUZ 9,613 NE -
59 ONCESTI 1,788 N -
60 ORBENI 4,097 NE FS -
61 PALANCA 3,596 Y 1999-2001 FS Popoiu 1 300 concrete 17,100 HDPE 50
62 PANCESTI 4,377 N FS -
63 PARAVA 3,471 Y 2005 FS 1 GW well 5,950 90-160 HDPE 1 200 19,000 HDPE 1,020
64 PARGARESTI 634 Y FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 1,551
65 PARINCEA 3,907 Y 1966 GW wells 3,500 100 steel 400 2,639
66 PARJOL 6,827 Y FS Built system not in function -
67 PLOPANA 3,454 N FS -
68 PODU TURCULUI 5,102 Y 2006 EX FS GW wells UV 1000 concrete 20,515 HDPE 825
69 PODURI 8,113 Y 2005 FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 10,370 280-560 HDPE, steel 1 2x300 steel 19872 1 16,000 HDPE 2,100
70 PRAJESTI 2,616 Y 2006 GW wells 1 400 steel 9,641 HDPE 200 2,100
71 RACACIUNI 8,305 Y 2004 EX FS 3 GW wells 2,645 160 HDPE 1 600 steel 12,924 HDPE 3,160
72 RACHITOASA 4,972 Y FS 1,878
73 RACOVA 3,457 N FS -
74 ROSIORI 2,266 N PFS, FS -
75 SANDULENI 4,457 NE FS -
76 SARATA 2,271 Y 2003 2 GW wells 1,400 150 HDPE 1 200 steel 192 1 11,000 HDPE 240 790
77 SASCUT 10,264 Y 1920-2006 FS GW wells 2,600 140 HDPE 1 UV 2x200, 500, 100 concrete 777 1 38,050 all, AC 4,350
78 SAUCESTI 4,732 N FS -
79 SCORTENI 665 N FS -
80 SECUIENI 2,111 Y 1970 TP, FS 1,411
81 SOLONT 3,887 N FS -
82 STANISESTI 4,754 N -
83 STEFAN CEL MARE 4,358 Y 2005-2006 FS GW catchment 1 300 concrete 444 1 16,000 HDPE 869 1,170
84 STRUGARI 2,556 N PFS, FS -
85 TAMASI 3,261 Y 2006 FS 6 GW wells 1 800 steel 24,397 HDPE 1,500
86 TARGU TROTUS 5,569 Y 1990-2004 FS connected to APA SERV System, SW Poiana Uzului - Lake 200, 250 concrete, steel 29,420 all (no AC) 1,985 3,753
87 TATARASTI 2,589 Y 2007 FS 848
88 TRAIAN 2,958 Y 2004 2008 TP, FS 3+2 GW wells 2,120 75-160 HDPE 2 400, 200 steel 18,081 HDPE 100 1,000
89 UNGURENI 3,845 NE FS -
90 URECHESTI 3,945 Y 2005-2006 EX FS GW wells UV 400, 300 concrete 27,430 HDPE 438
91 VALEA SEACA 4,095 NE finalized2008 TP 1 well 1 320 16,700 734
92 VULTURENI 2,115 N TP -
93 ZEMES 5,136 Y 1998-2006 EX FS Piciorul Scurt 1 UV 2000 steel 32,800 HDPE 3,600
Sum: 341,016
NE System not existing FS Feasability Study
but in execution TP Technical Project
PFS Pre-Feasability Study
EX Extension and/or rehab. of System in work
bc_annex_C2-1_Summary_WS_rev2.xls; summary Page 1 of 1
12.3.2.2 Annex C2.2: Distributed water quality
Annex C2-2a:
Annex C2-2a: Water
Water Analysis
Analysis Data
Data WTP
WTP Darmanesti
Darmanesti 2007
2007
C2.2a.pdf Page 1/5

Annex C2-2a: Water Analysis Data WTP Darmanesti 2007
C2.2a.pdf Page 2/5

C2.2a.pdf Page 3/5

C2.2a.pdf Page 4/5

C2.2a.pdf Page 5/5

ANNEX C2-2b: Water Analysis Data 2007
TABEL CENTRALIZATOR – CALITATEA APEI POTABILE IN JUDETUL BACAU

-2007-
Nr. Localitatea Nr. probe Nr. probe Nr. Examen Probleme

Crt. total necoresp. indicatori bacteriologic identificate
- nitrati, nitriti, Bact.
cloruri- necoresp
valori maxime
Agas
- Goioasa 1f.p. 3 Necoresp.bact
1 f. p. Coresp. bact
- Cotumba 1f.p. 3 necoresp. . bact
- Agas 2f.p. 3 Necoresp. . bact
- Sulta 1f.p. 3 Necoresp. . bact
- Preluci 1f.p. 3 Necoresp. . bact
Asau 6
- Bartea 1 - Necoresp. . bact
- Asau- 1f.p. - Necoresp. bact
- Asau 1f.p. Nitrati 59 3 Necoresp. . bact
-Asau 3 probe retea - Coresp. . bact
- Streja Turbiditate 10 3 Necoresp. . bact
si oxidabilitate
19,9
-Lunca Asau 1 f. p. Nitrat 3 Necoresp. . bact
Ardeoani
- Leontinesti 1 f.p. - Coresp. . bact
- Iliesti 1f.p. - Necoresp. . bact
- Ardeoani 1f.p. 1( nitrati si
- duritate) Necoresp. . bact
- Ardeoani 1f.p. - Necoresp. . bact
- Ardeoani
- (microcentrala) 1 - Coresp. . bact
Balcani
- Frumoasa 1 f.p. - Necoresp. . bact
- Balcani 1 f.p. - -
- Schitu Frumoasa 1f.p. Cloruri- 337 Necoresp. . bact
mg/dm³
Beresti-Bistrita 1f.p. Nitrat 293 - coresp. bact
1 micro. - Coresp. bact
1 proba retea - - Coresp. bact
Beresti – Tazlau
- Botoseni 2 f. p. - 3-4 Necoresp. bact
- Prisaca 1 f.p. - 3 Necoresp. bact
- Tescani 1 izv. - 3 Necoresp. bact
1 fant. - 3 Necoresp. bact
- Enachesti 2 f.p. - 4 Necoresp. bact
- Beresti-Tazlau 2 f.p. - Coresp. bact
1 f.p. Nitrat 55 3 Necoresp. bact
C2-2b.doc Page 1 / 13
2 f. p. - 3 Necoresp. bact
Blagesti
- Blagesti 1 f.p. - 5 Necoresp. bact
1 izv Nitrat 89 Coresp. bact
Bogdanesti
- Bogdanesti 1f.p. - Coresp bact
1 proba izv.
Duritate 24 Coresp. bact
Brusturoasa -
- Camanca 1 - 3 Necoresp. bact
- Hanganesti 1 - 3 Necoresp. bact
- Cuchinis 1 - 3 Necoresp. bact
- Brusturoasa 2 f.p. - 2-4 Necoresp. bact
Bacau 1569 probe ( Retea- 39 probe

ch. +bact.) nec. La
Retea indicatorii
culoare si
420 probe la turbiditate.
instalatie 11 probe nec. la
nr. germeni
Instalatie- 3
probe nec. La
indicatorul
mangan si 5
probe nec. La nr.
germeni
Barsanesti Barsanesti (nitrati)

- Barsanesti - 2 f.p. Nitrat( val. - coresp bact
Max 154
3 f. p. - 2 necoresp bact
1 izv. - - coresp bact
- Albele 3 - Necoresp. bact
- Glodosu 1 Nitrat 92 Necoresp. bact
- Bratesti 2 f.p. - 2-3 Necoresp. bact
1 f. p. Nitrati 147
Balcani 2 f.p. coresp. - - Coresp. bact
Schitu Frumoasa 1fp 3 necoresp
Frumoasa 1fp. 3 necoresp
Berzunti 2 puturi - 3-4 Necoresp.
forate
Bratila
Buhoci
- Buhoci 4 f. Nitrat 89 coresp
- Coteni 1 f.p. - 3 Necoresp. Bact.
- Bijghir 2 f.p. Nitrati 186 3 Necoresp. Bact.
- Buhocel 1 f.p. Duritate 37 3 Necoresp. Bact.
- Dospinesti 1 f.p. Duritate 40 3 Necoresp. Bact.
Buhusi 27 probe - - Coresp. Bact. Toate probele
retea recoltate in cursul
(ch+bact.) si anului 2007 au
11 probe Coresp. Bact. fost
retea corespunzatoare.
instalatie
- Buhusi 6 izv. Nitrat 55-87 - Coresp. Bact.
1 izv. - Necoresp. Bact.
- Ciolpani 1 f.p. - 3 Necoresp. Bact.
1 proba Duritate 26,4 2 Necoresp. Bact
micro. Duritate 25
1 proba -
micro Coresp. Bact
1 proba izv. - 3
Necoresp. Bact
- Runc 1 f.p. - 4 Necoresp. Bact
1 izv. captat 5 Necoresp. Bact
Bucium
- Racauti 2 f.p. - 2 Necoresp. Bact
Comanesti 182 probe coresp Bact Aprovizionare se

retea + 181 face prin statia de
probe inst. si apa Ciobanus.
bazine
- Comanesti 1f.p - Necoresp. Bact
1 f.p.. - Coresp. Bact
Caiuti
- Caiuti 3 retea micro. - coresp Bact
- Popeni 1 retea Coresp. Bact
Casin
- Casin 3 f. - 2-3 Necoresp. Bact
6 f. Nitrat 52-118 2 Necoresp. Bact
Cleja
- Somusca 2 f. Nitrat160 3-4 Necoresp Bact
- Cleja 1 f. - Necoresp. Bact
1 put forat - - Coresp. Bact
1 f. p. Nitrat 89 2 necoresp Bact

- Buda 1 f. - Necoresp Bact
Colonesti
- Colonesti 4 retea micro - 3-4 Necoresp Bact
4fp.
3-4 necoresp Bact
- Zapodia 1f. - 5 Necoresp. Bact

1 f. Nitrat 215
Necoresp Bact
- Calini 1 izv. - Coresp. Bact
Corbasca
- Marvila 1 f.p. Nitrat 230, 3 Necoresp Bact
cloruri 280
Cotofanesti
Damienesti
- Damienesti 1fp nitrat 2 necoresp Bact
- Calugareni 3f.p. Nitrat 93- 4 necorespBact

137mg/dm,
duritate 26,6,
subst. organice
21,6
-
1f.p 3
- Dragesti 1f.p. Nitrat 133mg/l - Coresp Bact
Darmanesti 43 probe - - Coresp. Bact Aprovizionarea
retea si 192 se face din statia
probe statie de filtre rapide
Darmanesti.
Darmanesti 3 f.p - 2-3 necoresp Bact
Plopu 1fp - 2 necorespBact

Dealu-Morii 2 f.p. Nitrat 52mg/l 3 necorespBact
Duritate 26
1 proba
Micro. -
1 proba - coresp bact
micro. -
1 foraj - coresp bact
Dofteana 5 probe retea - - Coresp. Bact
- Larga 1fp - - coresp Bact
Faraoani 1 put forat - 2 Necoresp bact

Filipesti 4 pr. retea - - Coresp bact
Filipeni 2 f.p. - 2-3 Necoresp bact
Gaiceana
- Gaiceana 1 micro. - - Coresp. bact
Girleni 1 micro - - Coresp. bact
1fp. - 3 necoresp bact
Lespezi 1fp - 3 Necoresp. bact
Girlenii de sus 1fp. - 3 Necoresp. bact

Gioseni Micro. Nitrati 78 - Coresp. bact
Ghimes
Bolovanis 1fp - 3 Necoresp bact
Faget 1fp - 3 Necoresp bact
3 pr. izv 2-4 Necoresp. bact
Ghimes 2fp - 2 Necoresp bact
Nitrat 125mg/l
1fp 1 necoresp bact
Grigoreni
Gura-Vaii
Gura-Vaii 4f Nitrat 155- 3 Necoresp. bact
175mg/
1f - 3 Necoresp. bact
Paltinata 1f - 3 Necoresp. bact

Dumbrava 1 put forat Duritate 28,6
Glavanesti
-Glavanesti 1 izv - 3 necoresp. bact

1put forat - - coresp bact
3 put forat 2-3
Helegiu
- Helegiu Micro. - -
Hemeius 1 micro. - - Coresp. bact
1 f.p. - 2
- Lilieci 1 Put forat - - Coresp. bact
Fantanele 6 probe - 2
micro.
1 izv. captat - 4 Necoresp. bact
Horgesti
- Sohodor 1put forat Nitrat 243si 2 Necoresp bact
turbiditate
Nitrat 90-272 si
2f.p. turbiditate 5 Necoresp bact
1 f.p. Nitrat 198 2 necoresp bact
1 f.p. 0 coresp bact
- Horgesti 1 izv. Nitrat 70 2 necoresp bact

Bibiresti 1 izv. - - Coresp. bact
Huruiesti
- Huruiesti 1 izv. - 3 Necoresp bact
- Perchiu 1 izv. - 3 Necoresp bact
- Pradais 1 izv. - 4 Necoresp bact
Izvoru-Berheciului
Izvoru-Berheciului 3 izv. - 3-5 Necoresp bact
2 probe - 3 Necoresp bact

Micro.-
-Obirsia 1 izv. Nitrat 276 4 Necoresp bact
Itesti
-Itesti 1 micro. - - Coresp. bact
1 f.p. - 2 necoresp bact
Lipova
-Lipova 1 f. - 2 necoresp bact
- Valea caselor 2 f. Nitrat 83-135 3 Necoresp bact
.
- Valea Hogii 1 f. Nitrati 118 5 Necoresp bact
Letea- Veche
- Letea Veche 2 f. - - Coresp. bact
4 pompe - - Coresp. bact

Luizi-Clugara 1micro - - Coresp. bact
-Luizi-Calugara 1 f. Nitrati 76 2 necoresp bact
-Osebiti 1 f. Nitrati 104 3 Necoresp bact
-Piriu 1 f. Nitrati 126 3 Necoresp bact
Luncani
- Valea Budului 2 puturi - - coresp bact
forate
Livezi
-Livezi 1 Micro - 5 Necoresp bact
3 probe Duritate 26,8- 3 Necoresp bact
micro 28,2
Put forat - 3 Necoresp bact
- Balaneasa 2 f.p. - 4-5 Necoresp bact
- Orasa 1 f.p. - 5 Necoresp. bact
1 f. p. Nitrati 111 5 Necoresp. bact
Magura
-Magura Micro. - - Coresp bact
1 izv. captat
- -
-Osebiti 2 f.p. - 3 Necoresp. bact
Magura Casin 2fp - - coresp bact
Margineni
- Margineni 7 retea - - Coresp. bact
1micro. - 3 Necoresp bact
1 micro. - 2 Necoresp bact
1 izv captat - - coresp bact
Magiresti
-Magiresti 3 f.p - 2-3 Necoresp. bact
1 f.. Nitrat 56, 3 Necoresp. bact
cloruri 291
-Stanesti 1 f. - 2 necoresp bact
Manastirea Casin 5 f.p. - 5 Necoresp. bact
1 izv. - 5 Necoresp. bact
Moinesti 100 probe coresp bact S-au inregistrat 9
retea + 192 probe necoresp.
probe bazine Chimic la
indicatorul clor.
-Moinesti 2 f.p. - 2 necoresp. bact
3 izv. - - Coresp. bact
1 izv - 2 necoresp. bact
Motoseni 2fp - 3 Necoresp bact
Nicolae-Balcescu
-Nicolae-Balcescu 7 probe retea - - 6 probe au fost

3 proba coresp
micro. Turbiditate 8, bacteriologic si
duritate 27-33 una necoresp.
1 pompa - bact
2 Necoresp bact
-Galbeni 5 probe retea - - 4 Coresp. bact 1 proba a fost

1 pompa Necoresp. bact necoresp bact
1 put forat - 2
- 5
Valea Seaca 1 micro. Duritate 25 3 Necoresp. bact
3 probe retea 2
Negri
- Negri 3 f.p. Nitrat 81-101 5 Necoresp bact
-
1 f. Nitrati 86 2 necoresp bact
1 proba 3 Necoresp. bact
micro. Nitrati 50,
1 put forat duritate 23,6 - coresp bact
-Calinesti 1f -duritate 25,4 2 necoresp bact

-Magla 1 f. - 5 Necoresp bact
Odobesti
- Tisa-Silvestri 2 f.p. Nitrati 34-86 3-4 Necoresp bact
+duritate
23,cloruri 283
-Odobesti 2 f.p. Nitrati 55-84 3-4 Necoresp bact
-Ciuturesti 1 f.p. Nitrati 200 3 Necoresp bact
duritate27,4
Oituz
- Oituz 5 f.p. Nitrati 60-114, 2-3 Necoresp. bact
cloruri 283
-
1 izv. 2 Necoresp bact
1 proba -
micro 2 necoresp bact
Poiana -Sarata 1put forat 5 Necoresp bact
1izv. 5 Necoresp. bact
Oncesti
Orbeni 1 micro. - - Coresp. bact
-Scurta 9 izv. - - Coresp. bact
1 izv Duritate 20
Onesti 133 probe coresp bact Aprovizionarea
retea + 56 se face din statia
probe bazine Darmanesti cu
reclorinare in
statia Cuciur.
Palanca
-Palanca 1 izv. - - Coresp. bact
1 put forat - 4 Necoresp . bact
-Ciughes 2 f. - 0-2 Necorsp bact

1 izv. - 2 Necoresp bact
-Popoi 1 f.p. - 5 Necoresp bact.
Parincea
-Parincea 2 f.p. Nitrati 131-156 4-5 Necoresp bact

Necoresp bact
1 put forat 3
-Valeni 2 probe izv. - - Coresp. bact

- Vladnic 1 f.p. Nitrati 127 2 Necoresp bact
Parava 1 micro. - 3 Necoresp bact
Pargaresti 1 micro. - 1 Necoresp bact
1 put forat - 2 Necoresp. bact
- Satu-Nou
Pincesti
-Pincesti 3 f.p. - 3-5 Necoresp bact
micro - 2 necoresp bact
- Soci 1 f.p. Nitrati 243 5 Necoresp bact
-Dienet 1 f.p. - 4 Necoresp. bact
- Petresti 1 izv. - - Coresp. bact
-Motoc 1 f. p. - 5 Necoresp. bact
Pirjol
-Pirjol 2 f.p. - 2 Necoresp bact
1 izv. - 2 necoresp bact
- Campeni 1 f.p. - 3 Necoresp bact
- Pustiana 2 f.p. Nitrati 88 2-3 Necoresp bact
- Tarata 1 izv.
Plopana
- Plopana 2 f.p Nitrati -317 4 Necoresp bact
2 izv. - - coresp bact
-Ruseni 1 f.p. Nitrati 91 3 Necoresp bact
- Fundu-Tutovei 1 izv. Nitrati 135 3 Necoresp bact
- Rusenii de Sus 1 f.p. - - Coresp. bact
-Itcani 1 f.p. Nitrat 132 3 Necoresp bact
Poduri
Podu-Turcului
-Cabesti 1 f.p. Nitrat 188 4 Necoresp bact
- Lehancea 1 f.p. Nitrat 160 3 Necoresp bact
-Podu-Turcului 64 probe In perioada
retea inundatiilor
(septembrie
2007) 21 probe
au fost
necorespunzatoar
e la o parte din
indicatorii
bacteriologici.
Nu exista
instalatie cu
sistem de
dezinfectie.
Aprovizionarea
se face din 3
puturi forat la
adancimea de
300 m. Cu
distributie directa
in retea.
Prajesti
-Prajesti 6 Retea - - Coresp. bact
micro.
1 foraj - 3 Necoresp. bact
Racova
-Racova 3 f.p. Nitrat 198-234,
duritate 26-42 3-5 Necoresp bact
Necoresp bact
Nitrati 163 2
Cloruri 1850- Necoresp bact
Micro. 2700 mg/L si 3-5 coresp bact
-Racova-Ses 2 pompe calciu 239,4- -
305 mg/L
Racaciuni
- Racaciuni 5 f.p. - 1-2 necoresp bact
3 f.p. Nitrati 60- 185 0-3 necoresp bact
-
2 put forat - 0-2 necoresp bact
1 izv. captat Duritate 26 - Coresp. bact
1 micro. - Coresp. bact
-
Rachitoasa
-Rachitoasa 1 proba f.p. - - Coresp bact
1pr. micro
- - coresp bact
Racatau
Rosiori
-Rosiori 1 f.p. - 3 necoresp. bact
1 put forat - 2 necoresp bact
-Poieni 1 f. P. Nitrati 258 5 Necoresp bact
Sanduleni
- Sanduleni 1 f.p. - 5 Necoresp bact
1 put forat Duritate 39
1 izv. - 1 necoresp bact
- Birgulesti 1 f.p. - 4 Necoresp bact
- Valea Prisacii 1 f. p. - 2
Sascut 7 probe retea - - Coresp. bact
micro.
-Pancesti 1 micro. - - coresp bact
Sarata
-Sarata 5 probe put 3-5 Necoresp. bact
forat
5 pr. micro
Coresp. bact
Dealu -Nou 1pr.micro - Coresp. bact
1fp. 2 necoresp bact
Saucesti
- Saucesti 3 probe izv. Nitrati 80 0-2 Necoresp bact
1 put forat
Duritate 21 - coresp bact
- Bogdan Voda 1 micro. - 1 necoresp bact
1 put forat - - Coresp. bact
- Siretu 1 p.f. - - Coresp. bact
- Serbesti 1 p.f. Duritate 20 - coresp bact
Scorteni
- Scorteni 4 f.p. Nitrati 70-85, 1-3 Necoresp. bact
Duritate 55-108
-Stejaru 1 f. p. Duritate 38 2 necoresp bact

1fp 3 necoresp bact
- Floresti 1 f.p. Duritate 25 2
1fp 1 coresp bact
Secuieni
- Cimpeni 3 f.p. Nitrati 180,5- 2-5 necoresp bact
321
- Glodisoarele 1 f.p. Nitrati 80 5 necoresp bact
- Secuieni 4 f.p. Nitrati 165- 3-5 Necoresp. bact
321, Duritate
39-46
- Tisa Silvestri 1 put forat - - coresp bact
Slanic-Moldova 12 probe Coresp. bact 2 probe au fost
retea si 10 necorespunzatoar
probe e la indicatorii
instalatie germeni totali,
centrala atat in retea cat si
in instalatia
centrala.
-Slanic Moldova 40 probe - - Coresp. bact
izvoare
7 probe put - - Coresp. bact
forat
1 proba izv.
- 3 Necoresp. bact
Solont
-Solont 2 f.p Duritate 44, 5 Necoresp. bact
nitrati 55
2 f. p. - - Coresp. bact
1 izv. . Duritate 25,2 5 necoresp. bact
-Cucuieti 1 f.p. Nitrati 75, - coresp bact
Duritate 41
-Sarata 1 f.p. Cloruri 266 5 Necoresp. bact
Stanisesti
- Stanisesti 1 put forat Nitrati 490, 5 Necoresp. bact
duritate 27
- Slobozia 1 put. Nitrati 523 5 Necoresp. bact
Forat Duritate 25
1 put forat Duritate 26,8 3 Necoresp. bact

Stefan cel Mare
-Stefan cel Mare 1 f.p. - - coresp bact
Strugari
-Strugari 2 izv. - - Coresp. bact
1 f.p. Oxidabilitate
21,06, Duritate
39,6
2 put forat 2-4 Necoresp. bact

-Rachitis 2 f.p. 3-5 Necoresp. bact
-Pietricica 2 f.p. 3 Necoresp. bact
1 izv. Coresp. bact
- Cetatuia 1 izv. - - Coresp. bact
Tatarasti
- Cornii de sus 1 f. p. - - Coresp. bact
- Tatarasti 1 put forat - 3 Necoresp. bact
Tamasi
-Tamasi 3 f.p. Nitrati 114-118 5 Necoresp. bact
micro Nitrati 72
-Chetris 1 f.p. Nitrati 76 5 necoresp bact
Tescani
-Tescani 1 micro. - 2 Nec. bact
Tg. Ocna 3 probe - - Coresp. Aprovizionarea
bazine + 38 se face din statia
probe retea Darmanesti
Tg. Trotus
- Tuta 2 probe retea - - coresp bact
sistem
centralizat
Traian 1 f. p. Nitrati 98 2 coresp bact
-Zapodia 1 f. p. Nitrati 71 2 necoresp bact
1 put forat - - coresp bact
-Hertioana de Jos 2 f.p. Nitrati 206- 3-5 necoresp bact
208, duritate
35-41, nitriti
0,12
-Traian 3 probe - - Coresp. bact
micro.
2 puturi - - -
forate
Urechesti
-Urechesti 2 probe - - Coresp. bact
Micro.
1retea - 1 necoresp. bact
-Lunca Dochiei 1proba retea - 1 necoresp bact

-Lunca 1proba retea - 1 necoresp bact
-Cornatel 1proba retea - 1 necoresp bact
Ungureni
-Zlatari 1 f.p. - 5 necoresp bact
-Ungureni 2 probe - 1-2 necoresp. bact
micro.
- Cotul Slobozia 1 f.p. Nitrati 244 3 necoresp bact
Vultureni
-Vultureni 1 f.p. Nitrati 141 1 necoresp bact
1 f. p. - - coresp. bact
- Lichiticeni 1 izv. - - coresp bact

-Medeleni 1 f. p. Nitrati 121 3 necoresp bact
Valea Seaca 1 micro - - Coresp. bact
-Valea Seaca 1 f.p. Nitrati 214 5 necoresp bact
- Mandrisca 1 f.p. Nitrati 72 5 necoresp bact
Zemes 2 probe retea - - Coresp. bact
-Zemes 3 probe izv. - 0-2 necoresp bact
1 izv. (
pct. Pietrosu) Cloruri 560,
1 f. p. duritate 31°
- -
Fp – fantana publica
Izv – izvor
Micro – microcentrala apa (captare sursa apa + bazin inmagazinare, cu sau fara dezinfectie +
retea distributie)
Annex C2-2c: Water Analysis Data 2002 - 2007
C2-2c.pdf Page 1/24

C2-2c.pdf Page 2/24

C2-2c.pdf Page 3/24

C2-2c.pdf Page 4/24

C2-2c.pdf Page 5/24

C2-2c.pdf Page 6/24

C2-2c.pdf Page 7/24

C2-2c.pdf Page 8/24

C2-2c.pdf Page 9/24

C2-2c.pdf Page 10/24















12.3.2.3 Annex C2.3: Quality Demands Surface Water
ANNEX: C 2.3 Demands Surface Water
ANNEX: C 2.3 Demands Surface Water
12.3.3 Annex C3: Wastewater Treatment
12.3.3.1 Annex C3.1: Wastewater Treatment Technologies
Europe Aid 123050 / D / SV / RO A895/AD-000X/Rev.0
MASTER PLAN BACAU COUNTY
ANNEX C 3.1 WW Treatment Technologies
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Page 1

ILF/I L:\9030_00 - EA123050-D-SV-RO - JV Cohesion Fund Consultants East Romania\!Abgaben\Masterplan\Bacau\Abgabe_Finalversion_MESD_081219\Annexe\AnnexC3.1_BC_WW technologies_rev1.doc
TABLE OF CONTENTS
1 INTRODUCTION 5
2 TREATMENT OPTIONS 6
3 WASTEWATER TREATMENT LINE 7
3.1 Intake Pumping Station (IPS) 7
3.1.1 Screw Pumps 7
3.1.2 Centrifugal Pumps 8
3.1.3 Evaluation and selection of the Pump System 9
3.2 Mechanical Treatment 9
3.2.1 Screening plant 9
3.2.2 Grit and grease removal basin 12
3.2.3 Primary sedimentation tanks (PST) 14
3.3 Biological treatment 18
3.3.1 Conventional Activated Sludge Technology 19
3.3.1.1 Aeration Tanks 19
3.3.1.2 Secondary Sedimentation Tanks (SST) 22
3.3.1.3 Return activated sludge (RAS) and surplus activated sludge (SAS) pumping station 23
3.3.2 Sequencing Batch Reactors (SBR) 23
3.3.2 Membrane Bio Reactors (MBR) 24
3.3.3 Biological Filters 26
3.3.5 Comparison and final evaluation of the biological treatment technologies 29
3.4 Disinfection 29
4 SLUDGE TREATMENT LINE 32
4.1 General Remarks 32
4.1.1 Process Steps of Sludge Treatment 32
4.2 Sludge Thickening 33
4.2.1 Gravity Thickening 33
4.2.2 Mechanical sludge thickening 34

4.2.3 Summary 35
4.3 Sludge Stabilization 36
4.3.1 Disinfection with Lime 36
4.3.2 Aerobic Stabilisation 37
4.3.4 Anaerobic Stabilization 38
4.3.5 Summary 42
4.4 Secondary Sludge Thickening 43
4.4.4 Sludge Dewatering 43
4.4.5 Centrifuges (decanters) 44
4.4.6 Belt filter presses 45
4.4.7 Chamber filter presses 46
4.5 Sludge Drying 47

List of Figures:
page
Figure 1: Screw pumps in a WWTP intake 7

Figure 2: Cross Section of Screening Plant of WWTP Emschermuendung, Germany 10
Figure 3: Aerated Grit and Grease Chamber 12
Figure 4: Primary Sedimentation Tanks of Circular Type 14
Figure 5: Layout of WWTP Kayseri, 1.4 Mio. PE, Turkey with Ditch Type Aeration Tanks 19
Figure 6: Central Intake Structure of a SST During Commissioning 22
Figure 7: MBR with different membrane configurations 25
Figure 8: Gas Chlorine Contact Tank 30
Figure 9: Gravity Thickeners of the WWTP Köln-Stammheim (1.6 Mio PE), Germany 33
Figure 10: Diagram of Liquid Sludge Disinfection with Lime 36
Figure 11: Diagram of Aerobic Stabilization 37
Figure 12: Diagram of Anaerobic Stabilization 38
Figure 13: Egg Shape Digester Tanks of WWTP Köln-Stammheim, Germany 39
Figure 14: Different Shapes of Digester Tanks 40

1 INTRODUCTION
In general, there are many, several waste water treatment methods. The question
about which technology will be the most suitable for the waste water treatment
plant depends on mainly three factors:
1) required effluent quality
2) cost aspects
3) operational items
In particular related to item 3 high sophisticated technologies require not only well
educated operational staff but also wide range of operational experience. It has to
be clearly stated that due to operational aspects a quite simple technology in the
end can result in a much better treatment performance. A conventional technology
operated properly will in any case perform much better than a high tech system
that causes problems in the operation.
The waste water treatment plant will have the following main treatment steps:
- Mechanical treatment
- Biological waste water treatment
- Sludge treatment
- waste water disinfection (optional)
During the biological treatment process sewage sludge is produced. This sludge
requires additional treatment because it is highly loaded of organic matters which
are dangerous to health and thus have to be degraded. The sludge treatment can
generally be done simultaneously or in separated systems.

2 TREATMENT OPTIONS
All of the different systems independent from the method of biological treatment
need an efficient mechanical pre-treatment in order to reduce the loads to a
highest possible extend. This ensures that the volume of the biological reactors
can be minimized. The following treatment steps are described:
1. Intake Pumping station (IPS)
2. Mechanical Treatment with

• Screening plant
• Grit and grease removal chamber
• Primary sedimentation (PST)
3. Biological treatment
• Biological reactor (Aeration Tank, SBR-units or MBR-Units)
• Secondary Sedimentation Tanks (SST), (optionally)
• Return activated sludge (RAS) and surplus activated sludge (SAS)
pumping station (optionally)
4. Disinfection
5. Sludge Treatment:
• Primary Thickeners
• Digester Tanks
• Secondary Thickeners

3 WASTEWATER TREATMENT LINE
3.1 Intake Pumping Station (IPS)
The raw waste water enters the treatment plant by the inlet channel. This inlet
channel will arrive to the treatment plant several meters below ground. In order to
enable gravity flow through the WWTP the wastewater has to be lifted. This lifting
will be done by an intake pumping station.
There are different pump types available on the market. Due to the composition of
raw waste water and in particular the high content of partially even big solids only a
limited selection of pump types is suitable for the lifting of raw waste waters. The
most common systems are:
Figure 1: Screw pumps in a WWTP intake
• archimetric screw pumps or
• centrifugal pumps.
Centrifugal pumps are available either for dry well installation or in wet well
installation as submersible pumps.
3.1.1 Screw Pumps
Operationally there is no doubt that the archimetric screw pumps are the most
suitable systems for the lifting of raw waste water. As mentioned before raw
wastewater is characterized by a content of a high concentration of solid matters.
These solid matters can be nearly everything like stones, wood pieces, metal
pieces etc. and can have quite serious size. In nearly all pump types available on

the market except screw pumps such solid matters can cause blockings of the
pump rotors if there is no solid removal before the pump sump. In archimetric
screw pumps such matters absolutely cause no problems and are in the very most
of the cases transported properly by the pumps to the next treatment steps.
The major disadvantage of such screw pump systems is that, compared to other
pumping systems, quite big and complex structures which cause high construction
cost are necessary. In addition the screw pumps themselves, depending on their
respective size, can be expensive.
Another disadvantage of such system is that a one-stage archimetric screw

pumping station is limited in its maximum pumping head. The maximum pumping
head that can be achieved by a one-stage system is about 8 to 10 m. If the raw
waste water has to be lifted by more than 10 m two or more stage systems have to
be constructed.
Operation costs in pumping stations depend on the factors flow rate, pumping
head, density of the pump media and the efficiency of the total mechanical
equipment. While flow rate, pumping head, density are fixed factors in the
comparison of one stage or more stage systems, the efficiency in a more stage
system is worse.
3.1.2 Centrifugal Pumps
Centrifugal pumps are working of the basis of an impeller that is installed in a

pump chassis. The wastewater approaches the impeller axially. The impeller is
foraminate by inner channels, so called ports in radial direction. Due to the rotation
of the impeller the wastewater is accelerated by the centrifugal forces and pressed
into the pressure pipe that is connected radial to the pump chassis.
The cross section of the impeller’s ports are limited in dependence of the size of
the pumps. There are different types of impellers available on the market which
can have one, two or three ports. Impellers with three ports show the lowest
unbalance in the rotation but on the other hand the ports have the smallest cross
sections compared to the others. Due to that reason and in particular in respect to
the solid content of raw waste water single port impellers are the most suitable
ones.
However as mentioned before solids that are bigger than the maximum cross
section of the impeller ports can block the ports and consequently endanger the
function of the pump at all. This is the reason why it is absolutely necessary to
install a solid separation system such as trash racks or coarse screens at the

intake of the pumping station. Automatically operated mechanically raked screens

are required for such systems.
3.1.3 Evaluation and selection of the Pump System
Experiences in the comparison of many treatment plants in the world show that
due to the characteristic of raw waste water which is a quite complicated pumping
media screw pumps are by far the most suitable systems, because generally their
efficiency in the first instant is much better the efficiency of centrifugal pumps. This
applies in particular because no special pre-treatment system such as solid
removal is necessary. In each case it has to be evaluated properly on the basis of
all particular influence factors which one of the systems in the end is the most
suitable one for the particular case.
After the lifting of the wastewater in the intake pumping station the water will have
the required level to pass the total treatment plant in gravity flow. From the outlet of
the pumping station the raw waste water flows towards the mechanical treatment.
3.2 Mechanical Treatment
In the waster water composition is characterized by dissolved, colloid and solid

ingredients whereas the solids in usual domestic waste water have a percentage
of about 30 to 40 %. This percentage can be eliminated from the waste water by
mechanical treatment procedures. The solids, depending on the physical
character, can be separated by screening or filter processes or by sedimentation
or floatation. Common technologies for such processes are coarse and fine
screens, strainers, grit and grease chambers, sedimentation tanks or flotation
tanks. In the following chapters the most common systems available will be
described, and compared.
3.2.1 Screening plant
From the intake pumping station the raw waste water flows to the first treatment
step which is the screening plant. The screening plant is responsible to remove the
coarse solids from the waste water. The most common systems are the so-called
“bar screens”. The general functionality of a bar screen is that steel bars are
installed in an open channel all having the same clearly defined distance, the so-
called “bar space” between each others and thus building a kind of grid. All solids
in the waste water that are bigger than the respective bar space cannot pass such
grid and consequently are collected on the surface of it. So the more raw waste
water passes the screen the more solids are collected on the screen’s surface. It is
obvious that from time to time these solids have to be removed from the screen
grid because otherwise the space between the screen bars would be clogged step
by step and thus backflow is caused in the inlet channel.

Generally there are manually raked or mechanically raked screening systems on

the market whereas the manually raked systems are suitable only for small
treatment plants. In order to keep the intervals of the screening removal within
acceptable limits it is proposed to install a two-stage screening system consisting
of coarse screens and fine screens.
Figure 2: Cross Section of Screening Plant of WWTP Emschermuendung, Germany

Besides the conventional bar screening systems there are other systems on the
market working on the basis of perforated strainers. These are mostly available as
a kind of rotating drum screens or strainers even if these systems with view to their
general cleaning efficiencies are recommendable it has to be said that
economically they are suitable only for smaller treatment plants.
For mechanical screen raking various systems are available on the market.
Generally it can be distinguished between in-flow and so-called “reverse flow”
raking systems. The reverse flow raking systems did not play a big role anymore in
waste water treatment plants in the last year and so will not be a subject to further
description anymore.
The multitude of systems for inflow raking is that big that it is impossible to
describe all of them at this point. Most of the systems work with fixed bars and
movable rakes whereas the rakes can be driven e. g. by cock rails, hydraulic
systems or revolving chains.
Alternatively to the systems with fixed bars there are systems available that use
the screen grit as screen and removing system simultaneously. In some systems
COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g e 10

every second screen bar is a movable one in other systems the total screen grid is
a revolving system.
A typical model for screens with partially movable bars is the so-called “step
screen”. This system is characterized by a fine grid which consists of stair-shaped
lamellas. Every second lamella is a fixed one and the respective other second
lamellas are movable ones with all lamellas having a defined bar space between
each others. The lamella systems both the fixed as well as the movable ones are
mounted in a frame. The movable lamellas move in a combined lifting and rotation
movement. By this rotating and lifting action all solid particles which have settled
on the stair-shaped grid are lifted to the next upper stair. This way the screenings
are transported step by step respectively stair by stair upwards until they are
dumped to the conveying system.
Other systems with revolving screen grids are the so-called “strainer screens”. The
most important component of such systems is a slowly revolving endless belt or
chain system with numerous strainer elements. Solids that are sticking at the
strainer elements can be removed by the aid of water jets or rotating brushes.
Such systems are mainly used as fine screen systems with a free bar space from 1
mm to about 8 mm. Such screens can be installed under varying angles whereas
typical angles are in a range of 60°. Most common m aterials for the strainer
elements are abrasion and corrosion resistant plastics or stainless steel.
Generally it can be said that systems with movable screen bars or revolving screen
grids come into use mainly in fine screen systems. Due to the low bar space and in
dependence of the external solid load the clogging occurs very soon and thus
permanent raking or quasi-permanent raking is required. Coarse screen systems
usually are constructed as normal bar screens with fixed bars.
The screen raking systems generally should be controlled by a level difference

metering. Due to the settlement of solids on the surface of the screen grids a
certain backflow is caused towards upstream and consequently there is a level
difference between the water levels upstream and downstream of the screens.
This difference can be detected by particular level difference metering systems
and the respective signal is used for the control of the screen raking system. So it
is ensured that the backflow caused by the solids does not exceed a certain pre-
defined level and flooding can be avoided.
Screenings removed from the screen grid by the raking systems are dumped to a
conveying system which transports the screenings in cross direction to the normal
waste water flow direction to further treatment. It is proposed to equip the total
screening plant with a screening wash and press system. Washing has the
purpose to remove the major part of organic solids from the screenings and put

them back to the waste water flow in order to ensure that such matters can be
degraded in the later biological waste water treatment. In addition the removal of
organic matters from the screenings helps to reduce the odour problems in the
screening hall. After washing the screenings are pressed in order to reduce the
final screening volume. The washed and pressed screenings finally are dumped to
containers and thus can be transported to their final disposal.
From the screening plant the waste water is discharged to the grit and grease
removal system.
3.2.2 Grit and grease removal basin
The next treatment step is important in order to reduce abrasive matters in

particular like sand that by their abrasive nature endanger the mechanical
equipment of the further treatment steps. In addition in the sludge treatment
system the sand would settle in the digester tanks and consequently reduce the
active digester tank volume.
Second task of the grit and grease removal system is the removal of grease that in
particular is dangerous for all piping systems because it is sticky and thus causes
clogging.
Figure 3: Aerated Grit and Grease Chamber

There are different grit and grease removal systems on the marked. The most
common are:
• Longitudinal grit chambers

• Circular grit chambers

• Deep shaft grit chambers

• Aerated grit and grease chambers
For the combined task of grit and grease removal experience has shown that the
most efficient systems are so-called “aerated grit and grease chambers”. All other
are characterized by quite a good efficiency in terms of grit removal but are not
efficient in respect of grease removal. So these systems will no longer be subject
of discussion within this report.
Generally the removal of grit works in a totally opposite direction than the removal
of grease. Grit is quite a heavy matter and consequently can easily be removed
from the waste water by sedimentation. For this purpose the footprint of the cross
section of the flow channel simply has to be enlarged on order to reduce the flow
velocity. As soon as the flow velocity falls below v = 0.5 m/s the grit particles settle
on the bottom of the grit chamber. So the flow velocity is the decisive parameter for
the dimensioning of flow channels. All flow channels that are located upstream of
the grit and grease chambers have to be designed in order to ensure a flow
velocity of v ≥ 0.5 m/s at any time. This has to apply even under minimum flow
condition, e.g. at night. The grit chamber itself however has to be designed in a
way that even fine sands will be securely sedimented. So the characteristic of the
grit chamber is to reduce the flow velocity even under maximum flow conditions to
a value that is securely below 0.5 m/s. As design figure that ensures suitable
safety a design flow velocity of v ≤ 0.2 m/s even at maximum flow condition has
been proven.
As mentioned before the removal of grease from the wastewater occurs in the total
opposite direction namely by flotation. Grease is lighter than water and
consequently can be floated to the water surface if turbulences in the waste water
flow are reduced. So a combined grit and grease chamber is characterized by two
channels: one for the grit sedimentation and the other one for the grease floatation.
The grit chamber is equipped with an aeration system which is installed about 30
cm above the bottom at the wall opposite to the grease chamber. By the aid of
blowers air is blown into the grease chamber which as fine bubbles ascent to the
surface. By these bubbles the density of the waste water is changed. It is now
lighter than the rest of the water body in the chamber and ascents as well and thus
causing a rotation of the water body in the grit chamber. This rotation together with
a normal flow direction causes a spiral flow through the grit chamber. The bottom
of the grit chamber has to have an inclination of about 35° – 45° in cross direction.
So the lower part of the grit chamber has a kind of triangle shape. Grit that has
settled on the inclined bottom now is pushed by the spiral flow into a central grit
collection channel which is located at the deepest point of the grit chamber.

Special scraping devices or pumps which are installed at a scrape bridge that
moves along the grit chamber remove the grits from the grit collection channel.
The grit chamber and the parallel grease chamber are divided by a simple scum
wall which is supported on columns on the inclined bottom of the chamber.
Between the columns a lamella system for the reduction of turbulences is installed.
The lamella system on the other hand allows the spiral flow of the grit chamber to
activate another spiral flow in the grease chamber that rotates in the opposite
direction. This spiral flow intensifies the floatation of grease to the surface of the
grease chamber. A particular grease scraping device which is installed at the same
scraper bridge as the grit scraper removes the grease from the surface of the
grease chamber and pushes it into a grease collection pit. From this pit the
removed grease is pumped directly to the digester tanks. Grease is nearly 100%
organic and increases the percentage of volatile solids in the total sludge. Grease
consequently supports the digestion process in any digestion system.
The grit which was removed from the bottom of the grit chamber is pumped to a
grit washing and classifying system. Here again the organic matters are washed
from the sand and discharge back to the waste water flow. The washed grit is
classified, that means, separated from the water and dumped to containers and
then transported to final disposal.
The waste water then is discharged from the grit and grease chamber to the
primary sedimentation tanks.
3.2.3 Primary sedimentation tanks (PST)
Figure 4: Primary Sedimentation Tanks of Circular Type

By particular distribution chambers the waste water is distributed to the primary
sedimentation tanks.

The primary sedimentation tanks work as de-sludging units on the basis of

sedimentation. The mayor purpose of the tank is to increase the cross section for
the waste water flow to such an extension that flow velocities very close to v = 0
m/s are achieved. Under these circumstances the very mayor part of all
suspended solids, even the light ones, will settle to the bottom of the tanks. The
settled so-called “primary sludge” is removed from the bottom by special scraping
devices. The removed sludge is pumped to the sludge treatment.
The waste water leaves the primary sedimentation tank via overflow systems. In
order to prevent floated solids, that for what ever reasons have passed the grit and
grease chamber and did not settle on the bottom, to be discharged to the outlet of
the tanks, in front of the overflow systems scum walls are installed. The respective
scraping systems as afore mentioned are equipped with special scum removal
systems that remove the scum sludge from the water surface of the tanks. The
removed scum sludge is directly discharged to the sludge treatment as well.
Sedimentation systems can be constructed as:
• rectangular tanks
• circular tanks
Hydraulically there are some clear advantages for circular systems in this respect.
The efficiency of any sedimentation tank depends mainly on the rate of
unavoidable hydraulic disturbances. Each of such disturbances causes
turbulences inside of the tank and consequently prevents in particular light
suspended solids of proper settling. Such zones of hydraulic disturbances in
sedimentation tanks are mainly given near to the inflow as well as near to the
overflow at the outlet mayor task of any design of sedimentation tanks.
The mayor task of the design of any sedimentation tank is to put a focus on the
design of the inflow and the outflow section in order to avoid turbulences to a
highest possible extend. In general that requires to increase a respective cross
section for the flow as much as possible in order to reduce the flow velocity at such
sections. While in rectangular tanks the respective space at the face sides is
limited in circular tanks which are fed via the centre of the tank, the total perimeter
of the so-called “central building” is available. Concerning the overflow at the outlet
even the total perimeter of the outer wall of the tank is available. This allows
reducing the flow velocities seriously in comparison to the possibilities of a
rectangular tank. The zones of hydraulic disturbance in circular tanks thus can be
minimized. In relation to the flow velocity inside of the tanks again there is a clear
advantage for circular tanks. The flow is radial from the centre to the periphery. So
the cross section available for the flow is seriously bigger than in a rectangular
tanks and the average flow velocity in a circular tank usually is seriously lower than

in a rectangular tank. As the flow velocity itself has a direct influence on the
efficiency of the sedimentation it generally can be said that circular tanks are more
efficient, a proper design assumed.
Due to the arguments mentioned before it is proposed to foresee circular tanks for
the primary sedimentation.
A disadvantage of circular tanks however is that they offer a bigger open water
surface with quite a serious sensitivity against wind influences. So it has to be
considered that the diameter of a single tank has to be limited. The German DWA
(former ATV) regulations in this respect recommends to not exceed a diameter of
50 m for circular tanks.
Another disadvantage for circular tanks which has to be mentioned is the higher
construction cost in comparison to rectangular tanks. According to the respective
local conditions circular form works are more difficult to achieve and the installation
of the reinforcement in circular buildings in any case is more costly than in
rectangular tanks. However, due to the clear technical advantages it can be said
that the disadvantages are clearly compensated.
Sludge once settled to the bottom of the tanks has to be removed. This can be
made continuously or in regular intervals. Special sludge scraping systems are
available on the market. These are:
• shield scrapers
• suction scrapers
chain and flight scrapers (for rectangular tanks only)
Shield scrapers scrape the sludge from the inclinated bottom of the tank into
sludge hoppers. In rectangular tanks such hoppers are located at the face side at
the inflow of the tank. So the sludge is scraped opposite to the flow direction into
the hoppers. In circular tanks the sludge hoppers are located in the centre of the
building under the so-called “central building”. The scraper device itself is pivoted
on a bearing on the central building and on a kind of driving chassis on the outer
wall. The scraper mounted at the bridge has a shape similar to a parable and thus
insures that the sludge is scraped by the rotating movement of the bridge into the
hoppers.
An alternative system to the shield scraper system is the so-called “suction

scrapers”. Such systems do neither require a sludge hopper nor an inclined
bottom. The bottom of such tanks has to be horizontal and the scraper shields
have a kind of zigzag shape. At the aft tips suction pipes are installed. The system
works by low pressure so that the sludge collected by the V-type-shields is sucked

from the bottom. These systems work either by the aid of pumps or by the aid of
hydraulic lifters. In circular tanks such systems again are installed at bridges
pivoted in centre and on the outside wall. In rectangular tanks they are installed at
bridges that move on chassis on the respective longitudinal walls.
In particular for rectangular tanks there is another scraping system available. It is

the so-called “chain and flight scraper”. This system is characterized by two
revolving chains mantled at deflection rollers at the longitudinal walls. Between the
chains wooden, metal or plastic beams are installed in cross direction to the flow.
Due to the parallel revolving movement of the two chains these beams are
scraping the sludge at the bottom of the tank against the flow direction into sludge
hoppers. The same beams are moving back to their start position not at the bottom
but at the water surface. Here they can be used for the removal of scum sludge
collected at the water surface.
While in such “chain and flight scrapers” the scraper beams are used for both the
removal of sedimented sludge from the bottom as well as the removal of scum
sludge from the water surface in the bridge type scraper systems an additional
scum scraper has to be installed at the respective bridge. The scum sludge is
pushed into skimmers or special scum channels and is pumped to the sludge
treatment.
Generally it can be said that all the scraping systems mentioned before are
common technologies which have proven their suitability in many cases. “Chain
and flight scrapers” usually require slightly increased maintenance efforts. Anyway
such “chain and flight scrapers” are suitable only for rectangular tanks.
Concerning the comparison between shield type scrapers and suction type
scrapers it can be said that both systems are common technology. If suction
scrapers come into use it will be possible to reduce the construct cost because no
hoppers and no inclined bottom are required. On the other hand the use of suction
scrapers results in a higher water content of the removed sludge. In circular tanks
with shield type scrapers there is already a certain thickening effect in the sludge
hoppers. This thickening effect has a direct influence on the dimensions of the
following sludge treatment systems. Higher water contents respectively lower dry
substance (DS) contents lead to increased required volumes of the pre-thickening
systems. Here the savings on the side of the sedimentation tanks can easily be
compensated. With view to the sludge treatment in particular in order to find the
most efficient system in respect of both the final sludge disposal as well as the
possible energy recovery the DS content is the decisive factor. Under these
circumstances it is proposed to construct circular tanks with shield type scrapers
because considering all aspects these seem to be the most suitable systems.

This applies in addition for operational aspects. Shield type scrapers are classical
simple systems which ensure proper operation under the most of the possible
circumstances whereas suction type scrapers in particular in primary sludge
systems are endangered for possible clogging and quite high maintain efforts.
From the primary sedimentation tanks the waste water will be discharged to the
biological treatment stage.
3.3 Biological treatment
From the primary sedimentation, the mechanically treated wastewater flows to the
biological treatment stage.
The biological stage consists of two parts
• Biological Reactor
• Sludge Separation System
In the biological reactor by means of micro-biological conversion processes - the

organic components of the wastewater such as the BOD5, COD are eliminated, the
inorganic compounds such as nitrogen and phosphorous as well if this is
necessary. It depends on the respective local requirements and the final use of the
treated wastewater.
In the sludge separation system the activated sludge is separated from the
biologically treated waste water before this is discharged to it’s final use. A part of
the separated sludge will be removed from the system as the so called “Surplus
Activated Sludge” (SAS) the other part remains in the system in order to provide
enough biomass for proper biological treatment at any time.
There are several systems available which finally all result in the same
aforementioned mechanisms. In some of the systems the respective process steps
of the biological treatment and the sludge separation are operated in separated
process units in others the process steps are combined in one common unit.
Examples for separated systems are the classical conventional waster water
treatment systems such as:
• Activated sludge system with aeration tanks
• Trickling filters
• Rotating contactors

Sludge separation in all of these systems is usually done by the aid of

sedimentation. For this purpose separated sedimentation tanks are required.
Examples for combined systems are e.g the following systems:
• SBR-systems,
• MBR-Systems
• Biological filters respectively bio-film-technology,
The systems will be described in more detail in the following chapters and a
comparison will be made.
3.3.1 Conventional Activated Sludge Technology
The conventional activated sludge technology is the most common system in the
world. Two separated process units are required. These are:
• Aeration tanks as biological reactor and
• Final or Secondary Clarifiers for the sludge separation
3.3.1.1 Aeration Tanks
Figure 5: Layout of WWTP Kayseri, 1.4 Mio. PE, Turkey with Ditch Type Aeration Tanks
In the aeration tanks natural micro-organisms, the so called activated sludge, are
cleaning the waste water by their own bio-chemical metabolism. At the intake to
the tanks, the inflowing wastewater is brought together with the micro-organisms

which are pumped back as so called “Return Activated Sludge” (RAS) from the
secondary clarifiers to the aeration tanks.
These micro-organisms crack the organic carbon compounds of the waste water
named as BOD5 and COD by the aid of enzymes and use them for the growth of
new cells. Under normal circumstances about the daily growth rate is in a range
about 100%. For this purpose they need other compounds such as nitrogen and
phosphorus which besides the organic matters are the main ingredients in
domestic waste water. In addition the micro organisms require oxygene (O2) for
this process which they can take from the normal outside air. The process
consequently is called an aerobic process.
Beside the biological elimination of organic carbon compounds nutrients such as

nitrogen and phosphorous can be removed from the wastewater by biological
processes. The biological nitrogen removal takes place in two steps the so called
nitrification which is the transformation from ammonia (NH4-N) to nitrate (NO3-N) in
an aerobic process and the so called denitrification which is the transformation
from nitrate to elementary nitrogen (N2) in an anoxic process.
Phosphorous removal can be done by biological processes in special anaerobic

reactors of by chemical precipitation.
The respective reactors require additional aeration tank volume. For the nitrogen
removal the total volume of the aeration tanks has to be tripled and aerobic and
anoxic zones have to be achieved in order to make the processes possible.
For the aerobic processes free oxygen is required in the aeration tanks. The only
natural contact between the air and the wastewater is the water surface. The
footprint of this surface however would not be sufficient to provide enough air for
the required oxygen input. The wastewater inside the aeration tank consequently
has to be aerated in order to ensure the required O2-concentration. For the
aeration it can be distinguished between the following systems.
• mechanical surface aeration
• pressure aeration by blowers and diffuser systems.
Mechanical surface aerators are spinners, rotors, or propellers that mix up the the
wastewater from the surface and spray back as small drips. As drips the specific
surface of the wastewater is increased to such an extend that enough O2 can be
taken from the air as required for the biochemical metabolism process.
In pressure aeration systems the air is pressed by the aid of blowers into a piping
system and distributed via special diffusers in fine bubbles at the bottom of the

aeration tank by it’s total footprint. Again the system works by an increase of the
specific surface but here it is the specific surface of the air in the water body. A
major advantage of pressure aeration systems is that the solubility of O2 under
the pressure conditions some meters below the water surface is much better than
outside. So the O2 available can be used with a much better efficiency than in
surface aeration systems.
As aeration tanks again several systems are available such as:
a. Plug flow reactors
b. Fully mixed reactors
c. Ditch type (Carousselll) reactors
a. In plug flow systems the wastewater quality has a gradient. At the intake the
wastewater quality is just mechanically treated and all dissolved pollution
parameters have raw wastewater quality. The effluent quality can not be
achieved until short before the outlet. So in these systems the oxygen
concentration near to the inlet has to be high and can be reduced step by step
in flow direction. This requires a quite sophisticated system for oxygen
detection and aeration control. In plug flow reactors, depending ob the
particular requirement on the wastewater treatment different zones such as
anoxic and aerobic zones can be established.
b. Character of fully mixed reactors is that at any position inside of the tanks then
waste water has the same quality which is the final effluent quality. The
operation is quite easy. By a simple oxygen metering and the respective
control of the aeration system it has to be ensured that a totally equal aeration
on the basis of the required oxygen concentration is given. In a fully mixed tank
it is not possible to establish different zones such as anoxic and aerobic zones.
Each milieu condition requires an own particularly equipped tank.
c. Ditch type tanks are characterised by a revolving flow mostly in oval tanks.
Somehow these work somewhere between plug flow and fully mixed reactors
whereas due to the quite high revolving rate they can be regarded as fully
mixed reactors. In such tanks it is possible to establish different milieu zones.
So it is possible to operate the different nitrogen removal processes such as
nitrification and denitrification in one reactor.
However with view to the time relation of the development of the external loads
and the plant itself it absolutely makes sense to design a flexible technology.
From today’s point of view ditch type reactors offer this flexibility.

In ditch type tanks there can be established aerated and not aerated zones on
demand. This allows a flexible operation adjusted to the real external
conditions. So if the external load is low nitrogen can be eliminated fully in the
aeration tanks and wild denitrification in the secondary sedimentation tanks
can be avoided.
From the aeration tanks the biologically treated wastewater is discharged to the
secondary sedimentation tanks.
3.3.1.2 Secondary Sedimentation Tanks (SST)
Figure 6: Central Intake Structure of a SST During Commissioning

In this final clarification stage, the biologically activated sludge is separated from
the treated wastewater by sedimentation. The sludge settles out on the bottom of
the tanks and from here it has to be removed by the aid of scrapers. Both the
sedimentation systems as well as the scraper systems which are available on the
marked are exactly the same as already described under chapter for the primary
sedimentation. However in the secondary sedimentation for activated sludge
systems special emphasis is to be put into a continuous removal of the sludge.
A part of the biologically activated sludge has to be fed back to the intake of the
activated sludge tanks as so-called return activated sludge (RAS). This is
necessary in order ensure an equal sludge concentration in the aeration tanks at
any time and to provide sufficient micro-organisms to the system under the varying
external load at any time. The return of the RAS has to be as continuous as
possible. As a general figure it can be said the under dry weather conditions the
return sludge ratio should be about 100% related to the inflow.
Due to the requirement of a continuous RAS flow the sludge scraping system has
to work continuously as well. This can only be achieved to sufficient extend in
circular tanks. So in particular for the secondary sedimentation tanks there is an
additional argument for the construction of circular tanks which is proposed
herewith.

Concerning the scraper systems the same as explained for the primary
sedimentation systems applies for the secondary sedimentation. In this respect
circular tanks with shield type bridge scrapers are proposed.
Due to the continuous availability of organic substrate there is a steady growth of

the micro-organisms. There is a sludge production of about 100% per day.
Consequently the surplus part of the sludge has to be continuously removed from
the system. This is the so called surplus activated sludge (SAS) which will be
discharged to the sludge treatment.
3.3.1.3 Return activated sludge (RAS) and surplus activated sludge (SAS) pumping
station
Neither the RAS not the SAS can be discharged to the aeration tank respectively
to the sludge treatment in gravity flow. A combined pumping station is required for
this purpose. Again either screw pumps or centrifugal pumps can be used.
Activated sludge generally has a totally different character as than raw wastewater.
The activated sludge is a fluent media without any big solids and it is not sticky. So
such sludge pumping system does not require any previous solid removal system.
Due to the low solid content the advantages of screw pumps are not that serious
as they are in the intake pumping station. On the other hand the return sludge flow
should be adjustable to the flow rate at the intake. Under these circumstances
there are some advantages for centrifugal pumps. The flow rate can be controlled
quite exact by the aid of frequency converters. Required buildings for centrifugal
pumping stations usually are smaller and thus the construction cost can be
minimized.
Due to the above mentioned reasons it is proposed to equip the RAS and SAS
pumping station with centrifugal pumps. Tripple port impellers are proposed
because due to the low solid content single port impellers are not necessary and
unbalances can be minimized.
3.3.2 Sequencing Batch Reactors (SBR)
The SBR-system (Sequencing Batch Reactors) generally is nothing else than an

activated sludge technology. The wastewater is treated in aeration tanks as
biological reactor and the sludge is separated by sedimentation. The sludge
separation however is not done in separate SSTs. It takes place in the same tank
like the aeration while the aerators and mixing units are switched off and the tank
then works as sedimentation tank. It should be easily understandable that the
processes of filling, mixing, aeration, sedimentation and emptying can not be
operated parallel in one tank at the same time. The single process steps have to
be batched in sequences. This is what this system gave its name.

The wastewater enters the WWTP continuously but due to the batched process
the SBR-reactors can not be filled continuously. So any SBR system has to be
designed with minimum two lines or a separated storage tank. In particular for
bigger WWTPs there should be minimum four lines in order to ensure a clear
separation of the single steps. So while one line is filled the second is in mixing
and aeration operation, the third in sedimentation operation and the fourth is
emptied.
SBR systems usually cause slightly lower investment cost than conventional
activated sludge systems because no separated aeration tanks and sedimentation
tanks with the respective inflow and outflow section an interconnecting pipelines
and nor return sludge pumping stations are required. For the same reasons such
systems usually have slightly lower space requirements. The total volume of the
tanks in combination however is not really lower because the process somehow is
the same like in the conventional system and consequently the design parameter
more or less are the same either.
The very disadvantage of SBR systems is the operation. The aforementioned

batch operation requires quite sophisticated control systems and in particular very
experienced operational staff. If operational problems occur in one small detail of
the system immediately the total process is impacted. It is not possible simply take
one tank out of operation and distribute the wastewater to the remaining lines. The
complete sequencing batch operation would have to be adjusted to this situation.
On the other hand due to the more sophisticated control system the sensitivity for
failures and operational problems is seriously higher than in a conventional
systems. For this system it is important to add a storage tank
The SBR system is a good variant for small WWTPs.
3.3.2 Membrane Bio Reactors (MBR)
In MBR-systems (Membrane-Bio-Reactors) again the biological treatment is done

in aeration tanks. The very difference to the conventional system again is the
sludge separation system. The membrane bioreactor combines the activated
sludge process with a membrane filtration step. The filtration can be in side stream
configuration with pressurised membranes or with submerged membranes, either
in the aeration tank or in a separate membrane tank (Figure 1). The applied
membranes can be microfiltration membranes with pore sizes of 0.1 to 1 µm, or
ultrafiltration membranes with pore sizes of 0.001 – 0.1 µm. Compared to the
conventional activated sludge process the biological treatment can be operated

with higher MLSS concentrations, resulting in smaller tank volumes. A further

reduction in footprint is caused by the absence of sedimentation tanks.
The effluent quality is higher because the membrane forms an absolute barrier for
microorganisms and particles, Operation and maintenance costs are high
compared to conventional activated sludge treatment, mainly caused by the
intensive pre-treatment and the aeration needed for membrane air scouring, The
higher MLSS concentration leads to lower oxygen transfer coefficients ( -values)
of about 0.5 at 15 g/l.
Figure 7: MBR with different membrane configurations
1.) Membranes
There are several options for the membrane choice in MBR:
• Submerged membranes (outside-in filtration):

a. hollow fibre membranes, vertically mounted
b. hollow fibre membranes, horizontally mounted
c. plate and frame membranes
• Side stream membranes (inside-out filtration):

d. Tubular membranes
The membrane material is commonly a hydrophilised or hydrophilic organic

polymer.
Special attention should be paid to remove fats and hair, to avoid clogging of
membrane modules, Especially with submerged hollow fibre system there is a risk
of sludging of the membrane modules; the characteristic size of the screen should
be <1 mm for these systems, For plate and frame modules the pre-treatment can
be somewhat less extensive up to characteristic sizes of 3 mm.
The membrane filtration step of the MBR can be regarded as the bottle-neck of the
process: all water has to pass through the membrane, which has a restricted pore
size, The maximum achievable membrane permeate flux depends on the type of
membrane and ranges from 20 to 60 l/(m² * h). This will have implications for

systems where storm weather flow has to be treated, A good option for this is the
hybrid configuration where several alternatives exist, The hybrid configuration
consists of a conventional activated sludge system with a secondary clarifier and a
MBR in parallel or in series with this installation, In the hybrid configuration the
capacity of the MBR is designed to treat dry weather flow and during storm
weather events the surplus inflow is treated in the conventional lane.
The waste production is the same as in other systems. Due to the higher efficiency
of both the pre treatment as well as the sludge separation the total amount of
sludge is increased compared to other systems.
Because of the membrane step the effluent is disinfected and particle free.
Depending on the type of wastewater however the achievable effluent quality may
vary.
The specific energy consumption of an MBR system is dependent on many

factors, like system design, operational philosophy and plant size. Therefore a
rather wide range of energy consumption figures is reported in literature. With a
design flux of 20 – 30 l/(m2 * h) the hollow fibre MBR requires a total amount of
energy of 0.6 – 1.2 kWh/m3.
Periodic chemical cleaning is required depending on the type of membrane and

wastewater. Commonly applied chemicals include: NaOCl, H2O2, citric acid.
The operation of the biological part of the membrane bioreactor is essentially the
same as a conventional activated sludge system. If the system is designed to treat
sewage from a mixed sewer system, special attention should be paid to cope with
hydraulic peaks. Current practice is to keep a stable membrane permeability
throughout dry weather periods by means of frequent low-dosage chemical
cleaning with hollow fibre systems (once every two weeks/once per month),
relaxation time (e.g. 2 minutes in 8 minutes production) and/or backwashing. For
plate and frame systems the frequency of chemical cleaning is considerably lower,
generally once or twice a year.
3.3.3 Biological Filters
Different types of bed filtration are available such as rapid bed filtration, slow
filtration, continuous filtration and fuzzy filtration. Rapid (sand or multi media)
filtration and continuous sand filters are the most commonly used filtration
techniques for wastewater treatment. Slow sand filtration is an older technique
that, due to its very large space requirement and maintenance-intensive operation
(manual cleaning of filter bed), is less applied in recent times.

Rapid bed filtration is a bed filtration technique originating from drinking water
treatment where it is used to remove particle matter and turbidity, The process is
very robust and has been in operation in drinking water production for more than
100 years throughout the world. Within wastewater treatment rapid filtration has
been used for over 30 years for advanced effluent treatment, mainly in Germany,
Switzerland, UK and the USA.
Rapid bed filtration is the flow of water through a bed of granular media, normally
following settling basins in conventional water treatment plants. The purpose of
this filtration is to remove any particulate matter left over after flocculation and
settling. The filtration mechanisms are sieving, sedimentation, adsorption,
coagulation and flocculation (in case of metal salt addition). During passage of
water through the granular bed, water fills the pores of the filter medium and the
suspended solids and colloidal impurities are adsorbed on the surface of the grains
or become trapped in the openings.
In the recent years the process could be enhanced by additional biological

treatment. From the tricking filter technology it was well known that the micro
organisms fulfilling the biological treatment processes can appear as suspended
but also as sessile organisms. Such sessile organisms are attached to a fixed
underground. In trickling filters this can be for example lava stones or more
modern so called plastic filling media with a high specific surface. In biological
filters the fixed underground is the so called fixed bed which is nothing else than
the filter grains. The organisms generate a kind of biological film a so called bio
film on the surface of the grains. The very difference between the trickling filters
and the so called bio film reactors is that the fixed bed in the bio film reactors is
fully submerged and in trickling filters not. In such bio film reactors or bio filters the
biological treatment processes and the separation of the sludge is made parallel in
the same reactor.
Generally the key to this process is the relative grain size of the filter medium.
Sand filtration is a filtration technique which generally uses fine sand (effective size
0.15 – 0.4 mm). For bio filtration such fine material is not suitable because the
growth of the bio film finally would clog the pores. On the other hand in order to
ensure biological processes oxygen has to be provided for the aerobic processes.
The fixed bed has to have a pure volume that allows minimum fine bubbles to pass
the filter bed. So for biological filters a grain size of 1 – 8 mm comes into force. If
there are special requirements to the removal of suspended solids in the effluent
bio-film reactors can be combined with conventional sand filters in a kind of 2
stage system.
In any kind of bed filtration no matter, if biologically activated or not, the filtration
resistance increases over time due to accumulation of retained material. This
requires periodical backwashing. The time interval between cleaning operations is

called ‘run time’.
The types of available filtration techniques can be separated into discontinuous

and continuous filtration techniques on the one hand and into upstream and
downstream filtration on the other hand.
Some advantages and disadvantages in comparison to the aforementioned

wastewater treatment technologies shall be described.
Generally well pre-treated effluent from conventional settling tanks is suitable as

feedwater of filtration systems. Large particles or substances that could interfere
with the effective operation of the filter bed have to be removed from the feedwater
by screens with a maximum mesh width of 2 mm. In practice round screen
openings have been found to be the most effective.
In biological filtration systems excess particulate matter, chemical sludge in the

case of metal dosages and biological surplus activated sludge is produced. In
fixed-bed systems the sludge is partially dislodged during the backwash stage and
in continuous sand filtration the biomass is separated from the sand particles by
the sand-flushing step. The flush water containing the surplus activated sludge is
discharged to thickeners. These can either be gravity thickeners or mechanical
ones. The thickened sludge has to be treated in additional sludge treatment
systems. The requirements for such treatment generally are the same as in
conventional systems.
Filtration is capable of achieving TSS concentrations of < 1 mg/l. The performance

is affected predominantly by the filter medium size and the applied metal salt
dosage if any.
Energy consumption for bio film systems is quite high. In comparison to

conventional technologies it will be increased by about 0.3 – 0.5 kWh/m³ due to the
frequent necessity of backwashing.
Chemical demand is relevant if filtration is combined with chemical phosphorous

removal by metal dosage. This is a chemical process and if required it is
necessary for all systems and does not depend on the filtration technology.
Biological filtration is a quite “fail-safe” technique due to its robust set-up and few
moving parts. The only major failure that can occur is clogging of the bed, which is
measured as a pressure increase in the filter bed. In this case the filter bed needs
to be flushed or “bumped”. However particular focus has to be put on the
backwashing programme itself. Biological filters other than conventional sand

filters require backwashing every 12 – 24 hours. The program has to be setup

carefully in order to ensure efficient cleaning of the filter bed.
Continuous sand filters rarely need to be taken out of service for backwashing,
Treatment of both the water and the filter sand take place without interruption, The
filter has no moving parts, minimising the need for superintendence.
3.3.5 Comparison and final evaluation of the biological treatment technologies
Generally it can be said that the conventional activated sludge process with
aeration tanks and secondary sedimentation tanks is the most common and
proven technology at all. All other technologies described in the previous chapters
only make sense if particular requirements to the final effluent quality are given or
other edge conditions such as limited space available etc. are decisive factors.
3.4 Disinfection
The biological waste water treatment works on the basis of micro organisms
utilizing the particulate and dissolved organic matters as substrate. However
beside the useful biomass other organisms such as faecal coliforms can grow
under the conditions in the biologic reactors.
In the treated waste water in any case there will be pathogenic germs, coliforms
and faecal coliforms etc. that are not separated. As mentioned before depending
on the concentration of such organisms those can cause health problems. These
germs can only be killed by disinfection. Disinfection on the other hand does not
reduce dissolved organic matters. If the biological reactor in this respect does not
work, properly disinfection will not help.
Waste water disinfection however in relation to its risk should on the other hand
not be underestimated. The lowest risk is seen in the use of UV-disinfection plants.
Germs are killed simply by irradiation of the water by concentrated UV-light. Due to
the high specific energy demand this technology seems not to be a economically
justifiable solution. In addition the UV-disinfection requires serious maintenance
efforts and high following cost due to the quite often required replacement of the
UV-lamps.
Alternative solutions are the classical chlorination or ozone treatment. Both of

these solutions can be dangerous if not operated properly. Chlorine is a highly
toxic matter. The same applies for ozone which is in addition highly carcinogenic.
In a dosing system consequently a proper dosing is important in order to allow full
reactive transformation and avoid contact with the plants and the soil. In an ozone
disinfection system highest importance has to be attached to the later fully
elimination of the ozone after the disinfection. Otherwise the damage caused can

be much bigger than the benefit. In both cases for chlorination as well as for
ozonization in any case highly experienced operational staff is required.
Because of the local requirements (sensitive area) a disinfection plant is provided,

equipped with a respective bypass in order to allow flexible decision on basis of
the respective actual situation and treated waste water quality.
Figure 8: Gas Chlorine Contact Tank

A fourth variant should be considered if discussing such systems in a modern
waste water treatment. This is the membrane technology. Besides the above
mentioned membrane bio reactor systems (MBR) where membrane filters are used
for the separation of the activated sludge from the treated waste water membrane
filters can be used for disinfection by simply mechanical separation of most of the
germs and faecal coliforms. However these membrane systems compared to the
aforementioned systems by far cause highest cost of all.
Concerning cost aspects the most suitable system for the purpose seems to be the
chlorination. A relatively simple building for a chlorine dosing station such as a gas
chlorine station and a contact tank designed for a retention time of 30 minutes is
necessary.
For such chlorine system a relatively extensive security technology is required.

The Building will have a storage room for the gas chlorine tanks and a separate
room for the dosing system. In both of those rooms gas chlorine detectors near to
the ground have to be installed. Chlorine gas is heavier than normal air and in
case of any leakage it will sink to the ground first. In another separate room an air
pollution system has to be installed that in case of an alarm automatically sucks

the wasted air from the rooms and neutralizes it by the aid of a chemical scrubber.
In the outside area in addition there a wardrobe with protection wear and gas
masks has to be installed. In addition an ambulance room equipped with a special
eye washer and an emergency shower should be foreseen.
As mentioned before the chlorination plant should be constructed with a bypass.

Consequently it should only be operated only on demand if the local and the
respective waste water conditions really require it.

4 SLUDGE TREATMENT LINE
4.1 General Remarks
Concerning its importance sludge treatment generally can be regarded as equal

compared to the wastewater treatment. This applies for both aspects the cost as
well as the treatment process itself. The individually required process steps for the
sludge treatment depend primarily on the respective requirement respectively the
possibilities of the final sludge disposal.
Sludge arising in the wastewater treatment process has to be biologically

stabilized. Stabilization in this respect means the degrading of organic matters to
such extend that no further biological activities occur after final disposal and
consequently sanitation is given. Disposal of sludge without stabilization would
cause serious health risk problems on the one hand and odour problems on the
other hand.
Finally sludge that has not been adequately stabilized is difficult to be dewatered
and consequently a reduction of the final sludge volume is problematic.
Accordingly the objective of the treatment must be to change the raw sludge
conditions to such an extent that it can be disposed of without problem.
4.1.1 Process Steps of Sludge Treatment
A multitude of different technical methods and combinations of processes are used

in the treatment of sludge. Starting from the raw sludge, a number of different
processes are linked together to form a process chain:
• Thickening
• Stabilization
• Dewatering/Drying
• Deposition
Very different process steps are necessary and possible depending on the sludge
properties, mode of treatment and treatment objective. At the end of the process
chain the sludge can either be used in agriculture or is dumped in a landfill. The
treatment for the sludge primarily should fulfil the requirements for final use in the
agriculture. This means that the sludge should be stabilised or at least
decontaminated / disinfected.

4.2 Sludge Thickening
Reduction of the sludge volume in this first step is directly proportional to both the
investment as well as the operation costs of the further steps of the sludge
treatment. If a high efficiency can be achieved the sludge volume is smaller and
the following steps of the sludge treatment can be designed smaller accordingly.
For sludge thickening the following alternatives can be taken into consideration:
• Gravity thickening
• Mechanical thickening.
4.2.1 Gravity Thickening
Figure 9: Gravity Thickeners of the WWTP Köln-Stammheim (1.6 Mio PE), Germany
With gravity thickening, the solids in the sludge-water suspension settle down and
further consolidation is achieved under the influence of gravity.
Sludge thickeners can be operated in continuous mode or discontinuously. The

continuously operated version usually requires smaller volumes and consequently
is preferable from the economic point of view. Thickeners in most of the cases are
constructed as circular tanks of reinforced concrete or steel. The mechanical
equipment consists of sludge pumps and so called picked fence respectively rake
devices with bottom scrapers.

The sludge can be introduced either through inlets at the side or in the middle of
the tank. Baffle plates, intake cylinders or other intake systems can be used to
reduce the entry speed and to distribute the influent more uniformly.
The sludge liquor is removed either by fixed overflows or via telescopic valves. The
removal devices are arranged primarily on the tank side. The outlet systems in
charge include overflow sills or overflow “pots” that are connected to an outflow
channel or line.
The tanks for the static thickening can also be used at the same time but only to a
restricted extent for the intermediate storing and buffering of the sewage sludge.
This permits greater process stability for the downstream process chains to be
achieved.
Primary sludge can generally be thickened by gravity. Dry solids contents of more
than 6 up to 10 % can be reached. Due to the high content of organic matters
surplus activated sludge is binding water strongly, 2 to 3 % DS are possible. If
more is wanted mechanically sludge thickening can be applied.
4.2.2 Mechanical sludge thickening
There are different ways of thickening sewage sludge mechanically:
• Thickening with the natural force of gravity

• Thickening by centrifuging respectively decanters
• Thickening by flotation.
The machines, which use the natural force of gravity, include sieve reactors and
belt thickeners. Such units require a pre-flocculation. Consequently a mixing
section for the flocculating agent, designed properly for the respective sludge
properties is to be foreseen. A flocculation reactor should in addition always be put
into circuit upstream of the thickeners. In the afore-mentioned reactor tank the
previously flocculated sludge is gently (to preserve the flocs) circulated by means
of an infinitely variable stirrer so that "total flocculation" is achieved.
In centrifuges the hydrophilic forces are overcome in part by the application of an

artificially generated field of gravity. For this reason centrifuges can also be used
to achieve the desired degree of thickening without the addition of flocculating
agents. When very high degrees of separation are required, small quantities of
flocculating agents can be added.
In addition sludge can be concentrated by means of flotation. Since this process is

very expensive, it has been applied occasionally in some large treatment plants.

When thickening excess sludge mechanically, solids concentrations of between 4

and 6 % are achieved with gravity thickeners with the application of flocculating
agents, 5 to 7 % with centrifuges and between 3 and 5 % with flotation systems
(without flocculating agents).
According to the aforementioned possibilities the following variants have been

investigated:
• Variant 1: Common sludge thickening in gravity thickeners

• Variant 2: Primary sludge thickening in gravity thickeners and mechanical surplus
activated sludge thickening
The calculation results show that due to the application of mechanical surplus
activated sludge thickening the volumes for the following digesters as well as the
dimensioning of the secondary sludge thickening and dewatering can be seriously
reduced. On the assumption that the final DS-content after dewatering is the same
in all variants there are no influences on dimensions of the sludge dewatering or
drying beds.
4.2.3 Summary
Comparison of both variants requires the consideration of the investment costs as

well as the operation costs. The cost estimation shows for this case that the
investment costs can only be slightly decreased as the cost reduction caused by
the smaller structures is nearly completely compensated by the higher investment
cost for the mechanical equipment. But as the operation costs increase
dramatically due to the serious demand of chemical flocculants the total costs are
much higher for Variant 2. Resulting from this Variant 1 with common primary and
surplus activated sludge thickening seems to be more reasonable than the variant
with separate thickening of primary and surplus activated sludge.
Beneath the cost arguments, the operation of a mechanical sludge thickening is

much more sophisticated and complicated than the operation of gravity thickeners.
If common gravity thickeners are applied surplus activated sludge from the
secondary sedimentation could be pumped back to the primary-sedimentation. But
due to the fact that the primary sedimentation tanks are constructed for a surface
load of 3.6 m/h this load is too high for this purpose. So it would be better to
discharge the surplus activated sludge directly to the thickener. Here it settles
together with the primary sludge and both sludge fractions will be removed
together.

4.3 Sludge Stabilization
In order to produce sludge that is suitable for use in the agriculture if possible this
sludge has to be stabilized. There are different solutions available for such
stabilisation:
• Disinfection with chemical components

• Aerobic stabilisation
• Anaerobic stabilisation
4.3.1 Disinfection with Lime
Disinfection with chemical components (for example hydrated lime) can be done
with liquid sludge and / or with mechanically dewatered sludge.
HydratedLime
PrS RaS
3 Sludge
Thickening
Disinfection Storage
(mechanical)
ExS
Sludge Water
Figure 10: Diagram of Liquid Sludge Disinfection with Lime

The dosing of lime will cause several severe problems:
• High pH-value with increased ammonia emissions

• Increased amount of sludge.
Under the assumption of an achievable dry solid content of 45% the final daily
amount of sludge will be increased exactly by the amount of lime dosed into the
sludge.
• Serious operational problems can result from hydrated lime mixing.
• Usage of quick lime (CaO) can be very dangerous. As the chemical reaction of
quick lime with water is exothermic explosions can be caused. Further
disadvantages are the same as before mentioned, the necessary demand can be
assumed with 30% of the sludge-DS which is a comparable with the demand of
Ca(OH)2.
Due to the above mentioned disadvantages it is not proposed to consider this

variant any longer.

4.3.2 Aerobic Stabilisation
Another option for stabilisation of the sludge is the aerobic stabilization. With
aerobic stabilization a clear dependence on temperature is existing. The higher
this is the shorter the detention time in an aerobic reactor may be. According to the
low water temperatures in wintertime a detention time of about 20 days has to be
foreseen.
Aerobic sludge stabilization can be constructed as simultaneous stabilization in

combination with the wastewater treatment or as separate step. As for the
simultaneous form huge tanks volumes are necessary, only the separate form
should be applied. In this case thickened sludge will be used.
In addition one can reckon on the fact that concentrated sludge will warm up as a
result of the metabolic energy generated through the aeration and that this will
produce an improvement in the degree of stabilization. However a precondition for
taking this heating up into account with the objective of having a smaller reactor
size is that the tank is closed since otherwise the heat will be given up to the
atmosphere. Such aerobic thermophylic reactors can be designed for reaction
times of between 5 and 7 days.
Energy / Air
PrS RaS
Sludge
Thickening aerobe
Storage
(mechanical) Stabilisation
ExS
Sludge Water
Figure 11: Diagram of Aerobic Stabilization

The tanks for the separate aerobic sludge stabilization can be constructed in the
simple silo form of construction. In addition aeration must be provided for aerobic
stabilization.
The oxygen needed can be fed in not only by submersed mechanical aerators but
also by compressed air. The use of technically pure oxygen is especially effective.
When aerating is carried out with compressed air, account must be taken of the
fact that a very high aeration capacity is needed. Some 50 W/m³ can be stated as
the specific value for the mixing and aeration capacity.

Considered overall it can be said that aerobic stabilization is a simple, easily

managed process, but use of which is particularly only applicable where the power
costs are low.
As a further disadvantage the efficiency of degrading of volatile solids in aerobic

digesters is seriously lower than in anaerobic digesters. Often the decomposition
of organic material in aerobic sludge stabilization processes does not take place to
the degree it does in digestion processes. As a result aerobically stabilized sludge
continues to putrefy, e.g. in the sludge silo. In addition the ability of such sludge to
be dewatered is poorer than that of anaerobically stabilized ones.
4.3.4 Anaerobic Stabilization
In accordance with present knowledge, anaerobic decomposition takes place in

several, decomposition phases which take place one after the other and in which
different groups of micro-organisms are involved. In practical application these
different metabolic processes take place simultaneously in the digesting tank.
Gas
Heating Heat Production
PrS RaS
Sludge
Thickening Anaerobe
Storage
(mechanical) Stabilisation
ExS
Sludge Water
Figure 12: Diagram of Anaerobic Stabilization

By anaerobic digestion, the organic part of the total solids, the so called volatile
solids in the raw sludge, which makes up some 60 % to 70 % of the total solids, is
degraded to some 45 % to 50 % organic DS. The remaining organic substance is
persistent. In the technical sense sewage sludge can be regarded as well digested
respectively stabilized if its loss on ignition is less than 50 %. The total mass of
solids is reduced hereby by about 1/3 related to the raw sludge. A further criterion
holding good is when the content of organic acids is less than 300 mg/l.

Figure 13: Egg Shape Digester Tanks of WWTP Köln-Stammheim, Germany

While aerobic stabilization due to the required intensive aeration is strongly energy
consumptive, by anaerobic stabilization of sewage sludge (digestion) energy can
be generated.
The product at the end of the decomposition chain, the digester gas, is a mixture
consisting of:
60-70% methane (CH4)
26-36% carbon dioxide (CO2) and
low quantities of nitrogen, hydrogen, oxygen and hydrogen sulphide.
In their simplest form digesters can be constructed as unheated earth tanks.

However in this case considerable digestion times must be reckoned on (approx.
120 d). Another old form is the Imhoff tank that is "heated" by the wastewater
flowing into it. With this digestion times of approx. 60 d are necessary.
Modern digester tanks are heated as a rule and operate in the mesophylic range
with temperatures from 35 to 37 °C. The digestion t ime required with these is
around 20 d. The digestion time can theoretically be further reduced to about 10 d
by using an operating temperature of approx. 50 °C (thermophylic range).
However, this process is not used by reason of its high costs and inadequate
operating stability.

With technical digestion in the mesophylic range (or also in the thermophylic
range), the following framework conditions must be maintained as precisely as
possible:
• Constant temperature in the digester tank,

• Adequate through-mixing,
• Inoculation of the raw sludge, this best being done by addition to the sludge circuit
leading to the heat exchanger, and a
• pH value that is as neutral as possible.
Anaerobic stabilization is significantly more sensitive to poisons than aerobic

stabilization. Accordingly the digestion times stated only hold good when the
process is not slowed down by inhibiting substances. But, this only can occur when
higher amounts of industrial wastewater are treated together with the domestic
wastewater. As it can be assumed that this will not be the case digestion should be
not problematic. Experience shows that digestion in the mesophylic range has
proved itself to be commonly used and able to be kept under control.
Digester tanks are still being built today in three very different construction forms:
Figure 14: Different Shapes of Digester Tanks
Shape 1: Anglo-American shape

Shape 2: classical European shape
Shape 3: egg shape
In addition to these forms also simple cylindrical forms have been erected.
The requirements in respect of optimum operating are fulfilled best with shape 2
and 3. Attention should be drawn to:
• Dead spaces cause a poor level of digestion

• Deposits mean regular interruptions in operations for cleaning
• Optimized through-mixing is to be strived for
• Floating sludge formation is minimized when the surface of the sludge is small.

Digester tanks are manufactured of reinforced concrete, pre-stressed concrete or

steel. To reduce heat losses, heated units are provided with thermal insolation and
a weather-resistant jacketing.
Heated digester tanks must be equipped technically in a somewhat more elaborate

manner. The following are needed:
• Pumps for charging the digester tank

• Heat exchangers
• Pumps for the heating process (charging of the heat exchanger)
• Circulating of the digestion space.
This can be carried out by:
• Externally located pumps,

• Screw pumps,
• Mechanical stirrers, or the
• Injection of digester gas.
The technical devices for circulation are selected in accordance with the shape of
the digester tank. Tanks with a favourable shape aid good mixing, which in turn
helps to reduce depositing on the tank floor. In addition such forms reduce floating
sludge problems and facilitate the collection of the biogas.
Pumps consume a high level of energy. Replacing them by mixers or stirrers can
lead to reductions in the power required of around 25 %. In addition they bring
about more homogeneous mixing.
External Recirculation: The sludge is removed from the tip of the hopper. The
sludge removed for heating is usually fed back into the tank again above the level
of the sludge, in order to prevent in this way the formation of a solid layer of
floating sludge. The process is suitable for tanks with the Continental-Europe
shape and the egg shape with sizes of up to about 4000 m³.
Gas injection: Here the gas is best removed downstream of the foam trap and the
gravel pots. It is then compressed and injected into the lower part of the digester
tank by one of a number of different systems. Circulating brought about by gas
injection is suitable for all forms of tank, whereby it is the sole suitable method for
shape 1 tanks. However more energy is consumed for the injecting of gas than for
mechanical circulation.
Draft Tube Mixers: A draft tube mixer consists of a lifting tube, the securing
system, the mixing organ which is a kind of screw with deflecting disk and the
drive. The method is fundamentally suitable for the Continental-Europe and egg

forms. It is used in tanks of all sizes. The largest digester tanks have volumes of
almost 20,000 m³. From the gained experience those pumps have the most
benefit.
Heating can be carried out in different ways. Methods having considerable

disadvantages associated with them are double-jacket heating cylinders heated
with hot water and heating of the sludge by injecting superheated steam. More
suitable are externally positioned heat exchangers through which the sludge is
conveyed by pumps. Heat exchangers are available as spiral and as twin-pipe
heat exchangers.
It is proposed to use sludge-water-heat exchangers. The recycled sludge from the

digesters is mixed with the raw sludge and then feed to the heat-exchanger. The
sludge mixture then is heated to the required temperature.
The produced gas can be used for heating of the digester as well as for production
of electrical energy in combined heat and power (CHP) units. Heating can be done
by conventional boilers. As the gas production is not continuous and the heating
however requires continuous feeding a gas tank for storage and for the
equalization of the gas flow is necessary. In addition a gas flare is required in order
to burn surplus gas.
4.3.5 Summary
Aerobic stabilisation is not recommendable for big WWTPs. The necessary area
for the tanks will be large – excluding the necessary blower station and additional
auxiliary equipment. Additionally the required energy demand for mixing and
aeration is very high.
Experience shows that aeration and mixing of aerobe digesters can be difficult and
often cause operational disturbances. In particular if the DS content of the sludge
is high due to the physical conditions of the sludge a proper mixing can not be
ensured at any time.
Scum problems can arise in both systems, the aerobic as well as in the anaerobic
digestion. However an anaerobic digester, equipped with a shaft-tube-mixer the
scum can be destroyed by changing the direction of the internal mixing system.
From financial point of view the investment costs of an aerobic digestion generally
are seriously lower than for an anaerobic digestion. Main differences are in the civil
works caused by the expensive design of the digesters. In addition mechanical
equipment is more expensive.

However due to the high energy demand in the aerobic digestion the higher
investment costs of the anaerobic stabilisation can be easily compensated.
Experience shows that even under consideration of low energy costs the
anaerobic stabilisation is not only the safer, but also the more effective and
cheaper system. Additional with anaerobic digestion there is the possibility to
enlarge the plant in future with a CPH.
Taking into account the higher operational safety, the better efficiency in terms of
the stabilisation as well as a seriously lower energy demand the application of an
anaerobic digestion is recommended. This applies in particular before the
background of increasing energy cost in the future years.
An additional major advantage is the possibility of using the digester gas not only
for the heating of the digesters but also for production of electrical energy. For this
purpose the plant has to be extended by so called CPH-units. These are simple
gas motors driving a cogeneration unit. The “waste” heat of the motors can be
used as thermal energy for the digester heating while the cogeneration unit
produces electrical energy. This can be a very important argument in relation of
increasing energy costs in future.
4.4 Secondary Sludge Thickening
Due to the biological processes within the degrading of the volatile solids the water
content of the digested sludge consequently is higher than before digestion. So it
makes sense to reduce the water content in order to reduce the volume of the
sludge before its further use. In order to achieve suitable conditions for the
mechanical sludge dewatering it seems to be necessary to thicken the sludge
before. This can be done by gravity thickening.
Though the process is comparable with the before mentioned gravity thickening
process the sludge quality differs and temperature in digested sludge is higher.
Due to this more suspended solids can be found in the thickener overflow.
4.4.4 Sludge Dewatering
For the mechanical dewatering of sludge, i.e. for the mechanical separating of the
liquid from the solid phase, two basic operations are available:
• Filtration with the aid of pressure (belt filters, filter presses), whereby belt filter
presses are sometimes supported by negative pressure zones
• Separation by means of a gravitational field generated mechanically by
centrifuges.

With filtration, separation of the solid and liquid phases is brought about by the use
of filter material. The degree of efficiency depends on the sludge itself, on the
conditioning and on the pressure applied.
With centrifugation, the differences in density arising between the solid and liquid
phases in the gravitational field are utilized.
Mechanical dewatering can be improved by optimum preliminary thickening and

optimum conditioning. As a rule high solids contents, high inorganic contents and
an extensive degree of stabilization of the sewage sludge aid dewatering, whereby
the mode of stabilization also plays a role. As a rule anaerobically stabilized sludge
can be dewatered better than aerobically stabilized sludge.
Of considerable importance for good results in the mechanical dewatering of

sludge is that the process conditions are kept uniform. Factors here are the solid
flow and the composition of the sludge which should be as uniform as possible.
Additionally, for the dewatering the right polymers must be added which must be
tested before.
Limits arise from the process engineering side because every dewatering machine
is only able to bring about a specific amount of separating work. This separating
work has an effect on the degree of dry solids that can be achieved.
The dewatering process with the related conditioning processes should be

selected in accordance with the possibilities available for utilizing or, as the case
may be, disposing of the sewage sludge.
Selection should be made on a case-to-case basis on the basis of business

management aspects taking into account the downstream handling steps and the
utilization/disposal paths. Factors to be taken into account include in general:
• Agricultural utilization
• Dumping in a landfill following mechanical dewatering
• Utilization as a fuel
• Incineration with utilization of the ash or disposal on a residual materials landfill.
4.4.5 Centrifuges (decanters)
In centrifuges a mechanically generated gravitational field is used to separate the

"liquid" phase from the "solid" phase. With the use of organic flocculating agents
(polyelectrolyte), flocs can be produced in the gravitational field that are capable of
settling out so that separation of the already mentioned two phases is achieved in
addition to a purely classifying effect. As a rule the degree of separation required
is achieved in this way.

Uniflow and counterflow centrifuges are used for the dewatering of sewage sludge.
These machines differ in respect of the directions of flow of the solid and liquid
phases, these being either the same as each other or opposed.
Uniflow and counterflow centrifuges are offered by different manufacturers in a

range of sizes:
from to
Nominal throughput in m³/h 1 200
Solids throughput in kg/h 20 6,000
Drum diameter in mm 250 1,400
Drum length including cone in mm 600 4,200
Drum speed in RPM 700 5,000
Centrifuges can be controlled via the:

• Drum speed,
• Speed difference between screw and drum,
• Pond depth / weir disk diameter,
• Sludge throughput per unit time, and
• Nature and quantity of flocculating agent metered in.
4.4.6 Belt filter presses
Belt filter presses are continuously operating machines, which dewater the sludge
between two filter belts with increasing pressure and alternating loading in a
number of steps.
They can be regulated by a number of infinitely variable parameters and matched

in this way to changes in sludge properties.
• The throughput and filter cake thickness are set by regulating the amount of
sludge fed in at constant belt speed.
• The amount of dewatering can be influenced by changing the belt speed while
keeping the amount of sludge fed in constant.
• The pressures applied to the sludge can be varied by adjusting the belt tension
and roll pressures as well as via the way the belts are brought together in the form
of a wedge.
A belt filter press can only be operated with optimum results when the sludge fed
in has a high level of uniformity in respect of its composition.
Belt filter presses are offered in a range of sizes:

from to
Nominal throughput in m³/h 2 30

Solids throughput in kg/h 100 1,500
Belt width in mm 800 3,000
An important factor for the overall success of dewatering lies in the metering in of
the conditioning agent. If too little is added, total flocculation will not be brought
about and the result will be poor. If too much conditioning agent is added, the sieve
belts can easily choke up, this resulting in the water content of the filter cakes
increasing.
The service lives of the filter belts can be very different, varying between some
1000 and 4000 operating hours. Coarse substances such as crown caps, which
lead to increased wear, should be separated off at an earlier stage.
4.4.7 Chamber filter presses
In chamber filter presses the feeding in of the sludge, the distribution of this and
the subsequent separating process take place within filter plates that are pressed
together as a set.
The filter plates are covered with filter cloths. The sealing of the filter chambers
takes place between their outer sealing surfaces, as a rule by the filter cloth.
Chamber filter presses operate in batch wise mode.
The sharpness of separation is determined by the transmissibility of the filter cloth

at the beginning of the filtration process and thereafter by the capillarity of the
cake.
Chamber filter presses are available with plates of sizes up to 2250 x 2250mm or
2000 x 2400mm and with up to 200 filter plates per filter press. The capacity of a
filter press is proportional to the filter area and the number of chambers.
The sludge must be conditioned prior to filtration. Optimizing the conditioning is of

decisive importance for the operating result. It is recommended that laboratory
measurements are carried out periodically to determine the ability of the sludge to
be filtered.
The performance of a filter press depends to a high degree on the state of the filter
cloths. Accordingly it is necessary that these are washed at periodic intervals. As a
rule the intervals are between 50 and 150 batches.

4.5 Sludge Drying
Sludge drying can be processed by mechanical drying systems, by sludge drying

beds or by solar drying.
The mechanical systems work on the basis of heat either by using steam or direct
heating. No matter which of such systems is used such plants require high
investments and in addition cause serious operation cost mainly due to the
tremendous energy demand for the heating. Such systems can only be justified if
the costs for the final disposal of the sludge are a limiting factor. This is not
supposed to be the case in Erbil and consequently such systems are not subject of
further consideration.
Drying in sludge drying beds works by both, evaporation as well as infiltration. This
makes clear that such systems only work if the thickness of the respective layer is
limited. The sludge volume however is a fixed value depending on the external
load of the plant. Limitation of thickness consequently results in a serious demand
of footprint.
The same applies for a solar sludge drying system. Such systems work only on the
basis of evaporation. In order to exclude the negative effect of rainfall in relation to
the drying result the sludge is stored in glass houses similar to green houses. Sun
heats the atmosphere inside and supports evaporation. The sludge is constantly
turned over by mechanical means. The glass houses are constantly ventilated.
The fresh air from outside takes up the moisture and transports it to the outside.
Even if the sludge is constantly turned over the suitable thickness of the sludge
layer is limited. Again this results in a serious demand of footprint of a number of
hectares.
In particular due to the expected final use in the agriculture the water content in the
sludge is expected to have a positive effect on the water household of the soils.
Consequently a sludge drying is not proposed at this stage. This can be regarded
as an option. If the condition one day require a volume reduction of the sludge to a
high extend a drying can be constructed at any time later.

12.3.3.2 Annex C3.2 Rough Design of WWTP
ANNEX C 3.2 Rough Design of the WWTP

ILF/I L:\9030_00 - EA123050-D-SV-RO - JV Cohesion Fund Consultants East Romania\!Abgaben\Masterplan\Bacau\Abgabe_Finalversion_MESD_081219\Annexe\AnnexC3.2_BC_Rough_Design_WWTP_rev2.doc
TABLE OF CONTENTS
1 ROUGH DESIGN OF THE WASTEWATER TREATMENT PLANT 3
1.1 Oxidation Ditch treatment plants 3
1.2 Extended Aeration Treatment Plants 4
1.3 Conventional Activated Sludge treatment plants 5

1 ROUGH DESIGN OF THE WASTEWATER TREATMENT PLANT
1.1 Oxidation Ditch treatment plants
Typical range of flow : 2000 to 10000 PE
Configuration of proposed oxidation ditches treatment plants
Unit process/Stage/Item Proposal details and comments

Inlet Pumping Station Submersible type pumping station. (1 PS, but not always
required)
Preliminary treatment
Screens : Mechanically raked bar screens
Grit removal : Constant velocity grit channels (manually cleaned)
Flow measurement : Parshall flumes for flow measurement
Flow distribution chamber Weir chamber
Primary treatment
Settlement: Conventional Primary Settlement Tanks – hydrostatic de-
sludging to Sludge PS
Secondary treatment
Biological : Rotating Biologica Oxidation ditches with surface aerators
Settlement : Conventional Final Settlement Tanks–
hydrostatic de-sludging to Sludge PS
Sludge treatment
Sludge PS Screw impellor centrifugal pumps – discharge to Sludge
Thickener (2 PS)
Sludge Thickening Conventional picket fence thickener
Sludge dewatering Belt presses
Disinfection Chlorine contact tank
Outfall Gravity outfall

1.2 Extended Aeration Treatment Plants
Typical range of flow: 10000 to 50000 PE
Configuration of proposed Extended Aeration treatment plants
Inlet Pumping Station Submersible type pumping station. (1 PS, but not always
required)
Screens : Mechanically raked bar screens (groase and fine)
Grit/Grease removal : Aerated grit channels with baffles (mechanically cleaned)
Flow measurement : Parshall flumes for flow measurement
Flow distribution chamber Weir chamber (1 chamber)
Primary treatment
Settlement: Conventional Primary Settlement Tanks – hydrostatic de-
Secondary treatment
Biological : Aeration tank with fine bubble diffusers
Settlement : Conventional Final Settlement Tanks – hydrostatic de-

Additional for nutrients removal (dimensions of the above
tanks remain constant)(1)
Anoxic Tank with submersible mixers
Anaerobic Tank
Endogenous Anoxic Tank
Sludge treatment
Sludge PS Screw impeller centrifugal pumps – discharge to Sludge
Thickener (2 PS)
Sludge Thickening Conventional picket fence thickener
Sludge dewatering Belt presses

(1)
Nutrients removal is necessary when the effluent is discharged into a sensitive receptor.

1.3 Conventional Activated Sludge treatment plants
Typical range of flow : 50000 PE and above
Inlet Pumping Station Submersible type centrifugal pumping station. (1 PS, but not
always required)
Screens: Mechanically raked bar screens
Grit/Grease removal: Aerated grit channels with baffles
Flow measurement: Parshall flumes for flow measurement
Flow distribution chamber Weir chamber (1 chamber)
Primary treatment
Settlement Conventional circular Primary Settlement Tank – hydrostatic
de-sludging to Sludge PS
Secondary treatment
Biological: Aeration tank with fine bubble diffusers
Settlement: Conventional circular Final Settlement Tanks – hydrostatic de-

Additional for nutrients removal (dimensions of the above
tanks remain constant)(1)
Anoxic Tank with submersible mixers
Anaerobic Tank
Endogenous Anoxic Tank
Sludge treatment
Sludge PS : Screw impeller centrifugal pumps – discharge to Sludge

Thickener
Anaerobic digester
Sludge thickening:
Conventional picket fence thickener

Sludge digestion:
Belt presses
Sludge dewatering:

12.3.4 Annex C4: County Strategy
12.3.4.1 Annex C4.1: Investment Cost Table WS including detailed

calculation sheets
ANNEX C 4.1 - INVESTMENT COST TABLE - WATER SUPPLY - Part 1 - Breakdown in localities
Demand based on 2007 exist.
Water Population public
Supply Population Area Med.day Max.day distr. 1.1 Water Abstraction 1.2 Water Treatment Plant 1.3 Water Mains 1.4 Pumping Station, Reservoir 1.5 Distribution Network SUM
Area Commune Locality 2007 [ha] [m³/d] [m³/d] system Name,ref. [1000 €] Name,ref. capac.[m³/d] [1000 €] Name,ref. Length [km] Diam. [mm] [1000 €] Name,ref. capac.[m³/d] capac.[m³] [1000 €] Name,ref. Length [km] Houseconn. [1000 €] [1000 €]
W01 BACAU CITY + SURROUNDINGS 202,850 2,908 47,039 65,403 1,060 4,276 21 16,200 10,366 238 3,132 59,365 91,267
W01 BACAU BACAU 179,442 1,688 43,060 58,849 y detailsheet 1,000 detailsheet 56,160 4,156 detailsheet 18 15,750 detailsheet 8,931 detailsheet 210 53,722 83,558
W01 MARGINENI 9,067 571 1,541 2,539 y connected to Bacau Renew ME PS 188 12 1,070 2,176 2,364
W01 MARGINENI BARATI 1,937 185 329 542 y -
W01 MARGINENI LUNCANI 995 104 169 279 y -
W01 MARGINENI MARGINENI 3,561 141 605 997 y extensions 10 1,000 1,900
W01 MARGINENI PADURENI 478 27 81 134 y -
W01 MARGINENI PODIS 618 55 105 173 y -
W01 MARGINENI POIANA 252 11 43 71 n 2 70 276
W01 MARGINENI TREBES 824 5 140 231 y -
W01 MARGINENI VALEA BUDULUI 402 43 68 113 y -
W01 MAGURA 4,441 170 755 1,243 - 60 450 1,400 800 979 7 1,002 1,519 3,008
W01 MAGURA CRIHAN 604 21 103 169 n connect to Bacau Highzone 500 300 363 2 201 360
W01 MAGURA DEALU MARE 338 58 57 95 n connect to Bacau 1 113 202
W01 MAGURA MAGURA 2,934 71 499 822 y connected to Bacau chlorination 60 3 150 450 Mainzone 900 500 617 extensions 2 500 620
W01 MAGURA SOHODOL 565 20 96 158 n connect to Bacau 2 188 337
W01 LETEA VECHE 5,563 343 946 1,558 y connected to Bacau 2,000 148 extensions 6 800 1,300 1,448
W01 LETEA VECHE HOLT 1,614 89 274 452 y Renew ME PS 2 232 377
W01 LETEA VECHE LETEA VECHE 2,687 149 457 752 y 148 3 386 628
W01 LETEA VECHE RODOMIRESTI 254 27 43 71 y 0 37 59
W01 LETEA VECHE RUSI-CIUTEA 492 37 84 138 y 1 71 115
W01 LETEA VECHE SIRETU 516 42 88 144 y 1 74 121
W01 HEMEIUS 4,337 137 737 1,214 y 60 60 1,500 120 4 260 648 888
W01 HEMEIUS FANTANELE 229 70 39 64 y Hemeius and Lilieci under construction Renew ME PS extensions 60 48
W01 HEMEIUS HEMEIUS 1,706 17 290 478 y 2 100 300
W01 HEMEIUS LILIECI 2,402 50 408 673 y renew pumps 60 renew chlor. Equipment 60 2 100 300
W02 MOINESTI TILL ONESTI 189,109 9,331 41,169 59,171 1,133 15,823 48 50,027 14,776 278 14,371 59,225 140,984
W02 ARDEOANI 2,528 374 430 708 y 7 common costs 222 common costs 47 679 including common costs 114 500 400 1,422
W02 ARDEOANI ARDEOANI 1,584 138 269 444 y common costs Renew ME PS 100
W02 ARDEOANI LEONTINESTI 944 236 160 264 y
W02 ASAU 7,413 648 1,260 2,076 incl.common 215 incl. common costs 565 common costs 1,366 including common costs 400 429 13 1,200 2,390 4,965
W02 ASAU APA ASAU 1,648 148 280 461 n local spring 100 chlorination 60 200 200 6 500 1,060
W02 ASAU ASAU 2,363 58 402 662 y extensions 3 500 730
W02 ASAU CIOBANUS 577 58 98 162 y -
W02 ASAU LUNCA ASAU 805 242 137 225 y -
W02 ASAU PALTINIS 681 47 116 191 n local spring 100 chlorination 60 200 200 4 200 600
W02 ASAU STRAJA 1,339 94 228 375 y -
W02 BUCIUM 3,034 251 516 850 150 100 1 110 393 7 600 1,226 1,979
W02 BUCIUM BUCIUMI 1,595 184 271 447 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 500 300 393 5 500
W02 BUCIUM RACAUTI 1,439 68 245 403 y renew pumps 50 renew chlor. equipment 40 extensions 2 100
W02 COMANESTI 25,090 1,199 5,882 8,062 y detailsheet 72 detailsheet 2,199 detailsheet 6,740 detailsheet 1,430 detailsheet 42 10,990 21,430
W02 COMANESTI COMANESTI 22,339 1,063 4,468 6,255 y
W02 COMANESTI PODEI 852 42 170 239 n
W02 COMANESTI VERMESTI 1,899 94 380 532 y
W02 DARMANESTI 14,370 484 3,306 4,542 y 41 common costs 1,259 common costs 3,860 incl.common 264 184 extensions 5 1,000 1,350 6,694
W02 DARMANESTI DARMANEASCA 362 50 72 101 y common costs 1 32 97 2 0 34
W02 DARMANESTI DARMANESTI 10,099 97 2,020 2,828 y 29 885 2,713 62 4 949
W02 DARMANESTI LAPOS 1,067 17 213 299 y 3 93 287 264 20 0 100
W02 DARMANESTI PAGUBENI 424 21 85 119 y 1 37 114 3 40
W02 DARMANESTI PLOPU 1,554 130 311 435 y 4 136 417 10 146
W02 DARMANESTI SALATRUC 864 168 173 242 y 2 76 232 5 81
W02 DOFTEANA 11,210 605 1,906 3,139 y 32 common costs 982 common costs 3,011 including common costs 264 extensions 5 1,000 1,350 5,640
W02 DOFTEANA BOGATA 888 39 151 249 y common costs 3 78 239 5 0 79 107
W02 DOFTEANA CUCUIETI 2,545 118 433 713 y 7 223 684 15 1 227 306
W02 DOFTEANA DOFTEANA 3,093 210 526 866 y 9 271 831 218 1 276 372
W02 DOFTEANA HAGHIAC 1,542 7 262 432 y 4 135 414 9 1 138 186
W02 DOFTEANA LARGA 1,404 112 239 393 y 4 123 377 8 1 125 169
W02 DOFTEANA SEACA 509 53 87 143 y 1 45 137 3 0 45 61
W02 DOFTEANA STEFAN VODA 1,229 66 209 344 y 4 108 330 7 1 110 148
W02 GURA VAII 6,167 494 1,048 1,727 n incl.common 208 including common costs 364 common costs 748 common costs 1,000 816 19 2,056 3,680 5,815
W02 GURA VAII CAPATA 406 27 69 114 n Zavoi source 1 135 242
W02 GURA VAII DUMBRAVA 1,340 121 228 375 n Zavoi source 200 2 chlor. 120 4 447 800
W02 GURA VAII GURA VAII 2,783 210 473 779 n supply from Onesti 748 16 8 928 1,661
W02 GURA VAII MOTOCESTI 195 33 33 55 n Zavoi source 1 65 116
W02 GURA VAII PALTINATA 539 79 92 151 n Zavoi source 2 180 322
W02 GURA VAII TEMELIA 904 25 154 253 n Zavoi source 3 301 539
W02 MAGIRESTI 4,539 495 772 1,271 y 13 common costs 398 common costs 1,219 incl.common 226 7 900 1,469 3,325
W02 MAGIRESTI MAGIRESTI 1,198 199 204 335 y common costs 3 105 322 renew ME PS 200 2 238 388
W02 MAGIRESTI PRAJESTI 667 86 113 187 y 2 58 179 1 132 216
W02 MAGIRESTI SESURI 481 57 82 135 y 1 42 129 1 95 156
W02 MAGIRESTI STANESTI 933 64 159 261 y 3 82 251 1 185 302
W02 MAGIRESTI VALEA ARINILOR 1,260 89 214 353 y 4 110 338 2 250 408
W02 MOINESTI 23,944 813 5,653 7,741 y detailsheet 68 detailsheet 2,098 detailsheet 7,840 detailsheet 3,637 detailsheet 41 7,788 21,431
W02 MOINESTI GAZARIE 1,148 65 230 321 y
W02 MOINESTI MOINESTI 22,796 748 4,559 6,383 y
W02 ONESTI 51,407 1,438 12,873 17,504 y detailsheet 147 detailsheet 4,505 detailsheet 13,809 detailsheet 4,294 detailsheet 75 15,125 37,879
W02 ONESTI BORZESTI 4,139 30 828 1,159 y
W02 ONESTI ONESTI 46,042 1,348 9,208 12,892 y
W02 ONESTI SLOBOZIA 1,226 60 245 343 y
W02 PARGARESTI 4,263 214 725 1,194 12 common costs 374 common costs 1,145 incl.common 710 10 1,204 2,078 4,319
W02 PARGARESTI NICORESTI 954 44 162 267 n common costs 3 84 256 3 318 569
W02 PARGARESTI PARAU BOGHII 488 33 83 137 y 1 43 131 -
W02 PARGARESTI PARGARESTI 1,063 79 181 298 y 3 93 286 extensions 2 300 460
W02 PARGARESTI SATU NOU 1,758 57 299 492 n 5 154 1,000 500 685 5 586 1,049
database_bacau_rev7.xls, investment_localities Page 1 of 8

W02 PODURI 8,113 832 1,379 2,272 23 common costs 711 common costs 2,179 common costs 246 extensions 4 800 1,080 4,240
W02 PODURI BUCSESTI 1,888 133 321 529 y common costs 5 165 507 1 186 251
W02 PODURI CERNU 1,308 187 222 366 y 4 115 351 1 129 174
W02 PODURI CORNET 327 33 56 92 y 1 29 88 0 32 44
W02 PODURI NEGRENI 99 14 17 28 y 0 9 27 0 10 13
W02 PODURI PODURI 1,700 347 289 476 y 5 149 457 Renew PS ME 200 1 168 226
W02 PODURI PROHOZESTI 1,317 74 224 369 y 4 115 354 1 130 175
W02 PODURI VALEA SOSII 1,474 43 251 413 y 4 129 396 1 145 196
W02 STEFAN CEL MARE 4,358 456 741 1,220 80 60 220 400 200 274 8 699 1,439 2,073
W02 STEFAN CEL MARE BOGDANA 616 38 105 172 y -
W02 STEFAN CEL MARE GUTINAS 509 80 87 143 n connect to Stefan c.M. 1 100 110 200 100 137 3 170 466
W02 STEFAN CEL MARE NEGOIESTI 909 31 155 255 y -
W02 STEFAN CEL MARE RADEANA 688 66 117 193 n connect to Stefan c.M. 1 100 110 200 100 137 3 229 513
W02 STEFAN CEL MARE STEFAN CEL MARE 944 159 160 264 y renew pumps 80 renew chlor. Equipment 60 extensions 2 300 460
W02 STEFAN CEL MARE VIISOARA 692 82 118 194 y -
W02 TARGU OCNA 13,071 548 3,046 4,178 37 common costs 1,145 common costs 3,511 including common costs 3,500 1,050 rehab./ext. 30 3,000 6,300 12,044
W02 TARGU OCNA POIENI 932 34 186 261 y common costs 3 82 250 Renew Res.piping 2,500 800 2 449
W02 TARGU OCNA TARGU OCNA 10,922 412 2,184 3,058 y 31 957 2,934 75 25 5,264
W02 TARGU OCNA VALCELE 1,217 101 243 341 y 3 107 327 Renew PS ME 1,000 100 3 587
W02 TARGU TROTUS 5,569 291 947 1,559 16 common costs 488 common costs 1,496 common costs 32 rehab./ext. 5 500 950 2,982
W02 TARGU TROTUS TARGU TROTUS 2,149 118 365 602 y common costs 6 188 577 12 2 193 367
W02 TARGU TROTUS TUTA 2,198 59 374 615 y 6 193 590 13 2 197 375
W02 TARGU TROTUS VIISOARA 1,222 114 208 342 y 3 107 328 7 1 110 208
W02 CASIN 4,033 189 686 1,129 12 common costs 353 Incl. Common costs 2,093 Incl. Common costs 679 8 913 1,610 4,747
W02 CASIN CASIN 3,095 158 526 867 y common costs 9 271 Casin-Onesti 6 150 900 Renew Res.piping+PS ME 400 rehab 80% 4 600 920
W02 CASIN CURITA 938 31 159 263 n 3 82 1 100 110 300 200 256 new 4 313 690
W03 OITUZ - MANISTERIA CASIN 18,485 1,211 3,142 5,176 580 220 - 2,156 45 8,605 11,561
W03 BOGDANESTI 2,736 229 465 766 local well 100 chlorination 60 500 extensions 10 1,000 1,900 2,560
W03 BOGDANESTI BOGDANESTI 2,108 188 358 590 n 500 500
W03 BOGDANESTI FILIPESTI 628 41 107 176 n
W03 MANASTIREA CASIN 5,502 399 935 1,541 renew pumps 80 renew UV 100 built 2006 4 200 600 780
W03 MANASTIREA CASIN LUPESTI 781 97 133 219 y (year 2021) (year 2021) extensions
W03 MANASTIREA CASIN MANASTIREA CASIN 3,964 240 674 1,110 y
W03 MANASTIREA CASIN PARVULESTI 757 62 129 212 y
W03 OITUZ 9,613 551 1,634 2,692 400 chlorination 60 1,656 29 3,204 5,736 7,851
W03 OITUZ CALCAI 488 17 83 137 n 1 163 291
W03 OITUZ FERESTRAU-OITUZ 1,081 94 184 303 n 300 200 256 3 360 645
W03 OITUZ HARJA 383 56 65 107 n local source 100 100 100 1 128 229
W03 OITUZ MARGINEA 698 50 119 195 n 2 233 416
W03 OITUZ OITUZ 6,654 279 1,131 1,863 n wellfield 200 1,500 1,200 20 2,218 3,970
W03 OITUZ POIANA SARATA 309 56 53 87 n local source 100 100 100 1 103 184
W03 PARGARESTI BAHNA 634 32 108 178 n connection to Oituz network recommended 2 200 369 369
W04 SLANIC-MOLDOVA 5,085 409 1,276 1,735 100 480 sources-netw. 3.5 150-400 1,094 4 reservoirs 2,150 700 rehab./ext 10 500 1,700 4,074
W04 SLANIC-MOLDOVA SLANIC-MOLDOVA 1,796 173 359 503 y renew intakes 100 rehab. Chlorin equipm. 80 (renew >2020) Rehab. Res.pipings
W04 SLANIC-MOLDOVA CERDAC 1,351 128 270 378 y WTP 2,000 400
W04 SLANIC-MOLDOVA CIRESOAIA 1,938 108 388 543 y (rehab ME)
W05 FAGET - AGAS 19,103 1,979 3,248 5,349 1,100 2,600 53 5,209 10,033 13,733
W05 AGAS 6,815 715 1,159 1,908 400 900 17 1,375 2,946 4,246
W05 AGAS AGAS 1,309 142 223 367 y local spring 100 300 300 extensions 4 400 760
W05 AGAS BELEGHET 358 57 61 100 y -
W05 AGAS COSNEA 589 97 100 165 n local spring 100 100 100 4 196 597
W05 AGAS COTUMBA 1,596 55 271 447 n local spring 100 300 300 5 532 952
W05 AGAS DIACONESTI 316 52 54 88 y -
W05 AGAS GOIOASA 977 82 166 274 y -
W05 AGAS PRELUCI 931 96 158 261 y -
W05 AGAS SULTA 739 135 126 207 n local spring 100 200 200 4 246 637
W05 BRUSTUROASA 3,542 310 602 992 200 700 17 1,181 2,815 3,715
W05 BRUSTUROASA BRUSTUROASA 1,311 78 223 367 n local spring 100 300 300 6 437 1,010
W05 BRUSTUROASA BURUIENIS 235 4 40 66 n local spring 100 100 100 2 78 283
W05 BRUSTUROASA BURUIENISU DE SUS 128 10 22 36 n 1 43 144
W05 BRUSTUROASA CAMENCA 1,022 34 174 286 n 300 300 4 341 713
W05 BRUSTUROASA CUCHINIS 360 122 61 101 n 2 120 316
W05 BRUSTUROASA HANGANESTI 486 62 83 136 n 2 162 350
W05 GHIMES-FAGET 5,150 553 876 1,442 4 loc. springs 400 900 17 1,717 3,193 4,493
W05 GHIMES-FAGET BOLOVANIS 973 56 165 272 n local spring 100 200 200 3 324 581
W05 GHIMES-FAGET FAGET 1,563 157 266 438 n 5 521 933
W05 GHIMES-FAGET FAGETU DE SUS 290 62 49 81 n local spring 100 300 300 1 97 173
W05 GHIMES-FAGET GHIMES 1,172 165 199 328 n local spring 100 300 300 4 391 699
W05 GHIMES-FAGET RACHITIS 304 68 52 85 n local spring 100 100 100 2 101 301
W05 GHIMES-FAGET TARHAUSI 848 44 144 237 n 3 283 506

W05 PALANCA 3,596 401 611 1,007 100 100 3 937 1,079 1,279
W05 PALANCA CADARESTI 110 44 19 31 n local spring 100 100 100 1 37 139
W05 PALANCA CIUGHES 1,915 185 326 536 y extensions 2 500 620
W05 PALANCA PALANCA 859 81 146 241 y 200 160
W05 PALANCA POPOIU 712 91 121 199 y 200 160
W06 ZEMES 5,136 300 873 1,438 300 120 5 670 400 14 1,000 2,340 3,830
W06 ZEMES ZEMES 3,960 234 673 1,109 y local springs 200 chlorination 60 3 150 450 Rehabilitation 200 6 700 1,220
W06 ZEMES BOLATAU 1,176 66 200 329 n local spring 100 chlorination 60 2 100 220 200 200 8 300 1,120
W07 BALCANI - SCORTENI 21,362 1,839 3,632 5,981 740 460 2,648 55 4,804 9,903 13,752
W07 BALCANI 8,179 704 1,390 2,290 140 60 500 12 1,100 2,200 2,900
W07 BALCANI BALCANI 1,681 89 286 471 y 100 80
W07 BALCANI FRUMOASA 3,705 194 630 1,037 y renew pump 40 chlorination 60 200 160
W07 BALCANI LUDASI 764 113 130 214 n connect to Balcani 4 200 600
W07 BALCANI SCHITU FRUMOASA 2,029 309 345 568 n local source 100 500 500 8 600 1,360
W07 PARJOL 6,827 471 1,161 1,912 200 160 848 17 1,724 3,282 4,491
W07 PARJOL BAHNASENI 832 36 141 233 n connect to Tarata or Sarata 3 277 552
W07 PARJOL BARNESTI 283 28 48 79 n connect to Parjol or Cucuieti 2 94 295
W07 PARJOL BASASTI 672 45 114 188 n local source 100 chlorination 60 200 200 2 224 401
W07 PARJOL CAMPENI 738 65 125 207 n local source 100 chlorination 60 2 246 440
W07 PARJOL HAINEALA 323 37 55 90 n connect to Basasti 2 108 306
W07 PARJOL PARJOL 942 105 160 264 y renew chlorination equip. 40 50 40
W07 PARJOL PUSTIANA 2,024 86 344 567 n connect to Parjol 800 500 648 6 675 1,208
W07 PARJOL TARATA 1,013 68 172 284 y 50 40
W07 SCORTENI 2,469 262 420 691 200 120 500 11 790 1,863 2,683
W07 SCORTENI BOGDANESTI 73 23 12 20 n connect to Margineni 1 24
W07 SCORTENI GRIGORENI 728 60 124 204 n local source 100 chlorination 60 200 200 2 243
W07 SCORTENI SCORTENI 1,509 151 257 423 n local well 100 chlorination 60 300 300 7 503
W07 SCORTENI SERPENI 61 16 10 17 n 1 20
W07 SCORTENI STEJARU 98 13 17 27 n
W07 SOLONT 3,887 401 661 1,088 200 120 800 15 1,190 2,559 3,679
W07 SOLONT CUCUIETI 1,395 129 237 391 n local source 100 chlorination 60 300 300 5 400 870
W07 SOLONT SARATA 869 58 148 243 n 3 290 519
W07 SOLONT SOLONT 1,623 214 276 454 n local source 100 chlorination 60 500 500 7 500 1,170
W08 TAZLAU VALLEY 37,018 3,376 6,293 10,365 1,700 701 71 7,788 6,320 148 12,290 26,083 42,592
W08 BARSANESTI 5,189 421 882 1,453 200 120 800 16 1,730 3,096 4,216
W08 BARSANESTI ALBELE 754 59 128 211 n connect to Poiana 2 251
W08 BARSANESTI BARSANESTI 1,862 139 317 521 n connect to Bratesti 500 500 6 621
W08 BARSANESTI BRATESTI 1,306 127 222 366 n local source 100 chlorination 60 4 435
W08 BARSANESTI CARACLAU 1,267 96 215 355 n local source 100 chlorination 60 300 300 4 422
W08 BERESTI-TAZLAU 5,815 659 989 1,628 172 45 13 1,430 1,570 25 1,938 4,315 7,533
W08 BERESTI-TAZLAU BERESTI-TAZLAU 1,304 139 222 365 n wellfield for supply of 1 100 110 800 300 448 5 435
W08 BERESTI-TAZLAU BOSOTENI 488 57 83 137 n Beresti-Tazlau, Strugari and 5 100 550 2 163
W08 BERESTI-TAZLAU ENACHESTI 854 145 145 239 n Sanduleni, Floresti: 3 100 330 400 300 374 5 285
W08 BERESTI-TAZLAU PRISACA 535 64 91 150 n shared cost: 172 chlorination shared cost: 45 3 178
W08 BERESTI-TAZLAU ROMANESTI 485 89 82 136 n 2 162
W08 BERESTI-TAZLAU TESCANI 772 85 131 216 n 400 300 374 4 257
W08 BERESTI-TAZLAU TURLUIANU 1,377 80 234 386 n 4 100 440 400 300 374 4 459
W08 BERZUNTI 5,419 493 921 1,517 300 180 800 21 1,806 3,755 5,035
W08 BERZUNTI BERZUNTI 2,752 25 468 771 n local source 100 chlorination 60 400 400 10 917 1,834
W08 BERZUNTI BUDA 568 393 97 159 n local source 100 chlorination 60 100 100 3 189 481
W08 BERZUNTI DRAGOMIR 2,099 76 357 588 n local source 100 chlorination 60 300 300 8 700 1,440
W08 HELEGIU 7,284 564 1,238 2,040 400 105 7 748 700 32 2,428 5,462 7,415
W08 HELEGIU BRATILA 2,044 176 347 572 n System for Helegiu under construction 10 681 1,645
W08 HELEGIU DELENI 1,902 137 323 533 n 5.3 100 583 300 300 7 634 1,277
W08 HELEGIU DRAGUGESTI 2,226 135 378 623 n 0.9 100 99 200 200 10 742 1,694
W08 HELEGIU HELEGIU 1,112 116 189 311 y wellfield 400 chlorination 105 0.6 100 66 200 200 5 371 847
W08 LIVEZI 5,337 404 907 1,494 300 105 12 1,320 350 16 1,779 3,184 5,259
W08 LIVEZI BALANEASA 1,084 49 184 304 n 5 100 550 200 200 3 361 647
W08 LIVEZI LIVEZI 863 86 147 242 y wellfield 300 chlorination 105 Rehab. Existing 150 Rehab. 3 288 515
W08 LIVEZI ORASA 955 92 162 267 n 3 318 570
W08 LIVEZI POIANA 917 77 156 257 n 5 100 550 3 306 547
W08 LIVEZI PRAJOAIA 954 58 162 267 n 2 100 220 3 318 569
W08 LIVEZI SCARIGA 564 42 96 158 n 2 188 337
W08 NICOLAE BALCESCU LARGUTA 296 26 50 83 n local source 100 chlorination 60 100 100 1 99 177 437
W08 SANDULENI 4,457 335 758 1,248 132 35 14 1,540 1,141 17 1,458 3,051 5,899
W08 SANDULENI BARZULESTI 260 25 44 73 n wellfield for supply of 2 87
W08 SANDULENI COMAN 1,063 49 181 298 n Beresti-Tazlau, Strugari and 5 100 550 500 300 393 3 354
W08 SANDULENI MATEIESTI 77 10 13 22 n Sanduleni, Floresti:
W08 SANDULENI SANDULENI 1,744 99 296 488 n shared cost: 132 chlorination shared cost: 35 6 100 660 800 400 548 5 581
W08 SANDULENI STUFU 404 44 69 113 n 4 135
W08 SANDULENI TISA 5 13 1 1 n
W08 SANDULENI VERSESTI 904 95 154 253 n 3 100 330 200 200 3 301
W08 SCORTENI FLORESTI 665 37 113 186 n shared cost: 20 chlorination shared cost: 5 2 200 380 405

W08 STRUGARI 2,556 438 435 716 n 76 46 25 2,750 859 18 852 2,662 6,392
W08 STRUGARI CETATUIA 319 47 54 89 n wellfield for supply of 4 100 440 100 100 119 2 106
W08 STRUGARI IAZ 182 65 31 51 n Beresti-Tazlau, Strugari and 5 100 550 250 100 146 2 61
W08 STRUGARI NADISA 316 40 54 88 n Sanduleni, Floresti: 3 105
W08 STRUGARI PETRICICA 567 117 96 159 n shared cost: 76 chlorination shared cost: 46 3 100 330 100 100 119 3 189
W08 STRUGARI RACHITISU 423 78 72 118 n 5 100 550 150 100 128 4 141
W08 STRUGARI STRUGARI 749 90 127 210 n 8 100 880 800 200 348 4 250
W09 BUHUSI 37,523 2,170 7,411 11,025 1,200 480 18 3,039 3,918 112 5,836 22,300 30,937
W09 BLAGESTI 7,300 718 1,241 2,044 n 300 180 4 440 1,337 29 2,433 5,140 7,397
W09 BLAGESTI BLAGESTI 2,350 296 400 658 n local well 100 chlorination 60 1.5 100 165 400 400 10 783 1,727
W09 BLAGESTI BUDA 2,061 170 350 577 n local well 100 chlorination 60 1.5 100 165 400 400 7 687 1,320
W09 BLAGESTI POIANA NEGUSTORULUI 678 22 115 190 n 200 100 137 2 226 405
W09 BLAGESTI TARDENII MARI 790 127 134 221 n 4 263 651
W09 BLAGESTI VALEA LUI ION 1,421 103 242 398 n local well 100 chlorination 60 1 100 110 400 400 6 474 1,039
W09 BUHUSI 20,014 633 4,435 6,122 y detailsheet 300 detailsheet 75 detailsheet 7 1,625 detailsheet 1,070 detailsheet 46 10,339 13,409
W09 BUHUSI BUHUSI 19,678 594 3,936 5,510
W09 BUHUSI MARGINEA 218 24 44 61
W09 BUHUSI RUNCU 118 15 24 33
W09 GARLENI 6,752 378 1,148 1,891 n wellfield 400 chlorination 105 4 150 600 1,000 800 20 2,251 4,029 5,934
W09 GARLENI GARLENI 2,021 153 344 566 n 120 31 1.20 180 239 6 674 1,206
W09 GARLENI GARLENII DE SUS 1,797 155 305 503 n 106 28 1 160 213 5 599 1,072
W09 GARLENI LESPEZI 2,764 49 470 774 n 164 43 2 246 327 8 921 1,649
W09 GARLENI SURINA 170 22 29 48 n 10 3 0.10 15 20 1 57 101
W09 RACOVA 3,457 441 588 968 n 200 120 3 374 711 17 1,152 2,792 4,197
W09 RACOVA GURA VAII 769 76 131 215 n local well 100 chlorination 60 2.4 100 264 200 200 3 256 535
W09 RACOVA HALMACIOAIA 278 49 47 78 n 2 93 294
W09 RACOVA ILIESI 180 55 31 50 n 60 100 111 2 60 268
W09 RACOVA RACOVA 2,230 261 379 624 n local well 100 chlorination 60 1.0 100 110 400 400 10 743 1,695
W10 DAMIENESTI - PLOPANA 23,637 3,734 4,018 6,618 1,140 860 43 4,675 2,763 83 5,980 13,947 23,384
W10 DAMIENESTI 1,933 1,060 329 541 n 300 180 4 385 450 7 644 1,240 2,555
W10 DAMIENESTI CALUGARENI 933 88 159 261 n local well 100 chlorination 60 1.5 100 165 300 300 3 311
W10 DAMIENESTI DAMIENESTI 589 116 100 165 n 2 196
W10 DAMIENESTI DRAGESTI 339 37 58 95 n local well 100 chlorination 60 1.0 100 110 100 100 1 113
W10 DAMIENESTI PADURENI 72 818 12 20 n local well 100 chlorination 60 1.0 100 110 50 50 1 24
W10 LIPOVA 2,925 421 497 819 100 100 2 220 220 10 814 1,745 2,385
W10 LIPOVA LIPOVA 701 151 119 196 y existin system (built 2000) renew chlor. Equipment 40 renew wellpump 20 1 100
W10 LIPOVA MILOSU 913 70 155 256 n local source 100 chlorination 60 100 100 3 304
W10 LIPOVA SATU NOU 515 17 88 144 n connect to Lipova 3 172
W10 LIPOVA VALEA CASELOR 402 50 68 113 n connect to Lipova 2 100 220 1 134
W10 LIPOVA VALEA HOGEI 312 112 53 87 n connect to Lipova 100 100 2 104
W10 LIPOVA VALEA MARULUI 53 10 9 15 n
W10 LIPOVA VALEA MOSNEAGULUI 29 11 5 8 n
W10 NEGRI 2,934 310 499 822 y renew chlor. Equipment 60 Renewal ME pumpstations 100 2 100 300 460
W10 NEGRI BRAD 106 32 18 30 system built 2006
W10 NEGRI CALINESTI 166 16 28 46
W10 NEGRI MAGLA 207 54 35 58
W10 NEGRI NEGRI 806 91 137 226
W10 NEGRI POIANA 1,537 102 261 430
W10 NEGRI URSOAIA 112 16 19 31
W10 ODOBESTI 2,440 336 415 683 n 300 180 300 10 813 1,749 2,529
W10 ODOBESTI BALUSA 90 14 15 25 n connect to Tisa Silvestri 1 30
W10 ODOBESTI CIUTURESTI 825 101 140 231 n local source 100 chlorination 60 100 100 3 275
W10 ODOBESTI ODOBESTI 531 88 90 149 n local source 100 chlorination 60 100 100 3 177
W10 ODOBESTI TISA-SILVESTRI 994 133 169 278 n local source 100 chlorination 60 100 100 3 331
W10 PLOPANA 3,454 359 587 967 n 200 120 6 660 619 14 1,137 2,447 4,045
W10 PLOPANA BUDESTI 534 33 91 150 n 200 200 2 178
W10 PLOPANA DORNENI 42 6 7 12 n
W10 PLOPANA FUNDU TUTOVEI 614 56 104 172 n connect to Plopana 1 100 110 3 205
W10 PLOPANA ITCANI 313 34 53 88 n 2 100 220 100 100 119 2 104
W10 PLOPANA PLOPANA 996 90 169 279 n local well 100 chlorination 60 1 100 110 300 300 4 332
W10 PLOPANA RUSENII DE SUS 220 41 37 62 n local well 100 chlorination 60 2 100 220 1 73
W10 PLOPANA RUSENII RAZESTI 237 47 40 66 n 1 79
W10 PLOPANA STRAMINOASA 498 46 85 139 n 2 166
W10 PLOPANA TIGIRA - 7 - - n
W10 PRAJESTI PRAJESTI 2,616 312 445 732 y system built 2006 renew chlor. Equipment 60 Renewal ME pumpstations 100 300 240 400
W10 ROSIORI 2,266 273 385 634 n local source 100 chlorination or UV 60 12 100 1,320 300 300 18 755 2,584 4,364
W10 ROSIORI MISIHANESTI 29 10 5 8 1 10
W10 ROSIORI NEGUSENI 83 25 14 23 1 28
W10 ROSIORI POIENI 414 75 70 116 4 138
W10 ROSIORI ROSIORI 1,173 142 199 328 8 391
W10 ROSIORI VALEA MARE 501 13 85 140 3 167
W10 ROSIORI VALEA MICA 66 9 11 18 1 22
W10 SECUIENI 2,111 342 359 591 local source 100 chlorination 60 10 100 1,100 469 14 704 2,082 3,811
W10 SECUIENI BERBINCENI 181 58 31 51 n 2 60
W10 SECUIENI CHITICENI 188 25 32 53 n 2 63
W10 SECUIENI FUNDENI 202 59 34 57 y 100 100 3 67
W10 SECUIENI GLODISOARELE 271 31 46 76 n 100 50 69 1 90
W10 SECUIENI SECUIENI 1,209 149 206 339 y 300 300 5 403
W10 SECUIENI VALENI 60 19 10 17 n 1 20

W10 TRAIAN 2,958 320 503 828 40 40 9 990 206 9 712 1,560 2,835
W10 TRAIAN BOGDANESTI 686 58 117 192 n connect to Traian 6 100 660 200 100 137 3 229
W10 TRAIAN HERTIOANA DE JOS 178 44 30 50 n connect to Traian 3 100 330 100 50 69 2 59
W10 TRAIAN HERTIOANA-RAZESI 73 21 12 20 n Note: Project Ammonium-removal-plant 1 24
W10 TRAIAN TRAIAN 1,440 130 245 403 y renew pumps 40 renew chlor. Equipment 40 2 300
W10 TRAIAN ZAPODIA 581 66 99 163 y 1 100
W11 FARAOANI - LUIZI CALUGARA 22,285 1,040 3,788 6,240 330 240 - - 150 15 2,400 3,570 4,290
W11 FARAOANI FARAOANI 5,567 264 946 1,559 y renew 4 pumps 60 renew chlor. Equipment 40 2 300 460 560
W11 LUIZI-CALUGARA 5,356 187 911 1,500 renew 4 pumps 60 renew chlor. Equipment 40 2 600 700 800
W11 LUIZI-CALUGARA LUIZI-CALUGARA 3,067 164 521 859 y built 2006
W11 LUIZI-CALUGARA OSEBITI 2,289 24 389 641 y
W11 NICOLAE BALCESCU 9,091 388 1,545 2,545 y built 2004 150 120 100 10 1,100 1,980 2,350
W11 NICOLAE BALCESCU BUCHILA 653 36 111 183 y renew ME Boosterstations 100 1 100 190
W11 NICOLAE BALCESCU GALBENI 1,444 63 245 404 y renew 2 pumps 40 renew chlor. Equipment 40 1 200 270
W11 NICOLAE BALCESCU NICOLAE BALCESCU 4,588 135 780 1,285 y renew pumps 60 renew chlor. Equipment 40 5 500 950
W11 NICOLAE BALCESCU VALEA SEACA 2,406 154 409 674 y renew 3 pumps 50 renew chlor. Equipment 40 3 300 570
W11 SARATA 2,271 200 386 636 y renew pumps 60 renew chlor. Equipment 40 50 1 400 430 580
W11 SARATA BALTATA 103 27 18 29 y built 2004 renew ME Boosterstations 0 18 20
W11 SARATA SARATA 2,168 174 369 607 y 60 40 50 1 382 410
W12 CLEJA - SASCUT 37,297 2,705 6,340 10,443 1,120 605 22 2,765 2,593 77 7,733 14,708 21,791
W12 CLEJA 7,065 359 1,201 1,978 n wellfield 400 chlorination 105 10 1,500 900 22 2,355 4,282 7,187
W12 CLEJA CLEJA 4,604 230 783 1,289 n 400 105 well-res.1 5 150 750 R1 500 450 14 1,535 2,747
W12 CLEJA SOMUSCA 1,662 59 283 465 n 5 554 992
W12 CLEJA VALEA MICA 799 70 136 224 n well-res.2 5 150 750 R2 500 450 3 266 543
W12 ORBENI 4,097 401 696 1,147 y renew pumps 60 renew chlor. Equipment 40 4 500 840 940
W12 ORBENI ORBENI 2,170 230 369 608 y system-extension according FS under execution 2 300 460
W12 ORBENI SCURTA 1,927 171 328 540 y 2 200 380
W12 PARAVA 3,471 321 590 972 renew pumps 60 renew chlor. Equipment 40 2 220 119 4 283 666 1,105
W12 PARAVA DRAGUSANI 960 143 163 269 y 20
W12 PARAVA PARAVA 973 87 165 272 y 1 60
W12 PARAVA RADOAIA 1,229 37 209 344 y 1 100
W12 PARAVA TEIUS 309 53 53 87 n 2 100 220 100 100 119 2 103
W12 RACACIUNI 8,305 644 1,412 2,325 260 160 6 605 724 18 1,815 3,422 5,171
W12 RACACIUNI CIUCANI 609 61 104 171 n connect to Fundu Racaciuni 2 100 220 2 203 363
W12 RACACIUNI FUNDU-RACACIUNI 2,101 92 357 588 n local source 100 chlorination 60 500 450 6 700 1,254
W12 RACACIUNI GASTENI 1,259 55 214 353 n connect to Racaciuni 4 420 751
W12 RACACIUNI GHEORGHE DOJA 1,071 117 182 300 n local well 100 chlorination 60 2 100 220 400 200 274 4 357 726
W12 RACACIUNI RACACIUNI 3,160 311 537 885 y renew pumps 60 renew chlor. Equipment 40 1 100 190
W12 RACACIUNI RASTOACA 105 8 18 29 n connect to Racaciuni 1.5 100 165 1 35 138
W12 SASCUT 10,264 690 1,745 2,874 260 180 4 440 850 27 2,530 4,968 6,698
W12 SASCUT BERESTI 1,447 141 246 405 n connect to Sascut 2 100 220 5 482 936
W12 SASCUT CONTESTI 604 76 103 169 n connect to Valea Nacului 2 100 220 100 100 3 201 491
W12 SASCUT PANCESTI 2,857 171 486 800 y renew pumps 80 renew chlor. Equipment 60 Renew reservoir 500 450 renew 7 600 1,250
W12 SASCUT SASCUT 2,451 119 417 686 y Rehab. Reservoir 300 renew 5 500 950
W12 SASCUT SASCUT-SAT 2,165 75 368 606 y renew pumps 80 renew chlor. Equipment 60 renew 4 500 840
W12 SASCUT SCHINENI 588 36 100 165 n connect to Sascut Sat 2 196 351
W12 SASCUT VALEA NACULUI 152 72 26 43 n local source 100 chlorination 60 1 51 151
W12 VALEA SEACA 4,095 292 696 1,147 80 80 3 250 530 690
W12 VALEA SEACA CUCOVA 900 73 153 252 y renew pumps 40 renew chlor. Equipment 40 extensions 1 50 150
W12 VALEA SEACA VALEA SEACA 3,195 219 543 895 y renew pumps 40 renew chlor. Equipment 40 extensions 2 200 380
W13 HORGESTI - UNGURENI 12,619 1,425 2,145 3,533 1,100 600 25 2,750 2,491 56 4,045 9,407 16,348
W13 HORGESTI 4,867 426 827 1,363 n 300 180 6 660 1,041 22 1,615 3,754 5,935
W13 HORGESTI BAZGA 748 39 127 209 connect to Racatau-Racesti 3 249
W13 HORGESTI GALENI 261 31 44 73 connect to Sohodor 2 87
W13 HORGESTI HORGESTI 1,691 119 287 473 local source 100 chlorination 60 2 100 220 500 300 393 7 564
W13 HORGESTI MARASCU 23 18 4 6
W13 HORGESTI RACATAU DE JOS 150 53 26 42 connect to Racatau-Racesti 2 50
W13 HORGESTI RACATAU-RAZESTI 276 73 47 77 local source 100 chlorination 60 2 100 220 300 200 256 2 92
W13 HORGESTI RECEA 589 73 100 165 connect to Sohodor 3 196
W13 HORGESTI SOHODOR 1,129 20 192 316 local source 100 chlorination 60 2 100 220 500 300 393 3 376
W13 PARINCEA 3,907 455 664 1,094 400 180 10 1,100 650 14 1,149 2,462 4,792
W13 PARINCEA BARNA 31 4 5 9 n
W13 PARINCEA MILESTII DE JOS 176 26 30 49 n connect to Milestii de Sus 1 100 110 1 59
W13 PARINCEA MILESTII DE SUS 122 20 21 34 n local source 100 chlorination 60 200 200 1 41
W13 PARINCEA NANESTI 774 167 132 217 y common facilties with Parincea 4 100 440 rehabilitation 4 200
W13 PARINCEA NASTASENI 119 25 20 33 n connect to Poieni 2 100 220
W13 PARINCEA PARINCEA 963 91 164 270 y rehab. 200 renew chlor. Equipment 60 400 400 rehabilitation 3 300
W13 PARINCEA POIENI 113 23 19 32 n local source 100 chlorination 60 50 50 1 38
W13 PARINCEA SATU NOU 72 4 12 20 n
W13 PARINCEA VALENI 635 53 108 178 n connect to Milestii de Jos 1 100 110 2 212
W13 PARINCEA VLADNIC 902 44 153 253 y connect to Nanesti 2 100 220 rehabilitation 3 300
W13 UNGURENI 3,845 544 654 1,077 n 400 240 9 990 800 20 1,282 3,191 5,621
W13 UNGURENI BARTASESTI 384 38 65 108 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 128
W13 UNGURENI BIBIRESTI 950 116 162 266 local source 100 chlorination 60 1 100 110 200 200 5 317
W13 UNGURENI BOTA - 8 - -
W13 UNGURENI BOTESTI 655 89 111 183 local source 100 chlorination 60 1 100 110 300 300 3 218
W13 UNGURENI GARLA ANEI 229 11 39 64 1 100 110 1 76
W13 UNGURENI UNGURENI 878 146 149 246 local source 100 chlorination 60 2 100 220 200 200 4 293
W13 UNGURENI VIFORENI 540 92 92 151 1 100 110 3 180
W13 UNGURENI ZLATARI 209 46 36 59 2 100 220 2 70

W14 PANCESTI - DEALU MORII 21,461 2,489 3,648 6,009 2,400 1,520 39 4,290 2,987 76 6,283 13,342 24,539
W14 CORBASCA 5,784 389 983 1,620 350 220 8 880 793 20 1,904 3,698 5,940
W14 CORBASCA BACIOIU 2,201 60 374 616 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 6 734 1,247
W14 CORBASCA CORBASCA 853 86 145 239 y rehab. 50 renew chlor. Equipment 40 1 100 110 500 300 393 4 284 667
W14 CORBASCA MARVILA 671 42 114 188 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 224 400
W14 CORBASCA POGLET 73 10 12 20 n -
W14 CORBASCA ROGOAZA 400 82 68 112 n connect to Corbasca 2 100 220 3 133 437
W14 CORBASCA SCARISOARA 906 88 154 254 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 200 200 3 302 541
W14 CORBASCA VALCELE 680 20 116 190 n common facilties with Bacioiu 2 100 220 2 227 406
W14 DEALU MORII 2,947 530 501 825 350 220 8 880 457 12 708 1,891 3,798
W14 DEALU MORII BALANESTI 2 4 0 1 n
W14 DEALU MORII BANCA 146 39 25 41 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 3 49
W14 DEALU MORII BLAGA 247 50 42 69 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 82
W14 DEALU MORII BODEASA 73 20 12 20 n
W14 DEALU MORII BOSTANESTI 5 11 1 1 n
W14 DEALU MORII CALAPODESTI 61 29 10 17 n connect to Banca 1 100 110 1 20
W14 DEALU MORII CAUIA 464 53 79 130 n connect to Blaga 1 100 110 1 155
W14 DEALU MORII DEALU MORII 1,024 117 174 287 y rehab. 50 renew chlor. Equipment 40 2 100 220 rehab. 40 150 157 1 100
W14 DEALU MORII DOROFEI 1 5 0 0 n
W14 DEALU MORII GHIONOAIA 12 7 2 3 n
W14 DEALU MORII GRADESTI 7 27 1 2 n
W14 DEALU MORII NEGULESTI 689 120 117 193 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 3 230
W14 DEALU MORII TAVADARESTI 216 49 37 60 n connect to Banca 1 100 110 1 72
W14 GAICEANA 2,996 375 509 839 250 160 3 330 300 8 771 1,455 2,495
W14 GAICEANA ARINI 1,311 93 223 367 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 200 200 4 437
W14 GAICEANA GAICEANA 984 154 167 276 y rehab. 50 renew chlor. Equipment 40 1 100
W14 GAICEANA HUTU 470 85 80 132 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 157
W14 GAICEANA POPESTI 231 44 39 65 n 1 100 110 1 77
W14 HURUIESTI 2,768 375 471 775 n 700 420 7 770 650 12 923 2,109 4,649
W14 HURUIESTI CAMPODESTI 212 59 36 59 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 71
W14 HURUIESTI FLORESTI 274 29 47 77 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 91
W14 HURUIESTI FUNDOAIA 543 64 92 152 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 3 181
W14 HURUIESTI HURUIESTI 781 79 133 219 local source 100 chlorination 60 1 100 110 200 200 3 260
W14 HURUIESTI OCHENI 411 43 70 115 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 137
W14 HURUIESTI PERCHIU 179 48 30 50 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 60
W14 HURUIESTI PRADAIS 368 52 63 103 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 123
W14 PANCESTI 4,377 395 744 1,226 n 400 240 9 990 587 15 1,411 2,832 5,049
W14 PANCESTI CHILIA BENEI 143 9 24 40 n
W14 PANCESTI DIENET 695 23 118 195 n connect to Pancesti 1 100 110 200 100 137 2 232
W14 PANCESTI FULGERIS 340 9 58 95 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 113
W14 PANCESTI FUNDU VAII 155 16 26 43 n common facilties with Soci 1 100 110 1 52
W14 PANCESTI MOTOC 158 13 27 44 n connect to Pancesti 1 100 110 1 53
W14 PANCESTI PANCESTI 1,426 175 242 399 n local source 100 chlorination 60 2 100 220 200 200 6 475
W14 PANCESTI PETRESTI 761 87 129 213 n local source 100 chlorination 60 2 100 220 100 100 2 254
W14 PANCESTI SOCI 699 64 119 196 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 233
W14 TATARASTI 2,589 425 440 725 350 260 4 440 200 8 567 1,357 2,607
W14 TATARASTI CORNII DE JOS 131 28 22 37 n connect to Cornii de Sus 1 100 110 1 44
W14 TATARASTI CORNII DE SUS 848 94 144 237 y renew pump 50 renew WTP equipment 60 1 50
W14 TATARASTI DRAGESTI 396 72 67 111 y rehab. 50 renew chlor. Equipment 40 Rehabilitation reservoir 50 rehabilitation 1 100
W14 TATARASTI GHERDANA 393 95 67 110 y rehab. 50 renew chlor. Equipment 40 rehabilitation 1 100
W14 TATARASTI GIURGENI 282 52 48 79 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 94
W14 TATARASTI TATARASTI 440 48 75 123 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 147
W14 TATARASTI UNGURENI 99 34 17 28 n connect to Tatarasti 1 100 110 1 33
W15 FILIPENI - RACHITOASA 19,908 3,430 3,384 5,574 3,100 1,900 52 5,720 3,050 91 5,574 14,457 28,227
W15 COLONESTI 2,216 336 377 620 250 160 6 660 300 8 606 1,379 2,749
W15 COLONESTI CALINI 453 39 77 127 n connect to Spria 2 100 220 1 151
W15 COLONESTI COLONESTI 697 104 118 195 y renew pumps 50 renew chlorination equipment 40 Rehabilitation reservoir 50 rehabilitation 1 100
W15 COLONESTI SATU NOU 366 72 62 102 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 200 200 2 122
W15 COLONESTI SPRIA 255 35 43 71 n connect to Satu Nou 2 100 220 1 85
W15 COLONESTI VALEA MARE 157 31 27 44 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 52
W15 COLONESTI ZAPODIA 288 56 49 81 n connect to Colonesti 2 96
W15 FILIPENI 2,345 616 399 657 n 300 180 6 660 450 14 764 2,151 3,741
W15 FILIPENI BALAIA 123 59 21 34 common facilties with Marasti 1 100 110 1 41
W15 FILIPENI BRAD 290 80 49 81 2 97
W15 FILIPENI FILIPENI 739 176 126 207 local source 100 chlorination 60 2 100 220 150 150 4 246
W15 FILIPENI FRUNTESTI 399 89 68 112 1 100 110 2 133
W15 FILIPENI MARASTI 415 122 71 116 local source 100 chlorination 60 1 100 110 150 150 2 138
W15 FILIPENI PADURENI 54 13 9 15
W15 FILIPENI SLOBOZIA 123 33 21 34 1 41
W15 FILIPENI VALEA BOTULUI 202 45 34 57 local source 100 chlorination 60 1 100 110 150 150 2 67
W15 IZVORU BERHECIULUI 1,718 363 292 481 550 340 5 550 250 9 436 1,339 3,029
W15 IZVORU BERHECIULUIANTOHESTI 263 50 45 74 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 2 88
W15 IZVORU BERHECIULUIBAIMAC 160 58 27 45 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 53
W15 IZVORU BERHECIULUIFAGHIENI 29 20 5 8 n
W15 IZVORU BERHECIULUIIZVORU BERHECIULUI 560 58 95 157 y renew pumps 50 renew chlorination equipment 40 1 60
W15 IZVORU BERHECIULUIOBARSIA 283 87 48 79 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 2 94
W15 IZVORU BERHECIULUIOTELESTI 162 47 28 45 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 54
W15 IZVORU BERHECIULUIPADURENI 261 42 44 73 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 2 87

W15 ONCESTI 1,788 347 304 501 n 300 180 5 550 300 13 571 1,887 3,217
W15 ONCESTI BARBOASA 214 39 36 60 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 2 71
W15 ONCESTI DEALU PERJULUI 271 65 46 76 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 2 90
W15 ONCESTI ONCESTI 318 75 54 89 3 106
W15 ONCESTI ONCESTII VECHI 87 21 15 24 1 100 110 1 29
W15 ONCESTI SATU NOU 190 33 32 53 2 63
W15 ONCESTI TARNITA 632 95 107 177 local source 100 chlorination 60 2 100 220 200 200 3 211
W15 ONCESTI TAULA 76 19 13 21
W15 RACHITOASA 4,972 650 845 1,392 700 440 11 1,210 550 12 1,064 2,134 5,034
W15 RACHITOASA BARCANA 491 19 83 137 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 1 164
W15 RACHITOASA BUCSA 44 20 7 12 n
W15 RACHITOASA BUDA 313 52 53 88 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 104
W15 RACHITOASA BURDUSACI 462 55 79 129 n 1 100 110 1 154
W15 RACHITOASA DANAILA 97 28 16 27 n 1 100 110 1 32
W15 RACHITOASA DUMBRAVA 582 58 99 163 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 194
W15 RACHITOASA FARCASA 94 16 16 26 n 1 100 110
W15 RACHITOASA FUNDATURA-RACHITOASA 304 45 52 85 y renew pumps 50 renew chlorination equipment 40 30
W15 RACHITOASA HAGHIAC 36 13 6 10 n
W15 RACHITOASA MAGAZIA 151 19 26 42 n 2 100 220 1 50
W15 RACHITOASA MOVILITA 118 20 20 33 n
W15 RACHITOASA OPRISESTI 319 64 54 89 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 150 150 1 106
W15 RACHITOASA PUTINI 188 36 32 53 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 1 63
W15 RACHITOASA RACHITOASA 1,574 181 268 441 y renew pumps 50 renew chlorination equipment 40 2 100
W15 RACHITOASA TOCHILEA 199 24 34 56 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 66
W15 STANISESTI 4,754 573 808 1,331 n 400 240 5 550 750 20 1,469 3,402 5,342
W15 STANISESTI BALOTESTI 298 42 51 83 connect to Stanisesti 2 99
W15 STANISESTI BELCIUNEASA 160 22 27 45
W15 STANISESTI BENESTI 372 57 63 104 connect to Balotesti 1 100 110 2 124
W15 STANISESTI CRAIESTI 610 121 104 171 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 4 203
W15 STANISESTI GORGHESTI 111 29 19 31
W15 STANISESTI SOLOBOZIA 1,747 148 297 489 local source 100 chlorination 60 1 100 110 300 300 6 582
W15 STANISESTI SOLOBOZIA NOUA 748 48 127 209 local source 100 chlorination 60 1 100 110 150 150 2 249
W15 STANISESTI STANISESTI 631 86 107 177 local source 100 chlorination 60 1 100 110 200 200 4 210
W15 STANISESTI VALENI 77 20 13 22
W15 VULTURENI 2,115 546 360 592 n 600 360 14 1,540 450 15 664 2,166 5,116
W15 VULTURENI BOSIA 78 19 13 22 1 100 110 1 26
W15 VULTURENI COMOZIA 233 64 40 65 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 78
W15 VULTURENI DADESTI 142 30 24 40 local source 100 chlorination 60 1 100 110 1 47
W15 VULTURENI DORNENI 95 21 16 27 1 100 110 1 32
W15 VULTURENI GHILAVESTI 240 52 41 67 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 2 80
W15 VULTURENI GODINESTII DE JOS 246 48 42 69 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 82
W15 VULTURENI GODINESTII DE SUS 91 25 15 25 1 100 110 1 30
W15 VULTURENI LICHITISENI 196 42 33 55 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 65
W15 VULTURENI MEDELENI 155 41 26 43 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 52
W15 VULTURENI NAZARIOAIA 178 24 30 50 1 100 110 50 50 1 59
W15 VULTURENI REPRIVAT 66 33 11 18 1 100 110 50 50 1 22
W15 VULTURENI TIGANESTI 121 51 21 34 1 100 110 1 40
W15 VULTURENI VALEA LUPULUI 30 34 5 8
W15 VULTURENI VALEA MERILOR 40 16 7 11
W15 VULTURENI VALEA SALCIEI 52 22 9 15
W15 VULTURENI VULTURENI 152 25 26 43 2 100 220 1 51
W16 PODU TURCULUI - MOTOSENI 12,500 1,886 2,125 3,500 1,750 1,030 21 2,310 1,800 41 3,172 7,081 13,971
W16 GLAVANESTI 3,594 461 611 1,006 n 500 300 5 550 700 15 1,198 2,660 4,710
W16 GLAVANESTI FRUMUSELU 1,408 230 239 394 local source 100 chlorination 60 1 100 110 250 250 7 469
W16 GLAVANESTI GLAVANESTI 1,547 131 263 433 local source 100 chlorination 60 1 100 110 300 300 5 516
W16 GLAVANESTI MUNCELU 276 30 47 77 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 92
W16 GLAVANESTI PUTREDENI 132 25 22 37 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 44
W16 GLAVANESTI RAZESU 231 45 39 65 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 2 77
W16 MOTOSENI 3,804 805 647 1,065 n 800 480 12 1,320 700 17 1,231 2,876 6,176
W16 MOTOSENI BACLESTI 111 32 19 31 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100
W16 MOTOSENI CHETRENI 181 62 31 51 local source 100 chlorination 60 1 60
W16 MOTOSENI CHICEREA 186 45 32 52 connect to Chetreni 1 100 110 100 100 1 62
W16 MOTOSENI COCIU 201 51 34 56 connect to Chetreni 1 100 110 1 67
W16 MOTOSENI CORNATELU 129 45 22 36 1 43
W16 MOTOSENI FANTANELE 413 51 70 116 connect to Baclesti 2 138
W16 MOTOSENI FUNDATURA 149 40 25 42 connect to Rotaria 1 100 110 1 50
W16 MOTOSENI GURA CRAIESTI 353 61 60 99 connect to Motoseni 2 100 220 100 100 2 118
W16 MOTOSENI MOTOSENI 351 91 60 98 local source 100 chlorination 60 1 100 110 2 117
W16 MOTOSENI POIANA 457 106 78 128 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 152
W16 MOTOSENI PRAJA 166 51 28 46 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 55
W16 MOTOSENI ROTARIA 162 28 28 45 local source 100 chlorination 60 1 100 110 50 50 1 54
W16 MOTOSENI SENDRESTI 450 79 77 126 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 150
W16 MOTOSENI TEPOAIA 495 62 84 139 local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 1 165
W16 PODU TURCULUI 5,102 620 867 1,429 450 250 4 440 400 9 743 1,546 3,086
W16 PODU TURCULUI BALANESTI 185 39 31 52 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 1 62 110
W16 PODU TURCULUI CABESTI 863 193 147 242 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 200 200 4 288 670
W16 PODU TURCULUI FICHITESTI 109 28 19 31 n -
W16 PODU TURCULUI GIURGIOANA 114 17 19 32 n -
W16 PODU TURCULUI HANTA 66 7 11 18 n -
W16 PODU TURCULUI LEHANCEA 300 43 51 84 n 1 100 110 1 100 179
W16 PODU TURCULUI PLOPU 212 68 36 59 n 1 71 126
W16 PODU TURCULUI PODU TURCULUI 2,676 152 455 749 y renew pumps 150 renew chlorination equipment 70 1 50 150
W16 PODU TURCULUI RACUSANA 58 14 10 16 n -
W16 PODU TURCULUI SARBI 519 59 88 145 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 2 173 310

W17 CAIUTI - URECHESTI 12,606 1,046 2,143 3,530 900 500 6 660 850 22 2,799 4,637 7,547
W17 CAIUTI 5,406 439 919 1,514 450 240 4 440 350 11 1,069 2,030 3,510
W17 CAIUTI BLIDARI 784 51 133 220 n connect to Plopeni 2 261 468
W17 CAIUTI BOISTEA 194 30 33 54 n common system with Heltiu 1 100 110 1 65 116
W17 CAIUTI CAIUTI 1,723 108 293 482 y renew pumps 150 renew chlorination equipment 70 1 100 190
W17 CAIUTI FLORESTI 63 31 11 18 n 1 21 127
W17 CAIUTI HELTIU 470 55 80 132 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 200 200 2 157 345
W17 CAIUTI MARCESTI 143 28 24 40 n -
W17 CAIUTI POPENI 782 60 133 219 y renew pumps 100 renew chlorination equipment 50 50 40
W17 CAIUTI PRALEA 890 66 151 249 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 150 150 3 297 531
W17 CAIUTI VRANCENI 357 10 61 100 n connect to Heltiu 1 100 110 1 119 213
W17 COTOFANESTI 3,255 218 553 911 250 160 2 220 400 9 929 1,747 2,777
W17 COTOFANESTI BALCA 926 60 157 259 n connect to Cotofanesti 3 309 553
W17 COTOFANESTI BOISTEA DE JOS 29 8 5 8 n -
W17 COTOFANESTI BORSANI 738 76 125 207 y renew pumps 50 renew chlorination equipment 40 1 100 190
W17 COTOFANESTI COTOFANESTI 1,114 56 189 312 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 300 300 4 371 737
W17 COTOFANESTI TAMASOAIA 448 19 76 125 n local source 100 chlorination 60 1 100 110 100 100 1 149 267
W17 URECHESTI 3,945 389 671 1,105 y renew pumps 200 renew chlor. equipments 100 Rehabilitations 100 2 800 860 1,260
W17 URECHESTI CORNATEL 803 72 137 225
W17 URECHESTI LUNCA DOCHIEI 400 36 68 112
W17 URECHESTI SATU NOU 384 30 65 108
W17 URECHESTI SLOBOZIA 585 43 99 164
W17 URECHESTI URECHESTI 1,773 207 301 496
W18 BUHOCI - GIOSENI 11,825 682 2,010 3,311 400 220 4 440 750 16 1,871 3,267 5,077
W18 BUHOCI 5,016 276 853 1,404 n 200 120 4 440 650 11 1,171 2,157 3,567
W18 BUHOCI BIJGHIR 2,582 98 439 723 local source 100 chlorination 60 2 100 220 500 450 8 861 1,541
W18 BUHOCI BUHOCEL 270 16 46 76 1 100 110 1 90 161
W18 BUHOCI BUHOCI 1,464 122 249 410 ongoing extensions 1 50 150
W18 BUHOCI COTENI 512 32 87 143 project local source 100 chlorination 60 1 100 110 200 200 2 171 305
W18 BUHOCI DOSPINESTI 188 7 32 53 -
W18 GIOSENI GIOSENI 3,548 168 603 993 y common system with Tamasi 2 300 460 460
W18 TAMASI 3,261 238 554 913 y renew pumps 200 renew chlor. equipments 100 Rehabilitations 100 3 400 650 1,050
W18 TAMASI CHETRIS 567 71 96 159 new built
W18 TAMASI FURNICARI 1,219 36 207 341
W18 TAMASI TAMASI 1,475 130 251 413
W19 FILIPESTI - SAUCESTI 13,043 1,722 2,217 3,652 1,050 370 31 4,540 1,650 41 3,424 7,247 14,857
W19 BERESTI-BISTRITA 1,635 382 278 458 y renew pumps 100 renew chlor. equipments 60 Rehabilitations 100 2 200 380 640
W19 BERESTI-BISTRITA BERESTI-BISTRITA 831 180 141 233 built 2004
W19 BERESTI-BISTRITA BRAD 168 85 29 47
W19 BERESTI-BISTRITA CLIMESTI 262 54 45 73
W19 BERESTI-BISTRITA PADURENI 374 62 64 105
W19 FILIPESTI 4,754 820 808 1,331 n 400 105 21 3,150 900 23 1,566 3,734 8,289
W19 FILIPESTI BOANTA 182 71 31 51 2 61
W19 FILIPESTI CARLIGI 1,163 270 198 326 5 388
W19 FILIPESTI CORNESTI 184 7 31 52 1 61
W19 FILIPESTI COTU GROSULUI 55 27 9 15
W19 FILIPESTI FILIPESTI 985 182 167 276 local wellfield 400 chlorination 105 12 150 1,800 500 450 5 328
W19 FILIPESTI GALBENI 956 130 163 268 4 319
W19 FILIPESTI HARLESTI 722 69 123 202 9 150 1,350 3 241
W19 FILIPESTI ONISOANI 507 64 86 142 300 450 3 169
W19 ITESTI 1,922 248 327 538 50 40 100 1 80 174 364
W19 ITESTI CIUMASI 161 59 27 45 y built 2004, Dumbrava in execution
W19 ITESTI DUMBRAVA 282 33 48 79 n 30
W19 ITESTI ITESTI 1,479 156 251 414 y renew pumps 50 renew chlorination equipment 40 Rehabilitations 100 1 50
W19 SAUCESTI 4,732 272 804 1,325 n 500 165 10 1,390 550 15 1,577 2,959 5,564
W19 SAUCESTI BOGDAN VODA 482 16 82 135 1 100 110 1 161 288
W19 SAUCESTI SAUCESTI 2,007 103 341 562 local wellfield 400 chlorination 105 3 200 540 500 450 6 669 1,198
W19 SAUCESTI SCHINENI 837 56 142 234 2 150 300 3 279 499
W19 SAUCESTI SERBESTI 590 62 100 165 local well 100 chlorination 60 2 100 220 100 100 3 197 487
W19 SAUCESTI SIRETU 816 35 139 228 2 100 220 2 272 487
SUM: 722,852 43,684 145,904 218,054 21,203 30,404 408 106,968 62,967 1,472 90,425 291,216 512,759
Separate localities (mountain regions:)

no MANASTIREA CASIN SCUTARU 81 12 14 23
no PALANCA PAJISTEA 36 10 6 10
no COLONESTI POIANA - 22 - -
no DEALU MORII BOBOS - 13 - -
722,969

Annex C 4.1 - INVESTMENT COST TABLE - WATER SUPPLY - Part 2 - Breakdown in Agglomerations
Part of Demand based on 2007
Water Population 1.2 Water Treatment 1.4 Pumping Station,
AGGLOMERATION
Supply Population Area Med.day Max.day 1.1 Water Abstraction Plant 1.3 Water Mains Reservoir 1.5 Distribution Network
Area NR. 2007 [ha] [m³/d] [m³/d] Name,ref. [1000 €] Name,ref. [1000 €] Name,ref. Length [km] [1000 €] Name,ref. [1000 €] Name,ref. Length [km] Houseconn. [1000 €] SUM Phase 1 Phase 2 Phase 3
W01 1 Bacau 197,315 2,453 46,098 63,854 1,060 6,833 21 16,200 9,293 229 57,404 90,790 20,752 10,675 59,363
W02 2 Onesti 50,181 1,378 10,036 14,051 147 common W02 13,809 4,294 75 0 15,125 33,375 6,430 3,147 23,798
W02 3 Comanesti 30,174 1,651 5,882 8,449 84 common W02 7,866 1,454 45 11,720 21,124 8,487 1,584 11,053
W02 4 Moinesti 23,944 813 4,789 6,704 68 common W02 7,841 3,637 42 7,788 19,334 6,159 1,068 12,107
W09 5 Buhusi 19,678 594 3,936 5,510 300 75 6.5 1,625 1,070 46 10,339 13,409 4,330 3,000 6,079
W02 6 Targu Ocna 12,139 513 2,428 3,399 35 common W02 3,261 175 28 5,852 9,323 2,060 35 7,228
W02 7 Darmanesti 11,528 164 2,306 3,228 33 common W02 3,097 84 4 1,083 4,297 650 33 3,614
W04 8 Slanic Moldova 5,085 409 1,017 1,424 100 480 3.5 1,094 700 10 500 1,700 4,074 1,170 880 2,024
W02 9 Dofteana 8,918 454 1,516 2,497 25 common W02 2,396 251 4 796 1,074 3,746 865 3,532
W05 10 Palanca 8,673 751 1,471 2,423 230 0 0 0 990 22 2,612 4,508 5,728 1,270 2,900 1,558
W11 11 Faraoani 8,626 454 1,466 2,415 110 80 0 0 100 6 700 1,220 1,510 1,510
W03 12 Oituz 8,474 376 1,441 2,373 200 60 0 0 1,200 25 2,813 5,047 6,507 4,229 2,278
W09 13 Blagesti 6,622 696 1,126 1,854 300 180 4 440 1,200 27 2,207 4,736 6,856 5,120 1,736
W12 14 Cleja 6,474 417 1,101 1,813 500 165 12 1,720 1,174 21 2,158 4,016 7,575 6,309 1,266
W03 15 Manastirea Casin 5,502 399 935 1,541 80 100 0 0 0 4 200 600 780 200 580
W08 16 Berzunti 5,415 142 921 1,516 200 120 0 0 700 20 1,805 3,610 4,630 200 3,510 920
W07 17 Frumoasa 5,386 282 916 1,508 40 60 0 0 0 0 300 240 340 340
W11 18 Luizi Calugara 5,356 187 911 1,500 60 40 0 0 0 2 600 700 800 800
W11 19 Nicolae Balcescu 4,588 135 780 1,285 60 40 0 0 0 5 500 950 1,050 1,050
W09 20 Lespezi 4,561 204 775 1,277 270 71 3 405 540 14 1,520 2,721 4,008 3,036 972
W02 21 Poduri 4,491 464 763 1,257 13 common W02 1,206 225 2 443 598 2,042 330 13 2,028
W12 22 Racaciuni 4,419 366 751 1,237 60 40 0 0 0 5 520 941 1,041 810 231
W02 23 Magiresti 4,058 438 690 1,136 12 297 common W02 1,090 226 6 805 1,313 2,938 792 12 2,134
W06 24 Zemes 3,960 234 673 1,109 200 60 3 450 200 6 700 1,220 2,130 1,660 470
W05 25 Ghimes 3,583 366 609 1,003 100 0 0 0 300 11 1,194 2,138 2,538 2,000 538
W18 26 Gioseni 3,548 168 603 993 0 0 0 0 0 2 300 460 460 300 160
W05 27 Agas 3,479 404 612 1,007 70 0 0 0 210 3 280 532 812 630 182
W07 28 Solont 3,324 308 565 931 100 60 0 0 500 13 1,067 2,240 2,900 1,935 965
W17 29 Caiuti 3,289 219 559 921 250 120 0 0 0 3 411 698 1,068 870 198
W12 30 Valea Seaca 3,195 219 543 895 40 40 0 0 0 2 200 380 460 460
W02 31 Casin 3,095 158 526 867 9 6 1,731 418 4 600 920 3,078 1,900 9 1,395
W12 32 Pancesti 2,857 171 486 800 80 60 0 0 450 7 600 1,250 1,840 350 800 690
W02 33 Gura Vaii 2,783 210 473 779 8 common W02 748 816 8 928 1,661 3,232 1,700 8 1,678
W03 34 Bogdanesti 2,736 229 465 766 100 60 0 0 500 10 1,000 1,900 2,560 2,060 500
W02 35 Satu Nou 2,712 101 461 759 8 common W02 256 695 8 904 1,618 2,577 1,353 1,422
W16 36 Podu Turcului 2,676 152 455 749 150 70 0 0 0 1 50 150 370 370
W10 37 Prajesti 2,616 312 445 732 0 60 0 0 100 300 240 400 400
W18 38 Bijghir 2,582 98 439 723 100 60 2 220 450 8 861 1,541 2,371 1,830 541
W02 39 Stefan cel Mare 2,469 228 420 691 80 60 0 0 0 2 300 460 600 460 140
W12 40 Sascut 2,451 119 417 686 0 0 0 0 300 5 500 950 1,250 500 375 375
W02 41 Apa Asau 2,329 196 396 652 200 120 0 0 400 10 700 1,660 2,380 1,230 600 550
W09 42 Racova 2,230 261 379 624 100 60 1 110 400 10 743 1,695 2,365 1,970 395
W08 43 Dragugesti 2,226 135 378 623 0 0 1 99 200 10 742 1,694 1,993 1,499 494
W02 44 Bucsesti 2,215 166 377 620 6 common W02 595 6 1 218 295 902 162 6 896
W14 45 Bacioiu 2,201 60 374 616 100 60 1 110 100 6 734 1,247 1,617 1,140 175 302
W02 46 Tuta 2,198 59 374 615 6 common W02 590 13 2 197 375 984 6 1,138
W09 47 Garleni 2,191 174 372 613 130 34 1 195 260 7 730 1,307 1,925 1,369 556
W12 48 Orbeni 2,170 230 369 608 60 40 0 0 0 2 300 460 560 200 360
W11 49 Sarata 2,168 174 369 607 60 40 0 0 50 1 382 410 560 560
W12 50 Sascut Sat 2,165 75 368 606 80 60 0 0 0 4 500 840 980 150 200 630
W02 51 Targu Trotus 2,149 118 365 602 6 common W02 577 12 2 193 367 962 6 1,112
W12 52 Fundu-Racaciuni 2,101 92 357 588 100 60 0 0 450 6 700 1,254 1,864 1,485 379
W08 53 Bratila 2,044 176 347 572 0 0 0 0 0 10 681 1,645 1,645 1,200 445
W17 54 Cotofanesti 2,040 116 347 571 100 60 1 110 300 7 680 1,290 1,860 1,340 520
W07 55 Schitu Frumoasa 2,029 309 345 568 100 0 0 0 500 8 600 1,360 1,960 1,600 360
W07 56 Pustiana 2,024 86 344 567 0 0 0 0 648 6 675 1,208 1,856 1,448 408
W19 57 Saucesti 2,007 103 341 562 400 105 3 540 450 6 669 1,198 2,693 2,215 120 358
Subtotal Agglomerarions 529,448 19,970 107,007 156,879 6,730 9,930 69 68,382 36,041 832 179,946 301,028 95,643 42,014 165,408
Others 193,405 23,714 38,897 61,176 14,472 20,475 339 38,586 26,927 640 111,271 211,731 108,431 14,041 87,222
SUM: 722,852 43,684 145,904 218,054 21,203 30,404 0 408 106,968 62,967 1,472 90,425 291,216 512,759 204,074 56,055 252,630
database_bacau_rev7.xls;Agglomerations WS Page 1 of 1
ANNEX C4-1 - Part 3 - Detailed Calculation Sheets
Estimation Common Investments 2008 - 2037 for W02 (Apaserve Bacau) [1000 €]
Investments:
1.1 Water Abstraction Year

Lake Uzului: ME-Renewals at barrage-take-off [1000 €]: 500 2016

WTP Carab.(Darmanesti): construction 1967 Capacities: design 1500 l/s, used appr. 800 l/s
Capacity for Supply W02: 69,120 m³/d (= 800 l/s) Year
Immediate Rehabilitations [1000€]: 2,557 =20% of total investment for a new 2010
Complete Renewal [1000€]: 12,787 2025-2030
Sum: 15,345
Note: Immediate rehabilitation was put to agglomeration Bacau according demands in finalization phase
1.3 Water Mains
Nr. From-till Length[m] DN [mm] Built Investment Year
1.3.1 Lake - WTP Carab. 8,500 1,000 1973 9,563 2025-2030
1.3.2 WTP Carab.-Res.Laorda 10,100 800 1974 8,838 2030-2035
1.3.3 WTP Carab.-Res.Onesti 28,639 800;1000 1974 28,639 2030-2035
Sum: 47,039
1.4 Pumping Stations, Reservoirs

Nr. Name Capac.[l/s] Capac.[m³] Built/rehab.: Investment Year
1.4.1 PS northern branch 1973/2007 Renewal ME: 1,000 2022
Sum: 1,000
... Recommended for CF funds financing
database_bacau_rev7.xls; W02common Page 1 of 6

Estimation Investments 2008 - 2037 for Bacau City

Investments:

Lake Uzului: ISPA (2008-2009) No renewal till 2037
Wellfields: Renewal ME [1,000€]: 1,000 <2018

WTP Barati: construction 2008-2009 (ISPA)
Capacity: 56,160 m³/d
Renewal ME [1,000€]: 4,156 =40% of total investment 2024
1.3 Water Mains

Nr. From-till Length[m] DN [mm] Investment
1.3.1 Lake Uzului- Stejaru 44,000 800;1000 ISPA (2008-2009), new pipe No renewal till 2037
1.3.2 Stejaru - WTP Barati 18,000 800 ISPA(2008-2009),rehabilitated pipe 15,750 2024
(renew 2024) Sum: 15,750

1.4.1 Gheraiesti PS+Res. 306 No investments, set out of operation when lifetime finished
4 Reservoirs a 5,000m³ No renewal till 2037, 2 reservoirs to set out of operation when lifetime finished
1.4.2 Margineni PS+Res 483 2006
Renewal ME [1,000€]: 40% of total invest.: 1,931 2020
Reservoir 10,000m³ No renewal till 2037
1.4.3 Barati Reservoir
Reservoir 10,000m³ 10,000 1998 Renew Piping: 2,000 2011
2 Reservoirs a 5,000m³ 10,000 1960 Complete Renew: 5,000 2020
Sum: 8,931

Length Houseconn. Conn.inhab. Spec.L Rehabilitation/Extension
[km] [nr. standard/bulk] [nr.] [m/inhab] Percentage Investment Year
Total network 255.2 20,000/3,000 150,570 1.7
Parts Asbestoscement 44.5 3,400/500 100% 9,505 parts<2015
Other parts older 1980 148.7 12,000/1,600 70% 22,492 <2037
Main Pipes DN400-800 30 70% 13,125 <2037
Extensions 40 3,000/500 29,000 100% 8,600 parts<2015
red...assumption, no data provided Sum: 53,722 [1000 €]
database_bacau_rev7.xls; Bacaucity Page 2 of 6

Estimation Investments 2008 - 2037 for Buhusi

Investments:

Wellfields: Renewal ME [1000€]: 300

Chlorination
Renewal Equipment [1000€]: 75
1.3 Water Mains

Nr. From-till Length[m] DN [mm] Investment
1.3.1 Poiana Morii - Res. 6,500 350 1,625 Renew with DN 250 2016 (AC pipes)

1.4.1 PS I.I. de la Brad 15 1977 Renewal ME [1000€]: 70 2010
1.4.2 Res. I.I. de la Brad 1,000 1977 Renew Piping: 300 2010
1.4.3 Res. A.I.Cuza 1,500 1979 Renew Piping: 400 2016
1.4.4 Res. Orbic 300 planned 300 2010
Sum: 1,070 [1000 €]

[km] [nr. domest./ind.] [nr.] [m/inhab] Percentage Investment Year
Total network 45 4400/300 14,280 3.2
Parts Asbestoscement 4 400/30 100% 900 2010
Other parts (most older 1980) 41 4000/270 70% 6,349 >=2010
Extensions 13 1500/100 5,700 3,090 >=2010
Sum: 10,339 [1000 €]
database_bacau_rev7.xls; buhusi Page 3 of 6

Estimation Investments 2008 - 2037 for Comanesti

Investments:

Lake Uzului: Apaserv Bacau Shared common costs: 72 [1000 €]
Ciobanus No investments recommended, set out of operation when lifetime finished

Ciobanus No investments recommended, set out of operation when lifetime finished
WTP Darmanesti Apaserv Bacau Shared common costs: 2,199 [1000 €]
1.3 Water Mains

Mains Lake-WTP-Reservoirs Apaserv Bacau Shared common costs: 6,740 [1000 €]

1.4.1 Res. Leorda 2*1500 Renew Piping: 800 2012
1.4.2 PS Highzone Leorda 3
Renewal ME [1000€]: 40% of total constr.: 19 2012
1.4.3 Reservoir 200m³ Renew Piping: 100 2012
1.4.4 PS Highzone Comanesti 20 320 2012
1.4.5 PS Highzone Podei 3 48 2012
1.4.6 PS Northern Branch (Apaserve) Shared common costs: 143 2022
Sum: 1,430 [1000 €]
Existing network 20 1500/200 70% 2,940 >=2011
Extensions (incl.Podei) 20 1500/200 100% 4,200 >=2011
Existing main 400/500 12 1000/100 70% 3,850 >=2011
Sum: 52 24000 2.2 Sum: 10,990 [1000 €]
red values .... Assumption, no data provided
database_bacau_rev7.xls; comanesti Page 4 of 6

Estimation Investments 2008 - 2037 for Moinesti

Investments:


1.3 Water Mains

Nr. Name, from-till Length[m] DN [mm] unit cost Investment Year
Main pipe between main
1.3.1 reservoir and existing new 4,500 300 313 1409 2012
pipe from PS Vermesti
Sum: 7,840 [1000 €]

1.4.1 PS Vermesti 2007
Renewal ME [1000€]: 500 2027
1.4.2 4 Reservoirs 8,500 Rehabilitations: 3,000 2012,2020
1.4.3 PS Northern Branch (Apaserve) Shared common costs: 137 2022
Sum: 3,637 [1000 €]
Existing network 44.4 1000/900 20,060 2.2 30% 2,512 <2015
50% 4,186 <2037
Extensions 5 300/100 3,900 100% 1,090 2011
Sum: 7,788 [1000 €]
red values .... Assumed distribution standard/bulk, total sum provided
database_bacau_rev7.xls; moinesti Page 5 of 6

Estimation Investments 2008 - 2037 for Onesti

Investments:


1.3 Water Mains


1.4.1 Reservoir Cuciur 22,000 Renew Pipings: 4,000 2012
1.4.2 PS Apaserve Shared common costs: 294 2022
Sum: 4,294 [1000 €]
Length Houseconn. Conn.inhab. Spec.L Rehabilitation/extension
Total network 81 6000/800 48,000 1.7
Parts Asbestoscement 12 900/100 100% 2,480 <2015
Other Parts 69 5100/700 70% 10,115 <2037
Extensions 15 500/80 3,400 100% 2,530 >=2011
Sum: 15,125 [1000 €]
red values .... Assumption, no data provided
database_bacau_rev7.xls; onesti Page 6 of 6

12.3.4.2 Annex C4.2: Cost Tables / Option Analysis WW

Agglomerations
ANNEX C4.2 Cost Tables Cover Sheet
Agglomeration
Agglomeration Name
No.
1. Annex_C4-2_BC_Agas.pdf
2. Annex_C4-2_BC_Bacau.pdf
3. Annex_C4-2_BC_Baicoiu.pdf
4. Annex_C4-2_BC_Berzunti.pdf
5. Annex_C4-2_BC_Bijghir.pdf
6. Annex_C4-2_BC_Bogdanesti.pdf
7. Annex_C4-2_BC_Bucsesti.pdf
8. Annex_C4-2_BC_Buhusi.pdf
9. Annex_C4-2_BC_Caiuti.pdf
10. Annex_C4-2_BC_Casin.pdf
11. Annex_C4-2_BC_Cleja.pdf
12. Annex_C4-2_BC_Comanesti.pdf
13. Annex_C4-2_BC_Cotofanesti.pdf
14. Annex_C4-2_BC_Darmanesti.pdf
15. Annex_C4-2_BC_Dofteana.pdf
16. Annex_C4-2_BC_Dragugesti.pdf
17. Annex_C4-2_BC_Faraoani.pdf
18. Annex_C4-2_BC_Frumoasa.pdf
19. Annex_C4-2_BC_Fundu Racacuini.pdf
20. Annex_C4-2_BC_Garleni.pdf
21. Annex_C4-2_BC_Ghimes.pdf
22. Annex_C4-2_BC_Gioseni.pdf
23. Annex_C4-2_BC_Luizi Calugara.pdf
24. Annex_C4-2_BC_Magiresti.pdf
25. Annex_C4-2_BC_Manastirea_Casin.pdf
26. Annex_C4-2_BC_Moinesti.pdf
27. Annex_C4-2_BC_Nicolea Balescu.pdf
28. Annex_C4-2_BC_Oituz.pdf
29. Annex_C4-2_BC_Onesti.pdf
30. Annex_C4-2_BC_Orbeni.pdf
31. Annex_C4-2_BC_Palanca.pdf
32. Annex_C4-2_BC_Poduri.pdf
33. Annex_C4-2_BC_Prajesti.pdf
34. Annex_C4-2_BC_Pustiana.pdf
35. Annex_C4-2_BC_Racacuini.pdf
36. Annex_C4-2_BC_Sarata.pdf
37. Annex_C4-2_BC_Sascut.pdf
38. Annex_C4-2_BC_Slanic_Moldova.pdf
39. Annex_C4-2_BC_Targu Trotus.pdf
40. Annex_C4-2_BC_Targu_Ocna.pdf
41. Annex_C4-2_BC_Valea Seaca.pdf
Annex_C4.2_BC_Cost Tables WW Cover Sheet.pdf

ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Agas

ID of Agglomeration: BC_003
Data Base
Infiltration Water in Wastewater System 30,00 %
Peak Factor for max. Dry Weather Run-Off 10,00 1/x
Supplement Spec. Water Waste Water

Name of Supplement Industry Pop. Density
ID of Settlement Capita Industry Cons. Contribution Total P.E. ha Qd m³/d Qmax m³/s
Settlement P.E Cap./ha
% l/Cap/d %
Goiosa 85 977 0% 0 135 100 977 82,2 11,9 171 0,0048
Preluci 431 931 0% 0 135 100 931 95,9 9,7 163 0,0045
Diaconesti 86 316 0% 0 135 100 316 51,6 6,1 55 0,0015
Beleghet 87 358 0% 0 135 100 358 56,5 6,3 63 0,0017
Agas 378 897 0% 0 135 100 897 142,5 6,3 157 0,0044
Sulta 379 739 0% 0 135 100 739 134,9 5,5 130 0,0036
Totals 4.218 4.218 563,6 7,5 740 0,0206
Already connected Total p.e. to Network and WWTP 0

Additionally connected Total p.e. 4.218
100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Pos. Item Quantity Unit Unit Cost Total Euro Category
Phase
1 Waste water system Goiosa 2 5.320 m 175 931.038 4
2 Waste water system Preluci 2 6.058 m 175 1.060.150 4
3 Waste water system Diaconesti 2 3.084 m 175 539.743 4
4 Waste water system Beleghet 2 3.391 m 175 593.419 4
5 Waste water system Agas 2 8.545 m 175 1.495.445 4
6 Gravity Line Sulta - Beleghet, DN 300 3 322 m 175 56.350 2
7 Waste water system Sulta 3 7.956 m 175 1.392.325 4
8 Waste water treatment station Goiosa, P.E. 5000 2 4.218 € / p.e. 192 809.584 1
Subtotal 6.878.054
Electromechanical Works
Investment
Phase
2
Subtotal 539.723
Summary of Investment
Total Investment Euro 7.417.776

Specific Investment Euro/P.E. 1.759
Allocation according to Master Plan structure

Phase 1 Phase 2 Next Phases
No. Item Description Unit Quantity Unit Cost Total Costs
2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
BC_003 spec. NPV Euro/p.e. 2.230
2.1 WWTP pieces 1 1.349.306 1.349.306 0 1.349.306 0
2.2 Main Collector m 322 175 56.350 0 0 56.350
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 0 0 0 0 0 0
Line
2.4 Wastewater Network m 34.355 175 6.012.120 0 4.619.795 1.392.325
connect. rate / specific costs 100% p.e. 4.218 1.759
7.417.776 0 5.969.101 1.448.675
7.417.776
Operation Cost
Pos. Item Quantity Unit Unit Cost Total Euro/year
1 Maintenance O&M WWTP Darmanesti 4.218 € / p.e. 19 82.065
2 Wastewater Networks and Main Collectors, 0,5 % of Investment Cost 1 lump sum 30.400 30.400
112.465
Discounted Present Value

Interest Rate 5,00 %
Project Period 30,00 years
Writing Off Period Civil Works 30,00 years
Writing Off Period Electromechanical Works 15,00 years
Discount Factor Civil Works 0,2314 -
Discount Factor E-M Works 0,4810 -
Discount Factor Operation Cost 15,3725 -

Discounted Reinvestment Civil Works (none in 30 years) Euro 0
Discounted Reinvestment E-M Works Euro 259.616
Discounted Operation Cost Euro 1.728.859
Discounted Present Value Euro 9.406.252
Annex_C4-2_BC_Agas.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Agas

Data Base

% l/Cap/d %
Goiosa 85 977 0% 0 135 100 977 82,2 11,9 171 0,0048
Preluci 431 931 0% 0 135 100 931 95,9 9,7 163 0,0045
Diaconesti 86 316 0% 0 135 100 316 51,6 6,1 55 0,0015
Beleghet 87 358 0% 0 135 100 358 56,5 6,3 63 0,0017
Agas 378 897 0% 0 135 100 897 142,5 6,3 157 0,0044
Totals 3.479 3.479 428,7 8,1 611 0,0170

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Goiosa 2 5.320 m 175 931.038 4
2 Waste water system Preluci 2 6.058 m 175 1.060.150 4
3 Waste water system Diaconesti 2 3.084 m 175 539.743 4
4 Waste water system Beleghet 2 3.391 m 175 593.419 4
5 Waste water system Agas 2 8.545 m 175 1.495.445 4
Subtotal 5.429.379
Investment
Phase
Subtotal 539.723


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.349.306 1.349.306 0 1.349.306 0
2.2 Main Collector m 0 0 0 0 0 0
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 26.399 175 4.619.795 0 4.619.795 0
5.969.101 0 5.969.101 0
5.969.101
Operation Cost
105.165


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Sulta

Data Base

% l/Cap/d %
Sulta 379 739 0% 0 135 100 739 134,9 5,5 130 0,0036
Totals 739 739 134,9 5,5 130 0,0036

Additionally connected Total p.e. 739
100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Gravity Line Sulta - Beleghet, DN 300 3 322 m 175 56.350 2
2 Waste water system Sulta 3 7.956 m 175 1.392.325 4
Subtotal 1.448.675
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 322 175 56.350 0 0 56.350
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 7.956 175 1.392.325 0 0 1.392.325
connect. rate / specific costs 100% p.e. 739 1.960
1.448.675 0 0 1.448.675
1.448.675
Operation Cost
7.300


Discounted Reinvestment E-M Works Euro 0
Discounted Operation Cost Euro 112.219
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Bacau

Data Base

% l/Cap/d %
Crihan 478 604 0% 0 135 100 604 20,9 28,9 106 0,0029
Padureni 138 478 0% 0 135 100 478 26,7 17,9 84 0,0023
Trebes 456 824 0% 0 135 100 824 5,0 164,8 145 0,0040
Valea Budului 230 402 0% 0 135 100 402 42,9 9,4 71 0,0020
Margineni 231 3.561 10% 0 135 100 3.917 141,0 25,3 687 0,0191
Barati 420 1.937 0% 0 135 100 1.937 184,7 10,5 340 0,0094
Hemeius 496 1.706 0% 0 135 100 1.706 214,0 8,0 299 0,0083
Lilieci 281 2.402 10% 0 135 100 2.642 256,6 9,4 464 0,0129
Letea Veche 400 2.687 10% 0 135 100 2.956 149,0 18,0 519 0,0144
Dealu Mare 447 338 0% 0 135 100 338 57,8 5,8 59 0,0016
Magura 176 2.934 10% 0 135 100 3.227 71,0 41,3 566 0,0157
Bacau 507 179.442 0% 112.905 160 100 292.347 1.688,0 106,3 60.808 1,6891
Totals 197.315 311.378 2.857,6 69,0 64.148 1,7819
Already connected Total p.e. to Network and WWTP 147.056

53%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Pos. Item Phase Quantity Unit Unit Cost Total Euro Category
1 Wastewater System Crihan 1 1.505 m 175 263.358 4
2 Gravity Line Crihan - Padureni, DN 250 1 237 m 175 41.475 2
3 Wastewater System Padureni 1 1.815 m 175 317.654 4
4 Wastewater System Trebes 1 444 m 175 77.642 4
5 Wastewater System Valea Budului 1 2.699 m 175 472.240 4
6 Wastewater System Margineni 1 9.990 m 175 1.748.213 4
7 Wastewater System Barati 1 11.776 m 183 2.155.025 4
8 Wastewater System Hemeius 1 13.203 m 175 2.310.439 4
9 Wastewater System Lilieci 1 16.139 m 175 2.824.278 4
10 Pumping Station Lilieci 1 1 lump sum 15.000 15.000 3
11 Pressure Line Lilieci - Bacau, DN 125 1 463 m 90 41.670 3
12 Wastewater System Letea Veche 1 10.138 m 175 1.774.226 4
13 Pumping Station Letea Veche 1 1 lump sum 15.000 15.000 3
14 Pressure Line Letea Veche - Bacau, DN 200 1 705 m 110 77.550 3
15 Wastewater System Dealu Mare 1 3.436 m 175 601.256 4
16 Wastewater System Magura 1 5.337 m 175 933.889 4
17 Rehabilitation of pumping Station Magura 1 1 lump sum 15.000 15.000 3
18 Pressure Line Magura - Bacau, DN 150 1 433 m 100 43.300 3
19 Rehabilitation of Waste Water System Bacau 1 40.400 m 218 8.807.200 4
20 Extension of Wastewater System Bacau 1 25.648 m 210 5.385.995 4
21 Extension WWTP Bacau 1 1 lump sum 9.061.529 9.061.529 1
Subtotal 36.981.937
Investment
3 Rehabilitation of Pumping Station Magura 1 1 lump sum 23.000 23.000 3
4 Extension WWTP Bacau 1 1 € / p.e. 6.041.020 6.041.020 1
Subtotal 6.110.020

Specific Investment Euro/P.E. 138

2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
BC_031 spec. NPV Euro/p.e. 291
2.1 WWTP pieces 1 15.102.549 15.102.549 15.102.549 0 0
2.2 Main Collector m 237 175 41.475 41.475 0 0
Pumping Station
2.3 Pumping Station pieces 3 92.173 276.520 276.520 0 0
including Pressure Line
2.4 Wastewater Network m 142.528 194 27.671.413 27.671.413 0 0

connect. rate / specific costs 53% p.e. 311.378 138
43.091.957 43.091.957 0 0
43.091.957
Annex_C4-2_BC_Bacau.pdf Page 1 of 11
ANNEX C4.2
Operation Cost
1 Energy costs Pumping Station Lilieci 5.300 kWh 0,15 795
2 Maintenance O&M Pumping Station Lilieci 1 lump sum 1.085 1.085
3 Energy costs Pumping Station Letea Veche 8.000 kWh 0,15 1.200
4 Maintenance O&M Pumping Station Letea Veche 1 lump sum 1.085 1.085
5 Energy costs Pumping Station Magura 3.800 kWh 0,15 570
6 Maintenance O&M Pumping Station Magura 1 lump sum 1.085 1.085
7 WWTP Bacau O&M 311.378 € / p.e. 8 2.589.382
9 O&M Existing Wastewater Networks 1 lump sum 176.144 176.144
2.909.946


Discounted Reinvestment E-M Works Euro 2.939.024
ANNEX C4.2

Data Base

% l/Cap/d %
Sohodol 477 565 0% 0 135 100 565 20,9 20,1 99 0,0028
Crihan 478 604 0% 0 135 100 604 20,9 28,9 106 0,0029
Padureni 138 478 0% 0 135 100 478 26,7 17,9 84 0,0023
Trebes 456 824 0% 0 135 100 824 5,0 164,8 145 0,0040
Valea Budului 230 402 0% 0 135 100 402 42,9 9,4 71 0,0020
Fantanele 405 229 0% 0 135 100 229 50,5 4,5 40 0,0011
Margineni 231 3.561 10% 0 135 100 3.917 141,0 25,3 687 0,0191
Barati 420 1.937 0% 0 135 100 1.937 184,7 10,5 340 0,0094
Hemeius 496 1.706 0% 0 135 100 1.706 214,0 8,0 299 0,0083
Lilieci 281 2.402 10% 0 135 100 2.642 256,6 9,4 464 0,0129
Saucesti 401 2.007 10% 0 135 100 2.208 103,2 19,4 387 0,0108
Bogdan Voda 402 482 0% 0 135 100 482 15,8 30,5 85 0,0023
Letea Veche 400 2.687 10% 0 135 100 2.956 149,0 18,0 519 0,0144
Dealu Mare 447 338 0% 0 135 100 338 57,8 5,8 59 0,0016
Magura 176 2.934 10% 0 135 100 3.227 71,0 41,3 566 0,0157
Bacau 507 179.442 0% 112.905 160 100 292.347 1.688,0 106,3 60.808 1,6891
Totals 200.598 314.862 3.048,0 65,8 64.760 1,7989

53%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Soholdol 3 1.938 m 175 339.101 4
2 Gravity Line Sohodol - Crihan, DN 250 3 595 m 175 104.125 2
3 Wastewater System Crihan 1 1.505 m 175 263.358 4
4 Gravity Line Crihan - Padureni, DN 250 1 237 m 175 41.475 2
5 Wastewater System Padureni 1 1.815 m 175 317.654 4
6 Wastewater System Trebes 1 444 m 175 77.642 4
7 Wastewater System Fantanele 3 2.290 m 175 400.750 4
8 Gravity Line Fantanele - Margineni, DN 250 771.350,74 3 180 m 175 31.500 2
9 Wastewater System Valea Budului 1 2.699 m 175 472.240 4
10 Wastewater System Margineni 1 9.990 m 175 1.748.213 4
11 Wastewater System Barati 1 11.776 m 183 2.155.025 4
12 Wastewater System Hemeius 1 13.203 m 175 2.310.439 4
13 Wastewater System Lilieci 1 16.139 m 175 2.824.278 4
15 Pressure Line Lilieci - Bacau, DN 125 1 463 m 90 41.670 3
16 Wastewater System Saucesti 2 7.086 m 175 1.240.043 4
17 Gravity Line Saucesti - Bogdan Voda , DN 250 2 620 m 175 108.500 2
18 Wastewater System Bogdan Voda 2 1.145 m 175 200.390 4
19 Gravity Line Bogdan Voda - Bacau, DN 250 1.820.183,02 2 1.550 m 175 271.250 2
20 Wastewater System Letea Veche 1 10.138 m 175 1.774.226 4
22 Pressure Line Letea Veche - Bacau, DN 200 1 705 m 110 77.550 3
23 Wastewater System Dealu Mare 1 3.436 m 175 601.256 4
24 Wastewater System Magura 1 5.337 m 175 933.889 4
25 Pumping Station Magura 1 1 lump sum 15.000 15.000 3
26 Pressure Line Magura - Bacau, DN 150 1 433 m 100 43.300 3
27 Rehabilitation of Waste Water System Bacau 1 40.400 m 218 8.807.200 4
28 Extension of Wastewater System Bacau 1 25.648 m 210 5.385.995 4
29 Extension WWTP Bacau 43.196.082 1 1 lump sum 9.061.529 9.061.529 1
Subtotal 39.677.596
Investment
3 Pumping Station Magura 1 1 lump sum 23.000 23.000 3
4 Extension WWTP Bacau 1 1 € / p.e. 6.041.020 6.041.020 1
Subtotal 6.110.020


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 15.102.549 15.102.549 15.102.549 0 0
2.2 Main Collector m 3.182 175 556.850 41.475 379.750 135.625
Pumping Station
2.4 Wastewater Network m 154.986 193 29.851.697 27.671.413 1.440.433 739.851

45.787.616 43.091.957 1.820.183 875.476
45.787.616
ANNEX C4.2
Operation Cost
1 Energy costs Pumping Station Lilieci 5.300 kWh 0,15 795
2 Maintenance O&M Pumping Station Lilieci 1 lump sum 1.085 1.085
7 WWTP Bacau O&M 314.862 € / p.e. 8 2.618.352
2.952.416


ANNEX C4.2

Data Base

% l/Cap/d %
Saucesti 401 2.007 10% 0 135 100 2.208 103,2 19,4 387 0,0108
Totals 2.007 2.208 103,2 19,4 387 0,0108

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Saucesti 2 7.086 m 175 1.240.043 4
2 Gravity Line Saucesti - Bogdan Voda , DN 250 2 620 m 175 108.500 2
3 Gravity Line Bogdan Voda - Bacau, DN 250 2 1.550 m 175 271.250 2
Subtotal 1.619.793
Investment
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 2.170 175 379.750 0 379.750 0
Pumping Station
2.3 Pumping Station pieces 0 0 0 0 0 0

1.619.793 0 1.619.793 0
1.619.793
Operation Cost
1 WWTP Bacau O&M 2.208 € / p.e. 8 18.359
26.459


ANNEX C4.2

Data Base

% l/Cap/d %
Sohodol 477 565 0% 0 135 100 565 20,9 20,1 99 0,0028
Fantanele 405 229 0% 0 135 100 229 50,5 4,5 40 0,0011
Bogdan Voda 402 482 0% 0 135 100 482 15,8 30,5 85 0,0023
Totals 1.276 1.276 87,2 14,6 224 0,0062

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Soholdol 3 1.938 m 175 339.101 4
2 Gravity Line Sohodol - Crihan, DN 250 3 595 m 175 104.125 2
3 Wastewater System Fantanele 3 2.290 m 175 400.750 4
4 Gravity Line Fantanele - Margineni, DN 250 771.350,74 3 180 m 175 31.500 2
5 Wastewater System Bogdan Voda 2 1.145 m 175 200.390 4
Subtotal 1.075.866
Investment
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 775 175 135.625 0 0 135.625
Pumping Station
2.4 Wastewater Network m 5.373 175 940.241 0 200.390 739.851

1.075.866 0 200.390 875.476
1.075.866
Operation Cost
1 WWTP Bacau O&M 1.276 € / p.e. 8 10.611
16.011


ANNEX C4.2 Final cost
ANNEX C4.2

Option 1
Data Base
Supplement Supplement Spec. Water Waste Water

Name of Pop. Density
ID of Settlement Capita Industry Industry Cons. Contribution Total P.E. ha Qd m³/d Qmax m³/s
Settlement Cap./ha
% P.E l/Cap/d %
Cluster Bacau
Sohodol 477 565 0% 0 135 100 565 20,9 20,1 99 0,0028
Crihan 478 604 0% 0 135 100 604 20,9 28,9 106 0,0029
Padureni 138 478 0% 0 135 100 478 26,7 17,9 84 0,0023
Trebes 456 824 0% 0 135 100 824 5,0 164,8 145 0,0040
Valea Budului 230 402 0% 0 135 100 402 42,9 9,4 71 0,0020
Fantanele 405 229 0% 0 135 100 229 50,5 4,5 40 0,0011
Margineni 231 3.561 10% 0 135 100 3.917 141,0 25,3 687 0,0191
Barati 420 1.937 0% 0 135 100 1.937 184,7 10,5 340 0,0094
Letea Veche 400 2.687 10% 0 135 100 2.956 149,0 18,0 519 0,0144
Dealu Mare 447 338 0% 0 135 100 338 57,8 5,8 59 0,0016
Magura 176 2.934 10% 0 135 100 3.227 71,0 41,3 566 0,0157
Bacau 507 179.442 0% 112.905 160 100 292.347 1.688,0 106,3 60.808 1,6891
Cluster Saucesti
Saucesti 401 2.007 10% 0 135 100 2.208 103,2 19,4 387 0,0108
Bogdan Voda 402 482 0% 0 135 100 482 15,8 30,5 85 0,0023
Agglomeration Lilieci
Hemeius 496 1.706 0% 0 135 100 1.706 214,0 8,0 299 0,0083
Lilieci 281 2.402 10% 0 135 100 2.642 256,6 9,4 464 0,0129
Totals 200.598 314.862 3.048,0 65,8 64.760 1,7989

53%
Investment Cost
Civil Works
1 Wastewater System Sohodol 1.938 m 175 339.101 4
2 Gravity Line Sohodol - Crihan, DN 250 595 m 175 104.125 2
3 Wastewater System Crihan 1.505 m 175 263.358 4
4 Gravity Line Crihan - Padureni, DN 250 237 m 175 41.475 2
5 Wastewater System Padureni 1.815 m 175 317.654 4
6 Wastewater System Trebes 444 m 175 77.642 4
7 Wastewater System Fantanele 2.290 m 175 400.750 4
8 Gravity Line Fantanele - Margineni, DN 250 180 m 175 31.500 2
9 Wastewater System Valea Budului 2.699 m 175 472.240 4
10 Wastewater System Margineni 9.990 m 175 1.748.213 4
11 Wastewater System Barati 11.776 m 183 2.155.025 4
12 Wastewater System Lilieci 16.139 m 175 2.824.278 4
13 Wastewater System Hemeius 13.203 m 175 2.310.439 4
14 WWTP Lilieci 4.348 € / p.e. 191 829.049 1
15 Wastewater System Saucesti 7.086 m 175 1.240.043 4
16 Gravity Line Saucesti - Bogdan Voda, DN 250 620 m 175 108.500 2
17 Wastewater System Saucesti 1.145 m 175 200.390 4
18 WWTP Bogdan Voda 2.690 € / p.e. 212 569.991 1
19 Wastewater System Letea Veche 10.138 m 175 1.774.226 4
20 Pumping Station Letea Veche 1 lump sum 15.000 15.000 3
21 Pressure Line Letea Veche - Bacau, DN 125 705 m 90 63.450 3
22 Wastewater System Dealul Mare 3.436 m 175 601.256 4
23 Wastewater System Magura 5.337 m 183 976.581 4
24 Pumping Station Magura 1 lump sum 15.000 15.000 3
25 Pressure Line Magura - Bacau, DN 150 433 m 100 43.300 3
26 Rehabilitation of Waste Water System Bacau 40.400 m 218 8.807.200 4
27 Extension of Wastewater System Bacau 53.092 m 210 11.149.279 4
28 Extension WWTP Bacau 1 lump sum 8.681.483 8.681.483 1
Subtotal 46.160.545
1 WWTP Lilieci 4.348 € / p.e. 127 552.699 1
2 WWTP Bogdan Voda 2.690 € / p.e. 141 379.994 1
3 Pumping Station Letea Veche 1 lump sum 23.000 23.000 3
4 Pumping Station Magura 1 lump sum 23.000 23.000 3
5 Extension WWTP Bacau 1 lump sum 5.787.655 5.787.655 1
Subtotal 6.766.348


2.1 WWTP pieces 3 916.936 2.750.807
2.2 Main Collector m 18.896 172 3.246.878
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 2 4.425.250 8.850.500
Line
2.4 Wastewater Network m 110.948 273 30.246.647
connect. rate / specific costs Quantity p.e. 167.806 269
45.094.833
ANNEX C4.2
Operation Cost
1 WWTP Lilieci O&M 4.348 € / p.e. 19,31 83.961
2 WWTP Bogdan Voda O&M 2.690 € / p.e. 22 58.563
9 WWTP Bacau O&M 307.824 € / p.e. 8 2.571.425
3.026.789


ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_031 Bacau Final Option 1

Agglomeration Bacau Agglomeration Bacau
Sohodol Sohodol
Crihan Crihan
Padureni Padureni
Trebes Trebes
Fantanele Fantanele
Valea Budului Valea Budului
Margineni Margineni
Barati Barati
Hemeius Letea Veche
Lilieci Dealu Mare
Saucesti Magura
Bogdan Voda Bacau
Letea Veche Cluster Saucesti
Dealu Mare Saucesti
Magura Bogdan Voda
Bacau Agglomeration Lilieci
Hemeius
Lilieci
Sum Sum
P.E. 314.862 314.862
Investment Sum 45.787.616 52.926.893
specific costs Investment Sum 145 168
100,0% 115,6%
Operation cost 2.952.416 3.026.789
100,0% 102,5%
Discounted Present Value 94.112.507 102.710.793
spec. NPV Euro/p.e. 299 326
100,0% 109,1%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Bacioiu

Option 2 - WWTP for Bacioiu, Corbasca, Scarisoara, Rogoaza --- CHOSEN!
Data Base

% l/Cap/d %
Bacioiu 183 2.201 10% 0 135 100 2.421 60,5 36,4 425 0,0118
Corbasca 203 853 0% 0 135 100 853 86,5 9,9 150 0,0042
Scarisoara 202 906 0% 0 135 100 906 87,6 10,3 159 0,0044
Rogoaza 204 400 0% 0 135 100 400 81,9 4,9 70 0,0020
Totals 4.360 4.580 316,5 13,8 804 0,0223

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Bacioiu 2 4.475 m 175 783.134 4
2 Gravity Line Bacioiu - Corbasca, DN 250 2 1.120 m 175 196.000 2
3 Wastewater System Corbasca 2 5.474 m 175 958.034 4
4 Gravity Line Corbasca - Rogoaza, DN 250 2 2.078 m 175 363.650 2
5 Wastewater System Rogoaza 2 4.000 m 175 700.000 4
6 Wastewater System Scarisoara 3 5.576 m 175 975.780 4
7 Gravity Line Scarisoara - Rogoaza, DN 250 3 2.642 m 175 462.350 2
8 WWTP Bacioiu 2 4.580 € / p.e. 188 863.338 1
Subtotal 5.302.286
Investment
1 WWTP Bacioiu 2 4.580 € / p.e. 126 575.559 1
Subtotal 575.559


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.438.897 1.438.897 0 1.438.897 0
2.2 Main Collector m 5.840 175 1.022.000 0 559.650 462.350
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 19.525 175 3.416.948 0 2.441.168 975.780
5.877.845 0 4.439.715 1.438.130
5.877.845
Operation Cost
1 WWTP Bacioiu O&M 4.580 € / p.e. 19 87.298
109.498


Annex_C4-2_BC_Baicoiu.pdf Page 1 of 4
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Bacioiu

Data Base

% l/Cap/d %
Bacioiu 183 2.201 10% 0 135 100 2.421 60,5 36,4 425 0,0118
Totals 2.201 2.421 60,5 36,4 425 0,0118

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Bacioiu 2 4.475 m 175 783.134 4
2 Gravity Line Bacioiu - Corbasca, DN 250 2 1.120 m 175 196.000 2
3 WWTP Bacioiu 2 4.580 € / p.e. 188 863.338 1
Subtotal 1.842.472
Investment
1 WWTP Bacioiu 2 4.580 € / p.e. 126 575.559 1
Subtotal 575.559


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.438.897 1.438.897 0 1.438.897 0
2.2 Main Collector m 1.120 175 196.000 0 196.000 0
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 4.475 175 783.134 0 783.134 0
2.418.031 0 2.418.031 0
2.418.031
Operation Cost
1 WWTP Bacioiu O&M 4.580 € / p.e. 19 87.298
92.198


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Corbasca - Rogoaza

Data Base

% l/Cap/d %
Corbasca 203 853 0% 0 135 100 853 86,5 9,9 150 0,0042
Rogoaza 204 400 0% 0 135 100 400 81,9 4,9 70 0,0020
Totals 1.253 1.253 168,4 7,4 220 0,0061

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Corbasca 2 5.474 m 175 958.034 4
2 Gravity Line Corbasca - Rogoaza, DN 250 2 2.078 m 175 363.650 2
3 Wastewater System Rogoaza 2 4.000 m 175 700.000 4
Subtotal 2.021.684
Investment
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 2.078 175 363.650 0 363.650 0
Pumping Station
Line
2.021.684 0 2.021.684 0
2.021.684
Operation Cost
10.200


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Scarisoara

Data Base

% l/Cap/d %
Scarisoara 202 906 0% 0 135 100 906 87,6 10,3 159 0,0044
Totals 906 906 87,6 10,3 159 0,0044

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Scarisoara 3 5.576 m 175 975.780 4
2 Gravity Line Scarisoara - Rogoaza, DN 250 3 2.642 m 175 462.350 2
Subtotal 1.438.130
Investment
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 2.642 175 462.350 0 0 462.350
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 5.576 175 975.780 0 0 975.780
1.438.130 0 0 1.438.130
1.438.130
Operation Cost
7.200


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Berzunti

Final cost - connection of Prajoaia and Poiana Village - chosen!!
Data Base

% l/Cap/d %
Dragomir 424 2.099 10% 0 135 100 2.309 24,5 85,7 312 0,0029
Berzunti 499 2.752 10% 0 135 100 3.027 392,6 7,0 409 0,0038
Scariga 498 564 0% 0 135 100 564 42,1 13,4 76 0,0007
Poiana 250 917 0% 0 135 100 917 77,0 11,9 124 0,0011
Prajoaia 245 954 0% 0 135 100 954 57,8 16,5 129 0,0012
Totals 7.286 7.771 594,0 12,3 1.049 0,0097

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Dragomir 2 2.010 m 175 351.723 4
2 Gravity Line Dragomir -Berzunti, DN 250 2 418 m 175 73.150 2
3 Waste water system Berzunti 2 23.850 m 175 4.173.754 4
4 Gravity Line Berzunti - Scariga, DN 250 2 225 m 175 39.375 2
5 Waste water system Scariga 2 2.764 m 175 483.743 4
6 Waste water system Prajoaia 3 3.891 m 175 680.981 4
7 Gravity Line Prajoaia - Scariga, DN 250 3 1.284 m 175 224.700 2
8 Waste water system Poiana 2 4.985 m 175 872.346 4
9 Gravity Line Scariga - Poiana, DN 250 2 383 m 175 67.025 2
10 Waste water treatment station Berzunti 2 8.000 € / p.e. 167 1.333.856 1
Subtotal 8.300.653
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Berzunti 2 8.000 € / p.e. 111 889.237 1
Subtotal 889.237


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.223.093 2.223.093 0 2.223.093 0
2.2 Main Collector m 2.310 175 404.250 0 179.550 224.700
Pumping Station
Line
9.189.890 0 8.284.209 905.681
9.189.890
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Berzunti 8.000 € / p.e. 17 132.637
167.537


Annex_C4-2_BC_Onesti.pdf Page 1 of 8
ANNEX C4.2

Data Base

% l/Cap/d %
Dragomir 424 2.099 10% 0 135 100 2.309 24,5 85,7 312 0,0029
Berzunti 499 2.752 10% 0 135 100 3.027 392,6 7,0 409 0,0038
Scariga 498 564 0% 0 135 100 564 42,1 13,4 76 0,0007
Totals 5.415 5.900 459,2 11,8 797 0,0074

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Dragomir 2 2.010 m 175 351.723 4
2 Gravity Line Dragomir -Berzunti, DN 250 2 418 m 175 73.150 2
3 Waste water system Berzunti 2 23.850 m 175 4.173.754 4
4 Gravity Line Berzunti - Scariga, DN 250 2 225 m 175 39.375 2
5 Waste water system Scariga 2 2.764 m 175 483.743 4
6 Waste water treatment station Berzunti 2 8.000 € / p.e. 167 1.333.856 1
Subtotal 6.455.601
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Berzunti 2 8.000 € / p.e. 111 889.237 1
Subtotal 889.237


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.223.093 2.223.093 0 2.223.093 0
2.2 Main Collector m 643 175 112.525 0 112.525 0
Pumping Station
Line
7.344.838 0 7.344.838 0
7.344.838
Operation Cost
158.337


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Poiana

Data Base

% l/Cap/d %
Poiana 250 917 0% 0 135 100 917 77,0 11,9 124 0,0011
Totals 917 917 77,0 11,9 124 0,0011

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Poiana 2 4.985 m 175 872.346 4
2 Gravity Line Scariga - Poiana, DN 250 2 383 m 175 67.025 2
Subtotal 939.371
Investment
Phase
Subtotal 0
Total Investment Euro 939.371


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 0 0 0 0 0
Pumping Station
Line
connect. rate / specific costs 100% p.e. 917 951
872.346 0 872.346 0
872.346
Operation Cost
4.400


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Prajoaia

Data Base

% l/Cap/d %
Prajoaia 245 954 0% 0 135 100 954 57,8 16,5 129 0,0012
Totals 954 954 57,8 16,5 129 0,0012

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Prajoaia 3 3.891 m 175 680.981 4
2 Gravity Line Prajoaia - Scariga, DN 250 3 1.284 m 175 224.700 2
Subtotal 905.681
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.284 175 224.700 0 0 224.700
Pumping Station
Line
connect. rate / specific costs 100% p.e. 954 949
905.681 0 0 905.681
905.681
Operation Cost
4.600


Discounted Present Value Euro 976.394
ANNEX C4.2

Option 1 - separat WWWTP for Prajoaia and Poiana Village
Data Base

% l/Cap/d %
Agglomeration Berzunti
Dragomir 424 2.099 10% 0 135 100 2.309 24,5 85,7 312 0,0029
Berzunti 499 2.752 10% 0 135 100 3.027 392,6 7,0 409 0,0038
Scariga 498 564 0% 0 135 100 564 42,1 13,4 76 0,0007
Agglomeration Prajoaia
Prajoaia 250 917 0% 0 135 100 917 77,0 11,9 124 0,0011
Agglomeration Poiana
Poiana 245 954 0% 0 135 100 954 57,8 16,5 129 0,0012
Totals 7.286 7.771 594,0 12,3 1.049 0,0097

100%
Investment Cost
Civil Works
1 Waste water system Dragomir 2.010 m 175 351.723 4
2 Gravity Line Dragomir -Berzunti, DN 250 418 m 175 73.150 2
3 Waste water system Berzunti 23.850 m 175 4.173.754 4
4 Gravity Line Berzunti - Berzunti, DN 250 225 m 175 39.375 2
5 Waste water system Scariga 2.764 m 175 483.743 4
6 WWTP Berzunti 5.880 € / p.e. 178 1.049.090 1
7 Waste water system Prajoaia 3.891 m 175 680.981 4
8 WWTP Poiana 1.000 € / p.e. 263 263.450 1
9 Waste water system Poiana 4.985 m 175 872.346 4
10 WWTP Prajoaia 920 € / p.e. 268 246.861 1
Subtotal 8.234.475
1 WWTP Berzunti 5.880 € / p.e. 119 699.394 1
2 WWTP Prajoaia 920 € / p.e. 179 164.574 1
3 WWTP Poiana 1.000 € / p.e. 176 175.634 1
Subtotal 1.039.601

BC_014 spec. NPV Euro/p.e. 1.639 Berzunti Prajoaia Poiana

2.1 WWTP pieces 3 866.334 2.599.003
2.2 Main Collector m 643 175 112.525 112.525 0 0
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 0 0 0
Line
2.4 Wastewater Network m 37.500 175 6.562.548 5.009.220 680.981 872346
9.274.076 5.121.745 680.981 872.346
Operation Cost
3 WWTP Prajoaia 920 € / p.e. 28 26.193
5 WWTP Poiana 1.000 € / p.e. 28 27.883
192.965


ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_014 Berzunti Final Option 1

Agglomeration Berzunti Agglomeration Berzunti
Dragomir Dragomir
Berzunti Berzunti
Scariga Scariga
Poiana
Prajoaia Settlement Poiana
Poiana
Settlement Prajoaia
Prajoaia
Sum Sum
P.E. 7.771 7.771
Investment Sum 9.189.890 9.274.076
specific costs Investment Sum 1.183 1.193
100,0% 100,9%
Operation cost 167.537 192.965
100,0% 115,2%
100,0% 104,5%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Bijghir

Data Base

% l/Cap/d %
Bijghir 96 2.582 10% 0 135 100 2.840 98,4 26,2 498 0,0138
Traian 97 1.440 0% 0 135 100 1.440 130,0 11,1 253 0,0070
Totals 4.022 4.280 228,4 17,6 751 0,0209

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Bijghir 2 7.004 m 175 1.225.641 4
2 WWTP Bijghir 2 4.280 € / p.e. 191 818.918 1
3 Gravity Line Bijghir - WWTP, DN 300 2 1.203 m 175 210.525 2
4 Gravity Line Traian - WWTP, DN 300 3 921 m 175 161.175 2
5 Wastewater System Traian 3 8.343 m 175 1.460.046 4
Subtotal 3.876.305
Investment
1 WWTP Bijghir 2 4.280 € / p.e. 128 545.946 1
Subtotal 545.946


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.364.864 1.364.864 0 1.364.864 0
2.2 Main Collector m 2.124 175 371.700 0 210.525 161.175
Pumping Station
Line
4.422.251 0 2.801.030 1.621.221
4.422.251
Operation Cost
1 WWTP Bijghir O&M 4.280 € / p.e. 19 82.974
98.274


Annex_C4-2_BC_Bijghir.pdf Page 1 of 5
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Trajan

Data Base

% l/Cap/d %
Agglomeration Bijghir
Bijghir 96 2.582 10% 0 135 100 2.840 98,4 26,2 498 0,0138
Agglomeration Trajan
Traian 97 1.440 0% 0 135 100 1.440 130,0 11,1 253 0,0070
Totals 4.022 4.280 228,4 17,6 751 0,0209

100%
Investment Cost
Civil Works
1 Wastewater System Bijghir 7.004 m 175 1.225.641 4
2 WWTP Bijghir 2.840 € / p.e. 209 594.718 1
3 Wastewater System Traian 8.343 m 175 1.460.046 4
4 WWTP Traian 1.440 € / p.e. 243 350.124 1
Subtotal 3.630.528
1 WWTP Bijghir 2.840 € / p.e. 140 396.478 1
2 WWTP Traian 1.440 € / p.e. 162 233.416 1
Subtotal 629.894


2.1 WWTP pieces 2 787.368 1.574.735
2.2 Main Collector m 0 0 0
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 15.347 175 2.685.687 1.225.641 1.460.046
4.260.422
Operation Cost
1 WWTP Bijghir O&M 2.840 € / p.e. 21 61.004
3 WWTP Traian O&M 1.440 € / p.e. 25 36.654
111.258


ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_029 Bijghir Final Option 1

Agglomeration Bijghir Agglomeration Bijghir
Bijgir Bijgir
Trajan
Trajan
Sum Sum
P.E. 4.280 4.280
Investment Sum 4.422.251 4.260.422
specific costs Investment Sum 1.033 995
100,0% 96,3%
100,0% 113,2%
100,0% 101,3%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Bogdanesti

Data Base

% l/Cap/d %
Bogdanesti 252 2.108 10% 0 135 100 2.319 188,2 11,2 313 0,0029
Filipesti 432 628 0% 0 135 100 628 41,3 15,2 85 0,0008
Totals 2.736 2.947 229,5 11,9 398 0,0037

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Bogdanesti 2 12.094 m 175 2.116.521 4
2 Waste water system Filipesti 2 2.753 m 175 481.819 4
3 Waste water treatment station Filipesti 2 3.000 € / p.e. 207 620.659 1
Subtotal 3.218.999
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Filipesti 2 3.000 € / p.e. 138 413.773 1
Subtotal 413.773


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.034.432 1.034.432 0 1.034.432 0
Pumping Station
Line
3.632.772 0 3.632.772 0
3.632.772
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Filipesti 3.000 € / p.e. 21 63.560
76.560


Annex_C4-2_BC_Bogdanesti.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Bucsesti

Data Base

% l/Cap/d %
Bucsesti 306 1.888 0% 0 135 100 1.888 133,3 14,2 331 0,0092
Cornet 470 327 0% 0 135 100 327 33,0 9,9 57 0,0016
Totals 2.215 2.215 166,3 13,3 389 0,0108

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Bucsesti 2 8.811 m 175 1.541.926 4
2 Gravity Line Bucsesti - WWTP, DN 250 2 250 m 175 43.750 2
3 Wastewater System Cornet 2 2.090 m 175 365.705 4
4 Gravity Line Cornet - WWTP, DN 250 2 240 m 175 42.000 2
5 WWTP Bucsesti 2 2.215 € / p.e. 221 489.880 1
Subtotal 2.483.262
Investment
1 WWTP Bucsesti 2 2.215 € / p.e. 147 326.587 1
Subtotal 326.587


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 816.467 816.467 0 816.467 0
2.2 Main Collector m 490 175 85.750 0 85.750 0
Pumping Station
Line
2.809.849 0 2.809.849 0
2.809.849
Operation Cost
1 WWTP Bucsesti O&M 2.215 € / p.e. 23 50.626
60.626


Annex_C4-2_BC_Bucsesti.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Buhusi

Option 2 - Connection of Tardenii Mari, Valea Lui Ion - CHOSEN!!!
Data Base

% l/Cap/d %
Buhusi 284 19.678 15% 2.677 160 100 25.307 593,9 33,1 5.264 0,1462
Totals 19.678 25.307 593,9 42,6 5.264 0,1462

58%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Rehabilitation of Waste Water System Buhusi 1 4.800 m 188 902.400 4
2 Extension of Wastewater System Buhusi for 90 % connection rate CF 1 15.500 m 183 2.836.500 4
3 Extension of Wastewater System Buhusi 1 4.333 m 183 793.026 4
4 WWTP Buhusi 1 34.823 € / p.e. 121 4.200.996 1
Subtotal 8.732.923
Investment
1 WWTP Buhusi 1 34.823 lump sum 80 2.800.664 1
Subtotal 2.800.664


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 7.001.661 7.001.661 7.001.661 0 0
Pumping Station
Line
11.533.587 11.533.587 0 0
11.533.587
Operation Cost
1 WWTP Buhusi O&M 34.823 lump sum 11 399.709
440.457


Annex_C4-2_BC_Buhusi.pdf Page 1 of 6
ANNEX C4.2

Option 2 - Connection of Tardenii Mari, Valea Lui Ion - CHOSEN!!!
Data Base

% l/Cap/d %
Tardenii Mari 158 790 0% 0 135 100 790 126,7 6,2 139 0,0039
Valea Lui Ion 423 1.421 0% 0 135 100 1.421 103,4 13,7 249 0,0069
Blagesti 157 2.350 10% 0 135 100 2.585 295,8 7,9 454 0,0126
Buda 491 2.061 10% 0 135 100 2.267 170,0 12,1 398 0,0111
Racova 159 2.230 10% 0 135 100 2.453 261,3 8,5 431 0,0120
Buhusi 284 19.678 15% 2.677 160 100 25.307 593,9 33,1 5.264 0,1462
Totals 28.530 34.823 1.551,1 22,5 6.934 0,1926

69%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Tardenii Mari 2 7.590 m 175 1.328.163 4
2 Wastewater System Valea Lui Ion 2 6.810 m 175 1.191.742 4
3 Gravity Line Valea Lui Ion - Blagesti, DN 250 2 943 m 175 165.025 2
4 Gravity Line Racova - WWTP, DN 250 2 690 m 175 120.750 2
5 Wastewater System Blagesti 2 18.242 m 175 3.192.268 4
6 Wastewater System Buda 2 11.029 m 175 1.930.089 4
7 Pumping Station Buda 2 1 ls 15.000 15.000 3
8 Pressure Line Buda - WWTP Buhusi, DN 200 2 2.514 m 110 276.540 3
9 Wastewater System Racova 2 16.253 m 175 2.844.278 4
10 Rehabilitation of Waste Water System Buhusi 1 4.800 m 188 902.400 4
11 Extension of Wastewater System Buhusi 1 19.833 m 183 3.629.526 4
12 WWTP Buhusi 1 34.823 € / p.e. 121 4.200.996 1
Subtotal 19.796.778
Investment
1 WWTP Buhusi 1 34.823 lump sum 80 2.800.664 1
2 Pumping Station Buda 2 1 lump sum 23.000 23.000 3
11.533.586,86
Subtotal 2.823.664


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 7.001.661 7.001.661 7.001.661 0 0
2.2 Main Collector m 1.633 175 285.775 0 285.775 0
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 1 314.540 314.540 0 314.540 0
Line
2.4 Wastewater Network m 84.557 178 15.018.467 4.531.926 10.486.540 0
22.620.442 11.533.587 11.086.855 0
22.620.442
Operation Cost
1 WWTP Buhusi O&M 34.823 lump sum 11 399.709
2 Energy costs Pumping Station Buda 12.500 kWh 0,15 1.875
3 Maintenance O&M Pumping Station Buda 1 lump sum 1.085 1.085
497.317


ANNEX C4.2

Data Base

% l/Cap/d %
Agglomeration Blagesti
Blagesti 157 2.350 10% 0 135 100 2.585 295,8 7,9 454 0,0126
Buda 491 2.061 10% 0 135 100 2.267 170,0 12,1 398 0,0111
Agglomeration Racova
Racova 159 2.230 10% 0 135 100 2.453 261,3 8,5 431 0,0120
Agglomeration Buhusi
Buhusi 284 19.678 15% 2.677 160 100 25.307 593,9 33,1 5.264 0,1462
Agglomeration Valea Lui Ion
Tardenii Mari 158 790 0% 0 135 100 790 126,7 6,2 139 0,0039
Valea Lui Ion 423 1.421 0% 0 135 100 1.421 103,4 13,7 249 0,0069
Totals 28.530 34.823 1.551,1 18,4 6.934 0,1926

69%
Investment Cost
Civil Works
1 Wastewater System Tardenii Mari 7.590 m 175 1.328.163 4
2 Wastewater System Valea Lui Ion 6.810 m 175 1.191.742 4
3 Wastewater System Blagesti 18.242 m 175 3.192.268 4
4 Wastewater System Buda 11.029 m 175 1.930.089 4
5 Wastewater System Racova 16.253 m 175 2.844.278 4
6 Rehabilitation of Waste Water System Buhusi 4.800 m 188 902.400 4
7 Extension of Wastewater System Buhusi 19.833 m 183 3.629.526 4
8 WWTP Buhusi 25.307 € / p.e. 129 3.275.083 1
9 WWTP Racova 2.453 € / p.e. 216 530.472 1
10 WWTP Buda 4.852 € / p.e. 186 903.075 1
11 WWTP Valea Lui Ion 2.211 € / p.e. 221 489.190 1
Subtotal 20.216.287
1 WWTP Buhusi 25.307 € / p.e. 86 2.183.389 1
2 WWTP Racova 2.453 € / p.e. 144 353.648 1
3 WWTP Buda 4.852 € / p.e. 124 602.050 1
4 WWTP Valea Lui Ion 2.211 € / p.e. 148 326.127 1
Subtotal 3.465.214


spec. NPV Euro/p.e. 994
2.1 WWTP pieces 4 2.165.759 8.663.035
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 84.557 178 15.018.467
23.681.501
Operation Cost
1 WWTP Buhusi 25.307 € / p.e. 12 314.610
2 WWTP Racova 2.453 € / p.e. 22 54.654
3 WWTP Buda 4.852 € / p.e. 19 91.158
4 WWTP Valea Lui Ion 2.211 € / p.e. 23 50.558
602.879


ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_035 Buhusi Final Option 1

Agglomeration Buhusi Agglomeration Blagesti
Tardenii Mari Blagesti
Valea Lui Ion Buda
Blagesti Agglomeration Racova
Buda Racova
Racova Agglomeration Buhusi
Buhusi Buhusi
Agglomeration Valea Lui Ion
Tardenii Mari
Valea Lui Ion
Sum Sum
P.E. 34.823 34.823
Investment Sum 22.620.442 23.681.501
100,0% 104,7%
100,0% 121,2%
100,0% 109,5%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Caiuti

Data Base

% l/Cap/d %
Floresti 168 63 0% 0 135 100 63 31,2 2,0 11 0,0003
Vranceni 167 357 0% 0 135 100 357 10,3 34,7 63 0,0017
Heltiu 169 470 0% 0 135 100 470 54,6 8,6 82 0,0023
Blidari 17 784 0% 0 135 100 784 50,8 15,4 138 0,0038
Popeni 18 782 0% 0 135 100 782 59,7 13,1 137 0,0038
Caiuti 16 1.723 0% 0 135 100 1.723 108,3 15,9 302 0,0084
Totals 4.179 4.179 314,9 13,3 733 0,0204

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Floresti 3 630 m 175 110.250 4
2 Waste water system Vranceni 3 758 m 175 132.651 4
3 Waste water system Heltiu 3 3.400 m 175 594.941 4
4 Waste water system Blindari 2 3.393 m 175 593.705 4
5 Waste water system Popeni 2 3.909 m 175 684.124 4
6 Waste water system Caiuti 2 7.259 m 175 1.270.340 4
7 Gravity Line Vranceni - Heltiu, DN 250 3 629 m 175 110.075 2
8 Gravity Line Blidari - Popeni, DN 250 2 326 m 175 57.050 2
9 Pumping Station Heltiu 3 1 ls 15.000 15.000 3
10 Pressure Line Heltiu - WWTP, DN 80 3 1.584 m 80 126.720 3
11 Waste water treatment station Caiuti 2 4.200 € / p.e. 192 806.925 1
Subtotal 4.501.782
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Cautiti 2 4.200 € / p.e. 128 537.950 1
2 Pumping Station Heltiu 3 1 lump sum 23.000 23.000 3
Subtotal 560.950


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.344.875 1.344.875 0 1.344.875 0
2.2 Main Collector m 955 175 167.125 0 57.050 110.075
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 1 164.720 164.720 0 0 164.720
Line
5.062.732 0 3.950.095 1.112.637
5.062.732
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Cauiti 4.200 € / p.e. 19 81.806
2 Maintenance O&M Pumping station Cauiti 1 lump sum 1.805 1.805
3 Energy costs Pumping station Cauiti 19.000 kWh 0,15 2.850
104.261


Annex_C4-2_BC_Caiuti.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Caiuti

Data Base

% l/Cap/d %
Blidari 17 784 0% 0 135 100 784 50,8 15,4 138 0,0038
Popeni 18 782 0% 0 135 100 782 59,7 13,1 137 0,0038
Caiuti 16 1.723 0% 0 135 100 1.723 108,3 15,9 302 0,0084
Totals 3.289 3.289 218,8 15,0 577 0,0160

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Blindari 2 3.393 m 175 593.705 4
2 Waste water system Popeni 2 3.909 m 175 684.124 4
3 Waste water system Caiuti 2 7.259 m 175 1.270.340 4
4 Gravity Line Blidari - Popeni, DN 250 2 326 m 175 57.050 2
5 Waste water treatment station Caiuti 2 4.200 € / p.e. 192 806.925 1
Subtotal 3.412.145
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Cautiti 2 4.200 € / p.e. 128 537.950 1
Subtotal 537.950


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.344.875 1.344.875 0 1.344.875 0
2.2 Main Collector m 326 175 57.050 0 57.050 0
Pumping Station
Line
3.950.095 0 3.950.095 0
3.950.095
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Cauiti 4.200 € / p.e. 19 81.806
94.906


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Heltiu

Data Base

% l/Cap/d %
Floresti 168 63 0% 0 135 100 63 31,2 2,0 11 0,0003
Vranceni 167 357 0% 0 135 100 357 10,3 34,7 63 0,0017
Heltiu 169 470 0% 0 135 100 470 54,6 8,6 82 0,0023
Totals 890 890 96,1 9,3 156 0,0043

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Floresti 3 630 m 175 110.250 4
2 Waste water system Vranceni 3 758 m 175 132.651 4
3 Waste water system Heltiu 3 3.400 m 175 594.941 4
4 Gravity Line Vranceni - Heltiu, DN 250 3 629 m 175 110.075 2
5 Pumping Station Heltiu 3 1 ls 15.000 15.000 3
6 Pressure Line Heltiu - WWTP, DN 80 3 1.584 m 80 126.720 3
Subtotal 1.089.637
Investment
Phase
1 Pumping Station Heltiu 3 1 lump sum 23.000 23.000 3
Subtotal 23.000


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 629 175 110.075 0 0 110.075
Pumping Station
Line
1.112.637 0 0 1.112.637
1.112.637
Operation Cost
1 Maintenance O&M Pumping station Heltiu 1 lump sum 1.805 1.805
2 Energy costs Pumping station Heltiu 19.000 kWh 0,15 2.850
9.455


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: CASIN

Data Base

% l/Cap/d %
Curita 251 938 0% 0 135 100 938 65,8 14,3 127 0,0012
Casin 166 3.095 10% 0 135 100 3.405 158,0 19,6 460 0,0043
Totals 4.033 4.343 223,8 18,0 586 0,0054

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Curita 3 4.353 m 175 761.823 4
2 Gravity Line Curita - Casin, DN 250 3 1.029 m 175 180.075 2
3 Waste water system Casin 2 10.858 m 175 1.900.161 4
4 Waste water treatment station Casin 2 4.500 € / p.e. 189 851.539 1
Subtotal 3.693.597
Investment
Phase
Subtotal 567.692


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.419.231 1.419.231 0 1.419.231 0
2.2 Main Collector m 1.029 175 180.075 0 0 180.075
Pumping Station
Line
4.261.290 0 3.319.392 941.898
4.261.290
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Casin 4.343 € / p.e. 19 83.879
98.179


Annex_C4-2_BC_Casin.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: CASIN

Data Base

% l/Cap/d %
Casin 166 3.095 10% 0 135 100 3.405 158,0 19,6 460 0,0043
Totals 3.095 3.405 158,0 19,6 460 0,0043

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Casin 2 10.858 m 175 1.900.161 4
Subtotal 2.751.699
Investment
Phase
Subtotal 567.692


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.419.231 1.419.231 0 1.419.231 0
Pumping Station
Line
3.319.392 0 3.319.392 0
3.319.392
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Casin 3.405 € / p.e. 21 69.885
79.485


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Curita

Data Base

% l/Cap/d %
Curita 251 938 0% 0 135 100 938 65,8 14,3 127 0,0012
Totals 938 938 65,8 14,3 127 0,0012

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Curita 3 4.353 m 175 761.823 4
2 Gravity Line Curita - Casin, DN 250 3 1.029 m 175 180.075 2
3 Waste water system Casin 2 0 m 175 0 4
Subtotal 1.793.437
Investment
Phase
Subtotal 567.692


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.419.231 1.419.231 0 1.419.231 0
2.2 Main Collector m 1.029 175 180.075 0 0 180.075
Pumping Station
Line
2.361.129 0 1.419.231 941.898
2.361.129
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Casin 938 € / p.e. 28 26.577
31.377


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Cleja

Data Base

Supplement Industry Pop. Density
Name of Settlement ID of Settlement Capita Industry Cons. Contribution Total P.E. ha Qd m³/d Qmax m³/s
P.E Cap./ha
% l/Cap/d %
Somusca 8 1.662 0% 0 135 100 1.662 58,8 28,3 292 0,0081
VALEA MICA 430 799 0% 0 135 100 799 96,9 8,2 140 0,0039
GHEORGHE DOJA 323 1.071 0% 0 135 100 1.071 117,4 9,1 188 0,0052
Cleja 7 4.604 10% 0 135 100 5.064 230,0 20,0 889 0,0247
Totals 8.136 8.596 503 16,2 1.509 0,0419

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Somusca 3 4.223 m 175 738.959 4
2 Waste water system Valea Mica 2 6.004 m 175 1.050.707 4
3 Waste water system Gheorge Doja 2 7.363 m 175 1.288.467 4
4 Gravity Line Somusca - Cleja, DN 250 3 470 m 175 82.250 2
5 Waste water system Cleja 2 15.847 m 175 2.773.253 4
6 Waste water treatment station Cleja 2 8.596 € / p.e. 164 1.410.800 1
Subtotal 7.344.437
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Cleja 2 8.596 € / p.e. 109 940.534 1
Subtotal 940.534


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.351.334 2.351.334 0 2.351.334 0
2.2 Main Collector m 470 175 82.250 0 0 82.250
Pumping Station
Line
8.284.971 0 7.463.761 821.209
8.284.971
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Cleja 8.596 € / p.e. 16 139.986
169.686


Annex_C4-2_BC_Cleja.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2

Data Base

P.E Cap./ha
% l/Cap/d %
VALEA MICA 430 799 0% 0 135 100 799 96,9 8,2 140 0,0039
GHEORGHE DOJA 323 1.071 0% 0 135 100 1.071 117,4 9,1 188 0,0052
Cleja 7 4.604 10% 0 135 100 5.064 230,0 20,0 889 0,0247
Totals 6.474 6.934 444 14,6 1.217 0,0338

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Valea Mica 2 6.004 m 175 1.050.707 4
2 Waste water system Gheorge Doja 2 7.363 m 175 1.288.467 4
3 Waste water system Cleja 2 15.847 m 175 2.773.253 4
4 Waste water treatment station Cleja 2 8.596 € / p.e. 164 1.410.800 1
Subtotal 6.523.227
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Cleja 2 8.596 € / p.e. 109 940.534 1
Subtotal 940.534


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.351.334 2.351.334 0 2.351.334 0
Pumping Station
Line
7.463.761 0 7.463.761 0
7.463.761
Operation Cost
165.586


ANNEX C4.2

Data Base

P.E Cap./ha
% l/Cap/d %
Somusca 8 1.662 0% 0 135 100 1.662 58,8 28,3 292 0,0081
Totals 1.662 1.662 59 28,3 292 0,0081

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Somusca 3 4.223 m 175 738.959 4
2 Gravity Line Somusca - Cleja, DN 250 3 470 m 175 82.250 2
Subtotal 821.209
Investment
Phase
1
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 470 175 82.250 0 0 82.250
Pumping Station
Line
821.209 0 0 821.209
821.209
Operation Cost
45.015


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Comanesti Agglo Comanesti without Moinesti

Data Base
Supplement Sp.e.c. Water Waste Water

ID of Settlement Capita Industry Cons. Contribution Total p.e. ha Qd m³/d Qmax m³/s
Settlement p.e. Cap./ha
% l/Cap/d %
Comanesti 111 22.339 15% 0 160 100 24.664 1.062,7 21,0 5.130 0,1425
Lunca Asau 483 805 0% 0 135 100 805 242,4 3,3 141 0,0039
Paltinis 77 681 0% 0 135 100 681 47,4 14,4 120 0,0033
Apa Asau 76 1.648 0% 0 135 100 1.648 148,5 11,1 289 0,0080
Asau 482 2.363 10% 0 135 100 2.599 57,6 41,0 456 0,0127
Straja 481 1.339 0% 0 135 100 1.339 94,5 14,2 235 0,0065
Ciobanus 480 577 0% 0 135 100 577 57,8 10,0 101 0,0028
Podei 422 571 0% 0 135 100 852 42,2 13,5 150 0,0042
Vermesti 421 1.287 0% 0 135 100 1.899 94,8 13,6 333 0,0093
Totals for Agglomeration 31.610 35.064 1.847,9 17,1 6.955 0,1932
Already connected Total p.e. to Network and WWTP - Comanesti 11.000

Already connected Total p.e. to Network and WWTP - Moinesti North 14.243
28%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Rehabilitation Waste water system Comanesti 1 5.900 m 183 1.079.700 4
2 Upgrading Waste water system Comanesti 1 44.152 m 188 8.300.553 4
3 Waste water system Lunca Asau 1 8.050 m 175 1.408.750 4
4 Waste water system Paltinis 2 3.138 m 175 549.231 4
5 Gravity Line , DN 250 Paltinis - Apa Asau 2 260 m 175 45.500 2
6 Waste water system Apa Asau 2 9.533 m 175 1.668.196 4
7 Pumping Station Apa Asau 2 1 lump sum 15.000 15.000 3
8 Pressure Line, DN 125 Apa Asau - Lunca Asau 2 430 m 90 38.700 3
9 Gravity Line , DN 300 Apa Asau - Lunca Asau 2 233 m 215 50.095 2
10 Waste water system Asau 1 4.326 m 175 756.973 4
11 Waste water system Straja 1 6.247 m 175 1.093.167 4
12 Waste water system Podei 1 2.774 m 175 485.472 4
13 Waste water system Vermesti 1 6.234 m 175 1.091.022 4
14 Waste water system Ciobanus 1 3.663 m 175 641.107 4
15 WWTP Comanesti 1 35.064 € / PE 120 4.223.709 1
* remark WWTP for 35.000 PE
Subtotal 21.447.174
Investment
Phase
21.896.257,91
Subtotal 2.838.806

Specific Investment related to Total p.e. in Agglomeration Euro/p.e. 693

2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 7.039.514 7.039.514 7.039.514 0 0
2.2 Main Collector m 493 194 95.595 0 95.595 0
Pumping Station
Line
24.285.980 21.896.258 2.389.722 0
24.285.980
Operation Cost
1 O&M Waste water treatment station Comanesti 35.064 € / PE 11,5 401.787
3 O&M Pumping Station Apa Asau 1 lump sum 1.805 1.805
4 Energy costs Pumping Station Apa Asau 8.000 kWh 0,15 1.200
512.292

Project period 30,00 years
Writing Off period Civil Works 30,00 years
Writing Off period Electromechanical Works 15,00 years

Discounted Op.e.ration Cost Euro 7.875.177
Annex_C4-2_BC_Comanesti.pdf Page 1 of 8
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Comanesti

Data Base

% l/Cap/d %
Comanesti 111 22.339 15% 0 160 100 24.664 1.062,7 21,0 5.130 0,1425
Lunca Asau 483 805 0% 0 135 100 805 242,4 3,3 141 0,0039
Asau 482 2.363 10% 0 135 100 2.599 57,6 41,0 456 0,0127
Straja 481 1.339 0% 0 135 100 1.339 94,5 14,2 235 0,0065
Ciobanus 480 577 0% 0 135 100 577 57,8 10,0 101 0,0028
Podei 422 852 0% 0 135 100 852 42,2 20,2 150 0,0042
Vermesti 421 1.899 0% 0 135 100 1.899 94,8 20,0 333 0,0093
Already connected Total p.e. to Network and WWTP - Comanesti 11.000

Already connected Total p.e. to Network and WWTP - Moinesti North
66%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
9 WWTP Comanesti 1 35.064 p.e. 120 4.223.709 1
Subtotal 19.156.473
Investment
Phase
1 WWTP Comanesti 1 35.064 p.e. 80 2.815.806 1
Subtotal 2.815.806


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 7.039.514 7.039.514 7.039.514 0 0
Pumping Station
Line
21.972.279 21.972.279 0 0
21.972.279
Operation Cost
1 O&M Waste water treatment station Comanesti 35.064 p.e. 11,5 401.787
498.057


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Apa Asau

Data Base

% l/Cap/d %
Paltinis 77 681 0% 0 135 100 681 47,4 14,4 120 0,0033
Apa Asau 76 1.648 0% 0 135 100 1.648 148,5 11,1 289 0,0080
Totals for Agglomeration 2.329 2.329 195,9 11,9 409 0,0114

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
5 Pressure Line, DN 125 Apa Asau - Lunca Asau 2 430 m 90 38.700 3
6 Gravity Line , DN 300 Apa Asau - Lunca Asau 2 233 m 215 50.095 2
Subtotal 2.366.722
Investment
Phase
Subtotal 23.000

Specific Investment related to Total p.e. in Agglomeration Euro/p.e. 1.026

2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 493 194 95.595 0 95.595 0
Pumping Station
Line
2.366.722 0 2.366.722 0
2.366.722
Operation Cost
1 O&M Waste water treatment station Comanesti 2.329 € / PE 11,5 26.687
3 O&M Pumping Station Apa Asau 1 lump sum 1.805 1.805
4 Energy costs Pumping Station Apa Asau 8.000 kWh 0,15 1.200
41.292


Discounted Op.e.ration Cost Euro 634.759
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Comanesti

Option 1 only Settlements >2000
Data Base
Infiltration Water 30,00 %
in Wastewater
Peak Factor for 10,00 1/x
max. Dry
% l/Cap/d %
Agglomeration Comanesti
Comanesti 111 22.339 15% 0 160 100 24.664 1.062,7 20,2 5.130 0,1425
Asau 482 2.363 10% 0 135 100 2.599 57,6 41,0 456 0,0127
Vermesti 421 1.287 0% 0 135 100 1.899 94,8 13,6 333 0,0093
Straja 481 1.339 0% 0 135 100 1.339 94,5 14,2 235 0,0065
Ciobanus 480 577 0% 0 135 100 577 57,8 10,0 101 0,0028
Podei 422 571 0% 0 135 100 852 42,2 13,5 150 0,0042
Lunca Asau 483 805 0% 0 135 100 805 242,4 3,3 141 0,0039
Agglomeration Apa Asau
Apa Asau 76 1.648 0% 0 135 100 1.648 148,5 11,1 289 0,0080
Paltinis 77 681 0% 0 135 100 681 47,4 14,4 120 0,0033
Totals for 31.610 35.064 1.847,9 17,1 6.955 0,1932

Agglomeration
Already 6.544
connected
AdditionallyTotal 28.520
connected Total 81%
Investment
Cost
Civil Works
Investment
Phase
13 WWTP Apa Asau 3 2.329 € / PE 219 509.437 1
Subtotal 18.859.986
Agglomeration
Subtotal 2.772.364
Agglomeration
Subtotal 21.632.350
Electromechanic
al Works Investment
Phase
Agglomeration
Comanesti
Agglomeration
Apa Asau
2 WWTP Apa Asau 3 2.329 € / PE 146 339.625 1
Subtotal 2.668.828
Agglomeration
Subtotal 339.625
Agglomeration
Subtotal 3.008.453
Summary of
Investment
Subtotal 21.528.814
Agglomeration
Subtotal 3.111.989
Agglomeration
Specific Euro/p.e. 703
Investment
Allocation
according to Phase 1 Phase 2 Next Phases
2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 2 3.760.566 7.521.133 6.672.070 0 849.062
2.2 Main Collector m 260 175 45.500 0 0 45.500
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 94.017 182 17.074.171 14.856.744 0 2.217.427
24.640.804 21.528.814 0 3.111.989
24.640.804
Operation Cost
1 O&M WWTP Comanesti 32.735 € / PE 11,7 381.600
2 O&M Wastewater Networks and Main Collectors, 0,5 % of Investment Cost 1 lump sum 68.900 68.900
4 O&M WWTP Apa Asau 2.329 € / PE 22,6 52.568
5 O&M Wastewater Networks and Main Collectors, 0,5 % of Investment Cost 1 lump sum 11.400 11.400
Subtotal 472.100
Agglomeration
Subtotal 63.968
Agglomeration
Total Operation 536.069
Cost
ANNEX C4.2


Discounted Op.e.ration Cost Euro 983.348

ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_002 Comanesti Final Option 1

Agglomeration Comanesti Agglomeration Comanesti
Comanesti Comanesti
Lunca Asau Asau
Paltinis Vermesti
Apa Asau Straja
Asau Ciobanus
Straja Podei
Ciobanus Lunca Asau
Podei
Vermesti Agglomeration Apa Asau
0 Apa Asau
Paltinis
Sum Sum
P.E. 35.064 35.064
Investment Sum 24.285.980 24.640.804
100,0% 101,5%
100,0% 104,6%
100,0% 102,4%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Cotofanesti

Data Base

% l/Cap/d %
Cotofanesti 172 1.114 0% 0 135 100 1.114 55,6 20,0 196 0,0054
Balca 375 926 0% 0 135 100 926 60,4 15,3 163 0,0045
Borsani 374 738 0% 0 135 100 738 75,8 9,7 130 0,0036
Totals 2.778 2.778 191,8 14,5 488 0,0135

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Cotofanesti 2 3.831 m 175 670.479 4
2 Waste water system Balca 2 4.031 m 175 705.340 4
3 Waste water system Borsani 3 4.790 m 175 838.240 4
4 Gravity Line Borsani - Cotofanesti, DN 250 3 575 m 175 100.625 2
5 Waste water treatment station Cotofanesti 2 3.000 € / p.e. 207 620.659 1
Subtotal 2.935.343
Investment
Phase
Subtotal 413.773


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.034.432 1.034.432 0 1.034.432 0
2.2 Main Collector m 575 175 100.625 0 0 100.625
Pumping Station
Line
3.349.116 0 2.410.251 938.865
3.349.116
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Cotofanesti 3.000 € / p.e. 21 63.560
75.160


Annex_C4-2_BC_Cotofanesti.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Cotofanesti

Data Base

% l/Cap/d %
Cotofanesti 172 1.114 0% 0 135 100 1.114 55,6 20,0 196 0,0054
Balca 375 926 0% 0 135 100 926 60,4 15,3 163 0,0045
Totals 2.040 2.040 116,0 17,6 358 0,0099

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Cotofanesti 2 3.831 m 175 670.479 4
2 Waste water system Balca 2 4.031 m 175 705.340 4
Subtotal 1.996.478
Investment
Phase
Subtotal 413.773


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.034.432 1.034.432 0 1.034.432 0
Pumping Station
Line
2.410.251 0 2.410.251 0
2.410.251
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Cotofanesti 3.000 € / p.e. 21 63.560
70.460


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Borsani

Data Base

% l/Cap/d %
Borsani 374 738 0% 0 135 100 738 75,8 9,7 130 0,0036
Totals 738 738 75,8 9,7 130 0,0036

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Borsani 3 4.790 m 175 838.240 4
2 Gravity Line Borsani - Cotofanesti, DN 250 3 575 m 175 100.625 2
Subtotal 938.865
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 575 175 100.625 0 0 100.625
Pumping Station
Line
938.865 0 0 938.865
938.865
Operation Cost
4.700


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Darmanesti

Data Base

% l/Cap/d %
Salatruc 381 864 0% 0 135 100 864 168,5 5,1 152 0,0042
Darmanesti 382 10.099 15% 1.515 135 100 13.129 817,9 12,3 2.304 0,0640
Lapos 75 1.067 0% 0 135 100 1.067 97,0 11,0 187 0,0052
Darmaneasca 435 362 0% 4.130 135 100 4.492 37,4 9,7 788 0,0219
Plopu 185 1.554 0% 0 135 100 1.554 130,4 11,9 273 0,0076
Pagubeni 73 424 0% 0 135 100 424 20,7 20,5 74 0,0021
Totals 14.370 21.530 1.271,9 11,3 3.778 0,1050

99%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Rehabilitation Waste water system Darmanesti 1 260 m 183 47.580 4
2 Upgrading Waste water system Darmanesti 60.387 1 51.805 m 183 9.480.340 4
3 Waste water system SALATRUC 3 9.859 m 175 1.725.371 4
4 Gravity Line Saltruc - Darmanesti, DN 250 3 460 m 175 80.500 2
5 Waste water system Lapos 1 6.220 m 175 1.088.508 4
6 Gravity Line Lapos - Darmaneasca, DN 250 1 376 m 175 65.800 2
7 Waste water system Darmaneasca 1 2.362 m 175 413.299 4
8 Gravity Line Darmaneasca - Darmanesti, DN 250 1.340 1 964 m 175 168.700 2
9 Waste water system Plopu 3 8.443 m 175 1.477.445 4
10 Pressure Line Plopu - Darmanesti, DN 100 3 712 m 80 56.960 3
11 Pumping Station Plopu 3 1 ls 15.000 15.000 3
12 Waste water treatment station Darmanesti, new one 1 21.530 € / p.e. 134 2.887.143 1
13 Waste water system Pagubeni 3 1.430 m 175 250.283 4
14 Pressure Line Pagubeni - Darmanesti, DN 100 3 712 m 80 56.960 3
15 Pumping Station Pabugeni 3 1 ls 15.000 15.000 3
Subtotal 17.828.888
Investment
Phase
1 Pumping Station Plopu 3 1 ls 23.000 23.000 3
2 Waste water treatment station Darmanesti, P.E. 20.000 1 21.530 € / p.e. 89 1.924.762 1
3 Pumping Station Pagubeni 3 1 ls 23.000 23.000 3
16.076.131,82
Subtotal 1.970.762


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 4.811.904 4.811.904 4.811.904 0 0
2.2 Main Collector m 1.800 175 315.000 234.500 0 80.500
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 80.379 180 14.482.825 11.029.727 0 3.453.098
19.799.650 16.076.132 0 3.723.518
19.799.650
Operation Cost
1 Maintenance O&M Pumping station Plopu 1 lump sum 1.805 1.805
2 Energy costs Pumping station Plopu 10.000 kWh 0,15 1.500
4 Maintenance O&M Pumping station Pagubeni 1 lump sum 1.805 1.805
5 Energy costs Pumping station Pagubeni 2.600 kWh 0,15 390
6 O&M existing Wastewater Networks and Main Collectors, 0,5 % of Investment Cost 1 lump sum 952 952
359.144


Annex_C4-2_BC_Darmanesti.pdf Page 1 of 2
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Darmanesti

Data Base

% l/Cap/d %
Darmanesti 382 10.099 15% 1.515 135 100 13.129 817,9 12,3 2.304 0,0640
Lapos 75 1.067 0% 0 135 100 1.067 97,0 11,0 187 0,0052
Darmaneasca 435 362 0% 4.130 135 100 4.492 37,4 9,7 788 0,0219
Totals 11.528 18.688 952,3 12,1 3.280 0,0911

99%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Rehabilitation Waste water system Darmanesti 1 260 m 183 47.580 4
2 Upgrading Waste water system Darmanesti 60.387 1 51.805 m 183 9.480.340 4
3 Waste water system Lapos 1 6.220 m 175 1.088.508 4
4 Gravity Line Lapos - Darmaneasca, DN 250 1 376 m 175 65.800 2
5 Waste water system Darmaneasca 1 2.362 m 175 413.299 4
6 Gravity Line Darmaneasca - Darmanesti, DN 250 1.340 1 964 m 175 168.700 2
7 Waste water treatment station Darmanesti, new one 1 21.530 p.e. 134 2.887.143 1
3
Subtotal 14.151.370
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Darmanesti, P.E. 20.000 1 21.530 p.e. 89 1.924.762 1
16.076.131,82
Subtotal 1.924.762


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 4.811.904 4.811.904 4.811.904 0 0
2.2 Main Collector m 1.340 175 234.500 234.500 0 0
Pumping Station
Line
16.076.132 16.076.132 0 0
16.076.132
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Darmanesti 21.530 p.e. 13 278.692
2 O&M existing Wastewater Networks and Main Collectors, 0,5 % of Investment Cost 1 lump sum 952 952
336.044


Annex_C4-2_BC_Darmanesti.pdf Page 2 of 2
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Dofteana

Option 1 - Connection of Larga and Pagubeni with two pumping station - CHOSEN!!
Data Base

% l/Cap/d %
Dofteana 441 3.093 5% 0 135 100 3.248 210,3 14,7 438 0,0041
Stefan Voda 439 1.229 0% 0 135 100 1.229 65,8 18,7 166 0,0015
Haghiac 438 1.542 0% 0 135 100 1.542 6,6 233,6 208 0,0019
Seaca 440 509 0% 0 135 100 509 53,2 9,6 69 0,0006
Cucuieti 354 2.545 5% 0 135 100 2.672 117,7 21,6 361 0,0033
Larga 72 1.404 0% 0 135 100 1.404 111,9 12,5 190 0,0018
Totals 10.332 10.604 565,5 18,3 1.432 0,0133

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Dofteana 2 13.964 m 175 2.443.639 4
2 Waste water system Stefan Voda 2 4.496 m 175 786.824 4
3 Waste water system Haghiac 2 611 m 175 106.871 4
4 Waste water system Seaca 2 3.355 m 175 587.085 4
5 Pumping Station Cucuieti 2 1 ls 15.000 15.000 3
6 Pressure Line Cucuieti - WWTP Dofteana, DN 125 2 695 m 90 62.550 3
7 Waste water system Cucuieti 2 8.185 m 175 1.432.381 4
8 Pumping Station Larga 3 1 ls 15.000 15.000 3
9 Pressure Line Larga - Seaca, DN 100 3 785 m 82 64.370 3
10 Waste water system Larga 3 7.290 m 175 1.275.696 4
11 Waste water treatment station Dofteana 2 11.000 € / p.e. 155 1.709.956 1
Subtotal 8.499.373
Investment
Phase
Subtotal 1.185.971


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.849.927 2.849.927 0 2.849.927 0
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 2 101.460 202.920 0 100.550 102.370
Line
9.685.344 0 8.307.278 1.378.066
9.685.344
Operation Cost
1 Maintenance O&M Pumping station Cucuieti 1 lump sum 1.805 1.805
2 Energy costs Pumping station Cucuieti 8.300 kWh 0,15 1.245
3 Maintenance O&M WWTP Dofteana 10.604 € / p.e. 15 163.850
4 Maintenance O&M Pumping station Larga 1 lump sum 1.805 1.805
5 Energy costs Pumping station Larga 8.700 kWh 0,15 1.305
203.210


Annex_C4-2_BC_Dofteana.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Dofteana

Data Base

% l/Cap/d %
Dofteana 441 3.093 5% 0 135 100 3.248 210,3 14,7 438 0,0041
Stefan Voda 439 1.229 0% 0 135 100 1.229 65,8 18,7 166 0,0015
Haghiac 438 1.542 0% 0 135 100 1.542 6,6 233,6 208 0,0019
Seaca 440 509 0% 0 135 100 509 53,2 9,6 69 0,0006
Cucuieti 354 2.545 5% 0 135 100 2.672 117,7 21,6 361 0,0033
Totals 8.928 9.200 453,6 19,7 1.242 0,0115

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Dofteana 2 13.964 m 175 2.443.639 4
2 Waste water system Stefan Voda 2 4.496 m 175 786.824 4
3 Waste water system Haghiac 2 611 m 175 106.871 4
4 Waste water system Seaca 2 3.355 m 175 587.085 4
6 Pressure Line Cucuieti - WWTP Dofteana, DN 125 2 695 m 90 62.550 3
7 Waste water system Cucuieti 2 8.185 m 175 1.432.381 4
Subtotal 7.144.307
Investment
Phase
Subtotal 1.162.971


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.849.927 2.849.927 0 2.849.927 0
Pumping Station
Line
8.307.278 0 8.307.278 0
8.307.278
Operation Cost
1 Maintenance O&M Pumping station Cucuieti 1 lump sum 1.805 1.805
2 Energy costs Pumping station Cucuieti 8.300 kWh 0,15 1.245
3 Maintenance O&M WWTP Dofteana 9.200 € / p.e. 16 147.293
177.143


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Larga

Data Base

% l/Cap/d %
Larga 72 1.404 0% 0 135 100 1.404 111,9 12,5 190 0,0018
Totals 1.414 1.404 111,9 12,6 190 0,0018

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
2 Pressure Line Larga - Seaca, DN 100 3 785 m 82 64.370 3
3 Waste water system Larga 3 7.290 m 175 1.275.696 4
Subtotal 1.355.066
Investment
Phase
Subtotal 23.000


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
Pumping Station
Line
1.378.066 0 0 1.378.066
1.378.066
Operation Cost
9.510


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Dragugesti

Barsanesti connected
Data Base

% l/Cap/d %
Bratila 118 2.044 10% 0 135 100 2.248 175,8 11,6 304 0,0028
Dragugesti 242 2.226 10% 0 135 100 2.449 134,7 16,5 331 0,0031
Barsanesti 126 1.862 0% 0 135 100 1.862 138,8 13,4 251 0,0023
Helegiu 311 1.112 0% 0 135 100 1.112 116,5 9,5 150 0,0014
Deleni 241 1.902 0% 0 135 100 1.902 136,6 13,9 257 0,0024
Totals 9.146 9.573 702,4 13,0 1.292 0,0120

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Bratila 2 11.348 m 175 1.985.945 4
2 Gravity Line Bratila - WWTP - Bratila, DN 250 2 500 m 175 87.500 2
3 Waste water system Dragugesti 2 9.070 m 175 1.587.228 4
4 Gravity Line Dragugesti - Helegiu, DN 250 2 850 m 175 148.750 2
5 Waste water system Deleni 3 9.011 m 175 1.576.866 4
6 Gravity Line Deleni - Helegiu, DN 250 3 825 m 175 144.375 2
7 Waste water system Helegiu 2 7.344 m 175 1.285.264 4
8 Gravity Line Barsanesti - Bratila, DN 250 2 1.593 m 175 278.775 2
9 Gravity Line Bratila, DN 250 2 470 m 175 82.250 2
10 Waste water treatment station Bratila 2 9.600 € / p.e. 160 1.537.695 1
11 Waste water system Baranesti 2 9.115 m 175 1.595.119 4
Subtotal 10.309.766
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Bratila 2 9.600 € / p.e. 107 1.025.130 1
Subtotal 1.025.130


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.562.825 2.562.825 0 2.562.825 0
2.2 Main Collector m 4.238 175 741.650 0 597.275 144.375
Pumping Station
Line
11.334.896 0 9.613.655 1.721.241
11.334.896
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Bratila 9.600 € / p.e. 16 152.072
195.972


Annex_C4-2_BC_Dragugesti.pdf Page 1 of 5
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Dragugesti

Barsanesti and Bratila separat
Data Base

% l/Cap/d %
Agglomeration Bratila
Bratila 118 2.044 10% 0 135 100 2.248 175,8 11,6 304 0,0028
Agglomeration Barsanesti
Barsanesti 126 1.862 0% 0 135 100 1.862 138,8 13,4 251 0,0023
Cluster Dragugesti
Dragugesti 242 2.226 10% 0 135 100 2.449 134,7 16,5 331 0,0031
Helegiu 311 1.112 0% 0 135 100 1.112 116,5 9,5 150 0,0014
Deleni 241 1.902 0% 0 135 100 1.902 136,6 13,9 257 0,0024
Totals 9.146 9.573 702,4 13,0 1.292 0,0120

100%
Investment Cost
Civil Works
1 Waste water system Bratila 11.348 m 175 1.985.945 4
2 WWTP Bratila 2.050 € / p.e. 225 461.176 1
3 Gravity Line Bratila, DN 250 470 m 175 82.250 2
4 Waste water system Baranesti 9.115 m 175 1.595.119 4
5 WWTP Barsanesti 1.900 € / p.e. 153 289.758 1
Cluster Dragugesti
6 Waste water system Dragugesti 9.070 m 175 1.587.228 4
7 Gravity Line Gragugesti - Helegiu, DN 250 850 m 175 148.750 2
8 Waste water system Deleni 9.011 m 175 1.576.866 4
9 Gravity Line Deleni - Helegiu, DN 250 825 m 175 144.375 2
10 Waste water system Helegiu 7.344 m 175 1.285.264 4
11 WWTP Dragugesti 5.650 € / p.e. 180 1.016.943 1
Subtotal 10.173.672
1 WWTP Bratila 2.248 € / p.e. 147 330.422 1
Cluster Dragugesti
2 WWTP Dragugesti 5.463 € / p.e. 121 660.357 1
3 WWTP Barsanesti 1.902 € / p.e. 152 289.996 1
Subtotal 1.280.775

BC_013 spec. NPV Euro/p.e. 1.642 Bratila Barsamesti Draguesti

2.1 WWTP pieces 3 1.016.217 3.048.651
2.2 Main Collector m 2.145 175 375.375 0 82.250 293125
Pumping Station
Line
11.454.447 1.985.945 1.677.369 4.742.482
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Bratila 2.050 € / p.e. 23 47.771
3 Maintenance O&M WWTP Dragugesti 5.650 € / p.e. 18 102.184
Cluster Dragugesti
5 Maintenance O&M WWTP Barsanesti 1.900 € / p.e. 24 45.124
237.279


ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_013 Dragugesti Final Option 1

Agglomeration Dragugesti Agglomeration Dragugesti
Bratila Dragugesti
Dragugesti Helegiu
Barsanesti Deleni
Helegiu Settlement Bratila
Deleni Bratila
Settlement Barsanesti
Barsanesti
Sum Sum
P.E. 9.573 9.573
Investment Sum 11.334.896 11.454.447
100,0% 101,1%
100,0% 121,1%
Option 1550 1642
100,0% 105,9%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Faraoani

Data Base

% l/Cap/d %
Faraoani 385 5.567 15% 0 135 100 6.402 263,9 21,1 1.124 0,0312
Valea Seaca 387 2.406 10% 0 135 100 2.647 154,1 15,6 464 0,0129
Buchila 386 653 0% 0 135 100 653 36,2 18,0 115 0,0032
Totals 8.626 9.702 454 19,0 1.703 0,0473

66%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Faraoani 2 18.298 m 175 3.202.094 4
2 Gravity Line Faraoani - WWTP, DN 250 2 330 m 175 57.750 2
3 Waste water system Buchila 2 2.463 m 175 431.068 4
4 Gravity Line Buchila - GL Valea Seaca, DN 250 2 838 m 175 146.650 2
5 Waste water system Valea Seaca 2 10.306 m 175 1.803.494 4
6 Gravity Line Valea Seaca - WWTP, DN 250 2 3.083 m 175 539.525 2
7 Waste water treatment station Faraoani 2 9.702 € / PE 160 1.550.380 1
Subtotal 7.730.961
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Faraoani 2 9.702 € / PE 107 1.033.587 1
Subtotal 1.033.587


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.583.967 2.583.967 0 2.583.967 0
2.2 Main Collector m 4.251 175 743.925 0 743.925 0
Pumping Station
Line
8.764.547 0 8.764.547 0
8.764.547
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Faraoani 9.702 € / p.e. 16 153.278
184.278


Annex_C4-2_BC_Faraoani.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Frumoasa

Final cost - connection of Basasti, Ludasi, Haineala
Data Base

% l/Cap/d %
Schitu Frumoasa 119 2.029 10% 0 135 100 2.232 308,6 6,6 392 0,0109
Frumoasa 484 3.705 10% 0 135 100 4.076 193,8 19,1 715 0,0199
Balcani 485 1.681 0% 0 135 100 1.681 88,6 19,0 295 0,0082
Ludasi 429 764 0% 0 135 100 764 113,5 6,7 134 0,0037
Basasti 229 672 0% 0 135 100 672 45,0 14,9 118 0,0033
Haineala 228 323 0% 0 135 100 323 37,1 8,7 57 0,0016
Totals 9.174 9.747 786,6 11,7 1.711 0,0475

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Schitu Frumoasa 2 18.604 m 175 3.255.630 4
2 Gravity Line Schitu Frumoasa - Balcani, DN 250 2 1.364 m 175 238.700 2
3 Waste water system Frumoasa 2 13.279 m 175 2.323.907 4
4 Waste water system Balcani 2 6.065 m 175 1.061.458 4
5 Waste water system Ludasi 2 6.862 m 175 1.200.772 4
6 Waste water system Basasti 3 2.993 m 175 523.847 4
7 Waste water system Haineala 3 2.313 m 175 404.805 4
8 Gravity Line Balcani - Ludasi, DN 300 2 738 m 215 158.670 2
9 Gravity Line Ludasi - WWTP, DN 300 2 1.186 m 215 254.990 2
10 Gravity Line Basasti - Haineala, DN 250 3 268 m 175 46.900 2
11 Gravity Line Haineala - WWTP, DN 250 3 607 m 175 106.225 2
12 Waste water treatment station Balcani 2 9.747 € / PE 160 1.556.080 1
Subtotal 11.131.983
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Balcani 2 9.747 € / PE 106 1.037.387 1
Subtotal 1.037.387


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.593.466 2.593.466 0 2.593.466 0
2.2 Main Collector m 4.163 193 805.485 0 652.360 153.125
Pumping Station
Line
12.169.370 0 11.087.593 1.081.777
12.169.370
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Balcani 9.747 € / p.e. 16 153.820
201.720


Annex_C4-2_BC_Frumoasa.pdf Page 1 of 5
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Frumoasa

Option 1 - NO connection of Basasti, Ludasi, Haineala
Data Base

P.E Cap./ha
% l/Cap/d %
Cluster Frumoasa
Schitu Frumoasa 119 2.029 10% 0 135 100 2.232 308,6 6,6 392 0,0109
Frumoasa 484 3.705 10% 0 135 100 4.076 193,8 19,1 715 0,0199
Balcani 485 1.681 0% 0 135 100 1.681 88,6 19,0 295 0,0082
Cluster Ludasi
Ludasi 429 764 0% 0 135 100 764 113,5 6,7 134 0,0037
Basasti 229 672 0% 0 135 100 672 45,0 14,9 118 0,0033
Haineala 228 323 0% 0 135 100 323 37,1 8,7 57 0,0016
Totals 9.174 9.747 786,6 11,7 1.711 0,0475

100%
Investment Cost
Civil Works
Cluster Frumoasa
1 Waste water system Schitu Frumoasa 18.604 m 175 3.255.630 4
2 Gravity Line Schitu Frumoasa - Balcani, DN 250 1.364 m 175 238.700 2
3 Waste water system Frumoasa 13.279 m 175 2.323.907 4
4 Waste water system Balcani 6.065 m 175 1.061.458 4
5 Waste water treatment station Balcani 7.988 € / PE 167 1.332.347 1
Cluster Ludasi
6 Waste water system Ludasi 6.862 m 175 1.200.772 4
7 Waste water system Basasti 2.993 m 175 523.847 4
8 Waste water system Haineala 2.313 m 175 404.805 4
9 Gravity Line Ludasi - WWTP, DN 300 1.186 m 215 254.990 2
10 Gravity Line Basasti - Haineala, DN 250 268 m 175 46.900 2
11 Gravity Line Haineala - WWTP, DN 250 607 m 175 106.225 2
12 Waste water treatment station Ludasi 1.759 € / PE 233 409.266 1
Subtotal 11.158.846
Cluster Frumoasa
1 Waste water treatment station Balcani 7.988 € / PE 111 888.231 1
Cluster Ludasi
2 Waste water treatment station Ludasi 1.759 € / PE 155 272.844 1
Subtotal 1.161.075


2.1 WWTP pieces 2 1.451.344 2.902.688 F L
2.2 Main Collector m 3.425 189 646.815 238700 408115
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 50.117 175 8.770.418 6640995 2129423
12.319.922 6879695 2537538
Operation Cost
Cluster Frumoasa
1 Maintenance O&M WWTP Balcani 7.988 € / PE 17 132.492
Cluster Ludasi
3 Maintenance O&M WWTP Ludasi 1.759 € / PE 24 42.589
222.181


ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_002 Frumoasa Final Option 1

Agglomeration Frumoasa Cluster Frumoasa
Schitu Frumoasa Schitu Frumoasa
Frumoasa Frumoasa
Balcani Balcani
Ludasi Cluster Ludasi
Basasti Ludasi
Haineala Basasti
Haineala
Sum Sum
P.E. 9.747 9.747
Investment Sum 12.169.370 12.319.922
100,0% 101,2%
100,0% 110,1%
100,0% 103,3%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Fundu Raciaciuni

Data Base

% l/Cap/d %
Fundu Racaciuni 321 2.101 10% 0 135 100 2.311 91,9 22,9 312 0,0029
Totals 2.101 2.311 91,9 22,9 312,0 0,0

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Fundu Racaciuni 2 6.434 m 175 1.125.905 4
2 Waste water treatment station Fundu Racaciuni 2 2.311 € / p.e. 219 506.381 1
Subtotal 1.632.285
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Fundu Racaciuni 2 2.311 € / p.e. 146 337.587 1
Subtotal 337.587


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 843.968 843.968 0 843.968 0
Pumping Station
Line
1.969.873 0 1.969.873 0
1.969.873
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Fundu Racaciuni 2.311 € / p.e. 23 52.265
57.965


Annex_C4-2_BC_Fundu-Raciaciuni.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Garleni



% l/Cap/d %
Lespezi 492 2.764 10% 0 135 100 3.040 48,5 57,0 534 0,0148
Garleni de sus 491 1.797 0% 0 135 100 1.797 155,1 11,6 315 0,0088
Surina 493 170 0% 0 135 100 170 21,7 7,8 30 0,0008
Garleni 494 2.021 10% 0 135 100 2.223 152,8 13,2 390 0,0108
Totals 6.752 7.231 378,1 17,9 1.269 0,0352

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Lespezi 2 3.789 m 175 663.025 4
2 Wastewater System Garleni de sus 2 10.008 m 175 1.751.366 4
3 Gravity Line Garleni de Sus - Garleni, DN 250 2 931 m 175 162.925 2
4 Wastewater System Surina 2 1.336 m 175 233.793 4
5 Wastewater System Garleni 2 10.017 m 175 1.753.030 4
6 WWTP Garleni 2 7.231 € / p.e. 170 1.232.679 1
Subtotal 5.796.818
Investment
1 WWTP Garleni 2 7.231 € / p.e. 114 821.786 1
Subtotal 821.786


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.054.465 2.054.465 0 2.054.465 0
2.2 Main Collector m 931 175 162.925 0 162.925 0
Pumping Station
Line
6.618.604 0 6.618.604 0
6.618.604
Operation Cost
1 WWTP Garleni O&M 7.231 € / p.e. 17 122.948
145.848


Annex_C4-2_BC_Garleni.pdf Page 1 of 5
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Garleni

Data Base

% l/Cap/d %
Agglomeration Lespezi
Lespezi 492 2.764 10% 0 135 100 3.040 48,5 57,0 534 0,0148
Garleni de sus 491 1.797 0% 0 135 100 1.797 155,1 11,6 315 0,0088
Agglomeration Garleni
Surina 493 170 0% 0 135 100 170 21,7 7,8 30 0,0008
Garleni 494 2.021 10% 0 135 100 2.223 152,8 13,2 390 0,0108
Totals 6.752 7.231 378,1 17,9 1.269 0,0352

100%
Investment Cost
Civil Works
1 Wastewater System Lespezi 3.789 m 175 663.025 4
2 Wastewater System Garleni de sus 10.008 m 175 1.751.366 4
3 WWTP Garleni de sus 4.837 € / p.e. 186 900.940 1
4 Wastewater System Surina 1.336 m 175 233.793 4
5 Wastewater System Garleni 10.017 m 175 1.753.030 4
6 WWTP Garleni 2.393 € / p.e. 217 520.341 1
Subtotal 5.822.496
1 WWTP Garleni 4.837 € / p.e. 124 600.627 1
2 WWTP Lespezi 2.393 € / p.e. 145 346.894 1
Subtotal 947.521


2.1 WWTP pieces 2 1.184.401 2.368.802
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 25.150 175 4.401.214 2.414.392 1.986.823
6.770.017
Operation Cost
1 WWTP Garleni O&M 2.393 lump sum 22 53.650
3 WWTP Garleni de sus O&M 4.837 lump sum 19 90.950
166.700


ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_033 Garleni Final Option 1

Agglomeration Garleni Agglomeration Lespezi
Lespezi Lespezi
Garleni de sus Garleni de sus
Surina Agglomeration Garleni
Garleni Surina
Garleni
Sum Sum
P.E. 7.231 7.231
Investment Sum 6.618.604 6.770.017
100,0% 102,3%
100,0% 114,3%
100,0% 105,8%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Ghimes

Data Base

% l/Cap/d %
Bolovanis 458 973 0% 0 135 100 973 56,2 17,3 171 0,0047
Fagetu de sus 495 290 0% 0 135 100 290 62,1 4,7 51 0,0014
Faget 22 1.563 0% 0 135 100 1.563 157,4 9,9 274 0,0076
Tarhausi 21 848 0% 0 135 100 848 43,9 19,3 149 0,0041
Ghimes 23 1.172 0% 0 135 100 1.172 165,0 7,1 206 0,0057
Totals 4.846 4.846 484,6 10,0 850 0,0236

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Bolovanis 3 3.805 m 175 665.939 4
2 Waste water system Fagetu de sus 3 2.900 m 175 507.500 4
3 Waste water system Faget 2 9.970 m 175 1.744.745 4
4 Waste water system Tahausi 2 3.012 m 175 527.071 4
5 Waste water system Ghimes 2 10.039 m 175 1.756.912 4
6 Gravity Line Fagetu des Sus - Faget, DN 250 3 338 m 175 59.150 2
7 Waste water treatment station Ghimes 2 4.846 € / p.e. 186 902.189 1
Subtotal 6163507
Investment
Phase
Subtotal 601.460


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037

2.1 WWTP pieces 1 1.503.649 1.503.649 0 1.503.649 0
2.2 Main Collector m 338 175 59.150 0 0 59.150
Pumping Station
Line
6.764.966 0 5.532.377 1.232.589
6.764.966
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Ghimes 4.846 € / p.e. 19 91.072
117.472


Annex_C4-2_BC_Ghimes.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Ghimes

Data Base

% l/Cap/d %
Faget 22 1.563 0% 0 135 100 1.563 157,4 9,9 274 0,0076
Tarhausi 21 848 0% 0 135 100 848 43,9 19,3 149 0,0041
Ghimes 23 1.172 0% 0 135 100 1.172 165,0 7,1 206 0,0057
Totals 3.583 3.583 366,3 9,8 629 0,0175

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Faget 2 9.970 m 175 1.744.745 4
2 Waste water system Tahausi 2 3.012 m 175 527.071 4
3 Waste water system Ghimes 2 10.039 m 175 1.756.912 4
Subtotal 4930918
Investment
Phase
Subtotal 601.460


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037

2.1 WWTP pieces 1 1.503.649 1.503.649 0 1.503.649 0
Pumping Station
Line
5.532.377 0 5.532.377 0
5.532.377
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Ghimes 4.846 € / p.e. 19 91.072
111.272


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Bolovanis

Data Base

% l/Cap/d %
Bolovanis 458 973 0% 0 135 100 973 56,2 17,3 171 0,0047
Fagetu de sus 495 290 0% 0 135 100 290 62,1 4,7 51 0,0014
Totals 1.263 1.263 118,3 10,7 222 0,0062

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Bolovanis 3 3.805 m 175 665.939 4
2 Waste water system Fagetu de sus 3 2.900 m 175 507.500 4
3 Gravity Line Fagetu des Sus - Faget, DN 250 3 338 m 175 59.150 2
Subtotal 1232589
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037

2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 338 175 59.150 0 0 59.150
Pumping Station
Line
1.232.589 0 0 1.232.589
1.232.589
Operation Cost
6.200


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Gioseni

Data Base
Supplement Waste Water

Name of Supplement Industry Spec. Water Cons. Pop. Density
ID of Settlement Capita Industry Contribution Total P.E. ha Qd m³/d Qmax m³/s
Settlement P.E l/Cap/d Cap./ha
% %
Gioseni 9 3.548 10% 0 135 100 3.903 168,1 21,1 685 0,0190
Totals 3.548 3.903 168,1 21,1 685 0,0190

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment Phase
1 Wastewater System Gioseni 2 11.656 m 175 2.039.813 4
2 WWTP Gioseni 2 3.903 € / p.e. 195 762.030 1
Subtotal 2.801.844
Investment Phase
1 WWTP Gioseni 2 3.903 € / p.e. 130 508.020 1
Subtotal 508.020


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.270.050 1.270.050 0 1.270.050 0
Pumping Station
Line
3.309.864 0 3.309.864 0
3.309.864
Operation Cost
1 WWTP Gioseni O&M 3.903 € / p.e. 20 77.424
87.624


Annex_C4-2_BC_Gioseni.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Luizi Calugara

Data Base

% l/Cap/d %
Osebiti 175 2.289 10% 0 135 100 2.518 23,6 97,0 340 0,0031
Luizi Calugara 174 3.067 10% 0 135 100 3.374 163,7 18,7 455 0,0042
Totals 5.356 5.892 187,3 28,6 795 0,0074

99%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Rehabilitation of network 2 2.205 m 175 385.875 4
2 Extension of Wastewater System Luizi Calugara Commune 2 14.615 m 175 2.557.656 4
3 WWTP Luizi Calugara 2 5.892 € / p.e. 178 1.050.704 1
Subtotal 3.994.235
Investment
1 WWTP Luizi Calugara 2 5.892 € / p.e. 119 700.470 1
Subtotal 700.470


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.751.174 1.751.174 0 1.751.174 0
Pumping Station
Line
4.694.705 0 4.694.705 0
4.694.705
Operation Cost
1 WWTP Luizi Calgara O&M 5.892 € / p.e. 18 105.444
2 O&M existing Wastewater Networks, 0,5 % of Investment Cost 1 lump sum 7.718 7.718
127.961


Annex_C4-2_BC_Luizi-Calugara.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Magiresti

Data Base

% l/Cap/d %
Magiresti 152 1.198 0% 0 135 100 1.198 199,1 6,0 210 0,0058
Stanesti 442 933 0% 0 135 100 933 64,0 14,6 164 0,0045
Valea Arinilor 78 1.260 0% 0 135 100 1.260 89,3 14,1 221 0,0061
Prajesti 468 667 0% 0 135 100 667 85,6 7,8 117 0,0033
Totals 4.058 4.058 438,0 9,3 712 0,0198

38%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 extension Waste water system Magiresti 2 3.920 m 175 685.914 4
2 rehabilitation Waste Water System Magiresti, 20 % 2 1.591 m 175 278.460 4
3 Waste water system Stanesti 2 4.245 m 175 742.877 4
4 Waste water system Prajesti 2 5.267 m 175 921.647 4
5 Waste water system Valea Arinilor 2 5.899 m 175 1.032.329 4
6 Pumping Station Prajesti 2 1 ls 15.000 15.000 3
7 Pressure Line Prajesti - Stanesti, DN 80 2 646 m 80 51.680 3
8 Pumping Station Valea Arinilor 2 1 ls 15.000 15.000 3
9 Pressure Line Valea Arinilor - Prajesti, DN 80 2 595 m 80 47.600 3
10 Waste water treatment station Magiresti 2 4.058 € / p.e. 194 785.565 1
Subtotal 4.576.073
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Margiresti 2 4.058 € / p.e. 129 523.710 1
2 Pumping Station Valea Arinilor 2 1 ls 23.000 23.000 3
3 Pumping Station Prajesti 2 1 lump sum 23.000 23.000 3
Subtotal 569.710


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.309.275 1.309.275 0 1.309.275 0
Pumping Station
Line
5.145.783 0 5.145.783 0
5.145.783
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Magiresti 3.000 € / p.e. 21 63.560
2 Maintenance O&M Pumping station Prajesti 1 lump sum 1.805 1.805
3 Energy costs Pumping station Prajesti 10.600 kWh 0,15 1.590
4 Maintenance O&M Pumping station Valea Arinilor 1 lump sum 1.805 1.805
5 Energy costs Pumping station Valea Arinilor 15.000 kWh 0,15 2.250
94.980


Annex_C4-2_BC_Magiresti.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: MANASTIREA CASIN

Data Base

P.E Cap./ha
% l/Cap/d %
MANASTIREA CASIN 13 3.964 10% 0 135 100 4.360 239,6 16,5 589 0,0055
PARVULESTI 445 757 0% 0 135 100 757 62,3 12,2 102 0,0009
LUPESTI 14 781 0% 0 135 100 781 97,1 8,0 105 0,0010
Totals 5.502 5.898 399,0 13,8 796 0,0074

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Manastirea Casin 2 16.135 m 175 2.823.692 4
2 Waste water system Parvulesti 2 4.043 m 175 707.512 4
3 Pumping Station Parvulesti 2 1 ls 15.000 15.000 3
4 Pressure Line Parvulesti - Manastirea Casin, DN 80 2 340 m 80 27.200 3
5 Gravity Line Manastirea Casin - Lupesti, DN 300 2 1.567 m 215 336.905 2
6 Waste water system Lupesti 2 5.994 m 175 1.048.980 4
7 Pumping Station Lupesti 2 1 ls 15.000 15.000 3
8 Pressure Line Lupesti, DN 80 2 556 m 80 44.480 3
9 Waste water treatment station Lupesti 2 6.000 € / p.e. 178 1.065.753 1
Subtotal 6.084.521
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Lupesti 2 6.000 € / p.e. 118 710.502 1
2 Pumping Station Parvulesti 2 1 ls 23.000 23.000 3
3 Pumping Station Lupesti 2 1 ls 23.000 23.000 3
Subtotal 756.502


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.776.255 1.776.255 0 1.776.255 0
2.2 Main Collector m 1.567 215 336.905 0 336.905 0
Pumping Station
Line
6.841.023 0 6.841.023 0
6.841.023
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Filipesti 6.000 € / p.e. 18 106.896
2 Maintenance O&M Pumping station Parvulesti 1 lump sum 1.805 1.805
3 Energy costs Pumping station Parvulesti 6.600 kWh 0,15 990
4 Maintenance O&M Pumping station Lupesti 1 lump sum 1.805 1.805
5 Energy costs Pumping station Lupesti 8.000 kWh 0,15 1.200
137.296


Annex_C4-2_BC_Manastirea-Casin.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Moinesti Option with decentralized WWTP for Moinesti South
Data Base

% l/Cap/d %
Moinesti South 151-2 5.400 15% 0 135 100 6.210 345,5 15,6 1.090 0,0303
Moinesti North 151-1 17.396 15% 0 160 100 20.005 406,5 42,8 4.161 0,1156
Gazarie 150 1.148 0% 0 135 100 1.148 64,6 17,8 201 0,0056
Totals for Agglomeration 23.944 27.363 816,6 29,3 5.452 0,1515
Already connected Total p.e. to Network and WWTP - Moinesti 14.243

48%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 PS Gazarie 1 1 lump sum 15.000 15.000 3
2 Pressure Line Gazarie - WWTP 1 2.800 m 80 224.000 3
3 Extension of waste water system Moinesti South 1 23.109 m 175 4.044.030 4
4 Rehabilitation Waste water system Moinesti North 1 5.940 m 183 1.087.020 4
5 Extension of Waste water system Moinesti North 1 5.561 m 188 1.045.477 4
6 New waste water system Gazarie 1 4.388 m 175 767.875 4
7 WWTP Moinesti South, new, tertiary treatment 1 6.210 p.e. 176 1.094.738 1
8 WWTP Moinesti North, only ex. Site available for extension and complete rehabilitation, tertiary treatment 1 25.509 p.e. 129 3.295.527 1
Subtotal 11.573.666
Investment
Phase
1 WWTP Moinesti South 1 6.210 p.e. 118 729.825 1
2 WWTP Moinesti North 1 25.509 p.e. 86 2.197.018 1
Subtotal 2.949.843


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 2 3.658.554 7.317.107 7.317.107 0 0
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 1 262.000 262.000 262.000 0 0
Line
14.523.509 14.523.509 0 0
14.523.509
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Moinesti South 6.210 p.e. 17,7 109.689
2 Maintenance O&M WWTP Moinesti North 25.509 p.e. 12,4 316.498
4 PS Gazarie 1 lump sum 1.800 1.800
5 PS Gazarie, electricity costs 35.000 €/kWh 0,15 5.250
489.838


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Moinesti

Data Base

% l/Cap/d %
Moinesti South 151-2 5.400 15% 0 135 100 6.210 345,5 15,6 1.090 0,0303
Moinesti North 151-1 17.396 15% 0 160 100 20.005 406,5 42,8 4.161 0,1156
Zemes 79 3.960 10% 0 135 100 4.356 234,2 16,9 764 0,0212
Gazarie 150 1.148 0% 0 135 100 1.148 64,6 17,8 201 0,0056

55%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 PS 1 Moinesti South, 30 l/s, Pressure Head 50 m, 3 x 27 kW (2+1) 1 1 lump sum 80.000 80.000 3
2 Pressure Line PS 1 - PS 2, DN 200 1 2.100 m 135 283.500 3
6 Pressure Line PS 3 - Moinesti, DN 200 1 1.100 m 135 148.500 3
Explanations: PS Moinesti South, 30 l/s with a total Pressure Head of 130 m (90 m geodetic, 40 m losses).
For available standard raw wastewater pumps (i.e. KSB, Flygt) a reasonable, single-stage pressure head is 50 m,
hence a 3-stage pumping strategy has to be considered, to avoid complicated technology with a high probability of
operation failure.
7 Gravity Zemes - Moinesti, DN 250 2 1.147 m 175 200.725 2

10 Waste water system Moinesti South 1 23.109 m 175 4.044.030 4
13 New waste water system Zemes 2 15.813 m 175 2.767.277 4
15 Waste water treatment station Moinesti, only ex. Site available for extension and complete rehabilitation 1 31.719 p.e. 123 3.905.999 1
Subtotal 15.012.903
Investment
Phase
1 WWTP Moinesti 1 31.719 p.e. 82 2.603.999 1
Subtotal 2.801.999


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 6.509.998 6.509.998 6.509.998 0 0
2.2 Main Collector m 1.147 175 200.725 0 200.725 0
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 4 348.125 1.392.500 1.392.500 0 0
Line
17.814.902 14.846.899 2.968.002 0
17.814.902
ANNEX C4.2
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Moinesti 31.719 € / PE 11,7 372.683
5 PS 1 Moinesti South, 30 l/s, Pressure Head 50 m, 3 x 27 kW (2+1) 1 lump sum 1.800 1.800
6 PS 1 Moinesti South, 30 l/s, Pressure Head 50 m, 3 x 27 kW (2+1) 80.000 €/kWh 0,15 12.000
486.833


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Zemes

Data Base

% l/Cap/d %
Zemes 79 3.960 10% 0 135 100 4.356 234,2 16,9 764 0,0212
Totals for Agglomeration 3.960 4.356 234,2 16,9 764 0,0212
Already connected Total p.e. to Network and WWTP

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
2 Waste water system Zemes 2 15.813 m 175 2.767.277 4
Subtotal 2.968.002
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.147 175 200.725 0 200.725 0
Pumping Station
Line
2.968.002 0 2.968.002 0
2.968.002
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Moinesti 4.356 € / PE 11,7 51.180

66.070


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Moinesti Option with centralized WWTP at Moinesti North and 3 PS for Moinesti South
Data Base

% l/Cap/d %
Moinesti South 151-2 5.400 15% 0 135 100 6.210 345,5 15,6 1.090 0,0303
Moinesti North 151-1 17.396 15% 0 160 100 20.005 406,5 42,8 4.161 0,1156
Zemes 79 3.960 10% 0 135 100 4.356 234,2 16,9 764 0,0212
Gazarie 150 1.148 0% 0 135 100 1.148 64,6 17,8 201 0,0056

55%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
6 Pressure Line PS 3 - Moinesti, DN 200 1 1.100 m 135 148.500 3
Explanations: PS Moinesti South, 30 l/s with a total Pressure Head of 130 m (90 m geodetic, 40 m losses).
For available standard raw wastewater pumps (i.e. KSB, Flygt) a reasonable, single-stage pressure head is 50 m,
hence a 3-stage pumping strategy has to be considered, to avoid complicated technology with a high probability of
operation failure.
15 Waste water treatment station Moinesti, only ex. Site available for extension and complete rehabilitation 1 31.719 p.e. 123 3.905.999 1
Subtotal 15.012.903
Investment
Phase
1 WWTP Moinesti 1 31.719 p.e. 82 2.603.999 1
Subtotal 2.801.999


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 6.509.998 6.509.998 6.509.998 0 0
2.2 Main Collector m 1.147 175 200.725 0 200.725 0
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 4 348.125 1.392.500 1.392.500 0 0
Line
17.814.902 14.846.899 2.968.002 0
17.814.902
ANNEX C4.2
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Moinesti 31.719 p.e. 11,7 372.683
486.833


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Moinesti Option with decentralized package WWTP for Moinesti South
Data Base

% l/Cap/d %
Moinesti South 151-2 5.400 15% 0 135 100 6.210 345,5 15,6 1.090 0,0303
Moinesti North 151-1 17.396 15% 0 160 100 20.005 406,5 42,8 4.161 0,1156
Zemes 79 3.960 10% 0 135 100 4.356 234,2 16,9 764 0,0212
Gazarie 150 1.148 0% 0 135 100 1.148 64,6 17,8 201 0,0056

55%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
9 WWTP Moinesti South, new, tertiary treatment 1 6.210 p.e. 176 1.094.738 1
10 WWTP Moinesti North, only ex. Site available for extension and complete rehabilitation, tertiary treatment 1 25.509 p.e. 129 3.295.527 1
Subtotal 14.541.668
Investment
Phase
1 WWTP Moinesti South 1 6.210 p.e. 118 729.825 1
2 WWTP Moinesti North 1 25.509 p.e. 86 2.197.018 1
Subtotal 2.949.843


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 2 3.658.554 7.317.107 7.317.107 0 0
2.2 Main Collector m 1.147 175 200.725 0 200.725 0
Pumping Station
Line
17.491.511 14.523.509 2.968.002 0
17.491.511
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Moinesti South 6.210 p.e. 17,7 109.689
2 Maintenance O&M WWTP Moinesti North 25.509 p.e. 12,4 316.498
504.638


ANNEX C4.2
BC_035 Moinesti Final Option 1

Agglo Moionesti (3 PS) Agglo Moinesti (2 WWTP)
Moinesti South Moinesti South
Moinesti North Moinesti North
Zemes Zemes
Gazarie Gazarie
Sum Sum
P.E. 31.719 31.719
Investment Sum 17.814.902 17.491.511
100,0% 98,2%
100,0% 103,7%
100,0% 100,1%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Nicolea Balescu

Data Base
Supplement Supplement Spec. Water Waste Water

ID of Settlement Capita Industry Industry Cons. Contribution Total P.E. ha Qd m³/d Qmax m³/s
Settlement Cap./ha
% P.E l/Cap/d %
Nicolea Balescu 335 4.588 10% 0 135 100 5.047 134,7 34,1 886 0,0246
Galbeni 223 1.444 0% 0 135 100 1.444 63,3 22,8 253 0,0070
Totals 6.032 6.491 198 30,5 1.139 0,0316

70%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Nicolea Balescu 2 9.892 m 175 1.731.136 4
2 Gravity Line Nicolea Balescu - Galbeni, DN 250 2 1.547 m 175 270.725 2
3 Waste water system Galbeni 2 4.430 m 175 775.311 4
4 Waste water treatment station Galbeni 2 6.491 € / p.e. 175 1.133.160 1
Subtotal 3.910.332
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Galbeni 2 6.491 € / p.e. 116 755.440 1
Subtotal 755.440


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.888.600 1.888.600 0 1.888.600 0
2.2 Main Collector m 1.547 175 270.725 0 270.725 0
Pumping Station
Line
4.665.772 0 4.665.772 0
4.665.772
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Galbeni 6.491 € / p.e. 17 113.389
127.289


Annex_C4-2_BC_Nicolea-Balescu.pdf Page 1 of 5
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Nicolea Balescu

Data Base

% l/Cap/d %
Agglomeration Nicolea Balescu
Nicolea Balescu 335 4.588 10% 0 135 100 5.047 134,7 34,1 886 0,0246
Agglomeration Galbeni
Galbeni 223 1.444 0% 0 135 100 1.444 63,3 22,8 253 0,0070
Totals 6.032 6.491 198 30,5 1.139 0,0316

70%
Investment Cost
Civil Works
1 Waste water system Nicolea Balescu 9.892 m 175 1.731.136 4
2 WWTP Nicolea Balescu 5.047 € / p.e. 185 931.218 1
3 Waste water system Galbeni 4.430 m 175 775.311 4
4 Waste water treatment station Galbeni 1.444 € / p.e. 243 350.882 1
Subtotal 3.788.547
1 WWTP Nicolea Balescu 5.047 € / p.e. 123 620.812 1
2 Waste water treatment station Galbeni 1.444 € / p.e. 162 233.921 1
Subtotal 854.733


2.1 WWTP pieces 2 1.068.416 2.136.833
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 14.323 175 2.506.447 1.731.136 775.311
4.643.280
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Nicolea Balescu 5.047 € / p.e. 19 93.888
3 Maintenance O&M WWTP Galbeni 1.444 € / p.e. 25 36.730
143.218


ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_024_NicolaeBalescu Final Option 1

Agglomeration Agglomeration
Nicolea Balescu Nicolea Balescu
Galbeni
Agglomeration
Galbeni
Sum Sum
P.E. 6.491 6.491
Investment Sum 4.665.772 4.643.280
100,0% 99,5%
100,0% 112,5%
100,0% 103,9%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Oituz

Data Base

% %
Bahna 254 634 0% 0 135 100 634 31,8 19,9 111 0,0031
Marginea 450 698 0% 0 135 100 698 49,5 14,1 122 0,0034
Ferestrau-Oituz 50 1.081 0% 0 135 100 1.081 94,2 11,5 190 0,0053
Calcai 51 488 0% 0 135 100 488 16,6 29,4 86 0,0024
Oituz 11 6.654 15% 0 135 100 7.652 278,5 23,9 1.343 0,0373
Totals 9.555 10.553 470,6 20,3 1.852 0,0514

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Ferestrau-Oituz 3 6.071 m 160 971.401 4
2 Gravity Line Ferestrau-Oituz - Oituz, DN 250 3 1.594 m 175 278.950 2
3 Waste water system Calcai 2 1.198 m 160 191.637 4
4 Gravity Line Calcai - Oituz, DN 250 2 75 m 175 13.125 2
5 Waste water system Bahna 2 2.190 m 160 350.398 4
6 Gravity Line Bahna - Marginea, DN 250 2 317 m 175 55.475 2
7 Waste water system Marginea 2 3.270 m 160 523.227 4
8 Waste water system Oituz 2 19.601 m 160 3.136.107 4
9 Waste water treatment station Oituz 2 11.000 € / p.e. 155 1.709.956 1
Subtotal 7.230.276
Investment
Item Quantity Unit Unit Cost Total Euro Category
Phase
Subtotal 1.139.971


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.849.927 2.849.927 0 2.849.927 0
2.2 Main Collector m 1.986 175 347.550 0 68.600 278.950
Pumping Station

8.370.247 0 7.119.896 1.250.351
8.370.247
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Oituz 10.553 € / p.e. 15 163.260
190.960


Annex_C4-2_BC_Oituz.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Oituz

Data Base

% %
Bahna 254 634 0% 0 135 100 634 31,8 19,9 111 0,0031
Marginea 450 698 0% 0 135 100 698 49,5 14,1 122 0,0034
Calcai 51 488 0% 0 135 100 488 16,6 29,4 86 0,0024
Oituz 11 6.654 15% 0 135 100 7.652 278,5 23,9 1.343 0,0373
Totals 8.474 9.472 376,4 22,5 1.662 0,0462

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Calcai 2 1.198 m 160 191.637 4
2 Gravity Line Calcai - Oituz, DN 250 2 75 m 175 13.125 2
3 Waste water system Bahna 2 2.190 m 160 350.398 4
4 Gravity Line Bahna - Marginea, DN 250 2 317 m 175 55.475 2
5 Waste water system Marginea 2 3.270 m 160 523.227 4
6 Waste water system Oituz 2 19.601 m 160 3.136.107 4
Subtotal 5.979.925
Investment
Phase
Subtotal 1.139.971


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.849.927 2.849.927 0 2.849.927 0
2.2 Main Collector m 392 175 68.600 0 68.600 0
Pumping Station

7.119.896 0 7.119.896 0
7.119.896
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Oituz 9.472 € / p.e. 16 150.550
171.950


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Ferestrau-Oituz

Data Base

% %
Ferestrau-Oituz 50 1.081 0% 0 135 100 1.081 94,2 11,5 190 0,0053
Totals 1.081 1.081 94,2 11,5 190 0,0053

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Ferestrau-Oituz 3 6.071 m 160 971.401 4
2 Gravity Line Ferestrau-Oituz - Oituz, DN 250 3 1.594 m 175 278.950 2
Subtotal 1.250.351
Investment
Phase
1
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.594 175 278.950 0 0 278.950
Pumping Station

1.250.351 0 0 1.250.351
1.250.351
Operation Cost
1
6.300


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Onesti

Data Base
Spec. Water Waste Water

Name of Supplement Industry Supplement Industry Pop. Density
ID of Settlement Capita Cons. Contribution Total P.E. ha Qd m³/d Qmax m³/s
Settlement % P.E Cap./ha
l/Cap/d %
Borzesti 130 4.139 0% 0 135 100 4.139 29,7 139,4 726 0,0202
Onesti 129 46.042 15% 7.524 160 100 60.472 1.348,4 34,1 12.578 0,3494
Totals 50.181 64.611 1.378,1 36,4 13.305 0,3696

27%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Borzesti 1 2.583 m 175 452.008 4
2 Rehabilitation Waste water system Onesti 1 36.000 m 218 7.848.000 4
3 Upgrading Waste water system Onesti to reach 90 % connection rate 1 10.000 m 175 1.750.000 4
4 WWTP Onesti 1 75.599 € / PE 102 7.690.230 1
Subtotal 17.740.238
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Onesti 1 75.599 € / PE 68 5.126.820 1
22.867.058,45
Subtotal 5.126.820


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 12.817.051 12.817.051 12.817.051 0 0
Pumping Station
Line
22.867.058 22.867.058 0 0
22.867.058
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Onesti 75.599 € / PE 9,5 714.877
922.137

ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Onesti - Slobozia

Data Base
Spec. Water Waste Water

Name of Supplement Industry Supplement Industry Pop. Density
ID of Settlement Capita Cons. Contribution Total P.E. ha Qd m³/d Qmax m³/s
Settlement % P.E Cap./ha
l/Cap/d %
Borzesti 130 4.139 0% 0 135 100 4.139 29,7 139,4 726 0,0202
Onesti 129 46.042 15% 7.524 160 100 60.472 1.348,4 34,1 12.578 0,3494
Slobozia 131 1.226 0% 0 135 100 1.226 60,1 20,4 215 0,0060
Totals 51.407 65.837 1.438,2 35,7 13.520 0,3755

29%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Slobozia 1 4.150 m 175 726.309 4
2 Pumping Station Slobozia 1 1 ls 15.000 15.000 3
3 Pressure Line Slobozia - Onesti, DN 125 1 1.044 m 90 93.960 3
6 Upgrading Waste water system Onesti 1 0 m 175 0 4
7 WWTP Onesti 1 75.599 € / PE 102 7.690.230 1
Subtotal 16.825.507
Investment
Phase
21.117.058,45
Subtotal 5.149.820


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 12.817.051 12.817.051 12.817.051 0 0
Pumping Station
Line
21.952.327 21.952.327 0 0
21.952.327
Operation Cost
2 Energy costs Pumping Station Slobozia 7.600 kWh 0,15 1.140
3 Maintenance O&M Pumping Station Slobozia 1 lump sum 1.085 1.085
919.262

ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Onesti

Data Base

% l/Cap/d %
Bogdana 303 616 0% 0 135 100 616 37,6 16,4 108 0,0030
Stefan Cel Mare 304 944 0% 0 135 100 944 158,8 5,9 166 0,0046
Negoiesti 131 909 0% 0 135 100 909 31,5 28,9 160 0,0044
Radeana 162 688 0% 0 135 100 688 66,4 10,4 121 0,0034
Gutinas 163 509 0% 0 135 100 509 80,5 6,3 89 0,0025
Slobozia 131 1.226 0% 0 135 100 1.226 60,1 20,4 215 0,0060
Borzesti 130 4.139 0% 0 135 100 4.139 29,7 139,4 726 0,0202
Onesti 129 46.042 15% 7.524 160 100 60.472 1.348,4 34,1 12.578 0,3494
Buciumi 165 1.595 0% 0 135 100 1.595 183,6 8,7 280 0,0078
Racauti 444 1.439 0% 0 135 100 1.439 67,7 21,3 253 0,0070
Gura Vaii 132 2.783 10% 0 135 100 3.061 209,5 13,3 537 0,0149
Totals 60.890 75.599 2.273,8 26,8 15.233 0,4231

38%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Gutinas 3 4.830 m 175 845.278 4
2 Gravity Line Gutinas - Onesti, DN 250 3 3.347 m 175 585.725 2
3 Waste water system Bogdana 2 2.529 m 175 442.596 4
4 Waste water system Negoiesti 2 2.268 m 175 396.857 4
5 Waste water system Radeana 3 4.227 m 175 739.795 4
6 Gravity Line Radeana - Onesti, DN 250 3 1.380 m 175 241.500 2
7 Waste water system Stefan Cel Mare 2 9.458 m 175 1.655.152 4
8 Gravity Line Stefan Cel Mare - Onesti, DN 250 2 1.756 m 175 307.300 2
14 Upgrading Waste water system Onesti 1 10.000 m 175 1.750.000 4
15 Waste water system Buciumi 3 11.444 m 175 2.002.775 4
16 Gravity Line Buciumi - Racauti, DN 250 3 1.022 m 175 178.850 2
17 Waste water system Racauti 3 4.698 m 175 822.201 4
18 Gravity Line Racauti - Onesti, DN 250 3 2.373 m 175 415.275 2
19 Waste water system Gura Vaii 2 13.742 m 175 2.404.786 4
20 Pumping Station Gura Vaii 2 1 ls 15.000 15.000 3
21 Pressure Line Gura Vaii - Onesti, DN 125 2 340 m 90 30.600 3
22 WWTP Onesti 1 75.599 € / PE 102 7.690.230 1
Subtotal 29.659.196
Investment
Phase
22.867.058,45
Subtotal 5.172.820


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 12.817.051 12.817.051 12.817.051 0 0
2.2 Main Collector m 9.878 175 1.728.650 0 307.300 1.421.350
Pumping Station
2.3 Pumping Station including Pressure pieces 2 100.280 200.560 0 68.600 131.960
Line
2.4 Wastewater Network m 105.930 190 20.085.756 10.050.008 4.899.391 5.136.357
34.832.016 22.867.058 5.275.291 6.689.667
34.832.016
ANNEX C4.2
Operation Cost
4 Energy costs Pumping Station Gura Vaii 5.200 kWh 0,15 780
5 Maintenance O&M Pumping Station Gura Vaii 1 lump sum 1.085 1.085
985.027

ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Stefan Cel Mare

Data Base

% l/Cap/d %
Bogdana 303 616 0% 0 135 100 616 37,6 16,4 108 0,0030
Stefan Cel Mare 304 944 0% 0 135 100 944 158,8 5,9 166 0,0046
Negoiesti 131 909 0% 0 135 100 909 31,5 28,9 160 0,0044
Totals 2.469 2.469 227,9 10,8 433 0,0120

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Bogdana 2 2.529 m 175 442.596 4
2 Waste water system Negoiesti 2 2.268 m 175 396.857 4
3 Waste water system Stefan Cel Mare 2 9.458 m 175 1.655.152 4
4 Gravity Line Stefan Cel Mare - Onesti, DN 250 2 1.756 m 175 307.300 2
Subtotal 2.801.905
Investment
Phase
0,00
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.756 175 307.300 0 0 0
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 14.255 175 2.494.605 0 307.300 0
2.801.905 0 307.300 0
307.300
Operation Cost
14.100

ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Gura Vaii

Data Base

% l/Cap/d %
Gura Vaii 132 2.783 10% 0 135 100 3.061 209,5 13,3 537 0,0149
Totals 2.783 3.061 209,5 13,3 537 0,0149

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Gura Vaii 2 13.742 m 175 2.404.786 4
3 Pressure Line Gura Vaii - Onesti, DN 125 2 340 m 90 30.600 3
Subtotal 2.450.386
Investment
Phase
#BEZUG!
Subtotal 23.000


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
Pumping Station
Line
2.473.386 0 2.473.386 0
2.473.386
Operation Cost
1 Energy costs Pumping Station Gura Vaii 5.200 kWh 0,15 780
2 Maintenance O&M Pumping Station Gura Vaii 1 lump sum 1.085 1.085
25.948

ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Buciumi

Data Base

% l/Cap/d %
Radeana 162 688 0% 0 135 100 688 66,4 10,4 121 0,0034
Gutinas 163 509 0% 0 135 100 509 80,5 6,3 89 0,0025
Slobozia 131 1.226 0% 0 135 100 1.226 60,1 20,4 215 0,0060
Buciumi 165 1.595 0% 0 135 100 1.595 183,6 8,7 280 0,0078
Racauti 444 1.439 0% 0 135 100 1.439 67,7 21,3 253 0,0070
Totals 5.457 5.457 458,3 11,9 958 0,0266

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Gutinas 3 4.830 m 175 845.278 4
2 Gravity Line Gutinas - Onesti, DN 250 3 3.347 m 175 585.725 2
3 Waste water system Radeana 3 4.227 m 175 739.795 4
4 Gravity Line Radeana - Onesti, DN 250 3 1.380 m 175 241.500 2
8 Waste water system Buciumi 3 11.444 m 175 2.002.775 4
9 Gravity Line Buciumi - Racauti, DN 250 3 1.022 m 175 178.850 2
10 Waste water system Racauti 3 4.698 m 175 822.201 4
11 Gravity Line Racauti - Onesti, DN 250 3 2.373 m 175 415.275 2
Subtotal 6.666.667
Investment
Phase
#BEZUG!
Subtotal 23.000


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 8.122 175 1.421.350 0 0 1.421.350
Pumping Station
Line
6.689.667 0 0 6.689.667
6.689.667
Operation Cost
35.025

ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Orbeni

Final cost - new WWTP for Orbeni, Cucova and Scurta - - CHOSEN!
Data Base

% l/Cap/d %
Orbeni 20 2.170 10% 0 135 100 2.387 230,0 9,4 419 0,0116
Scurta 377 1.927 0% 0 135 100 1.927 170,6 11,3 338 0,0094
Cucova 181 900 0% 0 135 100 900 72,5 12,4 158 0,0044
,
Totals 4.997 5.214 473,1 10,6 915 0,0254

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Orbeni 2 14.479 m 175 2.533.894 4
2 Gravity Line Orbeni - WWTP, DN 250 2 155 m 175 27.125 2
3 Waste water system Scurta 3 10.974 m 175 1.920.526 4
4 Gravity Line Scurta - WWTP, DN 250 3 346 m 175 60.550 2
5 Waste water system Cucova 3 4.717 m 175 825.466 4
6 Gravity Line Cucova - WWTP, DN 250 3 864 m 175 151.200 2
7 Waste water treatment station Orbeni 2 5.500 € / p.e. 181 995.822 1
Subtotal 6.514.583
Investment
Phase
Subtotal 663.881


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.659.703 1.659.703 0 1.659.703 0
2.2 Main Collector m 1.365 175 238.875 0 27.125 211.750
Pumping Station
Line
7.178.464 0 4.220.722 2.957.742
7.178.464
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Orbeni 5.500 € / p.e. 18 100.142
127.742


Annex_C4-2_BC_Orbeni.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Orbeni

Data Base

% l/Cap/d %
Orbeni 20 2.170 10% 0 135 100 2.387 230,0 9,4 419 0,0116
,
Totals 2.170 2.387 230,0 9,4 419 0,0116

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Orbeni 2 14.479 m 175 2.533.894 4
2 Gravity Line Orbeni - WWTP, DN 250 2 155 m 175 27.125 2
Subtotal 3.556.841
Investment
Phase
Subtotal 663.881


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.659.703 1.659.703 0 1.659.703 0
2.2 Main Collector m 155 175 27.125 0 27.125 0
Pumping Station
Line
4.220.722 0 4.220.722 0
4.220.722
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Orbeni 5.500 € / p.e. 18 100.142
113.042


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Scurta - Cucova

Data Base

% l/Cap/d %
Scurta 377 1.927 0% 0 135 100 1.927 170,6 11,3 338 0,0094
Cucova 181 900 0% 0 135 100 900 72,5 12,4 158 0,0044
,
Totals 2.827 2.827 243,1 11,6 496 0,0138

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Scurta 3 10.974 m 175 1.920.526 4
2 Gravity Line Scurta - WWTP, DN 250 3 346 m 175 60.550 2
3 Waste water system Cucova 3 4.717 m 175 825.466 4
4 Gravity Line Cucova - WWTP, DN 250 3 864 m 175 151.200 2
Subtotal 2.957.742
Investment
Phase
1
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.210 175 211.750 0 0 211.750
Pumping Station
Line
2.957.742 0 0 2.957.742
2.957.742
Operation Cost
14.800


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Palanca

Data Base

% l/Cap/d %
Popoiu 25 712 0% 0 135 100 712 90,8 7,8 96 0,0009
Palanca 24 859 0% 0 135 100 859 81,3 10,6 116 0,0011
Giughes 459 1.915 0% 0 135 100 1.915 185,1 10,3 259 0,0024
Cuchinis 426 360 0% 0 135 100 360 122,0 3,0 49 0,0005
Camenca 64 1.022 0% 0 135 100 1.022 33,8 30,2 138 0,0013
Brusturoasa 427 1.311 0% 0 135 100 1.311 78,4 16,7 177 0,0016
Hanganesti 189 486 0% 0 135 100 486 61,5 7,9 66 0,0006
Cotumba 434 1.596 0% 0 135 100 1.596 55,2 28,9 215 0,0020
Buruienis 428 235 0% 0 135 100 235 4,4 53,4 32 0,0003
Agas 478 412 0% 0 135 100 412 142,5 2,9 56 0,0005
Totals 8.908 8.908 855,0 10,4 1.203 0,0111

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Popoiu 2 5.591 m 175 978.376 4
2 Waste water system Palanca 2 5.188 m 175 907.929 4
3 Waste water system Giughes 2 11.782 m 175 2.061.915 4
4 Waste water system Cuchinis 2 3.600 m 175 630.000 4
5 Waste water system Camenca 2 2.447 m 175 428.227 4
6 Waste water system Brusturoasa 2 5.286 m 175 925.131 4
7 Waste water system Hanganesti 2 3.790 m 175 663.284 4
8 Waste water system Cotumba 2 3.975 m 175 695.606 4
9 Waste water system Buruienis 3 341 m 175 59.684 4
10 Waste water system Agas 2 4.120 m 175 721.000 4
11 Gravity Line Cotumba - Hanganesti, DN 250 2 164 m 175 28.700 2
12 Gravity Line Buruienis - Agas, DN 250 3 1.237 m 175 216.475 2
13 Gravity Line Hanganesti - Agas, DN 300 2 82 0 215 17.630 2
14 Waste water treatment station Agas 2 8.908 € / p.e. 163 1.450.532 1
Subtotal 9.784.488
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Agas 2 8.908 € / p.e. 109 967.021 1
Subtotal 967.021


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.417.553 2.417.553 0 2.417.553 0
2.2 Main Collector m 1.483 177 262.805 0 46.330 216.475
Pumping Station
Line
10.751.509 0 10.475.350 276.159
10.751.509
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Agas 8.908 € / p.e. 16 143.774
185.474


Annex_C4-2_BC_Palanca.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Palanca

Data Base

% l/Cap/d %
Popoiu 25 712 0% 0 135 100 712 90,8 7,8 96 0,0009
Palanca 24 859 0% 0 135 100 859 81,3 10,6 116 0,0011
Giughes 459 1.915 0% 0 135 100 1.915 185,1 10,3 259 0,0024
Cuchinis 426 360 0% 0 135 100 360 122,0 3,0 49 0,0005
Camenca 64 1.022 0% 0 135 100 1.022 33,8 30,2 138 0,0013
Brusturoasa 427 1.311 0% 0 135 100 1.311 78,4 16,7 177 0,0016
Hanganesti 189 486 0% 0 135 100 486 61,5 7,9 66 0,0006
Cotumba 434 1.596 0% 0 135 100 1.596 55,2 28,9 215 0,0020
Agas 478 412 0% 0 135 100 412 142,5 2,9 56 0,0005
Totals 8.673 8.673 850,6 10,2 1.171 0,0108

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Popoiu 2 5.591 m 175 978.376 4
2 Waste water system Palanca 2 5.188 m 175 907.929 4
3 Waste water system Giughes 2 11.782 m 175 2.061.915 4
4 Waste water system Cuchinis 2 3.600 m 175 630.000 4
5 Waste water system Camenca 2 2.447 m 175 428.227 4
6 Waste water system Brusturoasa 2 5.286 m 175 925.131 4
7 Waste water system Hanganesti 2 3.790 m 175 663.284 4
8 Waste water system Cotumba 2 3.975 m 175 695.606 4
9 Waste water system Agas 2 4.120 m 175 721.000 4
10 Gravity Line Cotumba - Hanganesti, DN 250 2 164 m 175 28.700 2
11 Gravity Line Hanganesti - Agas, DN 300 2 82 0 215 17.630 2
12 Waste water treatment station Agas 2 8.908 € / p.e. 163 1.450.532 1
Subtotal 9.508.328
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Agas 2 8.908 € / p.e. 109 967.021 1
Subtotal 967.021


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.417.553 2.417.553 0 2.417.553 0
2.2 Main Collector m 246 188 46.330 0 46.330 0
Pumping Station
Line
10.475.350 0 10.475.350 0
10.475.350
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Agas 8.673 € / p.e. 16 140.920
181.220


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Buruienis

Data Base

% l/Cap/d %
Buruienis 428 235 0% 0 135 100 235 4,4 53,4 32 0,0003
Totals 235 235 4,4 53,4 32 0,0003

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Buruienis 3 341 m 175 59.684 4
2 Gravity Line Buruienis - Agas, DN 250 3 1.237 m 175 216.475 2
Subtotal 276.159
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.237 175 216.475 0 0 216.475
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 341 175 59.684 0 0 59.684
276.159 0 0 276.159
276.159
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Agas 235 € / p.e. 40 9.411
10.811


Discounted Present Value Euro 442.354
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Poduri

Data Base

% l/Cap/d %
Poduri 153 1.700 0% 0 135 100 1.700 347,3 4,9 298 0,0083
Prohozesti 454 1.317 0% 0 135 100 1.317 74,4 17,7 231 0,0064
Valea Sossi 443 1.474 0% 0 135 100 1.474 42,7 34,5 259 0,0072
Totals 4.491 4.491 464,4 9,7 788 0,0219

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Poduri 2 17.000 m 175 2.975.000 4
2 Gravity Line Poduri - Prohozesti, DN 250 2 60 m 175 10.500 2
3 Wastewater System Prohozesti 2 5.051 m 175 883.949 4
4 Wastewater System Valea Sossi 2 3.141 m 175 549.654 4
5 WWTP Prohozesti 2 4.491 € / p.e. 189 850.210 1
Subtotal 5.269.313
Investment
1 WWTP Prohozesti 2 4.491 € / p.e. 126 566.807 1
Subtotal 566.807


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.417.017 1.417.017 0 1.417.017 0
2.2 Main Collector m 60 175 10.500 0 10.500 0
Pumping Station
Line
5.836.119 0 5.836.119 0
5.836.119
Operation Cost
1 WWTP Bucsesti O&M 4.491 € / p.e. 19 86.021
108.121


Annex_C4-2_BC_Poduri.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Prajesti

Data Base

% l/Cap/d %
Prajesti 468 2.616 10% 0 135 100 2.878 312,1 8,4 388 0,0036
Totals 2.616 2.878 312,1 8,4 388 0,0036

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Wastewater System Prajesti 2 19.371 m 175 3.389.908 4
2 WWTP Prajesti 2 2.878 € / p.e. 209 600.817 1
Subtotal 3.990.725
Investment
1 WWTP Prajesti 2 2.878 € / p.e. 139 400.545 1
Subtotal 400.545


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.001.362 1.001.362 0 1.001.362 0
Pumping Station
Line
4.391.270 0 4.391.270 0
4.391.270
Operation Cost
1 WWTP Prajesti O&M 2.878 € / p.e. 21 61.605
78.605


Annex_C4-2_BC_Prajesti.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Pustiana

WWTP for Pustiana, Parjol and Tarata, Bahnaseni, Sarata, Solont
Data Base

% l/Cap/d %
Pustiana 226 2024 0,1 0 135 100 2226,4 86,5 23,4 390,7 0,0109
Parjol 225 942 0 0 135 100 942 105,4 8,9 165,3 0,0046
Tarata 224 1013 0 0 135 100 1013 67,5 15,0 177,8 0,0049
Bahnaseni 82 832 0 0 135 100 832 36,1 23,0 146,0 0,0041
Sarata 446 869 0 0 135 100 869 58,3 14,9 152,5 0,0042
Solont 173 1623 0 0 135 100 1623 214 7,6 284,8 0,0079
Totals 7.303 7.505 567,8 12,9 1.317 0,0366

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Pustiana 2 6.073 m 175 1.062.704 4
2 Gravity Line Pustiana - Tarata, DN 250 2 930 m 175 162.750 2
3 Waste water system Parjol 3 6.592 m 175 1.153.662 4
4 Gravity Line Parjol - Tarata, DN 250 3 360 m 175 63.000 2
5 Waste water system Tarata 2 4.493 m 175 786.237 4
6 Waste water system Bahnaseni 2 2.530 m 175 442.705 4
7 Waste water system Sarata 2 3.877 m 175 678.521 4
8 Waste water system Solont 2 13.124 m 175 2.296.652 4
9 Gravity Line Bahnaseni - Tarata, DN 250 2 749 m 175 131.075 2
10 Waste water treatment station Pustiana 2 7.505 € / PE 169 1.269.084 1
Subtotal 8.046.389
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Pustiana 2 7.505 € / PE 113 846.056 1
Subtotal 846.056


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.115.139 2.115.139 0 2.115.139 0
2.2 Main Collector m 2.039 175 356.825 0 293.825 63.000
Pumping Station
Line
8.892.445 0 7.675.783 1.216.662
8.892.445
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Pustiana 7.505 € / p.e. 17 126.438
160.338


Annex_C4-2_BC_Pustiana.pdf Page 1 of 5
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Pustiana

Option 1 - WWTP for Pustiana, Parjol and Tarata
Data Base

% l/Cap/d %
Agglomeration Pustiana
Pustiana 226 2.024 10% 0 135 100 2.226 86,5 23,4 391 0,0109
Cluster Tarata
Parjol 225 942 0% 0 135 100 942 105,4 8,9 165 0,0046
Tarata 224 1.013 0% 0 135 100 1.013 67,5 15,0 178 0,0049
Solont 173 1.623 0% 0 135 100 1.623 214,0 7,6 285 0,0079
Bahnaseni 82 832 0% 0 135 100 832 36,1 23,0 146 0,0041
Sarata 446 869 0% 0 135 100 869 58,3 14,9 153 0,0042
Totals 7.303 7.505 567,8 12,9 1.318 0,0366

100%
Investment Cost
Civil Works
1 Waste water system Pustiana 6.073 m 175 1.062.704 4
2 Waste water treatmant station Pustiana 2.226 € / PE 221 491.846 1
Cluster Tarata
3 Waste water system Parjol 6.592 m 175 1.153.662 4
4 Gravity Line Parjol - Tarata, DN 250 360 m 175 63.000 2
5 Waste water system Tarata 4.493 m 175 786.237 4
6 Waste water treatmant station Tarata 5.279 € / PE 183 964.470 1
7 Waste water system Bahnaseni 2.530 m 175 442.705 4
8 Waste water system Sarata 3.877 m 175 678.521 4
9 Waste water system Solont 13.124 m 175 2.296.652 4
10 Gravity Line Bahnaseni - Tarata, DN 250 749 m 175 131.075 2
Subtotal 8.070.872
1 Waste water treatment station Pustiana 2.226 € / PE 147 327.897 1
Cluster Tarata
2 Waste water treatment station Tarata 5.279 € / PE 122 642.980 1
Subtotal 970.878


2.1 WWTP pieces 2 892.107 1.784.214 P T
2.2 Main Collector m 1.109 175 194.075 0 194075
Pumping Station
Line
2.4 Wastewater Network m 36.689 175 6.420.480 1062704 5357777
8.398.769 1.062.703,87 5.551.851,62
Operation Cost
Cluster Tarata
1 Maintenance O&M WWTP Tarata 2.226 € / PE 23 50.822
3 Maintenance O&M WWTP Pustiana 5.279 € / PE 18 97.109
181.131


ANNEX C4.2 Option 1
ANNEX C4.2
BC_002 Comanesti Final Option 1

Agglomeration Pustiana Agglomeration Pustiana
Pustiana Pustiana
Parjol Agglomeration Tarata
Tarata Parjol
Bahnaseni Tarata
Sarata Solont
Solont Bahnaseni
Sarata
Sum Sum
P.E. 7.505 7.505
Investment Sum 8.892.445 9.041.749
100,0% 101,7%
100,0% 113,0%
100,0% 104,5%
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Raciaciuni

Data Base

% l/Cap/d %
Gasteni 320 1.259 0% 0 135 100 1.259 55,3 22,8 170 0,0016
Racaciuni 319 3.160 10% 0 135 100 3.476 311,0 10,2 469 0,0043
Totals 4.419 4.735 366,3 12,1 639,2 0,0
Already connected Total p.e. to Network and WWTP 0 650

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Gasteni 2 3.870 m 175 677.164 4
2 Gravity Line Gasteni - Racaciuni, DN 250 2 400 m 175 70.000 2
3 Waste water system Racaciuni 2 19.754 m 175 3.456.881 4
4 Waste water treatment station Racaciuni 2 5.000 € / p.e. 185 924.475 1
Subtotal 5.128.520
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Racaciuni 2 5.000 € / p.e. 123 616.317 1
Subtotal 616.317


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.540.792 1.540.792 0 1.540.792 0
2.2 Main Collector m 400 175 70.000 0 70.000 0
Pumping Station

5.744.837 0 5.744.837 0
5.744.837
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Racaciuni 5.000 € / p.e. 19 93.234
114.334


Annex_C4-2_BC_Raciaciuni.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Sarata

Data Base

% l/Cap/d %
Sarata 446 2.168 10% 0 135 100 2.385 173,6 12,5 419 0,0116
Totals 2.168 2.385 173,6 12,5 419 0,0116

30%
Investment Cost
Civil Works
Investment
1 Rehabilitation Wastewater System Sarata 2 2.420 m 175 423.500 4
2 Extension of Wastewater System Sarata 2 2.544 m 175 445.230 4
3 PS Sarata 2 1 lump sum 15.000 15.000 3
4 Pressure Line Sarata, 355 x 32,2 2 1.000 m 190 190.000 3
5 WWTP Sarata has to be rebuilt 2 2.385 € / p.e. 218 518.933 1
Subtotal 1.592.663
Investment
1 WWTP Sarata has to be rebuilt 2 2.385 € / p.e. 145 345.955 1
2 PS Sarata 2 1 lump sum 23.000 23.000 3
Subtotal 368.955


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 864.888 864.888 0 864.888 0
Pumping Station
Line
1.961.618 0 1.961.618 0
1.961.618
Operation Cost
1 WWTP Sarata O&M 2.385 € / p.e. 22 53.510
69.685


Annex_C4-2_BC_Sarata.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Sascut

Data Base

% l/Cap/d %
Pancesti 504 2.857 10% 0 135 100 3.143 171,0 16,7 552 0,0153
Sascut Sat 41 2.165 10% 0 135 100 2.382 74,9 28,9 418 0,0116
Sascut 37 2.451 10% 0 135 100 2.696 118,6 20,7 473 0,0131
Totals 7.473 8.220 364,5 20,5 1.443 0,0401

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Pancesti 2 11.529 m 175 2.017.617 4
2 Gravity Line Pancesti - Sascut, DN 250 2 1.117 m 175 195.475 2
3 Waste water system Sascut Sat 2 5.393 m 175 943.826 4
4 Gravity Line Sascut Sat - Sascut, DN 250 2 1.679 m 175 293.825 2
5 Waste water system Sascut 2 8.203 m 175 1.435.518 4
6 Waste water treatment station Sascut 2 8.500 € / p.e. 165 1.398.445 1
Subtotal 6.284.705
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Sascut 2 8.500 € / p.e. 110 932.297 1
Subtotal 932.297


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.330.742 2.330.742 0 2.330.742 0
2.2 Main Collector m 2.796 175 489.300 0 489.300 0
Pumping Station
Line
7.217.002 0 7.217.002 0
7.217.002
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Sascut 8.500 € / p.e. 16 138.807
163.307


Annex_C4-2_BC_Sascut.pdf Page 1 of 4
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Sascut

Data Base

% l/Cap/d %
Sascut 37 2.451 10% 0 135 100 2.696 118,6 20,7 473 0,0131
Totals 2.451 2.696 118,6 20,7 473 0,0131

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Sascut 2 8.203 m 175 1.435.518 4
2 Waste water treatment station Sascut 2 8.500 € / p.e. 165 1.398.445 1
Subtotal 2.833.963
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Sascut 2 8.500 € / p.e. 110 932.297 1
Subtotal 932.297


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.330.742 2.330.742 0 2.330.742 0
Pumping Station
Line
3.766.259 0 3.766.259 0
3.766.259
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Sascut 8.500 € / p.e. 16 138.807
146.007


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Pancesti

Data Base

% l/Cap/d %
Pancesti 504 2.857 10% 0 135 100 3.143 171,0 16,7 552 0,0153
Totals 2.857 3.143 171,0 16,7 552 0,0153

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Pancesti 2 11.529 m 175 2.017.617 4
2 Gravity Line Pancesti - Sascut, DN 250 2 1.117 m 175 195.475 2
Subtotal 2.213.092
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.117 175 195.475 0 195.475 0
Pumping Station
Line
2.213.092 0 2.213.092 0
2.213.092
Operation Cost
11.100


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Sascut Sat

Data Base

% l/Cap/d %
Sascut Sat 41 2.165 10% 0 135 100 2.382 74,9 28,9 418 0,0116
Totals 2.165 2.382 74,9 28,9 418 0,0116

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Sascut Sat 2 5.393 m 175 943.826 4
2 Gravity Line Sascut Sas - Sascut, DN 250 2 1.679 m 175 293.825 2
Subtotal 1.237.651
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.679 175 293.825 0 293.825 0
Pumping Station
Line
1.237.651 0 1.237.651 0
1.237.651
Operation Cost
6.200


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Slanic Moldova

Data Base

% l/Cap/d %
Slanic Moldova 255 1.796 0% 600 135 100 2.396 172,9 10,4 323 0,0030
Cerdac 47 1.351 0% 100 135 100 1.451 128,4 10,5 196 0,0018
Ciresoaia 449 1.938 0% 100 135 100 2.038 107,8 18,0 275 0,0025
Totals 5.085 5.885 409,1 12,4 794 0,0074

64%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Rehabilitation Waste water system Slanic Moldova 1 1.220 m 175 213.500 4

2 Extension of existing Waste water system Slanic Moldova 1 0 m 175 0 4
3 Waste water system Cerdac 1 8.190 m 175 1.433.206 4
4 Waste water system Ciresoaia 15.522 1 7.332 m 175 1.283.157 4
5 Gravity Line Ciresoiaia - WWTP 1 1.000 m 175 175.000 2
6 Waste water treatment station Slanic Moldova 1 5.885 € / p.e. 178 1.049.786 1
Subtotal 4.154.649
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Slanic Moldova 1 5.885 € / p.e. 119 699.857 1
Subtotal 699.857


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.749.644 1.749.644 1.749.644 0 0
2.2 Main Collector m 1.000 0 175.000 175.000 0 0
Pumping Station
Line
4.854.507 4.854.507 0 0
4.854.507
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Slanic Moldova 5.885 € / p.e. 18 105.355
125.225


Annex_C4-2_BC_Slanic-Moldova.pdf Page 1
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Targu Trotus

Data Base

% l/Cap/d %
Targu Trotus 124 2.149 5% 0 135 100 2.256 117,7 18,3 305 0,0028
Tuta 125 2.198 5% 0 135 100 2.308 59,0 37,3 312 0,0029
Viisoara 359 1.222 0% 0 135 100 1.222 114,0 10,7 165 0,0015
Parau Boghii 463 488 0% 0 135 100 488 33,4 14,6 66 0,0006
Pargaresti 253 1.063 0% 0 135 100 1.063 79,2 13,4 144 0,0013
Satu Nou 154 1.758 0% 0 135 100 1.758 57,5 30,6 237 0,0022
Nicoresti 464 954 0% 0 135 100 954 43,9 21,7 129 0,0012
Totals 9.832 10.049 504,7 19,5 1.357 0,0126

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Nicoresti 2 3.055 m 175 534.573 4
2 Waste water system Satu Nou 2 4.168 m 175 729.462 4
3 Gravity Line Satu Nou - Pargaresti, DN 250 2 465 m 175 81.375 2
4 Pumping Station Satu Nou 2 1 ls 15.000 15.000 3
5 Pressure Line Satu Nou, DN 125 2 432 m 90 38.880 3
6 Waste water system Pargaresti 2 5.201 m 175 910.238 4
7 Waste water system Parau Boghii 2 2.216 m 175 387.793 4
8 Gravity Line Pargaresti - Tuta, DN 250 2 1.514 m 215 325.510 2
9 Waste water system Tuta 2 4.380 m 175 766.454 4
10 Pumping Station Tuta 2 1 ls 15.000 15.000 3
11 Pressure Line Tuta - WWTP Targu Trotus, DN 200 2 1.085 m 135 146.475 3
12 Waste water system Targu Trotus 2 8.021 m 175 1.403.604 4
13 Waste water system Viisoara 3 7.288 m 175 1.275.316 4
14 Gravity Line Viisoara - Targu Trotus; DN 250 3 960 m 215 206.400 2
15 Waste water treatment station Targu Trotus 2 11.000 € / p.e. 155 1.709.956 1
Subtotal 8.546.036
Investment
Phase
2 Pumping Station Tatu 2 1 ls 23.000 23.000 3
Subtotal 1.185.971


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.849.927 2.849.927 0 2.849.927 0
2.2 Main Collector m 2.939 209 613.285 0 406.885 206.400
Pumping Station
Line
9.732.006 0 8.250.291 1.481.716
9.732.006
Operation Cost
1 Maintenance O&M Pumping station Tatu 1 lump sum 1.805 1.805
2 Energy costs Pumping station Tatu 5.500 kWh 0,15 825
3 Maintenance O&M WWTP Targu Trotus 11.000 € / p.e. 15 168.419
4 Maintenance O&M Pumping station Satu Nou 1 lump sum 1.805 1.805
5 Energy costs Pumping station Satu Nou 9.500 kWh 0,15 1.425
207.479


Annex_C4-2_BC_Targu-Trotus.pdf Page 1 of 6
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Targu Trotus

Data Base

% l/Cap/d %
Targu Trotus 124 2.149 5% 0 135 100 2.256 117,7 18,3 305 0,0028
Totals 2.149 2.256 117,7 18,3 305 0,0028

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Targu Trotus 2 8.021 m 175 1.403.604 4
Subtotal 3.113.560
Investment
Phase
Subtotal 1.139.971


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 2.849.927 2.849.927 0 2.849.927 0
Pumping Station
Line
4.253.530 0 4.253.530 0
4.253.530
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Targu Trotus 11.000 € / p.e. 15 168.419
175.519


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Satu Nou

Data Base

% l/Cap/d %
Satu Nou 154 1.758 0% 0 135 100 1.758 57,5 30,6 237 0,0022
Nicoresti 464 954 0% 0 135 100 954 43,9 21,7 129 0,0012
Totals 2.712 2.712 101,4 26,7 366 0,0034

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Nicoresti 2 3.055 m 175 534.573 4
2 Waste water system Satu Nou 2 4.168 m 175 729.462 4
3 Gravity Line Satu Nou - Pargaresti, DN 250 2 465 m 175 81.375 2
5 Pressure Line Satu Nou, DN 125 2 432 m 90 38.880 3
Subtotal 1.399.291
Investment
Phase
Subtotal 23.000


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 465 175 81.375 0 81.375 0
Pumping Station
Line
1.422.291 0 1.422.291 0
1.422.291
Operation Cost
1 Maintenance O&M Pumping station Satu Nou 1 lump sum 1.805 1.805
2 Energy costs Pumping station Satu Nou 9.500 kWh 0,15 1.425
10.030


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Tuta

Data Base

% l/Cap/d %
Tuta 125 2.198 5% 0 135 100 2.308 59,0 37,3 312 0,0029
Totals 2.198 2.308 59,0 37,3 312 0,0029

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Tuta 2 4.380 m 175 766.454 4
2 Pumping Station Tuta 2 1 ls 15.000 15.000 3
3 Pressure Line Tuta - WWTP Targu Trotus, DN 200 2 1.085 m 135 146.475 3
Subtotal 927.929
Investment
Phase
1 Pumping Station Tatu 2 1 ls 23.000 23.000 3
Subtotal 23.000


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
Pumping Station
Line
950.929 0 950.929 0
950.929
Operation Cost
1 Maintenance O&M Pumping station Tatu 1 lump sum 1.805 1.805
2 Energy costs Pumping station Tatu 5.500 kWh 0,15 825
6.530


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Pargaresti

Data Base

% l/Cap/d %
Parau Boghii 463 488 0% 0 135 100 488 33,4 14,6 66 0,0006
Pargaresti 253 1.063 0% 0 135 100 1.063 79,2 13,4 144 0,0013
Totals 1.551 1.551 112,6 13,8 209 0,0019

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Pargaresti 2 5.201 m 175 910.238 4
2 Waste water system Parau Boghii 2 2.216 m 175 387.793 4
3 Gravity Line Pargaresti - Tuta, DN 250 2 1.514 m 215 325.510 2
Subtotal 1.623.541
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.514 215 325.510 0 325.510 0
Pumping Station
Line
1.623.541 0 1.623.541 0
1.623.541
Operation Cost
8.200


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Viisoara

Data Base

% l/Cap/d %
Viisoara 359 1.222 0% 0 135 100 1.222 114,0 10,7 165 0,0015
Totals 1.222 1.222 114,0 10,7 165 0,0015

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Viisoara 3 7.288 m 175 1.275.316 4
2 Gravity Line Viisoara - Targu Trotus; DN 250 3 960 m 215 206.400 2
Subtotal 1.481.716
Investment
Phase
Subtotal 0


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 960 215 206.400 0 0 206.400
Pumping Station
Line
1.481.716 0 0 1.481.716
1.481.716
Operation Cost
7.500


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Targu Ocna

Data Base

% l/Cap/d %
Targu Ocna 356 10.922 15% 0 135 100 12.560 412,0 26,5 2.204 0,0612
Valcele 357 1.217 0% 0 135 100 1.217 101,5 12,0 214 0,0059
Poieni 358 932 0% 0 135 100 932 34,0 27,4 164 0,0045
Bogata 355 1.217 0% 0 135 100 1.217 39,0 31,2 214 0,0059
Totals 14.288 15.926 586,5 24,4 2.795 0,0776

63%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Rehabilitation Waste water system Targu Ocna 3.140,00 1 3.140 m 183 574.620 4
2 Upgrading Waste water system Targu Ocna 1 13.549 m 183 2.479.387 4
3 Waste water system Valcele 20.125 1 6.576 m 175 1.150.848 4
4 Waste water system Bogata 3 2.834 m 175 495.980 4
5 Gravity Line Bogata - Poieni, DN 250 3 1.043 m 175 182.525 2
6 Waste water system Poieni 3 2.433 m 175 425.830 4
7 Pumping Station Poieni 3 1 lump sum 15.000 15.000 3
8 Pressure Line Poieni - Targu Ocna, 110 x 6,6 3 1.454 m 80 116.320 3
9 Pumping Station Targu Ocna 1 1 lump sum 36.000 36.000 3
10 Waste water treatment plant Targu Ocna 1 16.000 € / p.e. 143 2.290.405 1
Subtotal 7.766.915
Investment
Phase
1 Waste water treatment plant Targu Ocna 1 16.000 € / p.e. 95 1.526.936 1
2 Pumping Station Poeni 3 1 lump sum 23.000 23.000 3
8.084.195,78
Subtotal 1.575.936


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 3.817.341 3.817.341 3.817.341 0 0
2.2 Main Collector m 1.043 175 182.525 0 0 182.525
Pumping Station
2.3 Pumping Station pieces 2 108.160 216.320 62.000 0 154.320
2.4 Wastewater Network m 28.532 180 5.126.666 4.204.855 0 921.811

9.342.852 8.084.196 0 1.258.656
9.342.852
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Targu Ocna 16.000 € / p.e. 14 223.067
2 Energy costs Pumping Station Targu Ocna 11.000 kWh 0,15 1.650
3 Maintenance O&M Pumping Station Targu Ocna 1 lump sum 2.000 2.000
4 Energy costs Pumping Station Poieni 2.337 kWh 0,15 351
5 Maintenance O&M Pumping Station Poieni 1 lump sum 1.805 1.805
266.965


Annex_C4-2_BC_Targu-Ocna.pdf Page 1 of 3
ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Targu Ocna

Data Base

% l/Cap/d %
Targu Ocna 356 10.922 15% 0 135 100 12.560 412,0 26,5 2.204 0,0612
Valcele 357 1.217 0% 0 135 100 1.217 101,5 12,0 214 0,0059
Totals 12.139 13.777 513,5 23,6 2.418 0,0672
Already connected Total p.e. to Network and WWTP 5.882 0,43

57%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Rehabilitation Waste water system Targu Ocna 3.140,00 1 3.140 m 183 574.620 4
2 Upgrading Waste water system Targu Ocna 1 13.549 m 183 2.479.387 4
3 Waste water system Valcele 20.125 1 6.576 m 175 1.150.848 4
5 Waste water treatment plant Targu Ocna 1 16.000 p.e. 143 2.290.405 1
Subtotal 6.531.259
Investment
Phase
1 Waste water treatment plant Targu Ocna 1 16.000 p.e. 95 1.526.936 1
8.084.195,78
Subtotal 1.552.936


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 3.817.341 3.817.341 3.817.341 0 0
Pumping Station

8.084.196 8.084.196 0 0
8.084.196
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Targu Ocna 15.926 p.e. 14 222.296
2 Energy costs Pumping Station Targu Ocna 11.000 kWh 0,15 1.650
3 Maintenance O&M Pumping Station Targu Ocna 1 lump sum 2.000 2.000
258.539


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Poieni - Bogata

Data Base

% l/Cap/d %
Poieni 358 932 0% 0 135 100 932 34,0 27,4 164 0,0045
Bogata 355 1.217 0% 0 135 100 1.217 39,0 31,2 214 0,0059
Totals 2.149 2.149 73,0 29,4 377 0,0105

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Bogata 3 2.834 m 175 495.980 4
2 Gravity Line Bogata - Poieni, DN 250 3 1.043 m 175 182.525 2
3 Waste water system Poieni 3 2.433 m 175 425.830 4
4 Pumping Station Poieni 3 1 lump sum 15.000 15.000 3
5 Pressure Line Poieni - Targu Ocna, 110 x 6,6 3 1.454 m 80 116.320 3
Subtotal 1.235.656
Investment
Phase
1 Pumping Station Poeni 3 1 lump sum 23.000 23.000 3
Subtotal 23.000


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 0 0 0 0 0 0
2.2 Main Collector m 1.043 175 182.525 0 0 182.525
Pumping Station
2.3 Pumping Station pieces 1 154.320 154.320 0 0 154.320

1.258.656 0 0 1.258.656
1.258.656
Operation Cost
1 Energy costs Pumping Station Poieni 2.337 kWh 0,15 351
2 Maintenance O&M Pumping Station Poieni 1 lump sum 1.805 1.805
7.756


ANNEX C4.2
Name of Agglomeration: Valea Seaca

Data Base

% l/Cap/d %
Valea Seaca 387 3.195 10% 0 135 100 3.515 219,5 14,6 617 0,0171
Totals 3.195 3.515 219,5 16,0 617 0,0171

100%
Investment Cost
Civil Works
Investment
Phase
1 Waste water system Valea Seaca 2 14.556 m 175 2.547.368 4
2 Waste water treatment station Valea Seaca 2 3.515 € / p.e. 200 702.218 1
Subtotal 3.249.587
Investment
Phase
1 Waste water treatment station Valea Seaca 2 3.515 € / p.e. 133 468.146 1
Subtotal 468.146


2007 - 2015 2016 - 2018 2019 - 2037
2.1 WWTP pieces 1 1.170.364 1.170.364 0 1.170.364 0
Pumping Station
Line
3.717.732 0 3.717.732 0
3.717.732
Operation Cost
1 Maintenance O&M WWTP Valea Seaca 3.515 € / p.e. 20 71.572
84.372


Annex_C4-2_BC_Valea-Seaca.pdf Page 1
12.3.4.3 Annex C4.3: Ranking WS
ANNEX C 4.3 - RANKING TABLE - WATER SUPPLY PROJECTS - COMMUNES
Water Investment WS RANKING

Comm. Supply Population 2008-2037 system Criteria 1: Compliance problem Criteria 2: Connection rate Crit.3-Econ. Ranking according criteria 1 and 2
Nr. Commune Area 2007 [1000 €] existing y/n description exist.conn.nr. additional nr. Percentage Inv./Popul. Commune Area 1 2 2 accum. range
URBAN COMMUNES 332,423 270,799 47.2%
1 BACAU - CITY W01 179,442 83,558 Y y Manganese,turb.in net 150,570 28,872 3.99% 466 BACAU - CITY W01 y 3.99% 51.17% 1
2 ONESTI W02 51,407 37,879 Y n 49,500 1,907 0.26% 737 COMANESTI W02 y 1.64% 52.82% 2
3 MOINESTI W02 23,944 21,431 Y n 20,060 3,884 0.54% 895 DARMANESTI W02 y 0.86% 53.67% 3
4 BUHUSI W09 20,014 13,409 Y y nitrate, hardness 14,280 5,734 0.79% 670 BUHUSI W09 y 0.79% 54.46% 4
5 COMANESTI W02 25,090 21,430 Y n 13,200 11,890 1.64% 854 MOINESTI W02 y 0.54% 55.00% 5
6 DARMANESTI W02 14,370 6,694 Y n 8,189 6,181 0.86% 466 TIRGU OCNA W02 y 0.42% 55.43% 6
7 SLANIC MOLDOVA W04 5,085 4,074 Y n 5,000 85 0.01% 801 ONESTI W02 y 0.26% 55.69% 7
8 TIRGU OCNA W02 13,071 12,044 Y n 10,000 3,071 0.42% 921 SLANIC MOLDOVA W04 y 0.01% 55.70% 8
RURAL COMMUNES 390,429 70,217 RURAL COMMUNES
9 AGAS W05 6,815 4,246 Y y nitrate,oxidability 80 6,735 0.93% 623 OITUZ W03 y 1.33% 57.03% 1
10 ARDEOANI W02 2,528 1,422 Y y nitrate, hardness 186 2,342 0.32% 563 NICOLAE BALCESCU W11+W08 y 1.13% 58.17% 2
11 ASAU W02 7,413 4,965 Y y nitrate,oxidability 2,607 4,806 0.66% 670 BLAGESTI W09 y 1.01% 59.18% 3
12 BALCANI W07 8,179 2,900 Y y chloride 8,179 - 0.00% 355 CLEJA W12 y 0.98% 60.16% 4
13 BARSANESTI W08 5,189 4,216 N y nitrate - 5,189 0.72% 813 PARJOL W07 y 0.95% 61.10% 5
14 BERESTI-BISTRITA W19 1,635 640 Y y nitrate 872 763 0.11% 391 AGAS W05 y 0.93% 62.04% 6
15 BERESTI-TAZLAU W08 5,815 7,533 N y nitrate - 5,815 0.80% 1,295 GURA VAII W02 y 0.85% 62.89% 7
16 BERZUNTI W08 5,419 5,035 NE n - 5,419 0.75% 929 PODURI W02 y 0.83% 63.72% 8
17 BLAGESTI W09 7,300 7,397 N y nitrate - 7,300 1.01% 1,013 BERESTI-TAZLAU W08 y 0.81% 64.53% 9
18 BOGDANESTI W03 2,736 2,560 N y hardness - 2,736 0.38% 936 CORBASCA W14 y 0.80% 65.32% 10
19 BRUSTUROASA W05 3,542 3,715 N n - 3,542 0.49% 1,049 BARSANESTI W08 y 0.72% 66.04% 11
20 BUCIUM W02 3,034 1,979 Y n 900 2,134 0.30% 652 GHIMES-FAGET W05 y 0.71% 66.76% 12
21 BUHOCI W18 5,016 3,567 N y nitrate 2,000 3,016 0.42% 711 RACACIUNI W12 y 0.71% 67.47% 13
22 CAIUTI W17 5,406 3,510 Y n 1,506 3,900 0.54% 649 LIVEZI W08 y 0.70% 68.17% 14
23 CASIN W02 4,033 4,747 Y y nitrate 3,095 938 0.13% 1,177 HORGESTI W13 y 0.67% 68.84% 15
24 CLEJA W12 7,065 7,187 NE y nitrate - 7,065 0.98% 1,017 ASAU W02 y 0.67% 69.51% 16
25 COLONESTI W15 2,216 2,749 Y y nitrate 120 2,096 0.29% 1,240 STANISESTI W15 y 0.66% 70.16% 17
26 CORBASCA W14 5,784 5,940 Y y nitrate, chloride 40 5,744 0.79% 1,027 SAUCESTI W19 y 0.66% 70.82% 18
27 COTOFANESTI W17 3,255 2,777 NE y nitrate - 3,255 0.45% 853 MAGIRESTI W02 y 0.62% 71.44% 19
28 DAMIENESTI W10 1,933 2,555 N y nitrate,oxidability - 1,933 0.27% 1,322 SANDULENI W08 y 0.62% 72.06% 20
29 DEALU MORII W14 2,947 3,798 Y y nitrate, hardness 420 2,527 0.35% 1,289 PANCESTI W14 y 0.61% 72.67% 21
30 DOFTEANA W02 11,210 5,640 Y n 654 10,556 1.46% 503 PODU TURCULUI W16 y 0.59% 73.26% 22
31 FARAOANI W11 5,567 560 Y n 1,750 3,817 0.53% 101 ORBENI W12 y 0.57% 73.83% 23
32 FILIPENI W15 2,345 3,741 N n - 2,345 0.32% 1,595 SOLONT W07 y 0.54% 74.37% 24
33 FILIPESTI W19 4,754 8,289 N n - 4,754 0.66% 1,744 UNGURENI W13 y 0.53% 74.90% 25
34 GAICEANA W14 2,996 2,495 NE n - 2,996 0.41% 833 RACOVA W09 y 0.48% 75.38% 26
35 GARLENI W09 6,752 5,934 N n - 6,752 0.93% 879 PLOPANA W10 y 0.48% 75.86% 27
36 GHIMES-FAGET W05 5,150 4,493 N y nitrate - 5,150 0.71% 872 VALEA SEACA W12 y 0.46% 76.32% 28
37 GIOSENI W18 3,548 460 Y y nitrate 1,284 2,264 0.31% 130 COTOFANESTI W17 y 0.45% 76.77% 29
38 GLAVANESTI W16 3,594 4,710 N n - 3,594 0.50% 1,311 STEFAN CEL MARE W02 y 0.44% 77.21% 30
39 GURA VAII W02 6,167 5,815 N y nitrate - 6,167 0.85% 943 SCORTENI W07+W08 y 0.43% 77.65% 31
40 HELEGIU W08 7,284 7,415 NE n - 7,284 1.01% 1,018 BUHOCI W18 y 0.42% 78.06% 32
41 HEMEIUS W01 4,337 888 Y n 450 3,887 0.54% 205 NEGRI W10 y 0.41% 78.47% 33
42 HORGESTI W13 4,867 5,935 N y nitrate - 4,867 0.67% 1,219 BOGDANESTI W03 y 0.38% 78.85% 34
43 HURUIESTI W14 2,768 4,649 N n - 2,768 0.38% 1,679 STRUGARI W08 y 0.35% 79.20% 35
44 ITESTI W19 1,922 364 Y n 1,640 282 0.04% 189 DEALU MORII W14 y 0.35% 79.55% 36
45 IZVORU BERHECIULUI W15 1,718 3,029 Y y nitrate 560 1,158 0.16% 1,763 ODOBESTI W10 y 0.34% 79.89% 37
46 LETEA VECHE W01 5,563 1,448 Y n - 5,563 0.77% 260 ARDEOANI W02 y 0.32% 80.22% 38
47 LIPOVA W10 2,925 2,385 Y y nitrate 701 2,224 0.31% 815 ROSIORI W10 y 0.31% 80.53% 39
48 LIVEZI W08 5,337 5,259 Y y nitrate, hardness 300 5,037 0.70% 985 GIOSENI W18 y 0.31% 80.84% 40
49 LUIZI-CALUGARA W11 5,356 800 Y y nitrate 3,850 1,506 0.21% 149 LIPOVA W10 y 0.31% 81.15% 41
50 MAGIRESTI W02 4,539 3,325 Y y nitrate, chloride 29 4,510 0.62% 733 VULTURENI W15 y 0.29% 81.45% 42
51 MAGURA W01 4,441 3,008 N n 537 3,904 0.54% 677 COLONESTI W15 y 0.29% 81.74% 43
database_bacau_rev7.xls; inv_ranking Page 1 of 2

ANNEX C 4.3 - RANKING TABLE - WATER SUPPLY PROJECTS - COMMUNES
Water Investment WS RANKING

Comm. Supply Population 2008-2037 system Criteria 1: Compliance problem Criteria 2: Connection rate Crit.3-Econ. Ranking according criteria 1 and 2
Nr. Commune Area 2007 [1000 €] existing y/n description exist.conn.nr. additional nr. Percentage Inv./Popul. Commune Area 1 2 2 accum. range
52 MANASTIREA CASIN W03 5,502 780 NE n - 5,502 0.76% 142 TRAIAN W10 y 0.27% 82.01% 44
53 MARGINENI W01 9,067 2,364 Y n 2,340 6,727 0.93% 261 DAMIENESTI W10 y 0.27% 82.27% 45
54 MOTOSENI W16 3,804 6,176 N n - 3,804 0.53% 1,623 ONCESTI W15 y 0.25% 82.52% 46
55 NEGRI W10 2,934 460 NE y nitrate, hardness - 2,934 0.41% 157 TAMASI W18 y 0.24% 82.77% 47
56 NICOLAE BALCESCU W11+W08 9,387 2,787 Y y turbidity, hardness 1,200 8,187 1.13% 297 ZEMES W06 y 0.21% 82.98% 48
57 ODOBESTI W10 2,440 2,529 N y nitrate, chloride - 2,440 0.34% 1,036 LUIZI-CALUGARA W11 y 0.21% 83.19% 49
58 OITUZ W03 9,613 7,851 NE y nitrate, chloride - 9,613 1.33% 817 PARINCEA W13 y 0.18% 83.36% 50
59 ONCESTI W15 1,788 3,217 N y nitrate - 1,788 0.25% 1,799 IZVORU BERHECIULUI W15 y 0.16% 83.52% 51
60 ORBENI W12 4,097 940 NE y nitrate, hardness - 4,097 0.57% 229 CASIN W02 y 0.13% 83.65% 52
61 PALANCA W05 3,596 1,279 Y n 50 3,546 0.49% 356 BERESTI-BISTRITA W19 y 0.11% 83.76% 53
62 PANCESTI W14 4,377 5,049 N y nitrate - 4,377 0.61% 1,154 SECUIENI W10 y 0.10% 83.86% 54
63 PARAVA W12 3,471 1,105 Y n 1,020 2,451 0.34% 318 BALCANI W07 y 0.00% 83.86% 55
64 PARGARESTI W02+W03 4,897 4,688 Y n 1,551 3,346 0.46% 957 DOFTEANA W02 n 1.46% 85.32% 56
65 PARINCEA W13 3,907 4,792 Y y nitrate 2,639 1,268 0.18% 1,227 HELEGIU W08 n 1.01% 86.33% 57
66 PARJOL W07 6,827 4,491 Y y nitrate - 6,827 0.94% 658 GARLENI W09 n 0.94% 87.26% 58
67 PLOPANA W10 3,454 4,045 N y nitrate - 3,454 0.48% 1,171 MARGINENI W01 n 0.93% 88.19% 59
68 PODU TURCULUI W16 5,102 3,086 Y y nitrate 825 4,277 0.59% 605 SASCUT W12 n 0.82% 89.01% 60
69 PODURI W02 8,113 4,240 Y y nitrate 2,100 6,013 0.83% 523 LETEA VECHE W01 n 0.77% 89.78% 61
70 PRAJESTI W10 2,616 400 Y n 2,100 516 0.07% 153 MANASTIREA CASIN W03 n 0.76% 90.55% 62
71 RACACIUNI W12 8,305 5,171 Y y nitrate, hardness 3,160 5,145 0.71% 623 BERZUNTI W08 n 0.75% 91.30% 63
72 RACHITOASA W15 4,972 5,034 Y n 1,878 3,094 0.43% 1,012 FILIPESTI W19 n 0.66% 91.95% 64
73 RACOVA W09 3,457 4,197 N y nitrate, chloride - 3,457 0.48% 1,214 MAGURA W01 n 0.54% 92.50% 65
74 ROSIORI W10 2,266 4,364 N y nitrate - 2,266 0.31% 1,926 CAIUTI W17 n 0.54% 93.04% 66
75 SANDULENI W08 4,457 5,899 NE y hardness - 4,457 0.62% 1,324 HEMEIUS W01 n 0.54% 93.57% 67
76 SARATA W11 2,271 580 Y n 790 1,481 0.20% 255 FARAOANI W11 n 0.53% 94.10% 68
77 SASCUT W12 10,264 6,698 Y n 4,350 5,914 0.82% 653 MOTOSENI W16 n 0.53% 94.63% 69
78 SAUCESTI W19 4,732 5,564 N y nitrate, hardness - 4,732 0.65% 1,176 GLAVANESTI W16 n 0.50% 95.13% 70
79 SCORTENI W07+W08 3,134 3,087 N y nitrate, hardness - 3,134 0.43% 985 PALANCA W05 n 0.49% 95.62% 71
80 SECUIENI W10 2,111 3,811 Y y nitrate, hardness 1,411 700 0.10% 1,805 BRUSTUROASA W05 n 0.49% 96.11% 72
81 SOLONT W07 3,887 3,679 N y nitrate, chloride - 3,887 0.54% 946 URECHESTI W17 n 0.49% 96.59% 73
82 STANISESTI W15 4,754 5,342 N y nitrate, hardness - 4,754 0.66% 1,124 PARGARESTI W02+W03 n 0.46% 97.06% 74
83 STEFAN CEL MARE W02 4,358 2,073 Y y nitrate 1,170 3,188 0.44% 476 RACHITOASA W15 n 0.43% 97.49% 75
84 STRUGARI W08 2,556 6,392 N y oxidability,hardness - 2,556 0.35% 2,501 GAICEANA W14 n 0.41% 97.90% 76
85 TAMASI W18 3,261 1,050 Y y nitrate 1,500 1,761 0.24% 322 HURUIESTI W14 n 0.38% 98.29% 77
86 TARGU TROTUS W02 5,569 2,982 Y n 3,753 1,816 0.25% 535 PARAVA W12 n 0.34% 98.62% 78
87 TATARASTI W14 2,589 2,607 Y n 848 1,741 0.24% 1,007 FILIPENI W15 n 0.32% 98.95% 79
88 TRAIAN W10 2,958 2,835 Y y nitrate, hardness 1,000 1,958 0.27% 959 BUCIUM W02 n 0.30% 99.24% 80
89 UNGURENI W13 3,845 5,621 NE y nitrate - 3,845 0.53% 1,462 TARGU TROTUS W02 n 0.25% 99.50% 81
90 URECHESTI W17 3,945 1,260 Y n 438 3,507 0.49% 319 TATARASTI W14 n 0.24% 99.74% 82
91 VALEA SEACA W12 4,095 690 NE y nitrate 734 3,361 0.46% 168 SARATA W11 n 0.21% 99.94% 83
92 VULTURENI W15 2,115 5,116 N y nitrate - 2,115 0.29% 2,419 PRAJESTI W10 n 0.07% 100.01% 84
93 ZEMES W06 5,136 3,830 Y y chloride, hardness 3,600 1,536 0.21% 746 ITESTI W19 n 0.04% 100.05% 85
... necessary for connection rate 70%
SUM: 722,852 512,759 SUM: 341,016 381,836 52.82% 709 ... selected for recommendation in prior. list
Existing Connecting rate: 47.2% ... necessary for compliance water
database_bacau_rev7.xls; inv_ranking Page 2 of 2

12.3.5 Annex C5: Measurement Campaign
12.3.5.1 Annex C5.1: Measurements on Water Distribution

Networks
ANNEX C 5.1 MEASUREMENTS ON WATER DISTRIBUTION NETWORKS ANNEX C 5.1 MEASUREMENTS ON WATER DISTRIBUTION NETWORKS
BACAU - City
Bl. 10, Str. Costrache Nechri
m³/d medium inhabitants: 32 BACAU - City

20.11.2007 28,153.0 cons. /inh. medium cons./inh Bl.2 Victor Babes
21.11.2007 28,156.0 3.0 2.64 0.09 0.08 m³/d medium inhabitants: 147
22.11.2007 28,158.0 2.0 2.64 0.06 0.08 20.11.2007 42,550.0 cons. /inh. medium cons./inh
23.11.2007 28,162.0 4.0 2.64 0.13 0.08 21.11.2007 42,566.0 16.0 14.44 0.11 0.10
26.11.2007 28,170.0 2.64 0.08 22.11.2007 42,578.0 12.0 14.44 0.08 0.10
27.11.2007 28,173.0 3.0 2.64 0.09 0.08 23.11.2007 42,590.0 12.0 14.44 0.08 0.10
28.11.2007 28,175.0 2.0 2.64 0.06 0.08 26.11.2007 42,629.0 14.44 0.10
29.11.2007 28,178.0 3.0 2.64 0.09 0.08 27.11.2007 42,642.0 13.0 14.44 0.09 0.10
30.11.2007 28,180.0 2.0 2.64 0.06 0.08 28.11.2007 42,660.0 18.0 14.44 0.12 0.10
03.12.2007 28,187.5 2.64 0.08 29.11.2007 42,670.0 10.0 14.44 0.07 0.10
04.12.2007 28,190.0 2.5 2.64 0.08 0.08 30.11.2007 42,682.0 12.0 14.44 0.08 0.10
05.12.2007 28,192.5 2.5 2.64 0.08 0.08 03.12.2007 42,719.0 14.44 0.10
06.12.2007 28,195.0 2.5 2.64 0.08 0.08 04.12.2007 42,731.0 12.0 14.44 0.08 0.10
07.12.2007 28,197.0 2.0 2.64 0.06 0.08 05.12.2007 42,751.0 20.0 14.44 0.14 0.10
10.12.2007 28,206.0 2.64 0.08 06.12.2007 42,771.0 20.0 14.44 0.14 0.10
11.12.2007 28,209.0 3.0 2.64 0.09 0.08 07.12.2007 42,791.0 20.0 14.44 0.14 0.10
12.12.2007 28,212.0 3.0 2.64 0.09 0.08 10.12.2007 42,831.0 14.44 0.10
13.12.2007 28,214.0 2.0 2.64 0.06 0.08 11.12.2007 42,844.0 13.0 14.44 0.09 0.10
14.12.2007 28,217.0 3.0 2.64 0.09 0.08 12.12.2007 42,856.0 12.0 14.44 0.08 0.10
17.12.2007 28,225.0 2.64 0.08 13.12.2007 42,866.0 10.0 14.44 0.07 0.10
18.12.2007 28,228.0 3.0 2.64 0.09 0.08 14.12.2007 42,881.0 15.0 14.44 0.10 0.10
19.12.2007 28,230.0 2.0 2.64 0.06 0.08 17.12.2007 42,918.0 14.44 0.10
20.12.2007 28,233.0 3.0 2.64 0.09 0.08 18.12.2007 42,930.0 12.0 14.44 0.08 0.10
19.12.2007 42,948.0 18.0 14.44 0.12 0.10
20.12.2007 42,963.0 15.0 14.44 0.10 0.10
BACAU - City
Str. Bucum, Nr.92
m³/d medium inhabitants: 4 BACAU - City
20.11.2007 340.0 cons. /inh. medium cons./inh Tiliescu Nr.21
21.11.2007 341.0 1.0 0.69 0.25 0.17 m³/d medium inhabitants: 3
22.11.2007 342.0 1.0 0.69 0.25 0.17 20.11.2007 366.0 cons. /inh. medium cons./inh
23.11.2007 342.5 0.5 0.69 0.13 0.17 21.11.2007 366.5 0.5 0.56 0.17 0.19
26.11.2007 344.0 0.69 0.17 22.11.2007 367.0 0.5 0.56 0.17 0.19
27.11.2007 345.0 1.0 0.69 0.25 0.17 23.11.2007 367.5 0.5 0.56 0.17 0.19
28.11.2007 346.0 1.0 0.69 0.25 0.17 26.11.2007 369.0 0.56 0.19
29.11.2007 346.6 0.6 0.69 0.15 0.17 27.11.2007 369.5 0.5 0.56 0.17 0.19
30.11.2007 347.0 0.4 0.69 0.10 0.17 28.11.2007 370.0 0.5 0.56 0.17 0.19
03.12.2007 349.0 0.69 0.17 29.11.2007 371.0 1.0 0.56 0.33 0.19
04.12.2007 350.0 1.0 0.69 0.25 0.17 30.11.2007 371.5 0.5 0.56 0.17 0.19
05.12.2007 350.3 0.3 0.69 0.08 0.17 03.12.2007 373.0 0.56 0.19
06.12.2007 351.0 0.7 0.69 0.17 0.17 04.12.2007 373.5 0.5 0.56 0.17 0.19
07.12.2007 351.5 0.5 0.69 0.13 0.17 05.12.2007 374.0 0.5 0.56 0.17 0.19
10.12.2007 353.5 0.69 0.17 06.12.2007 374.5 0.5 0.56 0.17 0.19
11.12.2007 354.0 0.5 0.69 0.13 0.17 07.12.2007 375.0 0.5 0.56 0.17 0.19
12.12.2007 354.5 0.5 0.69 0.13 0.17 10.12.2007 376.0 0.56 0.19
13.12.2007 355.0 0.5 0.69 0.13 0.17 11.12.2007 376.5 0.5 0.56 0.17 0.19
14.12.2007 356.0 1.0 0.69 0.25 0.17 12.12.2007 377.0 0.5 0.56 0.17 0.19
17.12.2007 357.0 0.69 0.17 13.12.2007 377.5 0.5 0.56 0.17 0.19
18.12.2007 357.5 0.5 0.69 0.13 0.17 14.12.2007 378.0 0.5 0.56 0.17 0.19
19.12.2007 358.5 1.0 0.69 0.25 0.17 17.12.2007 379.0 0.56 0.19
20.12.2007 359.0 0.5 0.69 0.13 0.17 18.12.2007 379.5 0.5 0.56 0.17 0.19
19.12.2007 380.0 0.5 0.56 0.17 0.19
20.12.2007 381.0 1.0 0.56 0.33 0.19
Diagramme_BACAU Diagramme_BACAU
ANNEX C 5.1 MEASUREMENTS ON WATER DISTRIBUTION NETWORKS
BACAU - City
Bl. 30 A
m³/d medium inhabitants: 20
20.11.2007 7,693.0 cons. /inh. medium cons./inh
21.11.2007 7,694.5 1.5 2.14 0.08 0.11
22.11.2007 7,697.0 2.5 2.14 0.13 0.11
23.11.2007 7,699.0 2.0 2.14 0.10 0.11
26.11.2007 7,702.0 2.14 0.11
27.11.2007 7,705.0 3.0 2.14 0.15 0.11
28.11.2007 7,707.0 2.0 2.14 0.10 0.11
29.11.2007 7,709.0 2.0 2.14 0.10 0.11
30.11.2007 7,711.0 2.0 2.14 0.10 0.11
03.12.2007 7,715.5 2.14 0.11
04.12.2007 7,717.5 2.0 2.14 0.10 0.11
05.12.2007 7,720.0 2.5 2.14 0.13 0.11
06.12.2007 7,723.0 3.0 2.14 0.15 0.11
07.12.2007 7,724.5 1.5 2.14 0.08 0.11
10.12.2007 7,727.0 2.14 0.11
11.12.2007 7,729.0 2.0 2.14 0.10 0.11
12.12.2007 7,731.0 2.0 2.14 0.10 0.11
13.12.2007 7,732.5 1.5 2.14 0.08 0.11
14.12.2007 7,734.5 2.0 2.14 0.10 0.11
17.12.2007 7,739.0 2.14 0.11
18.12.2007 7,741.0 2.0 2.14 0.10 0.11
19.12.2007 7,743.0 2.0 2.14 0.10 0.11
20.12.2007 7,746.0 3.0 2.14 0.15 0.11
BACAU - City
Victor Babes Nr.43
m³/d medium inhabitants: 3
20.11.2007 428.0 cons. /inh. medium cons./inh
21.11.2007 429.0 1.0 0.50 0.33 0.17
22.11.2007 429.0 0.0 0.50 0.00 0.17
23.11.2007 430.0 1.0 0.50 0.33 0.17
26.11.2007 431.0 0.50 0.17
27.11.2007 431.0 0.0 0.50 0.00 0.17
28.11.2007 432.0 1.0 0.50 0.33 0.17
29.11.2007 432.0 0.0 0.50 0.00 0.17
30.11.2007 433.0 1.0 0.50 0.33 0.17
03.12.2007 434.0 0.50 0.17
04.12.2007 434.0 0.0 0.50 0.00 0.17
05.12.2007 435.0 1.0 0.50 0.33 0.17
06.12.2007 435.0 0.0 0.50 0.00 0.17
07.12.2007 436.0 1.0 0.50 0.33 0.17
10.12.2007 437.0 0.50 0.17
11.12.2007 437.0 0.0 0.50 0.00 0.17
12.12.2007 438.0 1.0 0.50 0.33 0.17
13.12.2007 438.0 0.0 0.50 0.00 0.17
14.12.2007 439.0 1.0 0.50 0.33 0.17
17.12.2007 439.0 0.50 0.17
18.12.2007 440.0 1.0 0.50 0.33 0.17
19.12.2007 440.0 0.0 0.50 0.00 0.17
20.12.2007 440.0 0.0 0.50 0.00 0.17
Diagramme_BACAU
ANNEX C5.1 MEASUREMENTS ON WATER DISTRIBUTION NETWORK ANNEX C5.1 MEASUREMENTS ON WATER DISTRIBUTION NETWORK
Onesti
Block of Flats
Asocirtia de Proprietari Nr.10; Oituz Nr.8 Inhabitants: 21 Onesti
m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant Block of Flats
3-Dec-07 544.789 Str. V. Babes Nr.8 Inhabitants: 119
4-Dec-07 549.116 4.327 5.2998 0.206 0.252 m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant
5-Dec-07 553.639 4.523 5.2998 0.215 0.252 3-Dec-07 13722.25
6-Dec-07 557.845 4.206 5.2998 0.200 0.252 4-Dec-07 13742.355 20.105 27.3259 0.169 0.230
7-Dec-07 563.144 5.299 5.2998 0.252 0.252 5-Dec-07 13773.53 31.175 27.3259 0.262 0.230
8-Dec-07 567.221 4.077 5.2998 0.194 0.252 6-Dec-07 13799.62 26.090 27.3259 0.219 0.230
9-Dec-07 573.447 6.226 5.2998 0.296 0.252 7-Dec-07 13826.18 26.560 27.3259 0.223 0.230
10-Dec-07 578.649 5.202 5.2998 0.248 0.252 8-Dec-07 13853.2 27.020 27.3259 0.227 0.230
11-Dec-07 583.526 4.877 5.2998 0.232 0.252 9-Dec-07 13881.955 28.755 27.3259 0.242 0.230
12-Dec-07 588.51 4.984 5.2998 0.237 0.252 10-Dec-07 13905.385 23.430 27.3259 0.197 0.230
13-Dec-07 592.61 4.100 5.2998 0.195 0.252 11-Dec-07 13930.6 25.215 27.3259 0.212 0.230
14-Dec-07 596.11 3.500 5.2998 0.167 0.252 12-Dec-07 13957.72 27.120 27.3259 0.228 0.230
15-Dec-07 601.213 5.103 5.2998 0.243 0.252 13-Dec-07 13985.255 27.535 27.3259 0.231 0.230
16-Dec-07 605.141 3.928 5.2998 0.187 0.252 14-Dec-07 14012.152 26.897 27.3259 0.226 0.230
17-Dec-07 612.122 6.981 5.2998 0.332 0.252 15-Dec-07 14040.263 28.111 27.3259 0.236 0.230
18-Dec-07 617.177 5.055 5.2998 0.241 0.252 16-Dec-07 14069.753 29.490 27.3259 0.248 0.230
19-Dec-07 622.448 5.271 5.2998 0.251 0.252 17-Dec-07 14094.323 24.570 27.3259 0.206 0.230
20-Dec-07 628.551 6.103 5.2998 0.291 0.252 18-Dec-07 14120.565 26.242 27.3259 0.221 0.230
21-Dec-07 633.076 4.525 5.2998 0.215 0.252 19-Dec-07 14146.775 26.210 27.3259 0.220 0.230
22-Dec-07 640.271 7.195 5.2998 0.343 0.252 20-Dec-07 14173.954 27.179 27.3259 0.228 0.230
23-Dec-07 646.117 5.846 5.2998 0.278 0.252 21-Dec-07 14200.525 26.571 27.3259 0.223 0.230
24-Dec-07 652.713 6.596 5.2998 0.314 0.252 22-Dec-07 14228.632 28.107 27.3259 0.236 0.230
25-Dec-07 658.175 5.462 5.2998 0.260 0.252 23-Dec-07 14259.225 30.593 27.3259 0.257 0.230
26-Dec-07 664.235 6.060 5.2998 0.289 0.252 24-Dec-07 14283.432 24.207 27.3259 0.203 0.230
27-Dec-07 669.317 5.082 5.2998 0.242 0.252 25-Dec-07 14312.826 29.394 27.3259 0.247 0.230
28-Dec-07 674.271 4.954 5.2998 0.236 0.252 26-Dec-07 14337.321 24.495 27.3259 0.206 0.230
29-Dec-07 679.263 4.992 5.2998 0.238 0.252 27-Dec-07 14363.129 25.808 27.3259 0.217 0.230
30-Dec-07 685.473 6.210 5.2998 0.296 0.252 28-Dec-07 14391.725 28.596 27.3259 0.240 0.230
31-Dec-07 690.231 4.758 5.2998 0.227 0.252 29-Dec-07 14420.234 28.509 27.3259 0.240 0.230
1-Jan-08 697.657 7.426 5.2998 0.354 0.252 30-Dec-07 14453.945 33.711 27.3259 0.283 0.230
2-Jan-08 703.276 5.619 5.2998 0.268 0.252 31-Dec-07 14480.236 26.291 27.3259 0.221 0.230
3-Jan-08 709.084 5.808 5.2998 0.277 0.252 1-Jan-08 14515.245 35.009 27.3259 0.294 0.230
2-Jan-08 14542.025 26.780 27.3259 0.225 0.230
3-Jan-08 14569.354 27.329 27.3259 0.230 0.230
Onesti
Block of Flats Onesti
Asocirtia de Proprietari Nr.28; Republici Nr.7 Inhabitants: 87 Detached House
m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant Daily Reading
3-Dec-07 38030.195 Str. Uzinei 16 Inhabitants: 3
4-Dec-07 38047.395 17.200 17.9171 0.198 0.206 m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant
5-Dec-07 38064.977 17.582 17.9171 0.202 0.206 6-Dec-07 237.989
6-Dec-07 38082.392 17.415 17.9171 0.200 0.206 7-Dec-07 238.19 0.201 0.2913 0.067 0.097
7-Dec-07 38098.224 15.832 17.9171 0.182 0.206 8-Dec-07 238.475 0.285 0.2913 0.095 0.097
8-Dec-07 38117.321 19.097 17.9171 0.220 0.206 9-Dec-07 239.12 0.645 0.2913 0.215 0.097
9-Dec-07 38138.721 21.400 17.9171 0.246 0.206 10-Dec-07 239.228 0.108 0.2913 0.036 0.097
10-Dec-07 38156.491 17.770 17.9171 0.204 0.206 11-Dec-07 239.439 0.211 0.2913 0.070 0.097
11-Dec-07 38173.474 16.983 17.9171 0.195 0.206 12-Dec-07 239.755 0.316 0.2913 0.105 0.097
12-Dec-07 38193.228 19.754 17.9171 0.227 0.206 13-Dec-07 240.212 0.457 0.2913 0.152 0.097
13-Dec-07 38209.938 16.710 17.9171 0.192 0.206 14-Dec-07 240.425 0.213 0.2913 0.071 0.097
14-Dec-07 38227.114 17.176 17.9171 0.197 0.206 15-Dec-07 240.643 0.218 0.2913 0.073 0.097
15-Dec-07 38248.227 21.113 17.9171 0.243 0.206 16-Dec-07 241.251 0.608 0.2913 0.203 0.097
16-Dec-07 38265.123 16.896 17.9171 0.194 0.206 17-Dec-07 241.306 0.055 0.2913 0.018 0.097
17-Dec-07 38282.475 17.352 17.9171 0.199 0.206 18-Dec-07 241.548 0.242 0.2913 0.081 0.097
18-Dec-07 38299.277 16.802 17.9171 0.193 0.206 19-Dec-07 241.955 0.407 0.2913 0.136 0.097
19-Dec-07 38317.375 18.098 17.9171 0.208 0.206 20-Dec-07 242.181 0.226 0.2913 0.075 0.097
20-Dec-07 38334.327 16.952 17.9171 0.195 0.206 21-Dec-07 242.395 0.214 0.2913 0.071 0.097
21-Dec-07 38353.914 19.587 17.9171 0.225 0.206 22-Dec-07 242.628 0.233 0.2913 0.078 0.097
22-Dec-07 38370.227 16.313 17.9171 0.188 0.206 23-Dec-07 243.315 0.687 0.2913 0.229 0.097
23-Dec-07 38386.446 16.219 17.9171 0.186 0.206 24-Dec-07 243.406 0.091 0.2913 0.030 0.097
24-Dec-07 38402.753 16.307 17.9171 0.187 0.206 25-Dec-07 243.858 0.452 0.2913 0.151 0.097
25-Dec-07 38420.121 17.368 17.9171 0.200 0.206 26-Dec-07 243.975 0.117 0.2913 0.039 0.097
26-Dec-07 38436.177 16.056 17.9171 0.185 0.206 27-Dec-07 244.107 0.132 0.2913 0.044 0.097
27-Dec-07 38453.027 16.850 17.9171 0.194 0.206 28-Dec-07 244.345 0.238 0.2913 0.079 0.097
28-Dec-07 38472.141 19.114 17.9171 0.220 0.206 29-Dec-07 244.672 0.327 0.2913 0.109 0.097
29-Dec-07 38491.347 19.206 17.9171 0.221 0.206 30-Dec-07 245.368 0.696 0.2913 0.232 0.097
30-Dec-07 38507.221 15.874 17.9171 0.182 0.206 31-Dec-07 245.487 0.119 0.2913 0.040 0.097
31-Dec-07 38526.27 19.049 17.9171 0.219 0.206 1-Jan-08 245.792 0.305 0.2913 0.102 0.097
1-Jan-08 38545.641 19.371 17.9171 0.223 0.206 2-Jan-08 245.901 0.109 0.2913 0.036 0.097
2-Jan-08 38563.042 17.401 17.9171 0.200 0.206 3-Jan-08 246.145 0.244 0.2913 0.081 0.097
3-Jan-08 38585.626 22.584 17.9171 0.260 0.206
Diagramme Onesti Diagramme Onesti

Onesti
Detached House Onesti
Hourly Readings Detached House
Str. Uzinei 16 Inhabitants: 3 Daily Reading
m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant Marinescu, Str. Primaverii Inhabitants: 4
Date Time Reading m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant
03.12.2007 08:30 237.203 6-Dec-07 1983.895
03.12.2007 09:30 237.21 0.007 0.0108 0.002 0.0036 7-Dec-07 1984.625 0.730 0.6995 0.183 0.175
03.12.2007 10:30 237.212 0.002 0.0108 0.001 0.0036 8-Dec-07 1985.215 0.590 0.6995 0.147 0.175
03.12.2007 11:30 237.22 0.008 0.0108 0.003 0.0036 9-Dec-07 1986.285 1.070 0.6995 0.268 0.175
03.12.2007 12:30 237.22 0 0.0108 0.000 0.0036 10-Dec-07 1986.565 0.280 0.6995 0.070 0.175
03.12.2007 13:30 237.23 0.01 0.0108 0.003 0.0036 11-Dec-07 1987.32 0.755 0.6995 0.189 0.175
03.12.2007 14:30 237.255 0.025 0.0108 0.008 0.0036 12-Dec-07 1987.942 0.622 0.6995 0.156 0.175
03.12.2007 15:30 237.27 0.015 0.0108 0.005 0.0036 13-Dec-07 1988.752 0.810 0.6995 0.202 0.175
03.12.2007 16:30 237.346 0.076 0.0108 0.025 0.0036 14-Dec-07 1989.265 0.513 0.6995 0.128 0.175
03.12.2007 17:30 237.385 0.039 0.0108 0.013 0.0036 15-Dec-07 1989.975 0.710 0.6995 0.177 0.175
03.12.2007 18:30 237.402 0.017 0.0108 0.006 0.0036 16-Dec-07 1991.253 1.278 0.6995 0.320 0.175
03.12.2007 19:30 237.41 0.008 0.0108 0.003 0.0036 17-Dec-07 1991.486 0.233 0.6995 0.058 0.175
03.12.2007 20:30 237.416 0.006 0.0108 0.002 0.0036 18-Dec-07 1992.288 0.802 0.6995 0.200 0.175
03.12.2007 21:30 237.435 0.019 0.0108 0.006 0.0036 19-Dec-07 1992.699 0.411 0.6995 0.103 0.175
03.12.2007 22:30 237.437 0.002 0.0108 0.001 0.0036 20-Dec-07 1993.25 0.551 0.6995 0.138 0.175
03.12.2007 23:30 237.445 0.008 0.0108 0.003 0.0036 21-Dec-07 1993.965 1.266 0.6995 0.316 0.175
04.12.2007 00:30 237.445 0 0.0113 0.000 0.0036 22-Dec-07 1994.652 0.687 0.6995 0.172 0.175
04.12.2007 01:30 237.445 0 0.0113 0.000 0.0036 23-Dec-07 1995.973 1.321 0.6995 0.330 0.175
04.12.2007 02:30 237.445 0 0.0113 0.000 0.0036 24-Dec-07 1996.21 0.237 0.6995 0.059 0.175
04.12.2007 03:30 237.445 0 0.0113 0.000 0.0036 25-Dec-07 1997.14 0.930 0.6995 0.233 0.175
04.12.2007 04:30 237.445 0 0.0113 0.000 0.0036 26-Dec-07 1997.352 0.212 0.6995 0.053 0.175
04.12.2007 05:30 237.445 0 0.0113 0.000 0.0036 27-Dec-07 1997.521 0.169 0.6995 0.042 0.175
04.12.2007 06:30 237.445 0 0.0113 0.000 0.0036 28-Dec-07 1997.835 0.314 0.6995 0.079 0.175
04.12.2007 07:30 237.502 0.057 0.0113 0.019 0.0036 29-Dec-07 1998.755 0.920 0.6995 0.230 0.175
04.12.2007 08:30 237.52 0.018 0.0113 0.006 0.0036 30-Dec-07 1999.91 1.155 0.6995 0.289 0.175
04.12.2007 09:30 237.521 0.001 0.0113 0.000 0.0036 31-Dec-07 2001.215 1.305 0.6995 0.326 0.175
04.12.2007 10:30 237.522 0.001 0.0113 0.000 0.0036 1-Jan-08 2002.005 0.790 0.6995 0.198 0.175
04.12.2007 11:30 237.524 0.002 0.0113 0.001 0.0036 2-Jan-08 2002.186 0.181 0.6995 0.045 0.175
04.12.2007 12:30 237.524 0 0.0113 0.000 0.0036 3-Jan-08 2002.93 0.744 0.6995 0.186 0.175
04.12.2007 13:30 237.53 0.006 0.0113 0.002 0.0036
04.12.2007 14:30 237.568 0.038 0.0113 0.013 0.0036
04.12.2007 15:30 237.582 0.014 0.0113 0.005 0.0036
04.12.2007 16:30 237.6 0.018 0.0113 0.006 0.0036
04.12.2007 17:30 237.608 0.008 0.0113 0.003 0.0036
04.12.2007 18:30 237.61 0.002 0.0113 0.001 0.0036
04.12.2007 19:30 237.625 0.015 0.0113 0.005 0.0036
04.12.2007 20:30 237.686 0.061 0.0113 0.020 0.0036
04.12.2007 21:30 237.698 0.012 0.0113 0.004 0.0036
04.12.2007 22:30 237.707 0.009 0.0113 0.003 0.0036
04.12.2007 23:30 237.715 0.008 0.0113 0.003 0.0036
05.12.2007 00:30 237.715 0 0.0107 0.000 0.0036
05.12.2007 01:30 237.715 0 0.0107 0.000 0.0036
05.12.2007 02:30 237.715 0 0.0107 0.000 0.0036
05.12.2007 03:30 237.715 0 0.0107 0.000 0.0036
05.12.2007 04:30 237.715 0 0.0107 0.000 0.0036
05.12.2007 05:30 237.715 0 0.0107 0.000 0.0036
05.12.2007 06:30 237.715 0 0.0107 0.000 0.0036
05.12.2007 07:30 237.78 0.065 0.0107 0.022 0.0036
05.12.2007 08:30 237.784 0.004 0.0107 0.001 0.0036
05.12.2007 09:30 237.79 0.006 0.0107 0.002 0.0036
05.12.2007 10:30 237.792 0.002 0.0107 0.001 0.0036
05.12.2007 11:30 237.795 0.003 0.0107 0.001 0.0036
05.12.2007 12:30 237.799 0.004 0.0107 0.001 0.0036
05.12.2007 13:30 237.8 0.001 0.0107 0.000 0.0036
05.12.2007 14:30 237.802 0.002 0.0107 0.001 0.0036
05.12.2007 15:30 237.835 0.033 0.0107 0.011 0.0036
05.12.2007 16:30 237.849 0.014 0.0107 0.005 0.0036
05.12.2007 17:30 237.856 0.007 0.0107 0.002 0.0036
05.12.2007 18:30 237.938 0.082 0.0107 0.027 0.0036
05.12.2007 19:30 237.945 0.007 0.0107 0.002 0.0036
05.12.2007 20:30 237.947 0.002 0.0107 0.001 0.0036
05.12.2007 21:30 237.96 0.013 0.0107 0.004 0.0036
05.12.2007 22:30 237.965 0.005 0.0107 0.002 0.0036
05.12.2007 23:30 237.972 0.007 0.0107 0.002 0.0036
06.12.2007 00:30 237.972 0 0.0108 0.000 0.0036
06.12.2007 01:30 237.972 0 0.0108 0.000 0.0036
06.12.2007 02:30 237.972 0 0.0108 0.000 0.0036
06.12.2007 03:30 237.972 0 0.0108 0.000 0.0036
06.12.2007 04:30 237.972 0 0.0108 0.000 0.0036
06.12.2007 05:30 237.972 0 0.0108 0.000 0.0036
06.12.2007 06:30 237.972 0 0.0108 0.000 0.0036
06.12.2007 07:30 237.989 0.017 0.0108 0.006 0.0036
06.12.2007 08:30 237.989 0 0.0108 0.000 0.0036

Onesti
Detached House Onesti
Hourly Readings Detached House
Marinescu, Str. Primaverii Inhabitants: 4 Daily Reading
m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant Caragiale Nr.9 Inhabitants: 5
Date Time Reading m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant
03.12.2007 08:30 1981.815 5-Dec-07 354.742
03.12.2007 09:30 1981.932 0.117 0.0383 0.029 0.0072 6-Dec-07 354.809 0.067 0.3338 0.013 0.067
03.12.2007 10:30 1981.99 0.058 0.0383 0.014 0.0072 7-Dec-07 355.02 0.211 0.3338 0.042 0.067
03.12.2007 11:30 1982.076 0.086 0.0383 0.022 0.0072 8-Dec-07 355.117 0.097 0.3338 0.019 0.067
03.12.2007 12:30 1982.165 0.089 0.0383 0.022 0.0072 9-Dec-07 355.344 0.227 0.3338 0.045 0.067
03.12.2007 13:30 1982.242 0.077 0.0383 0.019 0.0072 10-Dec-07 355.712 0.368 0.3338 0.074 0.067
03.12.2007 14:30 1982.285 0.043 0.0383 0.011 0.0072 11-Dec-07 356.098 0.386 0.3338 0.077 0.067
03.12.2007 15:30 1982.3 0.015 0.0383 0.004 0.0072 12-Dec-07 356.407 0.309 0.3338 0.062 0.067
03.12.2007 16:30 1982.395 0.095 0.0383 0.024 0.0072 13-Dec-07 356.735 0.328 0.3338 0.066 0.067
03.12.2007 17:30 1982.421 0.026 0.0383 0.007 0.0072 14-Dec-07 357.006 0.271 0.3338 0.054 0.067
03.12.2007 18:30 1982.435 0.014 0.0383 0.003 0.0072 15-Dec-07 357.321 0.315 0.3338 0.063 0.067
03.12.2007 19:30 1982.486 0.051 0.0383 0.013 0.0072 16-Dec-07 357.707 0.386 0.3338 0.077 0.067
03.12.2007 20:30 1982.527 0.041 0.0383 0.010 0.0072 17-Dec-07 357.952 0.245 0.3338 0.049 0.067
03.12.2007 21:30 1982.55 0.023 0.0383 0.006 0.0072 18-Dec-07 358.303 0.351 0.3338 0.070 0.067
03.12.2007 22:30 1982.625 0.075 0.0383 0.019 0.0072 19-Dec-07 358.72 0.417 0.3338 0.083 0.067
03.12.2007 23:30 1982.633 0.008 0.0383 0.002 0.0072 20-Dec-07 359.211 0.491 0.3338 0.098 0.067
04.12.2007 00:30 1982.633 0 0.0151 0.000 0.0072 21-Dec-07 359.801 0.590 0.3338 0.118 0.067
04.12.2007 01:30 1982.633 0 0.0151 0.000 0.0072 22-Dec-07 360.217 0.416 0.3338 0.083 0.067
04.12.2007 02:30 1982.633 0 0.0151 0.000 0.0072 23-Dec-07 360.642 0.425 0.3338 0.085 0.067
04.12.2007 03:30 1982.633 0 0.0151 0.000 0.0072 24-Dec-07 361.309 0.667 0.3338 0.133 0.067
04.12.2007 04:30 1982.633 0 0.0151 0.000 0.0072 25-Dec-07 361.622 0.313 0.3338 0.063 0.067
04.12.2007 05:30 1982.633 0 0.0151 0.000 0.0072 26-Dec-07 362.015 0.393 0.3338 0.079 0.067
04.12.2007 06:30 1982.633 0 0.0151 0.000 0.0072 27-Dec-07 362.178 0.163 0.3338 0.033 0.067
04.12.2007 07:30 1982.641 0.008 0.0151 0.002 0.0072 28-Dec-07 362.324 0.146 0.3338 0.029 0.067
04.12.2007 08:30 1982.652 0.011 0.0151 0.003 0.0072 29-Dec-07 362.902 0.578 0.3338 0.116 0.067
04.12.2007 09:30 1982.688 0.036 0.0151 0.009 0.0072 30-Dec-07 363.314 0.412 0.3338 0.082 0.067
04.12.2007 10:30 1982.71 0.022 0.0151 0.005 0.0072 31-Dec-07 363.653 0.339 0.3338 0.068 0.067
04.12.2007 11:30 1982.715 0.005 0.0151 0.001 0.0072 1-Jan-08 363.904 0.251 0.3338 0.050 0.067
04.12.2007 12:30 1982.776 0.061 0.0151 0.015 0.0072 2-Jan-08 364.195 0.291 0.3338 0.058 0.067
04.12.2007 13:30 1982.801 0.025 0.0151 0.006 0.0072 3-Jan-08 364.422 0.227 0.3338 0.045 0.067
04.12.2007 14:30 1982.824 0.023 0.0151 0.006 0.0072
04.12.2007 15:30 1982.832 0.008 0.0151 0.002 0.0072
04.12.2007 16:30 1982.848 0.016 0.0151 0.004 0.0072
04.12.2007 17:30 1982.849 0.001 0.0151 0.000 0.0072
04.12.2007 18:30 1982.857 0.008 0.0151 0.002 0.0072
04.12.2007 19:30 1982.862 0.005 0.0151 0.001 0.0072
04.12.2007 20:30 1982.885 0.023 0.0151 0.006 0.0072
04.12.2007 21:30 1982.97 0.085 0.0151 0.021 0.0072
04.12.2007 22:30 1982.988 0.018 0.0151 0.005 0.0072
04.12.2007 23:30 1982.996 0.008 0.0151 0.002 0.0072
05.12.2007 00:30 1982.996 0 0.0332 0.000 0.0072
05.12.2007 01:30 1982.996 0 0.0332 0.000 0.0072
05.12.2007 02:30 1982.996 0 0.0332 0.000 0.0072
05.12.2007 03:30 1982.996 0 0.0332 0.000 0.0072
05.12.2007 04:30 1982.996 0 0.0332 0.000 0.0072
05.12.2007 05:30 1982.996 0 0.0332 0.000 0.0072
05.12.2007 06:30 1982.996 0 0.0332 0.000 0.0072
05.12.2007 07:30 1983.11 0.114 0.0332 0.028 0.0072
05.12.2007 08:30 1983.125 0.015 0.0332 0.004 0.0072
05.12.2007 09:30 1983.14 0.015 0.0332 0.004 0.0072
05.12.2007 10:30 1983.18 0.04 0.0332 0.010 0.0072
05.12.2007 11:30 1983.315 0.135 0.0332 0.034 0.0072
05.12.2007 12:30 1983.365 0.05 0.0332 0.012 0.0072
05.12.2007 13:30 1983.416 0.051 0.0332 0.013 0.0072
05.12.2007 14:30 1983.43 0.014 0.0332 0.004 0.0072
05.12.2007 15:30 1983.465 0.035 0.0332 0.009 0.0072
05.12.2007 16:30 1983.555 0.09 0.0332 0.023 0.0072
05.12.2007 17:30 1983.596 0.041 0.0332 0.010 0.0072
05.12.2007 18:30 1983.7 0.104 0.0332 0.026 0.0072
05.12.2007 19:30 1983.725 0.025 0.0332 0.006 0.0072
05.12.2007 20:30 1983.74 0.015 0.0332 0.004 0.0072
05.12.2007 21:30 1983.751 0.011 0.0332 0.003 0.0072
05.12.2007 22:30 1983.785 0.034 0.0332 0.009 0.0072
05.12.2007 23:30 1983.793 0.008 0.0332 0.002 0.0072
06.12.2007 00:30 1983.793 0 0.0383 0.000 0.0072
06.12.2007 01:30 1983.793 0 0.0383 0.000 0.0072
06.12.2007 02:30 1983.793 0 0.0383 0.000 0.0072
06.12.2007 03:30 1983.793 0 0.0383 0.000 0.0072
06.12.2007 04:30 1983.793 0 0.0383 0.000 0.0072
06.12.2007 05:30 1983.793 0 0.0383 0.000 0.0072
06.12.2007 06:30 1983.793 0 0.0383 0.000 0.0072
06.12.2007 07:30 1983.8 0.007 0.0383 0.002 0.0072
06.12.2007 08:30 1983.895 0.095 0.0383 0.024 0.0072

Onesti
Detached House
Hourly Readings Onesti
Caragiale 9 Inhabitants: 5 Detached House
m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant Daily Reading
Date Time Reading Caragiale Nr.16 Inhabitants: 3
03.12.2007 09:00 354.294 m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant
03.12.2007 10:00 354.33 0.036 0.0092 0.007 0.0015 05.12.2007 154.73
03.12.2007 11:00 354.346 0.016 0.0092 0.003 0.0015 6-Dec-07 154.893 0.163 0.1052 0.054 0.035
03.12.2007 12:00 354.346 0 0.0092 0.000 0.0015 7-Dec-07 154.901 0.080 0.1052 0.027 0.035
03.12.2007 13:00 354.346 0 0.0092 0.000 0.0015 8-Dec-07 154.998 0.097 0.1052 0.032 0.035
03.12.2007 14:00 354.346 0 0.0092 0.000 0.0015 9-Dec-07 155.101 0.103 0.1052 0.034 0.035
03.12.2007 15:00 354.35 0.004 0.0092 0.001 0.0015 10-Dec-07 155.203 0.102 0.1052 0.034 0.035
03.12.2007 16:00 354.374 0.024 0.0092 0.005 0.0015 11-Dec-07 155.301 0.098 0.1052 0.033 0.035
03.12.2007 17:00 354.38 0.006 0.0092 0.001 0.0015 12-Dec-07 155.405 0.104 0.1052 0.035 0.035
03.12.2007 18:00 354.392 0.012 0.0092 0.002 0.0015 13-Dec-07 155.503 0.098 0.1052 0.033 0.035
03.12.2007 19:00 354.4 0.008 0.0092 0.002 0.0015 14-Dec-07 155.605 0.102 0.1052 0.034 0.035
03.12.2007 20:00 354.4 0 0.0092 0.000 0.0015 15-Dec-07 155.706 0.101 0.1052 0.034 0.035
03.12.2007 21:00 354.4 0 0.0092 0.000 0.0015 16-Dec-07 155.809 0.103 0.1052 0.034 0.035
03.12.2007 22:00 354.423 0.023 0.0092 0.005 0.0015 17-Dec-07 155.91 0.101 0.1052 0.034 0.035
03.12.2007 23:00 354.423 0 0.0092 0.000 0.0015 18-Dec-07 156.012 0.102 0.1052 0.034 0.035
04.12.2007 00:00 354.423 0 0.0061 0.000 0.0015 19-Dec-07 156.115 0.103 0.1052 0.034 0.035
04.12.2007 01:00 354.423 0 0.0061 0.000 0.0015 20-Dec-07 156.218 0.103 0.1052 0.034 0.035
04.12.2007 02:00 354.423 0 0.0061 0.000 0.0015 21-Dec-07 156.321 0.103 0.1052 0.034 0.035
04.12.2007 03:00 354.423 0 0.0061 0.000 0.0015 22-Dec-07 156.421 0.100 0.1052 0.033 0.035
04.12.2007 04:00 354.423 0 0.0061 0.000 0.0015 23-Dec-07 156.524 0.103 0.1052 0.034 0.035
04.12.2007 05:00 354.44 0.017 0.0061 0.003 0.0015 24-Dec-07 156.631 0.107 0.1052 0.036 0.035
04.12.2007 06:00 354.457 0.017 0.0061 0.003 0.0015 25-Dec-07 156.74 0.109 0.1052 0.036 0.035
04.12.2007 07:00 354.48 0.023 0.0061 0.005 0.0015 26-Dec-07 156.85 0.110 0.1052 0.037 0.035
04.12.2007 08:00 354.498 0.018 0.0061 0.004 0.0015 27-Dec-07 156.97 0.120 0.1052 0.040 0.035
04.12.2007 09:00 354.52 0.022 0.0061 0.004 0.0015 28-Dec-07 157.086 0.116 0.1052 0.039 0.035
04.12.2007 10:00 354.544 0.024 0.0061 0.005 0.0015 29-Dec-07 157.201 0.115 0.1052 0.038 0.035
04.12.2007 11:00 354.544 0 0.0061 0.000 0.0015 30-Dec-07 157.308 0.107 0.1052 0.036 0.035
04.12.2007 12:00 354.544 0 0.0061 0.000 0.0015 31-Dec-07 157.411 0.103 0.1052 0.034 0.035
04.12.2007 13:00 354.544 0 0.0061 0.000 0.0015 1-Jan-08 157.509 0.098 0.1052 0.033 0.035
04.12.2007 14:00 354.544 0 0.0061 0.000 0.0015 2-Jan-08 157.601 0.092 0.1052 0.031 0.035
04.12.2007 15:00 354.544 0 0.0061 0.000 0.0015 3-Jan-08 157.71 0.109 0.1052 0.036 0.035
04.12.2007 16:00 354.544 0 0.0061 0.000 0.0015
04.12.2007 17:00 354.56 0.016 0.0061 0.003 0.0015
04.12.2007 18:00 354.56 0 0.0061 0.000 0.0015
04.12.2007 19:00 354.56 0 0.0061 0.000 0.0015
04.12.2007 20:00 354.56 0 0.0061 0.000 0.0015
04.12.2007 21:00 354.56 0 0.0061 0.000 0.0015
04.12.2007 22:00 354.576 0.016 0.0061 0.003 0.0015
04.12.2007 23:00 354.576 0 0.0061 0.000 0.0015
04.12.2007 00:00 354.576 0 0.0061 0.000 0.0015
05.12.2007 01:00 354.576 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 02:00 354.576 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 03:00 354.576 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 04:00 354.576 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 05:00 354.59 0.014 0.0075 0.003 0.0015
05.12.2007 06:00 354.618 0.028 0.0075 0.006 0.0015
05.12.2007 07:00 354.63 0.012 0.0075 0.002 0.0015
05.12.2007 08:00 354.647 0.017 0.0075 0.003 0.0015
05.12.2007 09:00 354.68 0.033 0.0075 0.007 0.0015
05.12.2007 10:00 354.685 0.005 0.0075 0.001 0.0015
05.12.2007 11:00 354.7 0.015 0.0075 0.003 0.0015
05.12.2007 12:00 354.7 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 13:00 354.7 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 14:00 354.7 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 15:00 354.7 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 16:00 354.7 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 17:00 354.7 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 18:00 354.717 0.017 0.0075 0.003 0.0015
05.12.2007 19:00 354.717 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 20:00 354.717 0 0.0075 0.000 0.0015
05.12.2007 21:00 354.73 0.013 0.0075 0.003 0.0015
05.12.2007 22:00 354.742 0.012 0.0075 0.002 0.0015

ANNEX C5.1 MEASUREMENTS ON WATER DISTRIBUTION NETWORK
Onesti
Detached House
Hourly Readings
Caragiale Nr.16 Inhabitants: 3
m³/d medium consumption/inhabitant medium/inhabitant
Date Time Reading
03.12.2007 09:00 154.243
03.12.2007 10:00 154.254 0.011 0.0155 0.004 0.0033
03.12.2007 11:00 154.275 0.021 0.0155 0.007 0.0033
03.12.2007 12:00 154.28 0.005 0.0155 0.002 0.0033
03.12.2007 13:00 154.281 0.001 0.0155 0.000 0.0033
03.12.2007 14:00 154.281 0 0.0155 0.000 0.0033
03.12.2007 15:00 154.299 0.018 0.0155 0.006 0.0033
03.12.2007 16:00 154.31 0.011 0.0155 0.004 0.0033
03.12.2007 17:00 154.334 0.024 0.0155 0.008 0.0033
03.12.2007 18:00 154.35 0.016 0.0155 0.005 0.0033
03.12.2007 19:00 154.365 0.015 0.0155 0.005 0.0033
03.12.2007 20:00 154.38 0.015 0.0155 0.005 0.0033
03.12.2007 21:00 154.401 0.021 0.0155 0.007 0.0033
03.12.2007 22:00 154.45 0.049 0.0155 0.016 0.0033
03.12.2007 23:00 154.46 0.01 0.0155 0.003 0.0033
04.12.2007 00:00 154.46 0 0.0102 0.000 0.0033
04.12.2007 01:00 154.46 0 0.0102 0.000 0.0033
04.12.2007 02:00 154.46 0 0.0102 0.000 0.0033
04.12.2007 03:00 154.46 0 0.0102 0.000 0.0033
04.12.2007 04:00 154.46 0 0.0102 0.000 0.0033
04.12.2007 05:00 154.46 0 0.0102 0.000 0.0033
04.12.2007 06:00 154.498 0.038 0.0102 0.013 0.0033
04.12.2007 07:00 154.52 0.022 0.0102 0.007 0.0033
04.12.2007 08:00 154.56 0.04 0.0102 0.013 0.0033
04.12.2007 09:00 154.574 0.014 0.0102 0.005 0.0033
04.12.2007 10:00 154.594 0.02 0.0102 0.007 0.0033
04.12.2007 11:00 154.605 0.011 0.0102 0.004 0.0033
04.12.2007 12:00 154.618 0.013 0.0102 0.004 0.0033
04.12.2007 13:00 154.624 0.006 0.0102 0.002 0.0033
04.12.2007 14:00 154.634 0.01 0.0102 0.003 0.0033
04.12.2007 15:00 154.642 0.008 0.0102 0.003 0.0033
04.12.2007 16:00 154.653 0.011 0.0102 0.004 0.0033
04.12.2007 17:00 154.674 0.021 0.0102 0.007 0.0033
04.12.2007 18:00 154.681 0.007 0.0102 0.002 0.0033
04.12.2007 19:00 154.69 0.009 0.0102 0.003 0.0033
04.12.2007 20:00 154.7 0.01 0.0102 0.003 0.0033
04.12.2007 21:00 154.705 0.005 0.0102 0.002 0.0033
04.12.2007 22:00 154.705 0 0.0102 0.000 0.0033
04.12.2007 23:00 154.705 0 0.0102 0.000 0.0033
05.12.2007 00:00 154.705 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 01:00 154.705 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 02:00 154.705 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 03:00 154.705 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 04:00 154.705 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 05:00 154.705 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 06:00 154.725 0.02 0.0063 0.007 0.0033
05.12.2007 07:00 154.73 0.005 0.0063 0.002 0.0033
05.12.2007 08:00 154.73 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 09:00 154.75 0.02 0.0063 0.007 0.0033
05.12.2007 10:00 154.75 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 11:00 154.762 0.012 0.0063 0.004 0.0033
05.12.2007 12:00 154.78 0.018 0.0063 0.006 0.0033
05.12.2007 13:00 154.78 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 14:00 154.78 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 15:00 154.795 0.015 0.0063 0.005 0.0033
05.12.2007 16:00 154.81 0.015 0.0063 0.005 0.0033
05.12.2007 17:00 154.825 0.015 0.0063 0.005 0.0033
05.12.2007 18:00 154.84 0.015 0.0063 0.005 0.0033
05.12.2007 19:00 154.84 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 20:00 154.84 0 0.0063 0.000 0.0033
05.12.2007 21:00 154.85 0.01 0.0063 0.003 0.0033
05.12.2007 22:00 154.85 0 0.0063 0.000 0.0033
Diagramme Onesti
12.3.6 Annex C6: Design Criteria
12.3.6.1 Annex C6.1: Specific Water Demand
SPECIFIC POTABLE WATER DEMAND
Specific Future Water Demand [l/inhabitant,d]
Quantity
Code Type of Demand Urban Rural
1.1 Domestic consumption private 110 110
1.2 Non-domestic consumption public 20 10
1.3 Industrial consumption 30 15
1 Total consumption 160 135
2 Water Losses ...appr. 25% 40 35
2.1 Apparent Losses ... appr. 10% 16 14
2.2 Real Losses ... appr. 15% 24 21
3 Total Demand - medium day 200 170
4 Factor peak/medium day 1.4 1.6
5 Total Demand - peak day 280 272
specificdemand.xls Page 1 of 1
12.3.6.2 Annex C6.2: Water Demands
ANNEX C6.2 - WATER DEMANDS FOR WATER SUPPLY AREAS
Water Water
Supply Supply Area
Demand based on Population of
Area Name 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
W01 BACAU CITY + SURROUNDINGS 22,312 22,281 22,248 22,214 22,179 22,143 22,110 22,078 22,048 22,017 21,986 21,953 21,916 21,876 21,832 21,785 21,734 21,679 21,622 21,563 21,502 21,439 21,374 21,309 21,242 21,174 21,104 21,033 20,960 20,884 20,804
W02 MOINESTI TILL ONESTI 20,701 20,685 20,667 20,648 20,627 20,605 20,585 20,565 20,546 20,528 20,508 20,485 20,460 20,431 20,398 20,361 20,321 20,277 20,231 20,182 20,132 20,079 20,025 19,970 19,913 19,855 19,795 19,734 19,671 19,605 19,535
W03 OITUZ - MANISTERIA CASIN 2,042 2,045 2,047 2,049 2,051 2,052 2,053 2,055 2,056 2,057 2,058 2,058 2,058 2,058 2,057 2,056 2,054 2,052 2,050 2,047 2,044 2,040 2,037 2,033 2,029 2,025 2,021 2,016 2,012 2,006 2,001
W04 SLANIC-MOLDOVA 559 558 557 556 555 554 553 552 551 550 550 549 548 546 545 544 543 541 540 538 536 535 533 531 529 528 526 524 522 520 518
W05 FAGET - AGAS 2,104 2,107 2,109 2,111 2,113 2,114 2,115 2,117 2,118 2,119 2,120 2,121 2,121 2,120 2,119 2,118 2,117 2,114 2,112 2,109 2,106 2,102 2,099 2,095 2,091 2,087 2,082 2,077 2,073 2,067 2,062
W06 ZEMES 565 566 566 567 567 568 568 568 569 569 569 569 569 569 569 569 568 568 567 566 565 564 563 562 561 560 559 558 556 555 554
W07 BALCANI - SCORTENI 2,349 2,353 2,355 2,357 2,359 2,361 2,362 2,364 2,365 2,366 2,367 2,368 2,368 2,368 2,367 2,365 2,363 2,361 2,358 2,355 2,351 2,348 2,343 2,339 2,335 2,330 2,325 2,320 2,314 2,308 2,302
W08 TAZLAU VALLEY 4,067 4,073 4,077 4,081 4,084 4,087 4,090 4,092 4,095 4,097 4,099 4,099 4,100 4,099 4,097 4,095 4,091 4,087 4,082 4,077 4,071 4,064 4,057 4,050 4,042 4,034 4,025 4,016 4,007 3,996 3,985
W09 BUHUSI 4,127 4,126 4,124 4,121 4,119 4,116 4,113 4,111 4,108 4,106 4,103 4,100 4,096 4,091 4,086 4,079 4,072 4,064 4,056 4,047 4,038 4,028 4,018 4,008 3,997 3,986 3,975 3,964 3,951 3,939 3,926
W10 DAMIENESTI - PLOPANA 2,597 2,601 2,604 2,606 2,608 2,610 2,612 2,613 2,615 2,616 2,617 2,618 2,618 2,618 2,617 2,615 2,613 2,610 2,607 2,603 2,600 2,595 2,591 2,586 2,581 2,576 2,571 2,565 2,559 2,552 2,545
W11 FARAOANI - LUIZI CALUGARA 2,452 2,456 2,459 2,461 2,463 2,464 2,466 2,467 2,469 2,470 2,471 2,472 2,472 2,472 2,471 2,469 2,467 2,464 2,462 2,458 2,455 2,451 2,446 2,442 2,437 2,432 2,427 2,422 2,416 2,410 2,403
W12 CLEJA - SASCUT 4,101 4,107 4,111 4,115 4,118 4,121 4,124 4,126 4,129 4,131 4,133 4,134 4,134 4,133 4,132 4,129 4,126 4,121 4,116 4,111 4,105 4,098 4,091 4,083 4,076 4,067 4,059 4,050 4,040 4,030 4,019
W13 HORGESTI - UNGURENI 1,387 1,389 1,390 1,391 1,392 1,393 1,394 1,395 1,396 1,397 1,397 1,398 1,398 1,398 1,397 1,396 1,395 1,394 1,392 1,390 1,388 1,386 1,383 1,381 1,378 1,375 1,372 1,369 1,366 1,363 1,359
W14 PANCESTI - DEALU MORII 2,359 2,362 2,364 2,367 2,368 2,370 2,371 2,373 2,374 2,376 2,377 2,377 2,377 2,377 2,376 2,375 2,372 2,370 2,367 2,364 2,360 2,357 2,352 2,348 2,344 2,339 2,334 2,329 2,323 2,317 2,311
W15 FILIPENI - RACHITOASA 2,186 2,189 2,191 2,193 2,195 2,196 2,198 2,199 2,200 2,202 2,203 2,203 2,203 2,203 2,202 2,201 2,199 2,196 2,194 2,191 2,188 2,184 2,180 2,176 2,172 2,168 2,163 2,158 2,153 2,148 2,142
W16 PODU TURCULUI - MOTOSENI 1,373 1,375 1,377 1,378 1,379 1,380 1,381 1,382 1,382 1,383 1,384 1,384 1,384 1,384 1,383 1,383 1,381 1,380 1,378 1,376 1,374 1,372 1,370 1,367 1,365 1,362 1,359 1,356 1,353 1,349 1,346
W17 CAIUTI - URECHESTI 1,385 1,387 1,389 1,390 1,391 1,392 1,393 1,394 1,395 1,396 1,396 1,396 1,396 1,396 1,396 1,395 1,394 1,392 1,391 1,389 1,387 1,384 1,382 1,380 1,377 1,374 1,371 1,368 1,365 1,361 1,358
W18 BUHOCI - GIOSENI 1,300 1,302 1,303 1,304 1,306 1,306 1,307 1,308 1,309 1,310 1,310 1,310 1,310 1,310 1,310 1,309 1,308 1,306 1,305 1,303 1,301 1,299 1,297 1,294 1,292 1,289 1,287 1,284 1,281 1,277 1,274
W19 FILIPESTI - SAUCESTI 1,435 1,437 1,439 1,440 1,441 1,442 1,443 1,444 1,445 1,445 1,446 1,447 1,447 1,446 1,446 1,445 1,444 1,442 1,440 1,438 1,436 1,434 1,431 1,429 1,426 1,423 1,420 1,417 1,414 1,410 1,406
SUM: 79,403 79,396 79,378 79,351 79,315 79,274 79,240 79,204 79,170 79,135 79,093 79,042 78,977 78,896 78,799 78,687 78,560 78,420 78,269 78,107 77,937 77,760 77,574 77,384 77,187 76,986 76,777 76,560 76,334 76,098 75,850
Water Water
Supply Supply Area
Demand based on Connection Rate of
Area Name 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
W03 OITUZ - MANISTERIA CASIN 0 102 205 307 410 616 821 1,027 1,233 1,440 1,646 1,688 1,729 1,770 1,810 1,850 1,890 1,929 1,968 2,006 2,044 2,040 2,037 2,033 2,029 2,025 2,021 2,016 2,012 2,006 2,001
W04 SLANIC-MOLDOVA 550 550 550 549 549 549 549 548 548 548 548 548 548 546 545 544 543 541 540 538 536 535 533 531 529 528 526 524 522 520 518
W05 FAGET - AGAS 14 116 218 320 423 604 786 968 1,150 1,332 1,514 1,697 1,744 1,791 1,837 1,883 1,928 1,973 2,018 2,062 2,106 2,102 2,099 2,095 2,091 2,087 2,082 2,077 2,073 2,067 2,062
W06 ZEMES 396 400 405 409 413 418 422 426 469 512 520 529 537 545 553 561 568 568 567 566 565 564 563 562 561 560 559 558 556 555 554
W07 BALCANI - SCORTENI 900 911 922 933 944 1,239 1,535 1,832 2,129 2,159 2,190 2,220 2,250 2,279 2,308 2,336 2,363 2,361 2,358 2,355 2,351 2,348 2,343 2,339 2,335 2,330 2,325 2,320 2,314 2,308 2,302
W08 TAZLAU VALLEY 165 286 408 898 1,389 1,880 2,372 2,864 3,139 3,414 3,689 3,758 3,826 3,894 3,961 4,026 4,091 4,087 4,082 4,077 4,071 4,064 4,057 4,050 4,042 4,034 4,025 4,016 4,007 3,996 3,985
W09 BUHUSI 1,571 1,610 1,649 1,958 2,265 2,470 2,674 2,877 3,081 3,285 3,488 3,690 3,768 3,846 3,922 3,997 4,072 4,064 4,056 4,047 4,038 4,028 4,018 4,008 3,997 3,986 3,975 3,964 3,951 3,939 3,926
W10 DAMIENESTI - PLOPANA 621 648 675 703 730 757 783 1,176 1,569 1,962 2,356 2,400 2,444 2,487 2,530 2,571 2,613 2,610 2,607 2,603 2,600 2,595 2,591 2,586 2,581 2,576 2,571 2,565 2,559 2,552 2,545
W11 FARAOANI - LUIZI CALUGARA 703 729 756 782 808 833 859 885 911 937 963 989 1,298 1,607 1,915 2,222 2,270 2,317 2,363 2,409 2,455 2,451 2,446 2,442 2,437 2,432 2,427 2,422 2,416 2,410 2,403
W12 CLEJA - SASCUT 938 1,056 1,175 1,294 1,412 1,531 1,650 1,994 2,340 2,685 3,031 3,376 3,721 3,823 3,925 4,026 4,126 4,121 4,116 4,111 4,105 4,098 4,091 4,083 4,076 4,067 4,059 4,050 4,040 4,030 4,019
W13 HORGESTI - UNGURENI 290 319 348 730 1,114 1,143 1,171 1,200 1,229 1,257 1,278 1,298 1,318 1,338 1,357 1,376 1,395 1,394 1,392 1,390 1,388 1,386 1,383 1,381 1,378 1,375 1,372 1,369 1,366 1,363 1,359
W14 PANCESTI - DEALU MORII 144 167 190 214 237 711 1,186 1,234 1,282 1,330 1,378 1,426 1,783 2,139 2,198 2,256 2,313 2,370 2,367 2,364 2,360 2,357 2,352 2,348 2,344 2,339 2,334 2,329 2,323 2,317 2,311
W15 FILIPENI - RACHITOASA 281 333 386 439 702 966 1,231 1,495 1,760 1,798 1,835 1,873 1,910 1,946 1,982 2,017 2,052 2,087 2,121 2,154 2,188 2,184 2,180 2,176 2,172 2,168 2,163 2,158 2,153 2,148 2,142
W16 PODU TURCULUI - MOTOSENI 91 117 144 170 197 223 250 276 415 553 669 784 900 1,015 1,130 1,244 1,271 1,297 1,323 1,349 1,374 1,372 1,370 1,367 1,365 1,362 1,359 1,356 1,353 1,349 1,346
W17 CAIUTI - URECHESTI 214 243 272 301 330 360 389 418 520 688 856 1,023 1,257 1,292 1,326 1,360 1,394 1,392 1,391 1,389 1,387 1,384 1,382 1,380 1,377 1,374 1,371 1,368 1,365 1,361 1,358
W18 BUHOCI - GIOSENI 306 401 558 715 873 784 980 1,177 1,193 1,208 1,223 1,238 1,252 1,267 1,281 1,294 1,308 1,306 1,305 1,303 1,301 1,299 1,297 1,294 1,292 1,289 1,287 1,284 1,281 1,277 1,274
W19 FILIPESTI - SAUCESTI 276 297 318 339 360 541 721 751 780 809 839 868 1,085 1,302 1,337 1,373 1,407 1,442 1,440 1,438 1,436 1,434 1,431 1,429 1,426 1,423 1,420 1,417 1,414 1,410 1,406
Domestic consumption private based on CR SUM: 37,254 38,803 40,411 43,546 46,888 50,599 54,600 58,613 62,451 65,585 68,208 70,104 72,575 74,316 75,563 76,792 77,658 77,815 77,867 77,906 77,937 77,760 77,574 77,384 77,187 76,986 76,777 76,560 76,334 76,098 75,850
bc_annex_C6-2_demand_areas_rev2.xls, Domestic consumption private Page 1 of 4

Water Water
Supply Supply Area
Area Name 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
W03 OITUZ - MANISTERIA CASIN 464 465 465 466 466 466 467 467 467 467 468 468 468 468 468 467 467 466 466 465 464 464 463 462 461 460 459 458 457 456 455
W04 SLANIC-MOLDOVA 513 513 513 512 512 511 511 510 510 509 509 509 508 508 507 506 506 505 504 504 503 502 501 501 500 499 498 497 497 496 495
W05 FAGET - AGAS 478 479 479 480 480 480 481 481 481 482 482 482 482 482 482 481 481 481 480 479 479 478 477 476 475 474 473 472 471 470 469
W06 ZEMES 128 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 129 128 128 128 128 128 127 127 127 126 126 126
W07 BALCANI - SCORTENI 534 535 535 536 536 537 537 537 538 538 538 538 538 538 538 538 537 537 536 535 534 534 533 532 531 530 528 527 526 525 523
W08 TAZLAU VALLEY 924 926 927 928 928 929 929 930 931 931 932 932 932 932 931 931 930 929 928 927 925 924 922 920 919 917 915 913 911 908 906
W09 BUHUSI 1,870 1,869 1,868 1,866 1,865 1,863 1,862 1,860 1,859 1,858 1,856 1,855 1,853 1,851 1,848 1,846 1,843 1,840 1,836 1,833 1,829 1,826 1,822 1,818 1,814 1,810 1,806 1,802 1,797 1,793 1,788
W10 DAMIENESTI - PLOPANA 590 591 592 592 593 593 594 594 594 595 595 595 595 595 595 594 594 593 593 592 591 590 589 588 587 585 584 583 582 580 578
W11 FARAOANI - LUIZI CALUGARA 557 558 559 559 560 560 560 561 561 561 562 562 562 562 562 561 561 560 559 559 558 557 556 555 554 553 552 550 549 548 546
W12 CLEJA - SASCUT 932 933 934 935 936 937 937 938 938 939 939 939 940 939 939 938 938 937 936 934 933 931 930 928 926 924 922 920 918 916 913
W13 HORGESTI - UNGURENI 315 316 316 316 316 317 317 317 317 317 318 318 318 318 318 317 317 317 316 316 315 315 314 314 313 313 312 311 310 310 309
W14 PANCESTI - DEALU MORII 536 537 537 538 538 539 539 539 540 540 540 540 540 540 540 540 539 539 538 537 536 536 535 534 533 532 530 529 528 527 525
W15 FILIPENI - RACHITOASA 497 497 498 498 499 499 500 500 500 500 501 501 501 501 500 500 500 499 499 498 497 496 496 495 494 493 492 491 489 488 487
W16 PODU TURCULUI - MOTOSENI 312 313 313 313 313 314 314 314 314 314 315 315 315 315 314 314 314 314 313 313 312 312 311 311 310 310 309 308 307 307 306
W17 CAIUTI - URECHESTI 315 315 316 316 316 316 317 317 317 317 317 317 317 317 317 317 317 316 316 316 315 315 314 314 313 312 312 311 310 309 309
W18 BUHOCI - GIOSENI 295 296 296 296 297 297 297 297 297 298 298 298 298 298 298 297 297 297 297 296 296 295 295 294 294 293 292 292 291 290 290
W19 FILIPESTI - SAUCESTI 326 327 327 327 328 328 328 328 328 329 329 329 329 329 329 328 328 328 327 327 326 326 325 325 324 323 323 322 321 320 320
SUM: 39,381 39,365 39,345 39,324 39,300 39,275 39,253 39,231 39,209 39,188 39,165 39,139 39,109 39,074 39,034 38,989 38,940 38,886 38,829 38,769 38,706 38,641 38,574 38,505 38,435 38,362 38,288 38,211 38,131 38,049 37,962
Water Water
Supply Supply Area
Area Name 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
W04 SLANIC-MOLDOVA 505 505 505 506 506 506 506 507 507 507 508 508 508 508 507 506 506 505 504 504 503 502 501 501 500 499 498 497 497 496 495
W05 FAGET - AGAS 3 26 50 73 96 137 179 220 261 303 344 386 396 407 417 428 438 448 459 469 479 478 477 476 475 474 473 472 471 470 469
W06 ZEMES 90 91 92 93 94 95 96 97 107 116 118 120 122 124 126 127 129 129 129 129 128 128 128 128 128 127 127 127 126 126 126
W08 TAZLAU VALLEY 37 65 93 204 316 427 539 651 713 776 838 854 870 885 900 915 930 929 928 927 925 924 922 920 919 917 915 913 911 908 906
W09 BUHUSI 712 729 747 887 1,026 1,118 1,210 1,302 1,394 1,486 1,578 1,669 1,704 1,740 1,774 1,809 1,843 1,840 1,836 1,833 1,829 1,826 1,822 1,818 1,814 1,810 1,806 1,802 1,797 1,793 1,788
W12 CLEJA - SASCUT 213 240 267 294 321 348 375 453 532 610 689 767 846 869 892 915 938 937 936 934 933 931 930 928 926 924 922 920 918 916 913
W18 BUHOCI - GIOSENI 70 91 127 163 198 178 223 268 271 274 278 281 285 288 291 294 297 297 297 296 296 295 295 294 294 293 292 292 291 290 290
Non-domestic and industrial cons. Based on CR SUM: 23,241 23,952 24,676 26,036 27,443 28,908 30,440 31,974 33,468 34,657 35,551 36,278 37,107 37,623 38,025 38,422 38,735 38,749 38,738 38,724 38,706 38,641 38,574 38,505 38,435 38,362 38,288 38,211 38,131 38,049 37,962
bc_annex_C6-2_demand_areas_rev2.xls, Non-domestic +Industrial cons. Page 2 of 4

Water Water
Supply Supply Area
Area Name 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
W04 SLANIC-MOLDOVA 203 203 203 202 202 202 201 201 200 200 200 199 199 199 198 198 197 197 196 196 195 194 194 193 193 192 191 191 190 189 188
W05 FAGET - AGAS 669 670 671 672 672 673 673 674 674 674 675 675 675 675 674 674 673 673 672 671 670 669 668 667 665 664 663 661 659 658 656
W06 ZEMES 180 180 180 180 180 181 181 181 181 181 181 181 181 181 181 181 181 181 180 180 180 180 179 179 179 178 178 177 177 177 176
W08 TAZLAU VALLEY 1,294 1,296 1,297 1,299 1,300 1,300 1,301 1,302 1,303 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,304 1,303 1,302 1,300 1,299 1,297 1,295 1,293 1,291 1,289 1,286 1,283 1,281 1,278 1,275 1,272 1,268
W09 BUHUSI 1,413 1,413 1,412 1,411 1,410 1,409 1,408 1,407 1,406 1,405 1,404 1,403 1,401 1,399 1,397 1,395 1,393 1,390 1,387 1,384 1,381 1,377 1,374 1,370 1,367 1,363 1,359 1,355 1,351 1,346 1,342
W12 CLEJA - SASCUT 1,305 1,307 1,308 1,309 1,310 1,311 1,312 1,313 1,314 1,314 1,315 1,315 1,315 1,315 1,315 1,314 1,313 1,311 1,310 1,308 1,306 1,304 1,302 1,299 1,297 1,294 1,291 1,289 1,285 1,282 1,279
W18 BUHOCI - GIOSENI 414 414 415 415 415 416 416 416 416 417 417 417 417 417 417 416 416 416 415 415 414 413 413 412 411 410 409 408 407 406 405
Water Losses SUM: 26,922 26,917 26,908 26,897 26,882 26,866 26,852 26,838 26,824 26,811 26,795 26,775 26,752 26,722 26,688 26,649 26,604 26,555 26,503 26,447 26,388 26,326 26,262 26,196 26,129 26,059 25,988 25,913 25,835 25,754 25,669
Non-domestic + Industrial cons. SUM: 39,381 39,365 39,345 39,324 39,300 39,275 39,253 39,231 39,209 39,188 39,165 39,139 39,109 39,074 39,034 38,989 38,940 38,886 38,829 38,769 38,706 38,641 38,574 38,505 38,435 38,362 38,288 38,211 38,131 38,049 37,962
Domestic consumption private SUM: 79,403 79,396 79,378 79,351 79,315 79,274 79,240 79,204 79,170 79,135 79,093 79,042 78,977 78,896 78,799 78,687 78,560 78,420 78,269 78,107 77,937 77,760 77,574 77,384 77,187 76,986 76,777 76,560 76,334 76,098 75,850
TOTAL DEMAND SUM: 145,706 145,677 145,632 145,572 145,498 145,416 145,345 145,272 145,204 145,134 145,053 144,956 144,837 144,692 144,521 144,325 144,105 143,862 143,601 143,323 143,031 142,727 142,410 142,085 141,751 141,408 141,053 140,684 140,301 139,901 139,481
Water Water
Supply Supply Area
Area Name 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
W04 SLANIC-MOLDOVA 200 200 200 200 200 200 199 199 199 199 199 199 199 199 198 198 197 197 196 196 195 194 194 193 193 192 191 191 190 189 188
W05 FAGET - AGAS 5 37 69 102 134 192 250 308 366 424 482 540 555 570 584 599 614 628 642 656 670 669 668 667 665 664 663 661 659 658 656
W06 ZEMES 126 127 129 130 132 133 134 136 149 163 166 168 171 173 176 178 181 181 180 180 180 180 179 179 179 178 178 177 177 177 176
W08 TAZLAU VALLEY 52 91 130 286 442 598 755 911 999 1,086 1,174 1,196 1,217 1,239 1,260 1,281 1,302 1,300 1,299 1,297 1,295 1,293 1,291 1,289 1,286 1,283 1,281 1,278 1,275 1,272 1,268
W09 BUHUSI 538 551 565 670 775 845 915 985 1,054 1,124 1,193 1,262 1,289 1,315 1,342 1,367 1,393 1,390 1,387 1,384 1,381 1,377 1,374 1,370 1,367 1,363 1,359 1,355 1,351 1,346 1,342
W12 CLEJA - SASCUT 298 336 374 412 449 487 525 635 744 854 964 1,074 1,184 1,216 1,249 1,281 1,313 1,311 1,310 1,308 1,306 1,304 1,302 1,299 1,297 1,294 1,291 1,289 1,285 1,282 1,279
W18 BUHOCI - GIOSENI 97 128 178 228 278 249 312 375 379 384 389 394 398 403 407 412 416 416 415 415 414 413 413 412 411 410 409 408 407 406 405
Water Losses SUM: 12,992 13,512 14,049 15,097 16,210 17,438 18,759 20,083 21,351 22,384 23,241 23,866 24,671 25,233 25,637 26,035 26,317 26,363 26,375 26,383 26,388 26,326 26,262 26,196 26,129 26,059 25,988 25,913 25,835 25,754 25,669
Non-domestic + Industrial cons. based on CR SUM: 23,241 23,952 24,676 26,036 27,443 28,908 30,440 31,974 33,468 34,657 35,551 36,278 37,107 37,623 38,025 38,422 38,735 38,749 38,738 38,724 38,706 38,641 38,574 38,505 38,435 38,362 38,288 38,211 38,131 38,049 37,962
Domestic consumption private based on CR SUM: 37,254 38,803 40,411 43,546 46,888 50,599 54,600 58,613 62,451 65,585 68,208 70,104 72,575 74,316 75,563 76,792 77,658 77,815 77,867 77,906 77,937 77,760 77,574 77,384 77,187 76,986 76,777 76,560 76,334 76,098 75,850
TOTAL DEMAND SUM: 73,488 76,267 79,136 84,679 90,541 96,946 103,799 110,670 117,270 122,626 127,000 130,248 134,353 137,171 139,224 141,249 142,710 142,927 142,979 143,012 143,031 142,727 142,410 142,085 141,751 141,408 141,053 140,684 140,301 139,901 139,481
bc_annex_C6-2_demand_areas_rev2.xls, Water Losses Page 3 of 4

ANNEX C6.2 - CONNECTION RATE MATRIX WS
Area 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
W01 75.9% 77.9% 80.0% 82.5% 85.0% 87.5% 90.0% 92.5% 95.0% 96.3% 97.5% 98.8% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W02 62.2% 63.6% 65.0% 68.6% 72.1% 75.7% 79.3% 82.9% 86.4% 90.0% 91.4% 92.9% 94.3% 95.7% 97.1% 98.6% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W03 0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 80.0% 82.0% 84.0% 86.0% 88.0% 90.0% 92.0% 94.0% 96.0% 98.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W04 98.3% 98.5% 98.6% 98.7% 98.9% 99.0% 99.2% 99.3% 99.4% 99.6% 99.7% 99.9% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W05 0.7% 5.5% 10.3% 15.2% 20.0% 28.6% 37.1% 45.7% 54.3% 62.9% 71.4% 80.0% 82.2% 84.4% 86.7% 88.9% 91.1% 93.3% 95.6% 97.8% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W06 70.1% 70.8% 71.5% 72.2% 72.9% 73.6% 74.3% 75.0% 82.5% 90.0% 91.4% 92.9% 94.3% 95.7% 97.1% 98.6% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W07 38.3% 38.7% 39.1% 39.6% 40.0% 52.5% 65.0% 77.5% 90.0% 91.3% 92.5% 93.8% 95.0% 96.3% 97.5% 98.8% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W08 4.1% 7.0% 10.0% 22.0% 34.0% 46.0% 58.0% 70.0% 76.7% 83.3% 90.0% 91.7% 93.3% 95.0% 96.7% 98.3% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W09 38.1% 39.0% 40.0% 47.5% 55.0% 60.0% 65.0% 70.0% 75.0% 80.0% 85.0% 90.0% 92.0% 94.0% 96.0% 98.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W10 23.9% 24.9% 25.9% 27.0% 28.0% 29.0% 30.0% 45.0% 60.0% 75.0% 90.0% 91.7% 93.3% 95.0% 96.7% 98.3% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W11 28.7% 29.7% 30.7% 31.8% 32.8% 33.8% 34.9% 35.9% 36.9% 37.9% 39.0% 40.0% 52.5% 65.0% 77.5% 90.0% 92.0% 94.0% 96.0% 98.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W12 22.9% 25.7% 28.6% 31.4% 34.3% 37.1% 40.0% 48.3% 56.7% 65.0% 73.3% 81.7% 90.0% 92.5% 95.0% 97.5% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W13 20.9% 23.0% 25.0% 52.5% 80.0% 82.0% 84.0% 86.0% 88.0% 90.0% 91.4% 92.9% 94.3% 95.7% 97.1% 98.6% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W14 6.1% 7.1% 8.0% 9.0% 10.0% 30.0% 50.0% 52.0% 54.0% 56.0% 58.0% 60.0% 75.0% 90.0% 92.5% 95.0% 97.5% 100% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W15 12.8% 15.2% 17.6% 20.0% 32.0% 44.0% 56.0% 68.0% 80.0% 81.7% 83.3% 85.0% 86.7% 88.3% 90.0% 91.7% 93.3% 95.0% 96.7% 98.3% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W16 6.6% 8.5% 10.4% 12.3% 14.3% 16.2% 18.1% 20.0% 30.0% 40.0% 48.3% 56.7% 65.0% 73.3% 81.7% 90.0% 92.0% 94.0% 96.0% 98.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W17 15.4% 17.5% 19.6% 21.7% 23.8% 25.8% 27.9% 30.0% 37.3% 49.3% 61.3% 73.3% 90.0% 92.5% 95.0% 97.5% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W18 23.5% 30.8% 42.8% 54.8% 66.8% 60.0% 75.0% 90.0% 91.1% 92.2% 93.3% 94.4% 95.6% 96.7% 97.8% 98.9% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
W19 19.3% 20.7% 22.1% 23.6% 25.0% 37.5% 50.0% 52.0% 54.0% 56.0% 58.0% 60.0% 75.0% 90.0% 92.5% 95.0% 97.5% 100% 100.0% 100.0% 100% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0% 100.0%
red values: roughly estimated black values: interpolated linear
bc_annex_C6-2_demand_areas_rev2.xls, CR-matrix Page 4 of 4

12.4 Annex D: Analysis
12.4.1 Annex D1: Costs
12.4.1.1 Annex D1.1: Unit Costs WS
ANNEX D1.1 - UNIT COSTS WATER SUPPLY - NET INVESTMENT COSTS -Part 1: Cost Table
Unit Construction Costs [€] - Base 2008 Demand / Consumer on maximum day: 280 l
Pos.Nr. Name Capacity=C Unit Cap.=UC Cost/UC Cost Position Consumer/UC Cost/Consumer
1 Groundwater Wells
1.1 Well (10-20 m; incl. headshaft, pump, connection-pipe) 10 l/s 10,000 100,000 309 32
1.2 Well (50-100 m; incl. headbuilding, pump, connection-pipe) 50 l/s 8,000 400,000 309 26
2 Pumping Stations, incl. suction tank or piping, pressure-piping, Assumed running time:
2-3 pumps, pumping-height 50-100m, building, electricity supply 20 h/max.day
2.1 Pumping Station 20 l/s (14-30 kW) 20 l/s 16,000 320,000 257 52
2.2 Pumping Station 100 l/s (70-150 kW) 100 l/s 12,000 1,200,000 257 39
2.3 Pumping Station 400 l/s (280-600 kW) 400 l/s 10,000 4,000,000 257 32
3 Reservoirs incl. Piping-room
3.1 Reservoir 200 m³ for appr. 500 consumers 200 m³ 1,000 200,000 2.5 400
3.2 Reservoir 500 m³ for appr. 2,000 consumers 500 m³ 900 450,000 4 225
3.3 Reservoir 1,000 m³ for appr. 5,000 consumers 1,000 m³ 800 800,000 5 160
3.4 Reservoir 10,000 m³ for appr. 70,000 consumers 10,000 m³ 500 5,000,000 7 71
4 Distribution Network, PN10
4.1 DN80-300 for urban areas (HDPE, Ductile Iron > 250) m 130 0.7 186
4.2 DN65-150 for rural areas (HDPE) m 110 0.4 275
5 House Connections
5.1 Standard Size Pc 800 3 267
5.2 Bulk Consumer Pc 2,000 20 100
6 Chlorination (Building and Equipment)
6.1 Chlorination for 20 l/s (1 dosing point, equipment 1+1) 20 l/s 3,000 60,000 309 9.7
6.4 Chlorination for 500 l/s (1 dosing point, equipment 1+1) 500 l/s 350 175,000 309 1.1
6.5 Chlorination for 50 l/s (2 dosing points, equipment 2+1) 50 l/s 2,100 105,000 309 6.8
6.6 Chlorination for 150 l/s (2 dosing points, equipment 2+1) 150 l/s 1,333 200,000 309 4.3
6.7 Chlorination for 500 l/s (2 dosing points, equipment 2+1) 500 l/s 450 225,000 309 1.5
6.8 Chlorination for >500 l/s (2 dosing points, equipment 2+1) 300,000
7 Water Treatment Plant for surface water treatment (pre-oxidation by chlorine, coagulation, flocculation, sedimentation, rapid filtration, final disinfection by chlorine)
3
7.1 WTP for 50 l/s 4,320 m /d 360 1,555,200 3.6 100.8
3
7.2 WTP for 100 l/s 8,640 m /d 310 2,678,400 3.6 86.8
3
7.3 WTP for 150 l/s 12,960 m /d 275 3,564,000 3.6 77.0
3
7.4 WTP for 250 l/s 21,600 m /d 250 5,400,000 3.6 70.0
3
7.5 WTP for 500 l/s 43,200 m /d 210 9,072,000 3.6 58.8
3
7.6 WTP for 1000 l/s 86,400 m /d 180 15,552,000 3.6 50.4
3
7.7 WTP for 1500 l/s 129,600 m /d 165 21,384,000 3.6 46.2
3
7.8 WTP for 2000 l/s 173,000 m /d 150 25,950,000 3.6 42.0
7.9 additional PAC (Powder Activated Carbon) treatment 50 - 250 l/s 1 LS 150,000 150,000
7.11 additional PAC (Powder Activated Carbon) treatment > 500 l/s 1 LS 500,000 500,000
8 Main Pipelines for Transmission, Pressure appr. PN10 * DN Cost/m* Capacity at v=2m/s Consumer/l/s Cost/Cons./10km**
8.1 DN 100 HDPE, Steel or Ductile Iron 100 110 15.7 309 284
8.4 DN 250 Steel or Ductile Iron 250 200 98.1 309 83
8.5 DN 300 Steel or Ductile Iron 300 250 141 309 72
8.6 DN 400 Steel or Ductile Iron 400 300 251 309 48
8.7 DN 500 Steel 500 400 393 309 41
8.8 DN 600 Steel 600 500 565 309 36
8.9 DN 800 Steel 800 700 1005 309 28
8.10 DN 1000 Steel 1000 900 1570 309 23
8.11 DN 1200 Steel 1200 1,100 2261 309 20
*Additional costs for rivercrossings, crossings of main streets and railways not included [l/s]
**Including 25 % for additional costs for rivercrossings, crossings of main streets and railways
bc_annex_D1-1_part1.xls Page 1 of 1
ANNEX D1.1 Part 2: ELABORATION UNIT COSTS - WATER SUPPLY
APPLIED COSTS ELABORATION OF COSTS
Unit Construction Costs [€] - Base 2008 Capacity Unit Cap. correction Market
Pos.Nr. Name =C = UC Cost/UC Cost of pos. Location Price basis cap Unit Cost UC Comments/ Description Correction factor factor (ILF) Final Price Comments
1 Groundwater Wells
1.1 Well (10-20 m; incl. headshaft, pump, connection-pipe) 10 l/s 10,000 100,000
deep well with high capacity Adjustment to the technical
1.2 Well (50-100 m; incl. headbuilding, pump, connection-pipe) 50 l/s 8,000 400,000 Albania 1999 Well 100m, 100 l/s 1 pc 380,000 380,000 (170m head, 100 l/s) 5% price increase per year 1.55 589,505 -30% 412,653 requirement of one well
2 Pumping Stations, incl. suction tank or piping, pressure-piping,
2-3 pumps, pumping-height 50-100m, building, electricity supply
2.1 Pumping Station 20 l/s (14-30 kW) 20 l/s 16,000 320,000 Albania 2005 Pumping Station 40 l/s 420,000 10,500 5% price increase per year, 10% site installation 1.26 528,203 0% 530,000 13,250 EUR / [l/s]
Equivalent to rehabilitation costs (20% of tot.
New pumps, new power supply, Investment costs). Direct material purchase including SCADA-compatible
new inlet suction pipe, incl FM, saves constructor margin on equipment. Factor monitoring equipments; HV and LV
2.2 Pumping Station 100 l/s (70-150 kW) 100 l/s 12,000 1,200,000 Bosnia 2008 Pumping Station 120 l/s 168,000 1,400 Trafo 1.2 for SCADA, HV supply 6.00 1,008,000 30% 1,310,400 electricity supply
Bosnia 2008 Pumping Station 220 l/s 259,000 1,177 idem idem 6.00 1,554,000 30% 2,020,200
Albania 2005 Pumping Station 210 l/s 1,100,000 5,238 5% price increase per year, 10% site installation 1.26 1,383,388 30% 1,798,404 8,564 EUR / [l/s]
2.3 Pumping Station 400 l/s (280-600 kW) 400 l/s 10,000 4,000,000
3 Reservoirs incl. Piping-room
Albania 2005 RSV 100 m³ 100 m³ 127,000 1,270 5% price increase per year, 10% site installation 1.26 159,718 0% 160,000 including inox piping and SCADA-
3.1 Reservoir 200 m³ for appr. 500 consumers 200 m³ 1,000 200,000 compatible monitoring equipment
Direct material purchase saves constructor
margin on equipment, SCADA and electricity
3.2 Reservoir 500 m³ for appr. 2,000 consumers 500 m³ 900 450,000 Bosnia 2008 Res. 700m³ 700 m³ 311,000 444 Reinforced concrete, inox piping supply extra costs 1.3 404,300 25% 505,375
3.3 Reservoir 1,000 m³ for appr. 5,000 consumers 1,000 m³ 800 800,000
3.4 Reservoir 10,000 m³ for appr. 70,000 consumers 10,000 m³ 500 5,000,000 Res. 10,000 m³ 10000 m³ 5,000,000 500 Value from literature 1 5,000,000 0% 5,000,000
4 Distribution Network, PN10
4.1 DN80-300 for urban areas (HDPE, Ductile Iron > 250) m 130 Bosnia 2008 DN65-DN225 (HDPE) m 250 laid pipes including HC
Price rather high for

+10,- for Hydrants, valves, aeration; 5% price 2007 therefore no
4.2 DN65-150 for rural areas (HDPE) m 110 Romania 2007 DN150 (HDPE) m 120 with fittings increase per annum 1.05 136.5 0% 137 price increase for 2008
Decrease of 20% for net investment price,
all-in fee (including contingencies, increase of 5% per annum, 10% for site
Romania 2002 DN150 (HDPE) m 130 engineering and supervision) installation 1.24 161 0% 161
5 House Connections
5.1 Standard Size Pc 800 Albania 2005 Standard pc 555 5% price increase per year, 10% site installation 1.26 698 10% 768 including shaft 80x80
5.2 Bulk Consumer Pc 2,000 Albania 2005 Bulk pc 1,500 5% price increase per year, 10% site installation 1.26 1,886 10% 2,075 including FM chamber
6 Chlorination (Building and Equipment)
6.1 Chlorination for 20 l/s (1 dosing point, equipment 1+1) 20 l/s 3,000 60,000
6.2 Chlorination for 50 l/s (1 dosing point, equipment 1+1) 50 l/s 1,600 80,000 Kosovo 2001 chlorination 50-60l/s 50 l/s 37,300 746 rehabilitation only 60% for civilworks, 5% price increase per year 2.01 74,865 10% 82,351
6.3 Chlorination for 100 l/s (1 dosing point, equipment 1+1) 100 l/s 1,500 150,000
6.4 Chlorination for 500 l/s (1 dosing point, equipment 1+1) 500 l/s 350 175,000
6.5 Chlorination for 50 l/s (2 dosing points, equipment 2+1) 50 l/s 2,100 105,000
6.6 Chlorination for 150 l/s (2 dosing points, equipment 2+1) 150 l/s 1,333 200,000 Kosovo 2001 chlorination 100-110l/s 150 l/s 100,200 668 rehabilitation only 60% for civilworks, 5% price increase per year 2.01 201,111 0% 201,111
6.7 Chlorination for 500 l/s (2 dosing points, equipment 2+1) 500 l/s 450 225,000 Kosovo 2001 Chlorination 500l/s 500 l/s 101,413 203 rehabilitation only 60% for civilworks, 5% price increase per year 2.01 203,546 10% 223,901
6.8 Chlorination for >500 l/s (2 dosing points, equipment 2+1) 300,000
7 Water Treatment Plant for surface water treatment (pre-oxidation by chlorine, coagulation, flocculation, sedimentation, rapid filtration, final disinfection by chlorine)
3
7.1 WTP for 50 l/s 4,320 m /d 360 1,555,200
3
7.2 WTP for 100 l/s 8,640 m /d 310 2,678,400
3
7.3 WTP for 150 l/s 12,960 m /d 275 3,564,000
3
7.4 WTP for 250 l/s 21,600 m /d 250 5,400,000
3
7.5 WTP for 500 l/s 43,200 m /d 210 9,072,000
3
7.6 WTP for 1000 l/s 86,400 m /d 180 15,552,000
3
7.7 WTP for 1500 l/s 129,600 m /d 165 21,384,000
3
7.8 WTP for 2000 l/s 173,000 m /d 150 25,950,000 Romania 2008 WTP 2000 l/s 174000 m³/d 25,950,000 149 150
Turkey 2008 WTP 9000 l/s 777600 m³/d 50,000,000 64
7.11 additional PAC (Powder Activated Carbon) treatment > 500 l/s 1 LS 500,000 500,000
8 Main Pipelines for Transmission, Pressure appr. PN10 * DN Cost/m* Capacity at v=2m/s
5% price increase per year, 10% Site
8.1 DN 200 HDPE, Steel or Ductile Iron 200 180 62.8 Korca 1999 DN200 (HDPE) m 80 with fittings installation 1.55 124.1 30% 161
8.2 DN 250 Steel or Ductile Iron 250 200 98.1 Korca 1999 DN250 (HDPE) m 90 with fittings installation 1.55 139.6 30% 182
8.3 DN 300 Steel or Ductile Iron 300 250 141 Romania 2007 DN300 (DI) m 190 with fittings 15% material costs increase (Statistic) 1.15 218.5 15% 251
8.4 DN 400 Steel or Ductile Iron 400 300 251 Albania 2005 DN400 (DI) m 224 installation 1.26 281.7 10% 310
8.5 DN 500 Steel 500 400 393 Romania 2007 DN500 (DI) m 290 with fittings 15% material costs increase (Statistic) 1.15 333.5 20% 400
material costs only, from Austrian 120% for construction, 20% for
Austria 2008 DN500 (steel) m 135 boarder, december 2007 transport&insurance 2.40 324 20% 389
8.6 DN 600 Steel 600 500 565 Austria 2008 DN600 (steel) m 155 idem 2.40 372 20% 446
8.7 DN 800 Steel 800 700 1005 Austria 2008 DN800 (steel) m 235 idem 2.40 564 20% 677
8.8 DN 1000 Steel 1000 900 1570 Austria 2008 DN1000 (steel) m 360 idem 2.40 864 20% 1,037
8.9 DN 1200 Steel 1200 1,100 2261 Austria 2008 DN1200 (steel) m 390 idem 2.40 936 20% 1,123
*Additional costs for rivercrossings, crossings of main streets and railways not included [l/s]
**Including 25 % for additional costs for rivercrossings, crossings of main streets and railways
Page 1 of 1
bc_annex_D1-1_part2_Unitcosts-elaboration_rev1.xls
12.4.1.2 Annex D1.2: Unit Costs WW
ANNEX D1.2 Unit Costs WW
ANNEX D1.2 Unit Cost WW
AnnexD1.2_BC_Unit Costs WW.pdf Page 1 of 14

TABLE OF CONTENTS
1 SEWERS 4
2 WASTEWATER NETWORKS 5
2.1 Analysis of specific sewer length 6
2.2 Pipe diameters in wastewater networks 9
2.3 Wastewater Network Cost 10
3 PUMPING STATIONS AND PRESSURE MAINS 11
3.1 Pumping Stations 11
3.2 Pressure Mains 11
4 WASTEWATER TREATMENT PLANTS 12

LIST OF TABLES
Table 1-1 Specific sewer cost 4

Table 1-2 Elements of sewer unit prices 5
Table 1-3 Romanian tender results for sewers 5
Table 2-1 Population density and specific sewer length 8
Table 2-2 Population density and specific sewer length 9
Table 2-3 Specific wastewater network cost 10
Table 3-1 Pumping station cost 11
Table 3-2 Pressure mains cost 12
Table 4-1 WWTP cost 13
Table 4-2 Source of information for WWTP cost 14
LIST OF FIGURES
Chart 2-1 Specific sewer length, example Borca 6

Chart 2-2 Specific sewer length, example Cut and Dumbrava Rosie 7
Chart 2-3 Specific sewer length, example Targu Neamt 7
Chart 2-4 Specific sewer length, example Piatra Neamt 8
Chart 2-5 Specific wastewater network length against population density 9
Chart 2-6 Specific wastewater network cost against settlement size 10
Chart 3-1 Specific cost of pressure mains for wastewater pumping stations 12
Chart 4-1 Specific WWTP cost 500 – 20,000 p.e. 13
Chart 4-2 Specific WWTP cost 500 – 360,000 p.e. 14

1 SEWERS
For the calculation of sewer cost, the following assumptions have been made:
• All sewer lines in roads, roads cut and reinstated.
• Average sewer depth 3 m.
• House connections included.
• Average manhole distance 60 – 80 m.
• Pipe material:
Pipe diameter ≤ 400 mm PVC
Pipe diameter > 400 mm concrete.
The following table shows a summary of sewer cost.

Diameter Specific Cost
mm Euro/m
200 155
250 175
300 215
400 240
500 300
600 350
800 390
1000 460
1200 550
Table 1-1 Specific sewer cost
The justification for above mentioned sewer unit prices is as follows:
The following table shows recent tender results for secondary network sewers (diameter
250 - 300 mm). The Consultant wants to highlight that the MP unit prices include asphalt
road reinstatement, house connections and manholes.

Specific activity Unit Unit Cost [€] / Works details

Measure Min. Average Max.
Wastewater Network, from m 165 183 201

which:
1 Earthworks m 15 16 17
Include excavations, dredging, filling, disposal, landscaping for pipelines,
manholes and ancillaries works or buildings related to network
2 Road m 43 46 50
Depend on type, size, quality, ancillary works related to roads; include demolition,
waste disposal, sub-base, base and surfacing, runaways, kerbing, traffic signs and
markings
3 Pipe works m 77 78 79
Include provision, laying, jointing, backfilling, fittings and valves, supports and
protections, tests (quality tests, on site tests, special tests)
4 Manholes m 15 20 25
Include provision, mounting, tests
5 House connections m 15 23 30
Include earthworks, connection piece to main pipe, average 6m of pipe
connection, manhole, re-instatement of surfacing
Table 1-2 Elements of sewer unit prices
Unit costs in table below are based on tendered/contracted works prices; for
confidentially reasons, are specified only region, year and activities included in the unit
price; these unit prices don’t include contingencies, mobilisation costs, supervision and
detailed design, specific studies, insurances, etc..
Type of project activities Region Unit Price

Wastewater networks, excluding Muntenia Region urban 100 - 120 €/m
manholes and house connections, works neighborhood areas (prices as awarded by the
in rural area contractor)
Wastewater networks, excluding house Muntenia Region, 160 €/m
connections, urban areas ISPA Measure
Drinking water networks, excluding house Muntenia Region, 150 €/m
connections and SCADA system, urban ISPA Measure
areas
Wastewater networks, excluding Muntenia Region 70 €/m
manholes and road re-instatement (earth
road), in rural areas
Drinking water networks, excluding Muntenia Region 200 - 230 €/m (Ø 250-300 mm)
manholes and house connections, in 400€/m (Ø 400-500 mm)
urban areas
Road surface re-instatement (asphalt) Min 40 €/m
Manholes (related to 1 km of network) 20 €/m
House connection (water / wastewater) 30 – 50 €/m
Table 1-3 Romanian tender results for sewers
2 WASTEWATER NETWORKS
The cost of wastewater network averages to 70 – 80 % of total investments for

wastewater infrastructure. For this reason an utmost realistic assessment of wastewater
network cost is crucial for a reliable cost prediction on masterplan level.
The Consultant applied the following approach for the analysis of wastewater network
cost:

• Analysis of the specific sewer length (m/p.e.) in Romanian settlements of different

size.
• Assessment of average pipe diameters for secondary and main sewers in

settlements of different size and percentage allocation.
• Elaboration of wastewater network cost based on specific sewer length, average

pipe diameters and specific sewer cost.
2.1 Analysis of specific sewer length
For the Masterplan level the Consultant executed an analysis of specific sewer length
per capita to calculate the investment cost for sewer networks. During Feasibility Study
phase county specific data and unit prices will be used.
The following figures show the Consultant’s analysis of the required specific sewer length
(m/p.e.) for the following settlements:
• Borca, 1,095 inhabitants;
• Cut, 2,611 inhabitants and Dumbrava Rosie 2,891 inhabitants;
• Targu Neamt, 18,386 inhabitants;
• Piatra Neamt, 95,914 inhabitants.
Example BORCA
Population 2007: 1,095 Inh.

Settlement Area : 109.74 ha
Pop. Density : 10 per ha
Streets Length approx.: 7,800 m
m per pop. : 7.12
Chart 2-1 Specific sewer length, example Borca

Example CUT

Settlement Area : 204 ha
m per pop. : 4.36
Example DUMBRAVA ROSIE

Streets Length approx.: 15,700
m per pop. : 5.44
Chart 2-2 Specific sewer length, example Cut and Dumbrava Rosie
Example TARGU NEAMT

m per pop. : 2.74
Chart 2-3 Specific sewer length, example Targu Neamt

Example PIATRA NEAMT

Settlement Area : 1,367 ha
m per pop. : 1.16
Chart 2-4 Specific sewer length, example Piatra Neamt
It is obvious and coherent that the required specific sewer length (m/p.e.) decreases with
increasing population density (p.e./ha). The following table shows a compilation of the
results.
Specific
Settlement Population
Area Sewer Length Connection Specific Length
Size Density
Rate
P.E. ha P.E./ha m P.E./m m/P.E. m/ha
1,095 110 10 7,800 0.14 7.1 71
2,611 204 13 11,400 0.23 4.4 56
2,891 238 12 15,700 0.18 5.4 66
18,336 732 25 49,100 0.37 2.7 67
95,914 1,367 70 111,400 0.86 1.2 81
Table 2-1 Population density and specific sewer length
Chart 2-1 shows the required specific sewer length (m/p.e.).

Specific Sewer Length against Population Density
7,5
7,0
Specific Wastewater Network Length [m/P.E.]
6,5
6,0
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
3,0
y = 48,099x -0,8842
2,5 R2 = 0,9803
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75
Population Density [P.E./ha]
Chart 2-5 Specific wastewater network length against population density
2.2 Pipe diameters in wastewater networks
Required pipe diameters for sewage lines in separate systems were calculated with the
following assumptions:
• The allocation of secondary network is 80 – 100 %, depending on the settlement

size.
• Minimum slope is 0.2 % for all sewers.
• Hydraulic design data (wastewater flow, peak factor, infiltration etc.) as explained in
chapter 3 of this report.
Secondary
Pipe Main
Settlement Size Cost Network
Diameter Sewers
200 mm
cap mm €/m % %
up to 7,000 200/250 175 100 0
up to 10,000 300 215 80 20
up to 20,000 400 240 80 20
up to 30,000 500 300 80 20
up to 50,000 600 350 80 20
up to 100,000 800 390 80 20
Table 2-2 Population density and specific sewer length

2.3 Wastewater Network Cost
Wastewater network cost (only sewage network in separate system) were calculated with
aforementioned results. Chart 2-4 shows the results of the analysis. Provisions were
made for house connections and design and supervision cost.
Secondary
Network Specific
Main
Settlement Size Ø Specific Pipe Costs Network
Sewers
200/250 Cost
mm
service Design /
constr. conn. superv. total
(11 %) (7 %)
cap mm €/m €/m €/m €/m % % €/m
up to 7,000 200/250 147 16 11 175 100 0 175
up to 10,000 300 181 20 14 215 80 20 183
up to 20,000 400 202 22 16 240 80 20 188
up to 30,000 500 253 28 20 300 80 20 200
up to 50,000 600 295 32 23 350 80 20 210
up to 100,000 800 328 36 25 390 80 20 218
Table 2-3 Specific wastewater network cost
A graphical presentation of specific wastewater network cost is enclosed as Chart 2-6.
Specific Wastewater Network Cost against Settlement Size

230
Specific Wastewater Network Cost [Euro/m]
220
210
200
y = 83,568x 0,0839
190 R2 = 0,9765
180
170
160
150
0
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
30.000
35.000
40.000
45.000
50.000
55.000
60.000
65.000
70.000
75.000
80.000
85.000
90.000
95.000
100.000
105.000
110.000
Settlement Size [Capita]
Chart 2-6 Specific wastewater network cost against settlement size

3 PUMPING STATIONS AND PRESSURE MAINS
3.1 Pumping Stations
Generally wastewater pumping stations should be the exemption due to high probability
of failure of operation but in some cases pumping stations had to be integrated into the
wastewater system because of restrictions caused by very flat topography in parts of
respective counties.
Pumping station cost were calculated with the following assumptions:
• Structural part as wet well construction, average depth 3.50 m.
• 10 l/s pumping stations with pre-fabricated shaft, 50 l/s pumping stations constructed
in cast-in-place method.
• 10 l/s pumping stations with 1 pump for operation and one pump as stand-by (1 + 1).
50 l/s pumping stations with 2 pumps for operation and one pump as stand-by (2 +
1).
Table 3-1 shows the summary of pumping station cost.

Capacity Civil Works Mechanical Part Electrical Part Total
l/s Euro Euro Euro Euro
10 15,000 13,000 10,000 38,000
50 36,000 16,000 10,000 62,000
Table 3-1 Pumping station cost
3.2 Pressure Mains
For the calculation of pressure main cost, the following assumptions have been made:
• All pipes in roads, roads cut and reinstated.
• Average pipe depth 2 m.
• Pipe material PE-HD SDR 11.
The following table shows a summary of pressure main cost.

Size Internal Diameter DN Specific Cost
mm mm mm Euro/m
110 x 6.6 96.8 100 80
125 x 7.4 110.2 100 82
140 x 8.3 123.4 125 90
160 x 14.6 130.8 150 95
180 x 16.4 147.2 150 100
200 x 18.2 163.6 200 110

Size Internal Diameter DN Specific Cost

mm mm mm Euro/m
250 x 22.7 204.6 250 135
315 x 28.6 257.8 300 160
355 x 32.2 290.6 350 190
400 x 36.3 327.4 400 235
500 x 45.4 409.2 500 320
630 x 57.2 515.6 600 460
Table 3-2 Pressure mains cost
Chart 3-1 shows the specific cost pressure of mains for wastewater pumping stations.
Specific Cost Pressure Mains

550
500
450
y = 53,67e 0,0043x
400
R2 = 0,9956
Specific Cost [Euro/m]
350
300
250
200
150
100
50
0
80
100
120
140
160
180
200
220
240
260
280
300
320
340
360
380
400
420
440
460
480
500
520
540
560
PE-HD Inner Diameter SDR 11 [mm]
Chart 3-1 Specific cost of pressure mains for wastewater pumping stations
4 WASTEWATER TREATMENT PLANTS
The Consultant elaborated investment cost for WWTs of different size and treatment
technologies. Depending on the size and technology investment cost can be allocated to
civil works and electromechanical parts.
Table 4-1 shows the summary of WWTP cost.

Specific Electromechanical
Size Civil Part Remarks
Cost Part
P.E. Euro/P.E. % Euro/P.E. % Euro/P.E.
Facultative Ponds: 350 €/P.E., Constructed
500 500 80 400 20 100 Wetlands: 500 €/P.E., Compact Treatment
Plants:500 €/P.E:
Facultative Ponds: 250 €/P.E., Constructed
1,000 400 70 280 30 120 Wetlands: 450 €/P.E., Compact Treatment
Plants:500 €/P.E., SBR Plants 550 €/P.E.
Aerated Lagoons: 270 €/P.E., Compact Treatment
2,000 330 70 231 30 99
Plants:300 €/P.E., SBR Plants 440 €/P.E.
Compact Treatment Plants: 290 €/P.E., SBR Plants
5,000 310 60 186 40 124 310 €/P.E., Standard Activated Sludge Plants: 350
€/P.E.
10,000 250 60 150 40 100 Activated Sludge Plants with extended Aeration
20,000 200 60 120 40 80

Activated Sludge Plants with anaerobic sludge
100,000 105 60 63 40 42
digestion
200,000 90 60 54 40 36
360,000 80 60 48 41 33
Table 4-1 WWTP cost
The following table shows specific cost of WWTPs with a size of 500 – 20,000 p.e.,
which represent the majority in this masterplan report. The Consultant enclosed this
chart due to a better resolution.

550
500
Total
y = 2007,3x -0,2288
450 R2 = 0,9714 Civil Part
400
350
300
250
200
150
100
50
0
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
10.000
11.000
12.000
13.000
14.000
15.000
16.000
17.000
18.000
19.000
20.000
WWTP Size [P.E.]
Chart 4-1 Specific WWTP cost 500 – 20,000 p.e.
Chart 4-2 shows specific cost WWTPs with a size of 500 – 360,000 p.e.. Plant sizes of
more than 20,000 p.e. only apply in few cases.

600
550
Total
500
y = 3086,1x-0,2853
R2 = 0,9831 Civil Part
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
0
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
160.000
180.000
200.000
220.000
240.000
260.000
280.000
300.000
320.000
340.000
360.000
WWTP Size [P.E.]
Chart 4-2 Specific WWTP cost 500 – 360,000 p.e.
The following Table is showing the source of information for WWTP:
Electro-
Civil Mechani- Total Sludge
WWTP P.E. Status € / EW
works cal costs Treatment
Equipment
€ € € €
1997 in 150.000.00
4.100.000 37
WWTP Ankara, Turkey execution 0
2006 Cost 187.000.00
3.000.000 62
WWTP Kolumbien, M calculation 0
WWTP Budapest, in 250.000.00
1.500.000 167
Hungary execution 0
WWTP Zagreb, 105.000.00
1.500.000 2006 70
Croatia 0
in
1.400.000 15.000.000 20.000.000 35.000.000 Yes 25
WWTP Oran, Algerien execution
WWTP Bottrop, 1993 - 220.000.00
1.300.000 169
Germany 1996 0
WWTP Kayseri ,
800.000 2003 14.500.000 21.500.000 36.000.000 Yes 45
Turkey
1999 in
750.000 33.500.000 45
WWTP Haihu execution
WWTP Stara Zagora, in
250.000 5.700.000 8.300.000 14.000.000 Yes 56
Bulgaria execution
Gorna Oriahovitza 215.000 2006 8.500.000 12.500.000 21.000.000 Yes 98
WWTP Project
WWTP Dimitrovgrad, in
75.000 1.700.000 2.300.000 4.000.000 Yes 53
Bulgaria execution
Sewarage Project
25.000 2005 2.000.000 3.000.000 5.000.000 No 200
Kavaja
Table 4-2 Source of information for WWTP cost

12.4.1.3 Annex D1.3: O&M Costs WW
ANNEX D1.3 O&M Costs WW
ANNEX D1.3 O&M Costs WW
AnnexD1.3_BC_O&M Costs WW.pdf

Annex D1.3 O&M Costs WW
TABLE OF CONTENTS
1 WASTEWATER NETWORKS 3
2 PUMPING STATIONS 3
2.1 Pumping station inspection, maintenance and repair cost 3
2.2 Pumping station energy cost 4
3 WASTEWATER TREATMENT PLANTS 6
3.1 WWTP energy cost 6
3.2 WWTP personnel cost 6
3.3 WWTP maintenance cost 7
3.4 WWTP cost for chemicals 7
3.5 WWTP sludge disposal cost 8
3.6 WWTP total O&M cost 8

LIST OF TABLES
Table 2-1 Pumping station O&M cost 3

Table 2-2 Example for calculation of pumping station energy consumption 5
Table 3-1 WWTP energy cost 6
Table 3-2 WWTP personnel cost 7
Table 3-3 WWTP maintenance cost 7
Table 3-4 WWTP cost for chemicals 8
Table 3-5 WWTP sludge disposal cost 8
Table 3-6 WWTP total O&M cost 9
LIST OF FIGURES
Chart 3-1 Specific O&M cost WWTP 500 – 20,000 P.E. 9

Chart 3-2 Specific O&M cost WWTP 500 – 360,000 P.E. 10

1 WASTEWATER NETWORKS
Cost for operation and maintenance of wastewater networks mainly include
• flushing of the network;
• visual inspection of pipes, manholes and other network structures.
Common approaches for quantification of network O&M cost are based on network
length (e.g. 0,8 - 1,0 Euro/m/year) or percentages of network investment cost.
The Consultant selected 0,5 % of wastewater network investment cost as annual O&M
cost. Existing systems were included by calculating the theoretical network value, based
on network lengths given by the operators.
2 PUMPING STATIONS
Main components of wastewater pumping stations O&M cost are
• regular inspection, preventive maintenance, maintenance and repair of civil

structures and electromechanical equipment;
• energy cost for operation of pumps.
2.1 Pumping station inspection, maintenance and repair cost
The Consultant assessed the cost for inspection, maintenance and repair in relation to
pumping station capacity as follows.
Pumping Station Personnel Maintenance Total O&M cost
0,5 % Civil Structures

3,0 % Electromechanical part
hours/year Euro/year Euro/year Euro/year
10 l/s 208 1,000 800 1,800
50 l/s 208 1,000 1,000 2,000
Table 2-1 Pumping station O&M cost

2.2 Pumping station energy cost
For the calculation of energy cost a price of 0.15 Euro/kWh was selected. The required
pumping energy was explicitly calculated accounting for
• peak flows and daily flows;
• head and friction losses;
• geodetic and manometric pumping heights;
• pump efficiency.
Table 2-2 shows an example for the calculation of Grumazesti PS 1 in Neamt. In the
example the yearly energy cost are calculated as follows:
Energy cost =7,501 kWh/y * 0,15 Euro/kWh = 1,125 Euro/y
A similar calculation was executed for all wastewater pumping stations included in this
masterplan.

Hydraulic Calculation of Pumping Stations

County / Agglomeration Neamt / Grumazesti NT_016
Pumping Station PS 1 Ghiandoani
Input Data
Maximum Flow Q [l/s] 6,00
[m³/h] 21,60
Daily Flow [m³/d] 140,00
Pipe Diameter DN [mm] 97
Pipe Roughness kb [mm] 1,00
-1
1/kb [mm ] 1,0000
Pipe Length l [m] 550,00
Minimum Suction Level hmin [masl] 370,00
Maximum Pumping Level hmax [masl] 400,00
Total Head Loss Coefficient Σζ [-] 4,40
Kinematic Viscosity ν [m²/s] 1,31E-06
Pump Efficiency (Pump and Motor) η [-] 0,70
Results
Friction Loss Coeficient
1/√λ = -2.0 * log [2.51 / (Re * √λ) + kb/d / 3.71]
(Colebrook - White, turbulent flow)
λ [-] 0,0393
Reynolds Number Re = v * d / ν
Re [-] 6,02E+04
Relative Roughness kb/d [-] 1,03E-02
Flow Velocity v = (Q * 4) / (π * d²)
v [m/s] 0,82
Head Loss hHead Loss = Σζ * v² / (2 * g)
hHead Loss [m] 0,15
Friction Loss (Darcy - Weisbach) hFriction = λ * l / d * v² / (2 * g)
hFriction [m] 7,56
Total Losses htotal
htotal [m] 7,71
Geodetic Pumping Height hgeo = hmax - hmin
hgeo [m] 30,00
Manometric Pumping Height hman = hgeo + htotal

hman [m] 37,71
Required Power P = Q / 1000 * 9.81 * htot / η
P [kW] 3,17
Operation hours per year [h/y] 2.366
Energy consumption per year [kWh/y] 7.501
Energy consumption per m³ [kWh/m³] 0,15

Energy consumption per m³ and meter geodetic height [kWh/m³/m] 0,005
Table 2-2 Example for calculation of pumping station energy consumption

3 WASTEWATER TREATMENT PLANTS
WWTP O&M cost were calculated in accordance with plant size and treatment
technology. Relevant cost components are:
• Energy cost.
• Personnel cost.
• Maintenance cost.
• Cost for chemicals.
• Sludge disposal cost.
3.1 WWTP energy cost
Energy cost were calculated with 0.15 Euro/kWh. The specific energy demand
decreases from plants with a 500 P.E. to plants with 360,000 P.E. by 25 %. In activated
sludge plants 60 – 70 % of the energy consumption are generated by the aeration of the
activated sludge tanks.
Size Energy
P.E. kWh Cost Euro/P.E./y
500 20,000 3,000 6.00
2,000 80,000 12,000 6.00
10,000 350,000 52,500 5.25
20,000 800,000 120,000 6.00
100,000 3,000,000 450,000 4.50
360,000 10,800,000 1,620,000 4.50
Table 3-1 WWTP energy cost
3.2 WWTP personnel cost
The calculation of personnel cost is based on staffing needs, adopted to plant size and
yearly personnel cost. It is obvious that bigger plants can be operated more efficiently
than smaller units, hence specific personnel cost (Euro/P.E./y) decrease significantly with
increasing plant size.

Size Personnel
P.E. Staff No. Cost Euro/P.E./y
500 0.50 5,100 10.20
2,000 1.00 10,200 5.10
10,000 2.00 20,400 2.04
20,000 3.00 30,600 1.53
100,000 10.00 102,000 1.02
360,000 36.00 367,200 1.02
Table 3-2 WWTP personnel cost
3.3 WWTP maintenance cost
Maintenance cost are linked to the investment for civil structure (0.5 % per year) and
electromechanical equipment (3.0 % per year).
Size Maintenance
spec.
Investment
P.E. % per year Euro/P.E./y % per year Euro/P.E./y
Cost
Euro/P.E.
500 1,000 0.5% 3.00 3.0% 12.00
2,000 500 0.5% 1.50 3.0% 6.00
10,000 250 0.5% 0.75 3.0% 3.00
20,000 200 0.5% 0.60 3.0% 2.40
100,000 100 0.5% 0.30 3.0% 1.20
360,000 80 0.5% 0.24 3.0% 0.96
Table 3-3 WWTP maintenance cost
3.4 WWTP cost for chemicals
Cost for chemicals directly depend on the plant size:
• Cost for precipitant only apply for WWTP ≥ 10,000 P.E. due to discharge limits for
total phosphorus set out in EU Directive 91/271/EEC (2.0 mg/l for 10,000 – 100,000
P.E. and 1.0 mg/l for more than 100,000 P.E.).
• Polymer is needed for mechanical dewatering of sludge only. The Consultant

assumes that for WWTP < 10,000 P.E. sludge drying beds are used for the
dewatering process, hence no cost for polymer occur.

Size Chemicals
Precipitant Polymer
P.E. Euro/t Euro/P.E./y Euro/t Euro/P.E./y
kg/P.E./day kg/P.E./day
500
2,000
10,000 0.00100 350 0.13 0.00013 4,000 0.19
20,000 0.00100 350 0.13 0.00013 4,000 0.19
100,000 0.00100 350 0.13 0.00013 4,000 0.19
360,000 0.00100 350 0.13 0.00013 4,000 0.19
Table 3-4 WWTP cost for chemicals
3.5 WWTP sludge disposal cost
Cost for sludge disposal (incl. transport) are roughly assessed with 125 Euro/t. The
amount of sludge to be discharged decreases with increasing plant size, because
anaerobic sludge digestion is applied for sludge treatment which reduces the organic
matters in the wastewater treatment sludge about 50 - 60 %.
Size Sludge Disposal
P.E. kg DS/P.E./day Euro/t DS Euro/P.E./y
500 0.062 125 2.83
2,000 0.062 125 2.83
10,000 0.062 125 2.83
20,000 0.062 125 2.83
100,000 0.045 125 2.05
360,000 0.045 125 2.05
Table 3-5 WWTP sludge disposal cost
3.6 WWTP total O&M cost
The following table shows a compilation of above-mentioned calculations.

Size Total
P.E. Euro/P.E./y
500 34.03
2,000 21.43
10,000 14.19
20,000 13.68
100,000 9.39
360,000 9.09
Table 3-6 WWTP total O&M cost
The following chart shows specific O&M cost of WWTPs with a size of 500 – 20,000
P.E., which represent the majority in this masterplan report. The Consultant enclosed this
chart due to a better resolution.

40,00
35,00
30,00
25,00 -0,2539
y = 156,85x
2
R = 0,9708
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
0
1.000
2.000
3.000
4.000
5.000
6.000
7.000
8.000
9.000
10.000
11.000
12.000
13.000
14.000
15.000
16.000
17.000
18.000
19.000
20.000
WWTP Size [P.E.]
Chart 3-1 Specific O&M cost WWTP 500 – 20,000 P.E.
Chart 3-2 shows specific cost WWTPs with a size of 500 – 360,000 P.E.. Plant sizes of
more than 20,000 P.E. only apply in few cases.


40,00
35,00
30,00
y = 104,63x-0,2026
25,00 R2 = 0,9476
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
0
20.000
40.000
60.000
80.000
100.000
120.000
140.000
160.000
180.000
200.000
220.000
240.000
260.000
280.000
300.000
320.000
340.000
360.000
380.000
WWTP Size [P.E.]
Chart 3-2 Specific O&M cost WWTP 500 – 360,000 P.E.
WWTP O&M cost can be split into fixed and variable parts.
Fixed O&M cost: Fixed O&M cost are independent from the actual hydraulic and
pollution load but solely depend on the final plant size. Generally fixed O&M cost consist
or personnel cost, maintenance and rehabilitation cost, administration cost and roughly
15 % of energy cost (scrapers, agitators etc.). The share of fixed O&M cost can be
estimated to be 40 % of total O&M cost.
Variable O&M cost: Variable O&M cost depend on the actual hydraulic and pollution
load. Variable O&M cost consist of 85 % of the energy cost, cost for sludge disposal and
cost for consumables (precipitation, sludge dewatering). The share of variable O&M cost
can be estimated to be roughly 60 % of total O&M cost.

12.4.2 Annex D2: Financial / Economic Analysis
12.4.2.1 Annex D2.1: Extracts 1 from the Financial Model/

Financial Analysis
Annex D2.1: Extracts from the Financial Model / Financial Analysis
bc_annex_D2-1_rev1.doc Page 1 of 55
12.4.2.2 Annex D2.2: Extracts 2 from the Financial Model/

Macro-Affordability
12.4.3 Annex D3: Project Components Water Supply
12.4.3.1 Annex D3.1: Priority Project List
ANNEX D3.1 Priority Project List
Nr. Factor Investment / Construction cost: 1.00 (net investment)
1 Agglomeration Bacau (part of W01)
1.1.2 Water Treatment Plants
Lump-sum for rehabilitation WTP Caraboiaia (Darmanesti) 2,557 [1,000 €]

(= 20 % of the costs of a new WTP with 69,000 m³/d capacity)
Note: Costs were put to agglomeration Bacau according meeting 12/11/2008, although it will supply only area W02
1.1.5 Distribution Network
Unit-cost
Sub-nr. Description Quantity Unit Investment
construction
A Rehabilitation aged network parts of asbestos cement [€] [1,000 €]
A1 Network 22 [km] 130,000 2,860
A2 House-connections not eligible
Sum: 2,860
B Network extensions
B1 Network 10 [km] 130,000 1,300
B2 House-connections standard 594 [nr.] 800 475
B3 House-connections bulk 150 [nr.] 2,000 300
Sum: 2,075
T O T A L S U M 1.1.5 : 32.0 [km] 4,935

Investment / m network: 154 [€]
Total sum water supply part for CF in Agglomeration Bacau: 7,492 [1,000 €]
2 Agglomeration Onesti (part of W02)
No CF for Water Supply because existing connection rate > 90 %
database_bacau_rev7.xls; CF-projects Page 1 of 3

3 Agglomeration Moinesti (part of W02)

3.1.3 Main Pipes
Unit-cost
construction
A Main pipe DN300 between main reservoir and existing new pipe from PS Vermesti
DN300 4.5 [km] 313,000 1,409
Sum: 1,409
T O T A L S U M 4.1.4 : 4.5 [km] 1,409

Investment / km: 313,000 [€]
3.1.4 Pumping Stations and Reservoirs
Unit-cost
construction
B Reservoirs
B1 Rehabilitation 2 of 4 Reservoirs LS 300
Sum: 300
T O T A L S U M 4.1.4 : 2 [pc] 300

Investment / piece: 150,000 [€]
Unit-cost
construction
[€] [1,000 €]
A Network extensions
A1 Network 6 [km] 130,000 780
A2 House-connections standard 263 [nr.] 800 210
A3 House-connections bulk 50 [nr.] 2,000 100
Sum: 1,090
T O T A L S U M 4.1.5 : 6.0 [km] 1,090

Total sum water supply part for CF in Agglomeration Moinesti: 2,799 [1,000 €]
4 Agglomeration Buhushi (part of W09)

Unit-cost
construction
[€] [1,000 €]
A1 Network 6 [km] 130,000 780
Sum: 1,220
T O T A L S U M 6.1.5 : 6.0 [km] 1,220

Total sum water supply part for CF in Agglomeration Buhushi: 1,220 [1,000 €]

5 Agglomeration Darmanesti (part of W02)

Unit-cost
construction
[€] [1,000 €]
A1 Network 3 [km] 130,000 390
Sum: 650
T O T A L S U M 9.1.5 : 3.0 [km] 650

Total sum water supply part for CF in Agglomeration Darmanesti: 650 [1,000 €]
6 Agglomeration Targu Ocna (part of W02)

Unit-cost
construction
[€] [1,000 €]
A Network rehabilitations and extensions
A1 Network 5 [km] 130,000 650
Sum: 1,030
T O T A L S U M 5.1.5 : 5.0 [km] 1,030

Total sum water supply part for CF in Agglomeration Targu Ocna: 1,030 [1,000 €]

12.4.3.2 Annex D3.2: Implementation Schedule
ANNEX D3.2 - LONGTERM INVESTMENT PLAN - IMPLEMENTATION SCHEDULE WATER SUPPLY
Project Identification Nr. Investment Plan [1000 €] Sums
Water Agglo. Facility Investment Phase 1 Phase 2 Next Phases Phase 1 Phase 2 Next Phase
Supply WW Comm. Type Population 2008-2037 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2008-2015 2016-2018 2019-2037
Area Nr. Nr. Nr. Commune 2007 [1000 €] [1000 €] [1000 €] [1000 €]
TOTAL SUMS: 722,852 512,759 27,646 33,465 32,525 39,296 35,847 35,295 17,761 17,730 20,565 22,137 23,405 17,419 17,450 18,983 15,421 11,316 15,057 13,159 20,665 15,312 15,091 14,578 7,538 4,800 2,157 2,500 8,877 6,765 204,074 56,055 252,630
W01 BACAU CITY + SURROUNDINGS 202,850 91,267 4,200 8,529 3,600 3,200 - - 3,225 4,225 3,225 2,688 8,254 2,000 2,000 2,548 12,931 8,525 2,976 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 1,700 1,700 1,700 900 1,141 19,529 10,675 61,062
W01 031 01 T BACAU 179442 83,558 3,200 5,200 3,200 3,200 - - 3,225 4,225 3,225 2,000 7,706 2,000 2,000 2,000 12,931 8,525 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 1,700 1,700 1,700 900 922 14,800 10,675 58,083
1 1,000 1,000 - - 1,000 -
2 4,156 4,156 - - - 4,156
3 15,750 8,000 7,750 - - - 15,750
4 8,931 2,000 6,931 - 2,000 - 6,931
5 53,722 3,200 3,200 3,200 3,200 3,225 3,225 3,225 2,000 775 2,000 2,000 2,000 775 775 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 1,700 1,700 1,700 900 922 12,800 9,675 31,247
W01 999 53 T MARGINENI 9067 2,364 1,000 - - - - - - - - 688 - - - - - - 676 - - - - - - - - - - - 1,000 - 1,364
1 - - - - -
2 - - - - -
3 - - - - -
4 188 188 - - - 188
5 2,176 1,000 500 676 - 1,000 - 1,176
W01 031 51 T MAGURA 4441 3,008 - 2,729 - - - - - - - - - - - 60 - - - - - - - - - - - - - 219 2,729 - 279
1 - - - - - -
2 60 60 - - - 60
3 450 450 - 450 - -
4 979 979 - 979 - -
5 1,519 1,300 219 1,300 - 219
W01 031 46 T LETEA VECHE 5563 1,448 - 600 - - - - - - - - 548 - - - - - 300 - - - - - - - - - - - 600 - 848
1 - - - - -
2 - - - - -
3 - - - - -
4 148 148 - - - 148
5 1,300 600 400 300 - 600 - 700
W01 031 41 T HEMEIUS 4337 888 - - 400 - - - - - - - - - - 488 - - - - - - - - - - - - - - 400 - 488
1 60 60 - - - 60
2 60 60 - - - 60
3 - - - - -
4 120 120 - - - 120
5 648 400 248 - 400 - 248
W02 MOINESTI TILL ONESTI 189,109 140,984 - 15,536 6,270 2,870 5,640 7,000 4,503 1,600 3,210 2,400 - 5,279 10,286 2,590 - - 4,350 8,000 18,273 11,812 12,412 11,844 2,438 2,700 - - - 1,972 37,316 9,312 94,356
W02 046 10 T ARDEOANI 2528 1,422 - 37 - 200 - - 7 - - 200 - - 114 - - - - 92 262 170 170 170 - - - - - - 237 7 1,178
1 7 7 - - 7 -
2 222 37 92 92 - 37 - 185
3 679 170 170 170 170 - - - 679
4 114 114 - - - 114
5 400 200 200 - 200 - 200
W02 002 11 T ASAU 7413 4,965 - 974 - - - 600 15 600 - - - 500 29 - - - - 636 587 341 341 341 - - - - - - 1,574 615 2,776
1 215 200 15 - 200 15 -
2 565 74 246 246 - 74 - 491
3 1,366 341 341 341 341 - - - 1,366
4 429 400 29 - 400 - 29
5 2,390 900 600 500 390 - 900 600 890
W02 012 20 T BUCIUM 3034 1,979 - - - - - - - - - - - - 1,979 - - - - - - - - - - - - - - - - - 1,979
1 150 150 - - - 150
2 100 100 - - - 100
3 110 110 - - - 110
4 393 393 - - - 393
5 1,226 1,226 - - - 1,226
W02 002 05 T COMANESTI 25090 21,430 - 5,583 3,000 - - - 72 - 1,500 - - - 143 1,500 - - - 916 2,601 1,685 1,685 1,685 1,060 - - - - - 8,583 1,572 11,275
1 72 72 - - 72 -
2 2,199 366 916 916 - 366 - 1,832
3 6,740 1,685 1,685 1,685 1,685 - - - 6,740
4 1,430 1,287 143 - 1,287 - 143
5 10,990 3,930 3,000 1,500 1,500 1,060 - 6,930 1,500 2,560
W02 001 06 T DARMANESTI 14370 6,694 - 210 - - 650 - 41 - - 400 - - 184 - - - - 525 1,490 965 965 965 300 - - - - - 860 41 5,793
1 41 41 - - 41 -
2 1,259 210 525 525 - 210 - 1,049
3 3,860 965 965 965 965 - - - 3,860
4 184 184 - - - 184
5 1,350 650 400 300 - 650 - 700
W02 999 30 T DOFTEANA 11210 5,640 - 164 - - - - 1,032 - - - - - 614 - - - - 409 1,162 753 753 753 - - - - - - 164 1,032 4,444
1 32 32 - - 32 -
2 982 164 409 409 - 164 - 819
3 3,011 753 753 753 753 - - - 3,011
4 264 200 64 - - 200 64
5 1,350 800 550 - - 800 550
W02 999 39 T GURA VAII 6167 5,815 - 90 - - 3,120 - 8 - - - - 800 16 - - - - 957 264 187 187 187 - - - - - - 3,210 8 2,597
1 208 200 8 - 200 8 -
2 364 90 120 77 77 - 210 - 154
3 748 187 187 187 187 - - - 748
4 816 800 16 - 800 - 16
5 3,680 2,000 800 880 - 2,000 - 1,680
W02 999 50 T MAGIRESTI 4539 3,325 - 66 - - - 800 13 - - 200 - 400 26 - - - - 435 471 305 305 305 - - - - - - 866 13 2,446
1 13 13 - - 13 -
2 398 66 166 166 - 66 - 331
3 1,219 305 305 305 305 - - - 1,219
4 226 200 26 - - - 226
5 1,469 800 400 269 - 800 - 669
W02 999 03 T MOINESTI 23944 21,431 - 3,149 840 840 840 840 68 1,000 - - - - 4,337 - - - - 874 2,474 1,600 2,200 1,632 - - - - - 737 6,509 1,068 13,854
1 68 68 - - 68 -
2 2,098 350 874 874 - 350 - 1,748
3 7,840 1,409 1,600 1,600 1,600 1,632 - 1,409 - 6,432
4 3,637 300 3,337 - 300 - 3,337
5 7,788 1,090 840 840 840 840 1,000 1,000 600 737 4,450 1,000 2,337
W02 012 02 T ONESTI 51407 37,879 - 4,751 2,430 - - - 3,147 - - - - 3,000 2,294 - - - 3,000 1,877 5,329 3,452 3,452 3,452 - 1,500 - - - 195 7,181 3,147 27,552
1 147 147 - - 147 -
2 4,505 751 1,877 1,877 - 751 - 3,754
3 13,809 3,452 3,452 3,452 3,452 - - - 13,809
4 4,294 2,000 2,294 - 2,000 - 2,294
5 15,125 2,000 2,430 3,000 3,000 3,000 1,500 195 4,430 3,000 7,695
W02 007 64 T PARGARESTI 4263 4,319 - 62 - - - - 12 - 1,710 - - - - - - - - 156 442 286 286 286 1,078 - - - - - 62 1,722 2,535
1 12 12 - - 12 -
2 374 62 156 156 - 62 - 311
3 1,145 286 286 286 286 - - - 1,145
4 710 710 - - 710 -
5 2,078 1,000 1,078 - - 1,000 1,078
W02 999 69 T PODURI 8113 4,240 - 118 - - - 600 23 - - - - - 246 480 - - - 296 841 545 545 545 - - - - - - 718 23 3,498
1 23 23 - - 23 -
2 711 118 296 296 - 118 - 592
3 2,179 545 545 545 545 - - - 2,179
4 246 246 - - - 246
5 1,080 600 480 - 600 - 480
database_bacau_rev7.xls;inv_communes Page 1 of 7
W02 012 83 T STEFAN CEL MARE 4358 2,073 - - - - - 1,494 - - - - - 579 - - - - - - - - - - - - - - - - 1,494 - 579
1 80 80 - - - 80
2 60 60 - - - 60
3 220 220 - 220 - -
4 274 274 - 274 - -
5 1,439 1,000 439 - 1,000 - 439
W02 005 08 T TARGU OCNA 13071 12,044 - 191 - 1,830 1,030 - 37 - - 1,000 - - 250 - - - 1,000 477 1,355 878 878 878 - 1,200 - - - 1,040 3,051 37 8,955
1 37 37 - - 37 -
2 1,145 191 477 477 - 191 - 954
3 3,511 878 878 878 878 - - - 3,511
4 1,050 800 250 - 800 - 250
5 6,300 1,030 1,030 1,000 1,000 1,200 1,040 2,060 - 4,240
W02 007 86 T TARGU TROTUS 5569 2,982 - 81 - - - - 16 - - 600 - - 32 - - - 350 203 577 374 374 374 - - - - - - 81 16 2,884
1 16 16 - - 16 -
2 488 81 203 203 - 81 - 407
3 1,496 374 374 374 374 - - - 1,496
4 32 32 - - - 32
5 950 600 350 - - - 950
W02 011 23 T CASIN 4033 4,747 - 59 - - - 2,666 12 - - - - - 23 610 - - - 147 418 271 271 271 - - - - - - 2,725 12 2,011
1 12 12 - - 12 -
2 353 59 147 147 - 59 - 295
3 2,093 1,010 271 271 271 271 - 1,010 - 1,083
4 679 656 23 - 656 - 23
5 1,610 1,000 610 - 1,000 - 610
W03 OITUZ - MANISTERIA CASIN 18,485 11,561 - - 5,485 - 200 - 2,060 - - 1,500 - 380 - 500 - - 1,236 200 - - - - - - - - - - 5,685 2,060 3,816
W03 009 18 T BOGDANESTI 2736 2,560 - - - - - - 2,060 - - - - - - 500 - - - - - - - - - - - - - - - 2,060 500
1 100 100 - - 100 -
2 60 60 - - 60 -
3 - - - - -
4 500 500 - - 500 -
5 1,900 1,400 500 - - 1,400 500
W03 010 52 T MANASTIREA CASIN 5502 780 - - - - 200 - - - - - - 380 - - - - - 200 - - - - - - - - - - 200 - 580
1 80 80 - - - 80
2 100 100 - - - 100
3 - - - - -
4 - - - - -
5 600 200 200 200 - 200 - 400
W03 008 58 T OITUZ 9613 7,851 - - 5,116 - - - - - - 1,500 - - - - - - 1,236 - - - - - - - - - - - 5,116 - 2,736
1 400 400 - 400 - -
2 60 60 - 60 - -
3 - - - - -
4 1,656 1,656 - 1,656 - -
5 5,736 3,000 1,500 1,236 - 3,000 - 2,736
W03 008 64 T PARGARESTI 634 369 - - 369 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 369 - -
1 - - - - -
2 - - - - -
3 - - - - -
4 - - - - -
5 369 369 - 369 - -
W04 006 07 T SLANIC-MOLDOVA 5085 4,074 - - - 1,170 - - - - 880 - - - - - - - 2,024 - - - - - - - - - - - 1,170 880 2,024
1 100 100 - - 100 -
2 480 480 - - 480 -
3 1,094 1,094 - - - 1,094
4 700 700 - - - 700
5 1,700 1,170 300 230 - 1,170 300 230
W05 FAGET - AGAS 19,103 13,733 - - 200 3,300 3,600 - - 3,500 - 946 - - - 2,007 - - - - - - 179 - - - - - - - 7,100 3,500 3,133
W05 999 09 T AGAS 6815 4,246 - - - 3,300 - - - - - 946 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3,300 - 946
1 400 400 - 400 - -
2 - - - - -
3 - - - - -
4 900 900 - 900 - -
5 2,946 2,000 946 - 2,000 - 946
W05 036 19 T BRUSTUROASA 3542 3,715 - - - - - - - 2,900 - - - - - 815 - - - - - - - - - - - - - - - 2,900 815
1 200 200 - - 200 -
2 - - - - -
3 - - - - -
4 700 700 - - 700 -
5 2,815 2,000 815 - - 2,000 815
W05 037 36 T GHIMES-FAGET 5150 4,493 - - - - 3,600 - - - - - - - - 893 - - - - - - - - - - - - - - 3,600 - 893
1 400 400 - 400 - -
2 - - - - -
3 - - - - -
4 900 900 - 900 - -
5 3,193 2,300 893 - 2,300 - 893
W05 036 61 T PALANCA 3596 1,279 - - 200 - - - - 600 - - - - - 300 - - - - - - 179 - - - - - - - 200 600 479
1 100 100 - - 100 -
2 - - - - -
3 - - - - -
4 100 100 - - 100 -
5 1,079 200 400 300 179 - 200 400 479
W06 035 93 T ZEMES 5136 3,830 - - - - - 2,990 - - - - - - - 840 - - - - - - - - - - - - - - 2,990 - 840
1 300 300 - 300 - -
2 120 120 - 120 - -
3 670 670 - 670 - -
4 400 400 - 400 - -
5 2,340 1,500 840 - 1,500 - 840
W07 BALCANI - SCORTENI 21,362 13,752 - - 4,640 - 5,408 - - - - 1,363 - - 1,400 - - - - - - - - - - - - - 359 582 10,048 - 3,703
W07 016 12 T BALCANI 8179 2,900 - - - - 2,200 - - - - - - - 700 - - - - - - - - - - - - - - - 2,200 - 700
1 140 140 - 140 - -
2 60 60 - 60 - -
3 - - - - - -
4 500 500 - 500 - -
5 2,200 1,500 700 - 1,500 - 700
W07 999 66 T PARJOL 6827 4,491 - - - - 3,208 - - - - - - - 700 - - - - - - - - - - - - - - 582 3,208 - 1,282
1 200 200 - 200 - -
2 160 160 - 160 - -
3 - - - - - -
4 848 848 - 848 - -
5 3,282 2,000 700 582 2,000 - 1,282
W07 999 79 T SCORTENI 2469 2,683 - - 2,020 - - - - - - 663 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2,020 - 663
1 200 200 - 200 - -
2 120 120 - 120 - -
3 - - - - - -
4 500 500 - 500 - -
5 1,863 1,200 663 - 1,200 - 663
W07 015 81 T SOLONT 3887 3,679 - - 2,620 - - - - - - 700 - - - - - - - - - - - - - - - - 359 - 2,620 - 1,059
1 200 200 - 200 - -
2 120 120 - 120 - -
3 - - - - - -
4 800 800 - 800 - -
5 2,559 1,500 700 359 - 1,500 - 1,059
W08 TAZLAU VALLEY 37,018 42,592 8,195 - - 17,001 - - 5,553 500 3,880 1,000 600 - 400 - 1,000 1,613 1,121 600 - - - - - - 400 - 462 266 25,196 9,933 7,463
W08 013 13 T BARSANESTI 5189 4,216 3,120 - - - - - 600 - - - - - 400 - - - - - - - - - - - - - - 96 3,120 600 496
1 200 200 - 200 - -
2 120 120 - 120 - -
3 - - - - - -
4 800 800 - 800 - -
5 3,096 2,000 600 400 96 2,000 600 496
W08 044 15 T BERESTI-TAZLAU 5815 7,533 - - - 6,218 - - - - - - 600 - - - - - - 600 - - - - - - - - - 115 6,218 - 1,315
1 172 172 - 172 - -
2 45 45 - 45 - -
3 1,430 1,430 - 1,430 - -
4 1,570 1,570 - 1,570 - -
5 4,315 3,000 600 600 115 3,000 - 1,315
W08 014 16 T BERZUNTI 5419 5,035 - - - - - - - - 3,880 - - - - - - 700 - - - - - - - - 400 - - 55 - 3,880 1,155
1 300 300 - - 300 -
2 180 180 - - 180 -
3 - - - - - -
4 800 800 - - 800 -
5 3,755 2,600 700 400 55 - 2,600 1,155
W08 013 40 T HELEGIU 7284 7,415 1,000 - - - - - 4,953 - - - - - - - 1,000 - - - - - - - - - - - 462 - 1,000 4,953 1,462
1 400 400 - - 400 -
2 105 105 - - 105 -
3 748 748 - - 748 -
4 700 700 - - 700 -
5 5,462 1,000 3,000 1,000 462 - 1,000 3,000 1,462
W08 999 48 T LIVEZI 5337 5,259 4,075 - - - - - - 500 - - - - - - - - 684 - - - - - - - - - - - 4,075 500 684
1 300 300 - 300 - -
2 105 105 - 105 - -
3 1,320 1,320 - 1,320 - -
4 350 350 - 350 - -
5 3,184 2,000 500 684 - 2,000 500 684
W08 000 56 T NICOLAE BALCESCU 296 437 - - - - - - - - - - - - - - - - 437 - - - - - - - - - - - - - 437
1 100 100 - - - 100
2 60 60 - - - 60
3 - - - - - -
4 100 100 - - - 100
5 177 177 - - - 177
W08 043 75 T SANDULENI 4457 5,899 - - - 4,848 - - - - - 500 - - - - - 551 - - - - - - - - - - - - 4,848 - 1,051
1 132 132 - 132 - -
2 35 35 - 35 - -
3 1,540 1,540 - 1,540 - -
4 1,141 1,141 - 1,141 - -
5 3,051 2,000 500 551 - 2,000 - 1,051
W08 046 79 T SCORTENI 665 405 - - - 405 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 405 - -
1 20 20 - 20 - -
2 5 5 - 5 - -
3 - - - - -
4 - - - - -
5 380 380 - 380 - -
W08 000 84 T STRUGARI 2556 6,392 - - - 5,531 - - - - - 500 - - - - - 362 - - - - - - - - - - - - 5,531 - 862
1 76 76 - 76 - -
2 46 46 - 46 - -
3 2,750 2,750 - 2,750 - -
4 859 859 - 859 - -
5 2,662 1,800 500 362 - 1,800 - 862
W09 BUHUSI 37,523 30,937 1,890 2,440 - - - 8,662 - 7,405 - 400 - 1,100 - 2,000 800 - - - 392 700 500 - 2,000 - - - 2,419 229 12,992 7,405 10,540
W09 034 17 T BLAGESTI 7300 7,397 - - - - - 5,257 - - - - - 700 - - - - - - - 700 - - - - - - 740 - 5,257 - 2,140
1 300 300 - 300 - -
2 180 180 - 180 - -
3 440 440 - 440 - -
4 1,337 1,337 - 1,337 - -
5 5,140 3,000 700 700 740 - 3,000 - 2,140
W09 034 04 T BUHUSI 20014 13,409 1,890 2,440 - - - - - 3,000 - 400 - - - 2,000 - - - - - - - - 2,000 - - - 1,679 - 4,330 3,000 6,079
1 300 300 - - 300 -
2 75 75 - - 75 -
3 1,625 1,625 - - 1,625 -
4 1,070 670 400 - 670 - 400
5 10,339 1,220 2,440 1,000 2,000 2,000 1,679 - 3,660 1,000 5,679
W09 033 35 T GARLENI 6752 5,934 - - - - - - - 4,405 - - - - - - 800 - - - - - 500 - - - - - - 229 - 4,405 1,529
1 400 400 - - 400 -
2 105 105 - - 105 -
3 600 600 - - 600 -
4 800 800 - - 800 -
5 4,029 2,500 800 500 229 - 2,500 1,529
W09 034 73 T RACOVA 3457 4,197 - - - - - 3,405 - - - - - 400 - - - - - - 392 - - - - - - - - - 3,405 - 792
1 200 200 - 200 - -
2 120 120 - 120 - -
3 374 374 - 374 - -
4 711 711 - 711 - -
5 2,792 2,000 400 392 - 2,000 - 792
W10 DAMIENESTI - PLOPANA 23,637 23,384 - - - - 6,595 12,283 400 - - - - 1,333 2,773 - - - - - - - - - - - - - - - 18,878 400 4,107
W10 000 28 T DAMIENESTI 1933 2,555 - - - - 2,315 - - - - - - 240 - - - - - - - - - - - - - - - - 2,315 - 240
1 300 300 - 300 - -
2 180 180 - 180 - -
3 385 385 - 385 - -
4 450 450 - 450 - -
5 1,240 1,000 240 - 1,000 - 240
W10 055 47 T LIPOVA 2925 2,385 - - - - 1,840 - - - - - - 545 - - - - - - - - - - - - - - - - 1,840 - 545
1 100 100 - 100 - -
2 100 100 - 100 - -
3 220 220 - 220 - -
4 220 220 - 220 - -
5 1,745 1,200 545 - 1,200 - 545
W10 000 55 T NEGRI 2934 460 - - - - 460 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 460 - -
1 - - - - -
2 60 60 - 60 - -
3 - - - - - -
4 100 100 - 100 - -
5 300 300 - 300 - -
W10 000 57 T ODOBESTI 2440 2,529 - - - - 1,980 - - - - - - 549 - - - - - - - - - - - - - - - - 1,980 - 549
1 300 300 - 300 - -
2 180 180 - 180 - -
3 - - - - - -
4 300 300 - 300 - -
5 1,749 1,200 549 - 1,200 - 549
W10 054 67 T PLOPANA 3454 4,045 - - - - - 3,299 - - - - - - 747 - - - - - - - - - - - - - - - 3,299 - 747
1 200 200 - 200 - -
2 120 120 - 120 - -
3 660 660 - 660 - -
4 619 619 - 619 - -
5 2,447 1,700 747 - 1,700 - 747
W10 030 70 T PRAJESTI 2616 400 - - - - - - 400 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 400 -
1 - - - - -
2 60 60 - - 60 -
3 - - - - - -
4 100 100 - - 100 -
5 240 240 - - 240 -
W10 000 74 T ROSIORI 2266 4,364 - - - - - 3,480 - - - - - - 884 - - - - - - - - - - - - - - - 3,480 - 884
1 100 100 - 100 - -
2 60 60 - 60 - -
3 1,320 1,320 - 1,320 - -
4 300 300 - 300 - -
5 2,584 1,700 884 - 1,700 - 884
W10 000 80 T SECUIENI 2111 3,811 - - - - - 3,129 - - - - - - 682 - - - - - - - - - - - - - - - 3,129 - 682
1 100 100 - 100 - -
2 60 60 - 60 - -
3 1,100 1,100 - 1,100 - -
4 469 469 - 469 - -
5 2,082 1,400 682 - 1,400 - 682
W10 029 88 T TRAIAN 2958 2,835 - - - - - 2,376 - - - - - - 460 - - - - - - - - - - - - - - - 2,376 - 460
1 40 40 - 40 - -
2 40 40 - 40 - -
3 990 990 - 990 - -
4 206 206 - 206 - -
5 1,560 1,100 460 - 1,100 - 460
W11 FARAOANI - LUIZI CALUGARA 22,285 4,290 - - - - - - - - - 1,950 - 1,000 - - - - - 500 - - - - - - - - 840 - - - 4,290
W11 023 31 T FARAOANI 5567 560 - - - - - - - - - - - 400 - - - - - - - - - - - - - - 160 - - - 560
1 60 60 - - - 60
2 40 40 - - - 40
3 - - - - -
4 - - - - -
5 460 300 160 - - - 460
W11 032 49 T LUIZI-CALUGARA 5356 800 - - - - - - - - - - - 600 - - - - - - - - - - - - - - 200 - - - 800
1 60 60 - - - 60
2 40 40 - - - 40
3 - - - - -
4 - - - - -
5 700 500 200 - - - 700
W11 999 56 T NICOLAE BALCESCU 9091 2,350 - - - - - - - - - 1,370 - - - - - - - 500 - - - - - - - - 480 - - - 2,350
1 150 150 - - - 150
2 120 120 - - - 120
3 - - - - -
4 100 100 - - - 100
5 1,980 1,000 500 480 - - - 1,980
W11 025 76 T SARATA 2271 580 - - - - - - - - - 580 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 580
1 60 60 - - - 60
2 40 40 - - - 40
3 - - - - -
4 50 50 - - - 50
5 430 430 - - - 430
W12 CLEJA - SASCUT 37,297 21,791 - - 1,100 - 10,054 - - 500 2,200 - 500 - - 4,065 - - - 500 - 800 - - - 400 - 800 590 282 11,154 2,700 7,937
W12 022 24 T CLEJA 7065 7,187 - - - - 5,905 - - - - - 500 - - - - - - 500 - - - - - - - - - 282 5,905 - 1,282
1 400 400 - 400 - -
2 105 105 - 105 - -
3 1,500 1,500 - 1,500 - -
4 900 900 - 900 - -
5 4,282 3,000 500 500 282 3,000 - 1,282
W12 019 60 T ORBENI 4097 940 - - - - - - - 300 - - - - - 640 - - - - - - - - - - - - - - - 300 640
1 60 60 - - - 60
2 40 40 - - - 40
3 - - - - -
4 - - - - -
5 840 300 540 - - 300 540
W12 048 63 T PARAVA 3471 1,105 - - - - - - - 200 - - - - - 905 - - - - - - - - - - - - - - - 200 905
1 60 60 - - - 60
2 40 40 - - - 40
3 220 220 - - - 220
4 119 119 - - - 119
5 666 200 466 - - 200 466
W12 999 71 T RACACIUNI 8305 5,171 - - - - 4,149 - - - - - - - - 300 - - - - - - - - - 400 - - 322 - 4,149 - 1,022
1 260 200 60 - 200 - 60
2 160 120 40 - 120 - 40
3 605 605 - 605 - -
4 724 724 - 724 - -
5 3,422 2,500 200 400 322 - 2,500 - 922
W12 017 77 T SASCUT 10264 6,698 - - 1,100 - - - - - 2,200 - - - - 1,530 - - - - - 800 - - - - - 800 268 - 1,100 2,200 3,398
1 260 100 160 - - 100 160
2 180 60 120 - - 60 120
3 440 440 - - 440 -
4 850 300 100 450 - 300 100 450
5 4,968 800 1,500 800 800 800 268 - 800 1,500 2,668
W12 999 91 T VALEA SEACA 4095 690 - - - - - - - - - - - - - 690 - - - - - - - - - - - - - - - - 690
1 80 80 - - - 80
2 80 80 - - - 80
3 - - - - -
4 - - - - - -
5 530 530 - - - 530
W13 HORGESTI - UNGURENI 12,619 16,348 12,461 - - - - - 1,820 - - - - - 591 1,222 - - - - - - - - - - - - - 254 12,461 1,820 2,067
W13 057 42 T HORGESTI 4867 5,935 4,681 - - - - - 500 - - - - - - 500 - - - - - - - - - - - - - 254 4,681 500 754
1 300 300 - 300 - -
2 180 180 - 180 - -
3 660 660 - 660 - -
4 1,041 1,041 - 1,041 - -
5 3,754 2,500 500 500 254 2,500 500 754
W13 000 65 T PARINCEA 3907 4,792 3,350 - - - - - 720 - - - - - - 722 - - - - - - - - - - - - - - 3,350 720 722
1 400 200 200 - 200 - 200
2 180 120 60 - 120 - 60
3 1,100 880 220 - 880 220 -
4 650 650 - 650 - -
5 2,462 1,500 500 462 - 1,500 500 462
W13 000 89 T UNGURENI 3845 5,621 4,430 - - - - - 600 - - - - - 591 - - - - - - - - - - - - - - - 4,430 600 591
1 400 400 - 400 - -
2 240 240 - 240 - -
3 990 990 - 990 - -
4 800 800 - 800 - -
5 3,191 2,000 600 591 - 2,000 600 591
W14 PANCESTI - DEALU MORII 21,461 24,539 - - 11,230 - - - - - 1,000 7,800 - - - 2,267 - 332 - 609 - - - - - - - - 1,144 157 11,230 1,000 12,309
W14 027 26 T CORBASCA 5784 5,940 - - 4,353 - - - - - 500 - - - - 590 - - - - - - - - - - - - 498 - 4,353 500 1,088
1 350 300 50 - 300 - 50
2 220 180 40 - 180 - 40
3 880 880 - 880 - -
4 793 793 - 793 - -
5 3,698 2,200 500 500 498 - 2,200 500 998
W14 050 29 T DEALU MORII 2947 3,798 - - 2,660 - - - - - - - - - - 747 - - - - - - - - - - - - 391 - 2,660 - 1,138
1 350 300 50 - 300 - 50
2 220 180 40 - 180 - 40
3 880 880 - 880 - -
4 457 300 157 - 300 - 157
5 1,891 1,000 500 391 - 1,000 - 891
W14 056 34 T GAICEANA 2996 2,495 - - - - - - - - - 1,950 - - - 290 - - - - - - - - - - - - 255 - - - 2,495
1 250 200 50 - - - 250
2 160 120 40 - - - 160
3 330 330 - - - 330
4 300 300 - - - 300
5 1,455 1,000 200 255 - - - 1,455
W14 000 43 T HURUIESTI 2768 4,649 - - - - - - - - - 4,040 - - - - - - - 609 - - - - - - - - - - - - 4,649
1 700 700 - - - 700
2 420 420 - - - 420
3 770 770 - - - 770
4 650 650 - - - 650
5 2,109 1,500 609 - - - 2,109
W14 000 62 T PANCESTI 4377 5,049 - - 4,217 - - - - - 500 - - - - - - 332 - - - - - - - - - - - - 4,217 500 332
1 400 400 - 400 - -
2 240 240 - 240 - -
3 990 990 - 990 - -
4 587 587 - 587 - -
5 2,832 2,000 500 332 - 2,000 500 332
W14 000 87 T TATARASTI 2589 2,607 - - - - - - - - - 1,810 - - - 640 - - - - - - - - - - - - - 157 - - 2,607
1 350 200 150 - - - 350
2 260 120 140 - - - 260
3 440 440 - - - 440
4 200 150 50 - - - 200
5 1,357 900 300 157 - - 1,357
W15 FILIPENI - RACHITOASA 19,908 28,227 - 6,960 - 4,440 4,350 - - - 3,090 830 3,997 766 - 580 - - 651 - - - - 434 - - - - 680 1,449 15,750 3,090 9,387
W15 053 25 T COLONESTI 2216 2,749 - 2,030 - - - - - - - 440 - - - - - - - - - - - - - - - - 279 - 2,030 - 719
1 250 200 50 - 200 - 50
2 160 120 40 - 120 - 40
3 660 660 - 660 - -
4 300 250 50 - 250 - 50
5 1,379 800 300 279 - 800 - 579
W15 000 32 T FILIPENI 2345 3,741 - - - - - - - - 3,090 - - - - - - - 651 - - - - - - - - - - - - 3,090 651
1 300 300 - - 300 -
2 180 180 - - 180 -
3 660 660 - - 660 -
4 450 450 - - 450 -
5 2,151 1,500 651 - - 1,500 651
W15 000 45 T IZVORU BERHECIULUI 1718 3,029 - 2,400 - - - - - - - 390 - - - - - - - - - - - - - - - - - 239 2,400 - 629
1 550 500 50 - 500 - 50
2 340 300 40 - 300 - 40
3 550 550 - 550 - -
4 250 250 - 250 - -
5 1,339 800 300 239 800 - 539
W15 000 59 T ONCESTI 1788 3,217 - 2,530 - - - - - - - - 687 - - - - - - - - - - - - - - - - - 2,530 - 687
1 300 300 - 300 - -
2 180 180 - 180 - -
3 550 550 - 550 - -
4 300 300 - 300 - -
5 1,887 1,200 687 - 1,200 - 687
W15 051 72 T RACHITOASA 4972 5,034 - - - - - - - - - - 2,810 - - 580 - - - - - - - 434 - - - - - 1,210 - - 5,034
1 700 600 100 - - - 700
2 440 360 80 - - - 440
3 1,210 1,210 - - 1,210
4 550 550 - - - 550
5 2,134 1,300 400 434 - - - 2,134
W15 052 82 T STANISESTI 4754 5,342 - - - 4,440 - - - - - - 500 - - - - - - - - - - - - - - - 402 - 4,440 - 902
1 400 400 - 400 - -
2 240 240 - 240 - -
3 550 550 - 550 - -
4 750 750 - 750 - -
5 3,402 2,500 500 402 - 2,500 - 902
W15 000 92 T VULTURENI 2115 5,116 - - - - 4,350 - - - - - - 766 - - - - - - - - - - - - - - - - 4,350 - 766
1 600 600 - 600 - -
2 360 360 - 360 - -
3 1,540 1,540 - 1,540 - -
4 450 450 - 450 - -
5 2,166 1,400 766 - 1,400 - 766
W16 PODU TURCULUI - MOTOSENI 12,500 13,971 - - - - - 2,320 - - - 520 5,300 3,650 - - - 646 - 600 - - - 300 - - - - 460 176 2,320 - 11,651
W16 041 38 T GLAVANESTI 3594 4,710 - - - - - - - - - - - 3,650 - - - - - 600 - - - - - - - - 460 - - - 4,710
1 500 500 - - - 500
2 300 300 - - - 300
3 550 550 - - - 550
4 700 700 - - - 700
5 2,660 1,600 600 460 - - - 2,660
W16 000 54 T MOTOSENI 3804 6,176 - - - - - - - - - - 5,300 - - - - 400 - - - - - 300 - - - - - 176 - - 6,176
1 800 800 - - - 800
2 480 480 - - - 480
3 1,320 1,320 - - - 1,320
4 700 700 - - - 700
5 2,876 2,000 400 300 176 - - 2,876
W16 999 68 T PODU TURCULUI 5102 3,086 - - - - - 2,320 - - - 520 - - - - - 246 - - - - - - - - - - - - 2,320 - 766
1 450 300 150 - 300 - 150
2 250 180 70 - 180 - 70
3 440 440 - 440 - -
4 400 400 - 400 - -
5 1,546 1,000 300 246 - 1,000 - 546
W17 CAIUTI - URECHESTI 12,606 7,547 200 - - - - 2,040 200 - 2,780 300 - 600 - - 390 200 - 150 - - - - 200 - - - 230 257 2,240 2,980 2,327
W17 038 22 T CAIUTI 5406 3,510 - - - - - - - - 2,780 300 - - - - - 200 - - - - - - - - - - 230 - - 2,780 730
1 450 450 - - 450 -
2 240 240 - - 240 -
3 440 440 - - 440 -
4 350 350 - - 350 -
5 2,030 1,300 300 200 230 - - 1,300 730
W17 039 27 T COTOFANESTI 3255 2,777 - - - - - 2,040 - - - - - - - - 390 - - - - - - - 200 - - - - 147 2,040 - 737
1 250 200 50 - 200 - 50
2 160 120 40 - 120 - 40
3 220 220 - 220 - -
4 400 400 - 400 - -
5 1,747 1,100 300 200 147 1,100 - 647
W17 040 90 T URECHESTI 3945 1,260 200 - - - - - 200 - - - - 600 - - - - - 150 - - - - - - - - - 110 200 200 860
1 200 200 - - - 200
2 100 100 - - - 100
3 - - - - -
4 100 100 - - - 100
5 860 200 200 200 150 110 200 200 460
W18 BUHOCI - GIOSENI 11,825 5,077 500 - - 2,910 - - - - - - - 1,310 - - - - 300 - - - - - - - 57 - - - 3,410 - 1,667
W18 029 21 T BUHOCI 5016 3,567 - - - 2,910 - - - - - - - 300 - - - - 300 - - - - - - - 57 - - - 2,910 - 657
1 200 200 - 200 - -
2 120 120 - 120 - -
3 440 440 - 440 - -
4 650 650 - 650 - -
5 2,157 1,500 300 300 57 - 1,500 - 657
W18 028 37 T GIOSENI 3548 460 300 - - - - - - - - - - 160 - - - - - - - - - - - - - - - - 300 - 160
1 - - - - -
2 - - - - -
3 - - - - -
4 - - - - -
5 460 300 160 - 300 - 160
W18 049 85 T TAMASI 3261 1,050 200 - - - - - - - - - - 850 - - - - - - - - - - - - - - - - 200 - 850
1 200 200 - - - 200
2 100 100 - - - 100
3 - - - - - -
4 100 100 - - - 100
5 650 200 450 - 200 - 450
W19 FILIPESTI - SAUCESTI 13,043 14,857 200 - - 4,405 - - - - 300 440 4,755 - - 364 300 - 2,400 - - - - - 900 - - - 793 - 4,605 300 9,952
W19 000 14 T BERESTI-BISTRITA 1635 640 200 - - - - - - - - 440 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 200 - 440
1 100 100 - - - 100
2 60 60 - - - 60
3 - - - - - -
4 100 100 - - - 100
5 380 200 180 - 200 - 180
W19 058 33 T FILIPESTI 4754 8,289 - - - - - - - - - - 4,755 - - - - - 2,400 - - - - - 600 - - - 534 - - - 8,289
1 400 400 - - - 400
2 105 105 - - - 105
3 3,150 1,800 1,350 - - - 3,150
4 900 450 450 - - - 900
5 3,734 2,000 600 600 534 - - - 3,734
W19 000 44 T ITESTI 1922 364 - - - - - - - - - - - - - 364 - - - - - - - - - - - - - - - - 364
1 50 50 - - - 50
2 40 40 - - - 40
3 - - - - - -
4 100 100 - - - 100
5 174 174 - - - 174
W19 031 78 T SAUCESTI 4732 5,564 - - - 4,405 - - - - 300 - - - - - 300 - - - - - - - 300 - - - 259 - 4,405 300 859
1 500 500 - 500 - -
2 165 165 - 165 - -
3 1,390 1,390 - 1,390 - -
4 550 550 - 550 - -
5 2,959 1,800 300 300 300 259 - 1,800 300 859
...invest WTP Caraboia included in agglomeration Bacau
... CF projects
... CF projects in parts
Investments for Priority Agglomerations and other areas:

W01 T PA Bacau 197,315 90,790 - - 4,200 9,752 3,600 3,200 - - 3,225 4,225 3,225 2,688 7,917 2,000 2,000 2,428 12,931 8,525 2,376 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 1,700 1,700 1,700 900 498 20,752 10,675 59,362
1 Water Abstraction 1,060 - - - - - - - 1,000 - - - - - 60 - - - - - - - - - - - - - - - 1,000 60
2 Water Treatment Plant 6,833 - 2,557 - - - - - - - - - - - 120 4,156 - - - - - - - - - - - - - 2,557 - 4,276
3 Water Mains 16,200 - 450 - - - - - - - - - - - - 8,000 7,750 - - - - - - - - - - - - 450 - 15,750
4 Pumping Stations + Reservoirs 9,293 - 2,363 - - - - - - - 188 6,742 - - - - - - - - - - - - - - - - - 2,363 - 6,930
5 Distribution Network 57,404 4,200 4,382 3,600 3,200 - - 3,225 3,225 3,225 2,500 1,175 2,000 2,000 2,248 775 775 2,376 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 1,700 1,700 1,700 900 498 15,382 9,675 32,347
W02 T PA Onesti 50,181 33,375 - - - 4,000 2,430 - - - 3,147 - - - - 3,000 2,294 - - - 3,000 - 3,452 3,452 3,452 3,452 - 1,500 - - - 195 6,430 3,147 23,798
1 Water Abstraction 147 - - - - - - 147 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 147 -
2 Water Treatment Plant - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
3 Water Mains 13,809 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 3,452 3,452 3,452 3,452 - - - - - - - - 13,809
4 Pumping Stations + Reservoirs 4,294 - 2,000 - - - - - - - - - - 2,294 - - - - - - - - - - - - - - - 2,000 - 2,294
5 Distribution Network 15,125 - 2,000 2,430 - - - 3,000 - - - - 3,000 - - - - 3,000 - - - - - - 1,500 - - - 195 4,430 3,000 7,695
W02 T PA Comanesti 30,174 21,124 - - - 5,487 3,000 - - - 84 600 900 - - 500 167 1,500 - - - 390 2,026 2,026 2,026 1,787 630 - - - - - 8,487 1,584 11,053
3 Water Mains 7,866 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2,026 2,026 2,026 1,787 - - - - - - - - 7,866
4 Pumping Stations + Reservoirs 1,454 - 1,287 - - - - - - - - - - 167 - - - - - - - - - - - - - - - 1,287 - 167
5 Distribution Network 11,720 - 4,200 3,000 - - - - 600 900 - - 500 - 1,500 - - - 390 - - - - 630 - - - - - 7,200 1,500 3,020
W02 T PA Moinesti 23,944 19,334 - - - 2,799 840 840 840 840 68 1,000 - - - - 4,337 - - - - - 1,600 1,600 2,200 1,632 - - - - - 737 6,159 1,068 12,106
3 Water Mains 7,841 - 1,409 - - - - - - - - - - - - - - - - 1,600 1,600 1,600 1,632 - - - - - - 1,409 - 6,432
4 Pumping Stations + Reservoirs 3,637 - 300 - - - - - - - - - - 3,337 - - - - - - - - - - - - - - - 300 - 3,337
5 Distribution Network 7,788 - 1,090 840 840 840 840 - 1,000 - - - - 1,000 - - - - - - - 600 - - - - - - 737 4,450 1,000 2,337
W09 T PA Buhushi 19,678 13,409 - - 1,890 2,440 - - - - - 3,000 - 400 - - - 2,000 - - - - - - - - 2,000 - - - 1,679 - 4,330 3,000 6,079
1 Water Abstraction 300 - - - - - - - 300 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 300 -
2 Water Treatment Plant 75 - - - - - - - 75 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 75 -
3 Water Mains 1,625 - - - - - - - 1,625 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1,625 -
4 Pumping Stations + Reservoirs 1,070 670 - - - - - - - - 400 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 670 - 400
5 Distribution Network 10,339 1,220 2,440 - - - - - 1,000 - - - - - 2,000 - - - - - - - - 2,000 - - - 1,679 - 3,660 1,000 5,679
W02 T PA Darmanesti 11,528 4,297 - - - - - - 650 - 33 - - 400 - - 84 - - - - - 774 774 774 774 33 - - - - - 650 33 3,614
3 Water Mains 3,097 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 774 774 774 774 - - - - - - - - 3,097
4 Pumping Stations + Reservoirs 84 - - - - - - - - - - - - 84 - - - - - - - - - - - - - - - - - 84
5 Distribution Network 1,083 - - - - 650 - - - - 400 - - - - - - - - - - - - 33 - - - - - 650 - 433
W02 T PA Targu Ocna 12,139 9,323 - - - - - 1,030 1,030 - 35 - - 1,000 - - 175 - - - 1,000 - 815 815 815 815 - 900 - - - 892 2,060 35 7,228
3 Water Mains 3,261 - - - - - - - - - - - - - - - - - - 815 815 815 815 - - - - - - - - 3,261
4 Pumping Stations + Reservoirs 175 - - - - - - - - - - - 175 - - - - - - - - - - - - - - - - - 175
5 Distribution Network 5,852 - - - 1,030 1,030 - - - - 1,000 - - - - - - 1,000 - - - - - - 900 - - - 892 2,060 - 3,792
W04 T PA Slanic Moldova 5,085 4,074 - - - - - 1,170 - - - - 880 - - - - - - - 2,024 - - - - - - - - - - - 1,170 880 2,024
1 Water Abstraction 100 - - - - - - - - 100 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 100 -
2 Water Treatment Plant 480 - - - - - - - - 480 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 480 -
3 Water Mains 1,094 - - - - - - - - - - - - - - - - 1,094 - - - - - - - - - - - - - 1,094
4 Pumping Stations + Reservoirs 700 - - - - - - - - - - - - - - - - 700 - - - - - - - - - - - - - 700
5 Distribution Network 1,700 - - - 1,170 - - - - 300 - - - - - - - 230 - - - - - - - - - - - 1,170 300 230
T Others 371,804 317,035 - - 21,556 8,987 22,655 33,056 33,327 34,455 11,168 8,905 15,560 17,649 15,489 11,919 8,395 13,055 2,490 2,791 6,658 10,769 9,997 4,644 3,823 4,117 2,875 700 457 800 6,298 4,443 154,036 35,632 127,367
1 Water Abstraction 19,375 1,400 1,000 1,800 1,900 2,840 1,940 635 700 1,150 1,660 1,800 1,180 150 1,070 50 - 100 - - - - - - - - - - - 10,880 2,485 6,010
2 Water Treatment Plant 23,017 765 663 900 656 1,445 1,000 225 105 660 1,030 945 740 100 760 40 - 60 6,461 6,461 - - - - - - - - - 5,429 990 16,598
3 Water Mains 52,175 3,850 1,760 2,750 8,100 4,250 7,444 968 600 1,540 1,540 3,120 550 110 220 - - 1,350 - 3,144 3,144 3,144 3,383 - - - - - 1,210 28,154 3,108 20,913
4 Pumping Stations + Reservoirs 42,262 3,641 1,416 4,936 7,220 6,192 6,171 1,500 1,600 2,410 1,600 2,037 900 1,094 996 - - 550 - - - - - - - - - - - 29,576 5,510 7,177
5 Distribution Network 180,206 11,900 4,148 12,269 15,180 18,600 17,900 7,840 5,900 9,800 11,819 7,587 8,549 6,941 10,010 2,400 2,791 4,598 4,307 392 1,500 679 734 2,875 700 457 800 6,298 3,233 79,997 23,540 76,669
Total sums Priority Agglomerations 195,726 - - 6,090 24,478 9,870 6,240 2,520 840 6,593 8,825 5,005 4,488 7,917 5,500 9,055 5,928 12,931 8,525 8,400 2,390 10,668 10,668 11,268 10,461 4,663 4,100 1,700 1,700 2,579 2,322 50,038 20,423 125,263
Total sums Other Agglomerations 317,035 - - 21,556 8,987 22,655 33,056 33,327 34,455 11,168 8,905 15,560 17,649 15,489 11,919 8,395 13,055 2,490 2,791 6,658 10,769 9,997 4,644 3,823 4,117 2,875 700 457 800 6,298 4,443 154,036 35,632 127,367
12.4.3.3 Annex D3.3: Gant Chart
ANNEX D3.3 - LONGTERM INVESTMENT PLAN - GANTT CHART - WATER SUPPLY
Water Investment Investment Plan [1000 €]
Supply Comm. Commune 2008-2037 Phase 1 Phase 2 Next Phases
Area Nr. [1000 €] 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
W01 01 BACAU 83,558 3,200 5,200 3,200 3,200 - - 3,225 4,225 3,225 2,000 7,706 2,000 2,000 2,000 12,931 8,525 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 2,000 1,700 1,700 1,700 900 922
W01 53 MARGINENI 2,364 1,000 - - - - - - - - 688 - - - - - - 676 - - - - - - - - - - -
W01 51 MAGURA 3,008 - 2,729 - - - - - - - - - - - 60 - - - - - - - - - - - - - 219
W01 46 LETEA VECHE 1,448 - 600 - - - - - - - - 548 - - - - - 300 - - - - - - - - - - -
W01 41 HEMEIUS 888 - - 400 - - - - - - - - - - 488 - - - - - - - - - - - - - -
W02 10 ARDEOANI 1,422 - 37 - 200 - - 7 - - 200 - - 114 - - - - 92 262 170 170 170 - - - - - -
W02 11 ASAU 4,965 - 974 - - - 600 15 600 - - - 500 29 - - - - 636 587 341 341 341 - - - - - -
W02 20 BUCIUM 1,979 - - - - - - - - - - - - 1,979 - - - - - - - - - - - - - - -
W02 05 COMANESTI 21,430 - 5,583 3,000 - - - 72 - 1,500 - - - 143 1,500 - - - 916 2,601 1,685 1,685 1,685 1,060 - - - - -
W02 06 DARMANESTI 6,694 - 210 - - 650 - 41 - - 400 - - 184 - - - - 525 1,490 965 965 965 300 - - - - -
W02 30 DOFTEANA 5,640 - 164 - - - - 1,032 - - - - - 614 - - - - 409 1,162 753 753 753 - - - - - -
W02 39 GURA VAII 5,815 - 90 - - 3,120 - 8 - - - - 800 16 - - - - 957 264 187 187 187 - - - - - -
W02 50 MAGIRESTI 3,325 - 66 - - - 800 13 - - 200 - 400 26 - - - - 435 471 305 305 305 - - - - - -
W02 03 MOINESTI 21,431 - 3,149 840 840 840 840 68 1,000 - - - - 4,337 - - - - 874 2,474 1,600 2,200 1,632 - - - - - 737
W02 02 ONESTI 37,879 - 4,751 2,430 - - - 3,147 - - - - 3,000 2,294 - - - 3,000 1,877 5,329 3,452 3,452 3,452 - 1,500 - - - 195
W02 64 PARGARESTI 4,319 - 62 - - - - 12 - 1,710 - - - - - - - - 156 442 286 286 286 1,078 - - - - -
W02 69 PODURI 4,240 - 118 - - - 600 23 - - - - - 246 480 - - - 296 841 545 545 545 - - - - - -
W02 83 STEFAN CEL MARE 2,073 - - - - - 1,494 - - - - - 579 - - - - - - - - - - - - - - - -
W02 08 TARGU OCNA 12,044 - 191 - 1,830 1,030 - 37 - - 1,000 - - 250 - - - 1,000 477 1,355 878 878 878 - 1,200 - - - 1,040
W02 86 TARGU TROTUS 2,982 - 81 - - - - 16 - - 600 - - 32 - - - 350 203 577 374 374 374 - - - - - -
W02 23 CASIN 4,747 - 59 - - - 2,666 12 - - - - - 23 610 - - - 147 418 271 271 271 - - - - - -
W03 18 BOGDANESTI 2,560 - - - - - - 2,060 - - - - - - 500 - - - - - - - - - - - - - -

W03 52 MANASTIREA CASIN 780 - - - - 200 - - - - - - 380 - - - - - 200 - - - - - - - - - -
W03 58 OITUZ 7,851 - - 5,116 - - - - - - 1,500 - - - - - - 1,236 - - - - - - - - - - -
W03 64 PARGARESTI 369 - - 369 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
W04 07 SLANIC-MOLDOVA 4,074 - - - 1,170 - - - - 880 - - - - - - - 2,024 - - - - - - - - - - -
W05 09 AGAS 4,246 - - - 3,300 - - - - - 946 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

W05 19 BRUSTUROASA 3,715 - - - - - - - 2,900 - - - - - 815 - - - - - - - - - - - - - -
W05 36 GHIMES-FAGET 4,493 - - - - 3,600 - - - - - - - - 893 - - - - - - - - - - - - - -
W05 61 PALANCA 1,279 - - 200 - - - - 600 - - - - - 300 - - - - - - 179 - - - - - - -
W06 93 ZEMES 3,830 - - - - - 2,990 - - - - - - - 840 - - - - - - - - - - - - - -
W07 12 BALCANI 2,900 - - - - 2,200 - - - - - - - 700 - - - - - - - - - - - - - - -

W07 66 PARJOL 4,491 - - - - 3,208 - - - - - - - 700 - - - - - - - - - - - - - - 582
W07 79 SCORTENI 2,683 - - 2,020 - - - - - - 663 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
W07 81 SOLONT 3,679 - - 2,620 - - - - - - 700 - - - - - - - - - - - - - - - - 359 -
W08 13 BARSANESTI 4,216 3,120 - - - - - 600 - - - - - 400 - - - - - - - - - - - - - - 96

W08 15 BERESTI-TAZLAU 7,533 - - - 6,218 - - - - - - 600 - - - - - - 600 - - - - - - - - - 115
W08 16 BERZUNTI 5,035 - - - - - - - - 3,880 - - - - - - 700 - - - - - - - - 400 - - 55
W08 40 HELEGIU 7,415 1,000 - - - - - 4,953 - - - - - - - 1,000 - - - - - - - - - - - 462 -
W08 48 LIVEZI 5,259 4,075 - - - - - - 500 - - - - - - - - 684 - - - - - - - - - - -
W08 56 NICOLAE BALCESCU 437 - - - - - - - - - - - - - - - - 437 - - - - - - - - - - -
W08 75 SANDULENI 5,899 - - - 4,848 - - - - - 500 - - - - - 551 - - - - - - - - - - - -
W08 79 SCORTENI 405 - - - 405 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
W08 84 STRUGARI 6,392 - - - 5,531 - - - - - 500 - - - - - 362 - - - - - - - - - - - -
W09 17 BLAGESTI 7,397 - - - - - 5,257 - - - - - 700 - - - - - - - 700 - - - - - - 740 -

W09 04 BUHUSI 13,409 1,890 2,440 - - - - - 3,000 - 400 - - - 2,000 - - - - - - - - 2,000 - - - 1,679 -
W09 35 GARLENI 5,934 - - - - - - - 4,405 - - - - - - 800 - - - - - 500 - - - - - - 229
W09 73 RACOVA 4,197 - - - - - 3,405 - - - - - 400 - - - - - - 392 - - - - - - - - -
W10 28 DAMIENESTI 2,555 - - - - 2,315 - - - - - - 240 - - - - - - - - - - - - - - - -
bc_annex_D3-3.xls;inv_communes Page 1 of 2
ANNEX D3.3 - LONGTERM INVESTMENT PLAN - GANTT CHART - WATER SUPPLY
Water Investment Investment Plan [1000 €]
Supply Comm. Commune 2008-2037 Phase 1 Phase 2 Next Phases
Area Nr. [1000 €] 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037
W10 47 LIPOVA 2,385 - - - - 1,840 - - - - - - 545 - - - - - - - - - - - - - - - -

W10 55 NEGRI 460 - - - - 460 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
W10 57 ODOBESTI 2,529 - - - - 1,980 - - - - - - 549 - - - - - - - - - - - - - - - -
W10 67 PLOPANA 4,045 - - - - - 3,299 - - - - - - 747 - - - - - - - - - - - - - - -
W10 70 PRAJESTI 400 - - - - - - 400 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
W10 74 ROSIORI 4,364 - - - - - 3,480 - - - - - - 884 - - - - - - - - - - - - - - -
W10 80 SECUIENI 3,811 - - - - - 3,129 - - - - - - 682 - - - - - - - - - - - - - - -
W10 88 TRAIAN 2,835 - - - - - 2,376 - - - - - - 460 - - - - - - - - - - - - - - -
W11 31 FARAOANI 560 - - - - - - - - - - - 400 - - - - - - - - - - - - - - 160 -

W11 49 LUIZI-CALUGARA 800 - - - - - - - - - - - 600 - - - - - - - - - - - - - - 200 -
W11 56 NICOLAE BALCESCU 2,350 - - - - - - - - - 1,370 - - - - - - - 500 - - - - - - - - 480 -
W11 76 SARATA 580 - - - - - - - - - 580 - - - - - - - - - - - - - - - - - -
W12 24 CLEJA 7,187 - - - - 5,905 - - - - - 500 - - - - - - 500 - - - - - - - - - 282

W12 60 ORBENI 940 - - - - - - - 300 - - - - - 640 - - - - - - - - - - - - - -
W12 63 PARAVA 1,105 - - - - - - - 200 - - - - - 905 - - - - - - - - - - - - - -
W12 71 RACACIUNI 5,171 - - - - 4,149 - - - - - - - - 300 - - - - - - - - - 400 - - 322 -
W12 77 SASCUT 6,698 - - 1,100 - - - - - 2,200 - - - - 1,530 - - - - - 800 - - - - - 800 268 -
W12 91 VALEA SEACA 690 - - - - - - - - - - - - - 690 - - - - - - - - - - - - - -
W13 42 HORGESTI 5,935 4,681 - - - - - 500 - - - - - - 500 - - - - - - - - - - - - - 254

W13 65 PARINCEA 4,792 3,350 - - - - - 720 - - - - - - 722 - - - - - - - - - - - - - -
W13 89 UNGURENI 5,621 4,430 - - - - - 600 - - - - - 591 - - - - - - - - - - - - - - -
W14 26 CORBASCA 5,940 - - 4,353 - - - - - 500 - - - - 590 - - - - - - - - - - - - 498 -

W14 29 DEALU MORII 3,798 - - 2,660 - - - - - - - - - - 747 - - - - - - - - - - - - 391 -
W14 34 GAICEANA 2,495 - - - - - - - - - 1,950 - - - 290 - - - - - - - - - - - - 255 -
W14 43 HURUIESTI 4,649 - - - - - - - - - 4,040 - - - - - - - 609 - - - - - - - - - -
W14 62 PANCESTI 5,049 - - 4,217 - - - - - 500 - - - - - - 332 - - - - - - - - - - - -
W14 87 TATARASTI 2,607 - - - - - - - - - 1,810 - - - 640 - - - - - - - - - - - - - 157
W15 25 COLONESTI 2,749 - 2,030 - - - - - - - 440 - - - - - - - - - - - - - - - - 279 -

W15 32 FILIPENI 3,741 - - - - - - - - 3,090 - - - - - - - 651 - - - - - - - - - - -
W15 45 IZVORU BERHECIULUI 3,029 - 2,400 - - - - - - - 390 - - - - - - - - - - - - - - - - - 239
W15 59 ONCESTI 3,217 - 2,530 - - - - - - - - 687 - - - - - - - - - - - - - - - - -
W15 72 RACHITOASA 5,034 - - - - - - - - - - 2,810 - - 580 - - - - - - - 434 - - - - - 1,210
W15 82 STANISESTI 5,342 - - - 4,440 - - - - - - 500 - - - - - - - - - - - - - - - 402 -
W15 92 VULTURENI 5,116 - - - - 4,350 - - - - - - 766 - - - - - - - - - - - - - - - -
W16 38 GLAVANESTI 4,710 - - - - - - - - - - - 3,650 - - - - - 600 - - - - - - - - 460 -

W16 54 MOTOSENI 6,176 - - - - - - - - - - 5,300 - - - - 400 - - - - - 300 - - - - - 176
W16 68 PODU TURCULUI 3,086 - - - - - 2,320 - - - 520 - - - - - 246 - - - - - - - - - - - -
W17 22 CAIUTI 3,510 - - - - - - - - 2,780 300 - - - - - 200 - - - - - - - - - - 230 -

W17 27 COTOFANESTI 2,777 - - - - - 2,040 - - - - - - - - 390 - - - - - - - 200 - - - - 147
W17 90 URECHESTI 1,260 200 - - - - - 200 - - - - 600 - - - - - 150 - - - - - - - - - 110
W18 21 BUHOCI 3,567 - - - 2,910 - - - - - - - 300 - - - - 300 - - - - - - - 57 - - -

W18 37 GIOSENI 460 300 - - - - - - - - - - 160 - - - - - - - - - - - - - - - -
W18 85 TAMASI 1,050 200 - - - - - - - - - - 850 - - - - - - - - - - - - - - - -
W19 14 BERESTI-BISTRITA 640 200 - - - - - - - - 440 - - - - - - - - - - - - - - - - - -

W19 33 FILIPESTI 8,289 - - - - - - - - - - 4,755 - - - - - 2,400 - - - - - 600 - - - 534 -
W19 44 ITESTI 364 - - - - - - - - - - - - - 364 - - - - - - - - - - - - - -
W19 78 SAUCESTI 5,564 - - - 4,405 - - - - 300 - - - - - 300 - - - - - - - 300 - - - 259 -
bc_annex_D3-3.xls;inv_communes Page 2 of 2
12.4.4 Annex D4: Project Components Waste Water
12.4.4.1 Annex D4.1: WW Agglomeration Description
Annex D4.1. Wastewater Agglomeration Description
ANNEX D4.1 WW Agglomeration Description
Agglomerations Bacau County

TABLE OF CONTENTS
1 PRIORITY INVESTMENT AGGLOMERATIONS ≥ 10,000 P.E. AND TOWNS 13
1.1 Darmanesti Agglomeration BC_001 13
1.1.1 Option Analysis 13
1.1.2 Final Solution 13
1.2 Comanesti Agglomeration BC_002 14
1.3 Targu Ocna Agglomeration BC_005 18
1.4 Slanic Moldova Agglomeration BC_006 20
1.5 Onesti Agglomeration BC_012 21
1.6 Bacau Agglomeration BC_031 23
1.7 Buhusi Agglomeration BC_034 28
1.8 Moinesti Agglomeration BC_035 31
2 AGGLOMERATIONS < 10,000 P.E. 36
2.1 Apa Asau Agglomeration BC_002-1 (Comanesti Cluster) 36
Page 1
AnnexD4.1_BC_WW Agglomeration Description.pdf
2.2 Agas Agglomeration BC_003 37
2.3 Dofteana Agglomeration BC_004 39
2.4 Targu Trotus BC_007 41
2.5 Tuta Agglomeration BC_007-1 (Targu Trotus Cluster) 42
2.6 Satu Nou Agglomeration BC_007-2 (Targu Trotus Cluster) 43
2.7 Oituz Agglomeration BC_008 44
2.8 Bogdanesti Agglomeration BC_009 46
2.9 Manastirea Casin Agglomeration BC_010 47
2.10 Casin Agglomeration BC_011 49
Page 2
2.11 Stefan Cel Mare Agglomeration BC_012-1 (Onesti Cluster) 51
2.12 Gura Vaii Agglomeration BC_012-2 (Onesti Cluster) 52
2.13 Dragugesti Agglomeration BC_013 54
2.14 Bratila Agglomeration BC_013-1 (Dragugesti Cluster) 56
2.15 Berzunti Agglomeration BC_014 58
2.16 Pustiana Agglomeration BC_015 61
2.17 Solont Agglomeration BC_015-1 (Pustiana Cluster) 63
2.18 Frumoasa Agglomeration BC_016 65
2.19 Schitu Frumoasa Agglomeration BC_016-1 (Frumoasa Cluster) 67
2.20 Sascut Agglomeration BC_017 69
Page 3
2.21 Valea Seaca Agglomeration BC_018 70
2.22 Orbeni Agglomeration BC_019 72
2.23 Racaciuni Agglomeration BC_020 73
2.24 Fundu Racaciuni Agglomeration BC_021 75
2.25 Cleja Agglomeration BC_022 76
2.26 Faraoani Agglomeration BC_023 78
2.27 Nicolae BalCescu Agglomeration BC_024 80
2.28 Sarata Agglomeration BC_025 82
2.29 Podu Turcului Agglomeration BC_026 84
2.29.1 Option Analysis, 84
Page 4
2.30 Bacioiu Agglomeration BC_027 85
2.31 Gioseni Agglomeration BC_028 87
2.32 Bijghir Agglomeration BC_029 88
2.33 Prajesti Agglomeration BC_030 90
2.34 Saucesti Agglomeration BC_031-1 (Bacau Cluster) 92
2.35 Luizi-Calugara Agglomeration BC_032 93
2.36 Garleni Agglomeration BC_033 94
2.37 Lespezi Agglomeration BC_033-1 (Garleni Cluster) 97
2.38 Blagesti Agglomeration BC_034- 1 (Buhusi Cluster) 98
Page 5
2.39 Racova Agglomeration BC_034-2 (Buhusi Cluster) 100
2.40 Zemes Agglomeration BC_035-1 (Moinesti Cluster) 102
2.41 Palanca Agglomeration BC_036 103
2.42 Ghimes Agglomeration BC_037 106
2.43 Caiuti Agglomeration BC_038 107
2.44 Cotofanesti Agglomeration BC_039 109
2.45 Magiresti Agglomeration BC_045 110
2.46 Bucsesti Agglomeration BC_059 112
2.47 Poduri Agglomeration BC_060 114
3 AGGLOMERATIONS < 2,000 P.E. 116
Page 6
3.1 Urechesti Agglomeration BC_040 116
3.2 Glavanesti Agglomeration BC_041 117
3.3 Dumbrava Agglomeration BC_042 119
3.4 Balaneasa Agglomeration BC_043 121
3.5 Turluianu Agglomeration BC_044 124
3.6 Ardeoani Agglomeration BC_046 125
3.7 Luncani Agglomeration BC_047 127
3.8 Radoaia Agglomeration BC_048 129
3.9 Tamasi Agglomeration BC_049 130
3.10 Dealu Morii Agglomeration BC_050 132
Page 7
3.11 Rachitoasa Agglomeration BC_051 134
3.12 Solobozia Agglomeration BC_052 136
3.13 Colonesti Agglomeration BC_053 137
3.14 Plopana Agglomeration BC_054 139
3.15 Lipova Agglomeration BC_055 141
3.16 Gaiceana Agglomeration BC_056 143
3.17 Bazga Agglomeration BC_057 145
3.18 Filipesti Agglomeration BC_058 147
Page 8
LIST OF TABLES
Table 1-1 NPV Option Analysis Comanesti Clustered Agglomeration 16

Table 1-2 NPV Option Analysis Bacau Clustered Agglomeration 25
Table 1-3 NPV Option Analysis Buhusi Clustered Agglomeration 30
Table 1-4 NPV Option Analysis Moinesti Clustered Agglomeration 34
Table 2-1 NPV Option Analysis Dragugesti Clustered Agglomeration 55
Table 2-2 NPV Option Analysis Berzunti Clustered Agglomeration 59
Table 2-3 NPV Option Analysis Pustiana Clustered Agglomeration 62
Table 2-4 NPV Option Analysis Frumoassa Clustered Agglomeration 66
Table 2-5 NPV Option Analysis Nicolae Balescu Clustered Agglomeration 81
Table 2-6 NPV Option Analysis Bijghir Clustered Agglomeration 89
Table 2-7 NPV Option Analysis Garleni Clustered Agglomeration 96
Table 3-1 NPV Option Analysis Maneciu Pamanteni Clustered Agglomeration 122
Page 9
LIST OF FIGURES
Figure 1-1 Darmanesti Clustered Agglomeration 13

Figure 1-2 Option 1 Comanesti Clustered Agglomeration 15
Figure 1-3 Option 2 Comanesti Clustered Agglomeration 16
Figure 1-4 Targu Ocna Agglomeration 18
Figure 1-5 Slanic Moldova Agglomeration 20
Figure 1-6 Onesti Agglomeration 22
Figure 1-7 Option 1 Bacau Clustered Agglomeration 24
Figure 1-8 Option 2 Bacau Clustered Agglomeration 25
Figure 1-9 Option 1 Buhusi Clustered Agglomeration 29
Figure 1-10 Option 2 Buhusi Clustered Agglomeration 30
Figure 1-11 Option 1 Moinesti Clustered Agglomeration 32
Figure 1-12 Option 2 Moinesti Clustered Agglomeration 33
Figure 2-1 Apa Asau Agglomeration 36
Figure 2-2 Agas clustered agglomeration 38
Figure 2-3 Dofteana clustered agglomeration 39
Figure 2-4 Targu Trotus Agglomeration 41
Figure 2-7 Oituz Agglomeration 45
Figure 2-8 Bogdanesti Agglomeration 46
Figure 2-9 Manastirea Casin Agglomeration 48
Figure 2-10 Casin clustered agglomeration 50
Figure 2-11 Stefan Cel Mare Agglomeration 51
Figure 2-12 Gura Vaii Agglomeration 53
Figure 2-13 Option 1 Dragugesti Clustered Agglomeration 54
Figure 2-14 Option 2 Dragugesti Clustered Agglomeration 55
Figure 2-15 Bratila Agglomeration 57
Figure 2-16 Option 1 Berzunti Clustered Agglomeration 58
Figure 2-17 Option 2 Berzunti Clustered Agglomeration 59
Figure 2-18 Option 1 Pustiana Clustered Agglomeration 61
Figure 2-19 Option 2 Pustiana Clustered Agglomeration 62
Figure 2-20 Solont Agglomeration 64
Figure 2-21 Option 1 Frumoasa Clustered Agglomeration 65
Figure 2-22 Option 2 Frumoasa Clustered Agglomeration 66
Figure 2-23 Schitu Frumoasa Agglomeration 68
Figure 2-24 Sascut clustered agglomeration 69
Figure 2-25 Valea Seaca agglomeration 71
Figure 2-26 Orbeni clustered agglomeration 72
Figure 2-27 Racaciuni agglomeration 74
Figure 2-28 Fundu Racaciuni Agglomeration 75
Figure 2-29 Cleja agglomeration 77
Page 10
Figure 2-30 Faraoani agglomeration 78

Figure 2-31 Option 1 Nicolae Balescu Clustered Agglomeration 80
Figure 2-32 Option 2 Nicolae Balescu Clustered Agglomeration 81
Figure 2-33 Sarata agglomeration 83
Figure 2-34 Podu Turcului agglomeration 84
Figure 2-35 Bacioiu clustered agglomeration 85
Figure 2-36 Gioseni agglomeration 87
Figure 2-37 Option 1 Bijghir Clustered Agglomeration 88
Figure 2-38 Option 2 Bijghir Clustered Agglomeration 89
Figure 2-39 Prajesti agglomeration 91
Figure 2-40 Saucesti Agglomeration 92
Figure 2-41 Luizi Calugara agglomeration 93
Figure 2-42 Option Garleni Clustered Agglomeration 95
Figure 2-43 Option 2 Garleni Agglomeration 95
Figure 2-44 Lespezi Agglomeration 97
Figure 2-45 Blagesti Agglomeration 99
Figure 2-46 Option Buhusi Clustered Agglomeration 101
Figure 2-47 Zemes Agglomeration 102
Figure 2-48 Palanca clustered agglomeration 104
Figure 2-49 Ghimes clustered agglomeration 106
Figure 2-50 Caiuti clustered agglomeration 108
Figure 2-51 Cotofanesti agglomeration 109
Figure 2-52 Magiresti Agglomeration 111
Figure 2-53 Bucsesti agglomeration 113
Figure 2-54 Poduri agglomeration 114
Figure 3-1 Urechesti Agglomeration 116
Figure 3-2 Glavanesti Clustered Agglomeration 118
Figure 3-3 Dumbrava Clustered Agglomeration 119
Figure 3-4 Option 1 Balaneasa Clustered Agglomeration 121
Figure 3-5 Option 2 Balaneasa Clustered Agglomeration 122
Figure 3-6 Turluianu Clustered Agglomeration 124
Figure 3-7 Ardeoani clustered agglomeration 126
Figure 3-8 Luncani clustered agglomeration 127
Figure 3-9 Radoaia clustered agglomeration 129
Figure 3-10 Tamasi clustered agglomeration 131
Figure 3-11 Dealu Morii clustered agglomeration 132
Figure 3-12 Rachitoasa clustered agglomeration 135
Figure 3-13 Solobozia clustered agglomeration 136
Figure 3-14 Colonesti clustered agglomeration 137
Figure 3-15 Plopana clustered agglomeration 139
Figure 3-16 Lipova clustered agglomeration 142
Figure 3-17 Gaiceana clustered agglomeration 144
Figure 3-18 Bazga clustered agglomeration 145
Page 11
Figure 3-19 Filipesti clustered agglomeration 147
Page 12
1 PRIORITY INVESTMENT AGGLOMERATIONS ≥ 10,000 P.E. AND TOWNS
The following chapter comprises all waste water agglomerations ≥ 10,000 p.e. with
compliance date 2015 and a brief description of related technical measures.
1.1 Darmanesti Agglomeration BC_001
1.1.1 Option Analysis
Due to the position of Darmanesti clustered agglomeration with no proximity to other

relevant settlements and no possibility to connect it to other agglomeration by gravity, no
option analysis was executed.
Figure 1-1 Darmanesti Clustered Agglomeration
1.1.2 Final Solution
The following settlements are included in the final solution for Darmanesti agglomeration.
Supplement Supplement
Capita Industry Industry Total P.E.
Settlement Cap./ha
% P.E
Darmanesti 10,099 15% 1,515 13,129 12.3
Lapos 1,067 0% 0 1,067 11.0
Darmaneasca 362 0% 4,130 4,492 9.7
Totals 11,528 18,688 12.1
Page 13
To implement the proposed solution, the following technical measures have to be

considered:
Wastewater Treatment Plant
Darmanesti:
• Dismantling of the existing WWTP
• Construction of a new WWTP (21,600 p.e.) for tertiary treatment.
Main Collector
Lapos:
• Construction of a new gravity line from Lapos to Darmaneasca, diameter 200 mm,
length 376 m.
Darmaneasca:
• Construction of a new gravity line from Darmaneasca to Darmanesti, diameter 200

mm, length 964 m.
Wastewater Network
Darmanesti:
• Extension of existing system, length 51,800 m.
• Hydraulic rehabilitation of 20 % of existing network (260 m).
Lapos:
• Construction of a new separate system, length 6,220 m.
Darmaneasca:
1.2 Comanesti Agglomeration BC_002
For Comanesti clustered agglomeration the following options have been analysed.
Option 1
Page 14
WWTP 1 at Comanesti. Connected settlements: Comanesti, Asau, Vermesti, Straja,

Ciobanus, Podei, Lunca Asau.
WWTP 2 at Apa Asau. Connected settlements: Apa Asau, Paltinis.
Figure 1-2 Option 1 Comanesti Clustered Agglomeration
Option 2 (Final Solution)
Central WWTP at Comanesti. Connected settlements: Comanesti, Asau, Vermesti,

Straja, Ciobanus, Podei, Lunca Asau, Apa Asau, Paltinis.
Page 15
Figure 1-3 Option 2 Comanesti Clustered Agglomeration
Result of Option Analysis
For above mentioned options technical measures were identified and respective
investment and O&M cost calculated, the economic option analysis was based on the net
present value method. The following table shows the compilation of results.
BC_002 Comanesti Option 2 (Final Solution) Option 1

P.E. 35,064 35,064
Investment Sum (€) 24,285,980 24,640,804
specific costs Investment Sum (€ / p.e.) 693 703
100.0% 101.5%
Operation cost (€ / a) 512,292 536,069
100.0% 104.6%
Discounted Present Value (€) 33,526,671 34,328,609
100.0% 102.4%
Table 1-1 NPV Option Analysis Comanesti Clustered Agglomeration
Relevant cost tables with a detailed calculation of investment and O&M cost are included
as Annex C4.2.
According to the NPV analysis, Option 2 is the most economic alternative for Comanesti
clustered agglomeration. The Consultant recommends Option 2 as final solution.
Page 16
The following settlements are included in the final solution for Comanesti agglomeration.
Pop. Density
Name of Settlement Capita Industry Industry Total p.e.
Cap./ha
% p.e.
Comanesti 22,339 15% 0 24,664 21.0
Lunca Asau 805 0% 0 805 3.3
Asau 2,363 10% 0 2,599 41.0
Straja 1,339 0% 0 1,339 14.2
Ciobanus 577 0% 0 577 10.0
Podei 852 0% 0 852 20.2
Vermesti 1,899 0% 0 1,899 20.0
Totals for Agglomeration 30,174 32,735 18.3

considered:
Comanesti:
Wastewater Network
Comanesti:
• Hydraulic rehabilitation of 20 % of existing network (5,900 m).
Asau:
Moinesti,:
Vermesti:
Straja:
Page 17
Ciobanus:
Podei:
Lunca Asau:
1.3 Targu Ocna Agglomeration BC_005
Due to the position of Targu Ocna clustered agglomeration with no proximity to other
Figure 1-4 Targu Ocna Agglomeration
Page 18
The following settlements are included in the final solution for Targu Ocna clustered
agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Targu Ocna 10,922 15% 0 12,560 26.5
Valcele 1,217 0% 0 1,217 12.0
Totals 12,139 13,777 23.6

considered:
Targu Ocna:
• Dismanteling of the existing WWTP
Pumping Stations
Targu Ocna:
• Construction of a new pumping station with capacity of 50 l/s against a manometric

head of 5 m with a pressure line DN 350, length 50 m from Targu Ocna to WWTP.
Wastewater Network
Targu Ocna:
Valcele:
Page 19
1.4 Slanic Moldova Agglomeration BC_006
Due to the position of Slanic Moldova agglomeration with no proximity to other relevant
settlements and no possibility to connect it to other agglomeration by gravity, no option
analysis was executed.
Figure 1-5 Slanic Moldova Agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Slanic Moldova
agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
SLANIC MOLDOVA 1,796 0% 600 2,396 10.4

CERDAC 1,351 0% 100 1,451 10.5
CIRESOAIA 1,938 0% 100 2,038 18.0

considered:
Page 20
Slanic Moldova:
• Dismantling of the existing WWTP
• Construction of a new WWTP (6,000 p.e.) for secondary treatment.
Main Collectors
Ciresoiaia:
• Construction of a gravity line from Ciresoiaia to WWTP, DN 250, length 1,000 m.
Wastewater Network
Slanic Moldova:
Cerdac:
Ciresoiaia:
1.5 Onesti Agglomeration BC_012
Due to the position of Onesti clustered agglomeration with no proximity to other relevant
Page 21
Figure 1-6 Onesti Agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Onesti agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Borzesti 4,139 0% 0 4,139 139.4
Onesti 46,042 15% 7,524 60,472 34.1
Totals 50,181 64,611 36.4

considered:
Onesti:
Page 22
Wastewater Network
Onesti:
• Extension of 10,000 m wastewater system.
Borzesti:
1.6 Bacau Agglomeration BC_031
For Bacau clustered agglomeration the following options have been analysed.
Option 1
WWTP 1 at Bacau. Connected settlements: Bacau, Sohodol, Crihan, Padureni, Trebes,

Valea Budului, Fantanele, Margineni, Barati, Letea Veche, Dealu Mare, Magura
WWTP 2 at Saucesti. Connected settlements: Saucesti, Bogdan Voda.
WWTP 3 at Hemeius. Connected settlements: Hemeius, Liliceci.
Page 23
Figure 1-7 Option 1 Bacau Clustered Agglomeration
Central WWTP at Bacau. Connected settlements: Bacau, Sohodol, Crihan, Padureni,

Trebes, Valea Budului, Fantanele, Margineni, Barati, Letea Veche, Dealu Mare, Magura,
Saucesti, Bogdan Voda, Hemeius, Liliceci.
Page 24
Figure 1-8 Option 2 Bacau Clustered Agglomeration
BC_ 031 Bacau Option 2 (Final Solution) Option 1

P.E. (p.e.) 314,862 314,896
Investment Sum (€) (Euro) 45,787,616 52,929,935
specific costs Investment Sum (€ /
(Euro/p.e.)
p.e.) 145 168
100.0% 115.6%
Operation cost (€ / a) (Euro/year) 2,952,416 3,027,015
100.0% 102.5%
Discounted Present Value (€) (Euro) 94,112,507 102,717,893
spec. NPV Euro/p.e. (Euro/p.e.) 299 326
100.0% 109.1%
Table 1-2 NPV Option Analysis Bacau Clustered Agglomeration
Page 25
as Annex C4.2.
According to the NPV analysis, Option 2 is the most economic alternative for Bacau
The following settlements are included in the final solution for Bacau clustered
agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Crihan 604 0% 0 604 28.9
Padureni 478 0% 0 478 17.9
Trebes 824 0% 0 824 164.8
Valea Budului 402 0% 0 402 9.4
Margineni 3,561 10% 0 3,917 25.3
Barati 1,937 0% 0 1,937 10.5
Hemeius 1,706 0% 0 1,706 8.0
Lilieci 2,402 10% 0 2,642 9.4
Letea Veche 2,687 10% 0 2,956 18.0
Dealu Mare 338 0% 0 338 5.8
Magura 2,934 10% 0 3,227 41.3
Bacau 179,442 0% 112,905 292,347 106.3
Totals 197,315 311,378 69.0

considered:
Bacau:
• Extension of WWTP Bacau (320,000 p.e.) for tertiary treatment.
Main Collectors
Crihan:
• Construction of a gravity line from Crihan to Padureni, DN 250, length 237 m.
Pumping Stations
Lilieci:
Page 26
• Construction of a new pumping station with capacity of 13.0 l/s against a manometric
head of 5 m with a pressure line DN 125, length 463 m from Lilieci to Bacau.
Letea Veche:
• Construction of a new pumping station with capacity of 14.50 l/s against a

manometric head of 5 m with a pressure line DN 200, length 705 m from Letea
Veche to Bacau.
Magura:
head of 5 m with a pressure line DN 150, length 433 m from Magura to Bacau.
Wastewater Network
Bacau:
Crihan:
Padureni:
Trebes:
• Construction of a new separate system, length 444 m.
Valea Budului:
Margineni:
Barati:
Hemeius:
Lilieci:
Page 27
Letea Veche:
Magura:
Dealu Mare:
1.7 Buhusi Agglomeration BC_034
For Buhusi clustered agglomeration the following options have been analysed.
Option 1
WWTP 1 at Buhusi Connected settlements: Buhusi
WWTP 2 at Blagesti. Connected settlements: Blagesti, Buda
WWTP 3 at Racova. Connected settlements: Racova.
WWTP 4 at Valea Lui Ion. Connected settlements: Valea Lui Ion, Tardenii Mari
Page 28
Figure 1-9 Option 1 Buhusi Clustered Agglomeration
Central WWTP at Buhusi. Connected settlements: Buhusi, Racova, Tardenii Mari,

Blagesti, Buda, Valea Lui Ion
Page 29
Figure 1-10 Option 2 Buhusi Clustered Agglomeration
BC_ 034 Buhusi Option 2 (Final Solution) Option 1
P.E. (p.e.) 34,823 34,823
(Euro/p.e.)
p.e.) 650 680
100.0% 104.7%
Operation cost (€ / a) (Euro/year) 497,317 602,879
100.0% 121.2%
100.0% 109.5%
Table 1-3 NPV Option Analysis Buhusi Clustered Agglomeration
as Annex C4.2.
Page 30
According to the NPV analysis, Option 2 is the most economic alternative for Buhusi
The following settlements are included in the final solution for Buhusi agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Buhusi 19,678 15% 2,677 25,307 33.1
Totals 19,678 25,307 42.6

considered:
Buhusi:
• Extension of WWTP Bacau (34,850 p.e.) for tertiary treatment.
Wastewater Network
Buhusi:
1.8 Moinesti Agglomeration BC_035
Due to the fact that Comanesti will not join an IDA, a technical reasonable solution with a
combination of Moinesti South and Comanesti is not possible. To give Moinesti the
opportunity to benefit from CF financing only separate solutions will be discussed.
For Moinesti clustered agglomeration the following options have been analysed.
Option 1
WWTP at Moinesti North and 3 consecutive pumping stations from Moinesti South to
Moinesti North (total delivery head 130 m). Connected settlements: Moinesti, Gazarie.
Page 31
Figure 1-11 Option 1 Moinesti Clustered Agglomeration
1 WWTP at Moinesti North. Connected settlements: Moinesti North, Gazarie, Zemes.
1 WWTP at Moinesti South. Connected settlements: Moinesti South.
Page 32
Figure 1-12 Option 2 Moinesti Clustered Agglomeration
Page 33
BC_035 Moinesti Option 1 Option 2 (Final Solution)

P.E. 31,719 31,719
Investment Sum (€) 17,814,902 17,491,511
specific costs Investment Sum (€ / p.e.) 562 551
100.0% 98.2%
Operation cost (€ / a) 486,833 504,638
100.0% 103.7%
Discounted Present Value (€) 26,646,531 26,667,953
100.0% 100.1%
Table 1-4 NPV Option Analysis Moinesti Clustered Agglomeration
as Annex C4.2.
According to the NPV analysis, both options are economical the same. Due to the fact
that a solution with 3 consecutive pumping stations is very vulnerable to system failure
jeoparditing wastewater treatment for Moinesti South, the Consultant recommends to
select Option 2 as preferred solution.
The following settlements are included in the final solution for Moinesti clustered
agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
Moinesti South 5,400 15% 0 6,210 15.6

Moinesti North 17,396 15% 0 20,005 42.8
Gazarie 1,148 0% 0 1,148 17.8

considered:
Moinesti:
• Rehabilitation and extension of WWTP Moinesti North (26,000 p.e.) for tertiary
treatment.
• Construction of a new WWTP at Moinesti South (6,200 p.e.) for tertiary treatment.
Page 34
Pumping Stations
Gazarie:
head of 25 m with a pressure line DN 200 length 2,800 m from Gazarie to WWTP.
Wastewater Network
Moinesti South:
Moinesti North:
• Hydraulic rehabilitation of 20 % of existing network 5,940 m.
Gazarie:
Page 35
2 AGGLOMERATIONS < 10,000 P.E.
The following chapter consists a short description of agglomerations with less than
10,000 p.e. but more than 2,000 p.e.. The following compliance dates apply:
2,000 p.e. ≤ Agglomeration < 10,000 p.e. Compliance date 2018 (Phase 2)
2.1 Apa Asau Agglomeration BC_002-1 (Comanesti Cluster)
Apa Asau agglomeration is part of Comanesti cluster.
Figure 2-1 Apa Asau Agglomeration
The following settlements are included in Apa Asau agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
Paltinis 681 0% 0 681 14.4

Apa Asau 1,648 0% 0 1,648 11.1
Page 36

considered:
• At Comanesti.
Main Collectors
Paltinis:
• Construction of a gravity line from Paltinis to the Apa Asau, DN 250, length 260 m.
Apa Asau:
• Construction of a gravity line from Apa Asau to Lunca Asau, DN 300, length 233 m.
Pumping Stations
Apa Asau:
head of 30 m with a pressure line DN 125, length 430 m from Apa Asau to Lunca
Asau.
Wastewater Network
Apa Asau:
Paltinis:
2.2 Agas Agglomeration BC_003
Due to the position of Agas clustered agglomeration with no proximity to other relevant
Page 37
Figure 2-2 Agas clustered agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Bicaz-Chei clustered
agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Goiosa 977 0% 0 977 11.9
Preluci 931 0% 0 931 9.7
Diaconesti 316 0% 0 316 6.1
Beleghet 358 0% 0 358 6.3
Agas 897 0% 0 897 6.3
Totals 3,479 3,479 8.1

considered:
Goiosa:
Main Collectors
Page 38
Wastewater Network
Goiosa:
Preluci:
Diaconesti:
Beleghet:
Agas:
2.3 Dofteana Agglomeration BC_004
Due to the position of Dofteana clustered agglomeration with no proximity to other

Figure 2-3 Dofteana clustered agglomeration
Page 39
The following settlements are included in the final solution for Dofteana agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Dofteana 3,093 5% 0 3,248 14.7
Stefan Voda 1,229 0% 0 1,229 18.7
Haghiac 1,542 0% 0 1,542 233.6
Seaca 509 0% 0 509 9.6
Cucuieti 2,545 5% 0 2,672 21.6
Totals 8,928 9,200 19.7
Dofteana:
Pumping Stations
Cucuieti:
head of 5 m with a pressure line DN 125, length 695 m from Cucuieti to WWTP
Dofteana.
Wastewater Network
Dofteana:
Stefan Voda:
Haghiac:
• Construction of a new separate system, length 611 m.
Seaca:
Cucuieti:
Page 40
2.4 Targu Trotus BC_007
Due to the position of Targu Trotus clustered agglomeration with no proximity to other
Figure 2-4 Targu Trotus Agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Targu Trotus
agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Targu Trotus 2,149 5% 0 2,256 18.3
Totals 2,149 2,256 18.3

considered:
Targu Trotus:
Page 41
Wastewater Network
Targu Trotus:
2.5 Tuta Agglomeration BC_007-1 (Targu Trotus Cluster)
Tuta agglomeration is part of Targu Trotus cluster.
The following settlements are included in Tuta agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Tuta 2,198 5% 0 2,308 37.3
Totals 2,198 2,308 37.3

considered:
Page 42
• At Targu Trotus.
Pumping Stations
Tuta:
head of 30 m with a pressure line DN 200, length 1,085 m from Tuta to WWTP
Targu Trotus.
Wastewater Network
Tuta:
2.6 Satu Nou Agglomeration BC_007-2 (Targu Trotus Cluster)
Satu Nou agglomeration is part of Targu Trotus cluster.
The following settlements are included in Satu Nou Trotus agglomeration.
Page 43
Settlement Cap./ha
% P.E
Satu Nou 1,758 0% 0 1,758 30.6
Nicoresti 954 0% 0 954 21.7
Totals 2,712 2,712 26.7

considered:
• At Targu Trotus.
Main Collectors
Satu Nou:
• Construction of a gravity line from Satu Nou to Pargaresti, DN 250, length 465 m.
Pumping Stations
Satu Nou:
head of 30 m with a pressure line DN 125, length 432 m from Satu Nou to
Pargaresti.
Wastewater Network
Nicoresti:
Satu Nou:
2.7 Oituz Agglomeration BC_008
Due to the position of Oituz clustered agglomeration with no proximity to other relevant
Page 44
Figure 2-7 Oituz Agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Oituz agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Bahna 634 0% 0 634 19.9
Marginea 698 0% 0 698 14.1
Calcai 488 0% 0 488 29.4
Oituz 6,654 15% 0 7,652 23.9
Totals 8,474 9,472 22.5

considered:
Oituz:
Main Collectors
Calcai:
Page 45
• Construction of a gravity line from Calcai to Oituz, DN 250, length 75 m.
Bahna:
• Construction of a gravity line from Bahna to Marginea, DN 250, length 317 m.
Wastewater Network
Oituz:
Calcai:
Bahna:
Marginea:
2.8 Bogdanesti Agglomeration BC_009
Due to the position of Bogdanesti agglomeration with no proximity to other relevant

Figure 2-8 Bogdanesti Agglomeration
Page 46
The following settlements are included in the final solution for Bogdanesti agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
BOGDANESTI 2,108 10% 0 2,319 11.2

FILIPESTI 628 0% 0 628 15.2

considered:
Filipesti:
Wastewater Network
Bogdanesti:
Filipesti
2.9 Manastirea Casin Agglomeration BC_010
Due to the position of Manastirea Casin agglomeration with no proximity to other relevant
Page 47
Figure 2-9 Manastirea Casin Agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Manastirea Casin clustered
agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
MANASTIREA CASIN 3,964 10% 0 4,360 16.5

PARVULESTI 757 0% 0 757 12.2
LUPESTI 781 0% 0 781 8.0

considered:
Lupesti:
Main Collectors
Manastirea Casin:
Page 48
• Construction of a gravity line from Manastirea Casin to Lupesti, DN 300, length

1,567 m.
Pumping Stations
Lupesti:
head of 5 m with a pressure line DN 80, length 566m.
Parvulesti:
head of 5 m with a pressure line DN 80, length 340 m from Parvulesti to Manastirea
Casin.
Wastewater Network
Lupesti:
Manastirea Casin:
Parvulesti:
2.10 Casin Agglomeration BC_011
Due to the position of Casin clustered agglomeration with no proximity to other relevant
Page 49
Figure 2-10 Casin clustered agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Casin clustered
agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
CURITA 938 0% 0 938 14.3

CASIN 3,095 10% 0 3,405 19.6

considered:
Casin:
Main Collectors
Curita:
• Construction of a gravity line from Curita to Casin, DN 250, length 1,029 m.
Page 50
Wastewater Network
Casin:
Curita:
2.11 Stefan Cel Mare Agglomeration BC_012-1 (Onesti Cluster)
Stefan Cel Mare agglomeration is part of Onesti cluster.
Figure 2-11 Stefan Cel Mare Agglomeration
The following settlements are included in Stefan Cel Mare agglomeration.
Page 51
Settlement Cap./ha
% P.E
Bogdana 616 0% 0 616 16.4
Stefan Cel Mare 944 0% 0 944 5.9
Negoiesti 909 0% 0 909 28.9
Totals 2,469 2,469 10.8

considered:
• At Onesti.
Main Collectors
Stefan Cel Mare:
• Construction of a gravity line from Stefan Cel Mare to Onesti, DN 250, length
1,756 m.
Wastewater Network
Bogdana:
Negoiesti:
Stefan Cel Mare:
2.12 Gura Vaii Agglomeration BC_012-2 (Onesti Cluster)
Gura Vaii is part of Onesti cluster.
Page 52
Figure 2-12 Gura Vaii Agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Gura Vaii agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Gura Vaii 2,783 10% 0 3,061 13.3
Totals 2,783 3,061 13.3

considered:
• At Onesti.
Pumping Stations
Gura Vaii:
Page 53
• Construction of a new pumping station with a pressure line, length 340 m from Gura
Vaii to Onesti.
Wastewater Network
Gura Vaii:
2.13 Dragugesti Agglomeration BC_013
For Dragugesti clustered agglomeration the following options have been analysed.
Option 1
WWTP 1 at Dragugesti. Connected settlements: Dragugesti, Helegui, Deleni
WWTP 2 at Barsanesti. Connected settlements: Barsanesti
WWTP 3 at Bratila. Connected settlements: Bratila
Figure 2-13 Option 1 Dragugesti Clustered Agglomeration
Central WWTP at Barsanesti. Connected settlements: Dragugesti, Helegui, Deleni,

Barsanesti, Bratila
Page 54
Figure 2-14 Option 2 Dragugesti Clustered Agglomeration
BC_013 Dragugesti Option 2 (Final Solution) Option 1

P.E. (p.e.) 9,573 9,573
(Euro/p.e.) 1,184 1,197
p.e.)
100.0% 101.1%
100.0% 121.1%
100.0% 105.9%
Table 2-1 NPV Option Analysis Dragugesti Clustered Agglomeration
as Annex C4.2.
According to the NPV analysis, Option 2 is the most economic alternative for Dragugesti
Page 55
The following settlements are included in the final solution for Dragugesti clustered
agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Dragugesti 2,226 10% 0 2,449 16.5
Totals 2,226 2,449 16.5

considered:
• At Bratila.
Main Collectors
Dragugesti:
• Construction of a gravity line from Dragugesti to Helegui, DN 250, length 850 m.
Wastewater Network
Dragugesti:
2.14 Bratila Agglomeration BC_013-1 (Dragugesti Cluster)
Bratila agglomeration is part of Dragugesti cluster.
Page 56
Figure 2-15 Bratila Agglomeration
The following settlements are included Bratila agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Bratila 2,044 10% 0 2,248 11.6
Totals 2,044 2,248 11.6

considered:
Bratila:
Main Collectors
Bratila:
• Construction of a gravity line from Bratila to WWTP, DN 250, length 500 m.
Wastewater Network
Bratila:
Page 57
2.15 Berzunti Agglomeration BC_014
For Berzunti clustered agglomeration the following options have been analysed.
Option 1
WWTP 1 at Berzunti. Connected settlements: Berzunti, Dragomir, Scariga
WWTP 2 at Prajoaia. Connected settlements: Prajoaia
WWTP 3 at Poiana. Connected settlements: Poiana
Figure 2-16 Option 1 Berzunti Clustered Agglomeration
Central WWTP at Berzunti. Connected settlements: Berzunti, Dragomir, Scariga,

Prajoaia, Poiana
Page 58
Figure 2-17 Option 2 Berzunti Clustered Agglomeration
BC_014 Berzunti Option 2 (Final Solution) Option 1

P.E. (p.e.) 7,771 7,771
(Euro/p.e.) 1,183 1,193
p.e.)
100.0% 100.9%
100.0% 115.2%
100.0% 104.5%
Table 2-2 NPV Option Analysis Berzunti Clustered Agglomeration
as Annex C4.2.
According to the NPV analysis, Option 2 is the most economic alternative for Berzunti
Page 59
The following settlements are included in the final solution for Berzunti clustered
agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
DRAGOMIR 2,099 10% 0 2,309 85.7

BERZUNTI 2,752 10% 0 3,027 7.0
SCARIGA 564 0% 0 564 13.4
POIANA 917 0% 0 917 11.9
PRAJOAIA 954 0% 0 954 16.5

considered:
Berzunti:
Main Collectors
Dragomir:
• Construction of a gravity line from Dragomir to Berzunti, DN 250, length 418 m.
Berzunti:
• Construction of a gravity line from Berzunti to Scariga, DN 250, length 225 m.
Prajoaia:
• Construction of a gravity line from Prajoaia to Scariga, DN 250, length 1,284 m.
Scariga:
• Construction of a gravity line from Scariga to Poiana, DN 250, length 383 m.
Wastewater Network
Dragomir:
Berzunti:
Page 60
Scariga:
Prajoaia:
Poiana:
2.16 Pustiana Agglomeration BC_015
For Pustiana clustered agglomeration the following options have been analysed.
Option 1
WWTP 1 at Tarata. Connected settlements: Tarata, Parjol, Bahnaseni, Sarat, Solont
WWTP 2 at Pustiana. Connected settlements: Pustiana
Figure 2-18 Option 1 Pustiana Clustered Agglomeration
Page 61
Central WWTP at Pustiana. Connected settlements: Pustiana, Tarata, Parjol, Bahnaseni,

Sarat, Solont
Figure 2-19 Option 2 Pustiana Clustered Agglomeration
BC_015 Pustiana Option 2 (Final Solution) Option 1
P.E. (p.e.) 7,505 7,505
(Euro/p.e.) 1,185 1,205
p.e.)
100.0% 101.7%
100.0% 113.0%
100.0% 104.5%
Table 2-3 NPV Option Analysis Pustiana Clustered Agglomeration
as Annex C4.2.
According to the NPV analysis, Option 2 is the most economic alternative for Pustiana
Page 62
The following settlements are included in the final solution for Pustiana agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Pustiana 2024 10 0 2,226 23.4
Totals 2,024 2,226 23.4

considered:
Pustiana:
Main Collectors
Pustiana:
• Construction of a gravity line from Pustiana to Tarata, DN 250, length 930 m.
Wastewater Network
Pustiana:
2.17 Solont Agglomeration BC_015-1 (Pustiana Cluster)
Solont agglomeration is part of Pustiana cluster.
Page 63
Figure 2-20 Solont Agglomeration
The following settlements are included in Solont agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Bahnaseni 832 0 0 832 23.0
Sarata 869 0 0 869 14.9
Solont 1623 0 0 1623 7.6
Totals 3,324 3,324 10.8

considered:
• At Pustiana (Tarata).
Main Collectors
Bahnaseni:
• Construction of a gravity line from Bahnaseni to Tarata, DN 250, length 749 m.
Wastewater Network
Bahnaseni:
Page 64
Sarata:
Solont:
2.18 Frumoasa Agglomeration BC_016
For Frumoasa clustered agglomeration the following options have been analysed.
Option 1
WWTP 1 at Frumoasa. Connected settlements: Frumoasa, Schitu Frumoasa, Balcani
WWTP 2 at Ludasi. Connected settlements: Ludasi, Basasti, Hanieala
Figure 2-21 Option 1 Frumoasa Clustered Agglomeration
Central WWTP at Balcani. Connected settlements: Frumoasa, Schitu Frumoasa, Balcani,

Ludasi, Basasti, Hanieala
Page 65
Figure 2-22 Option 2 Frumoasa Clustered Agglomeration
BC_016 Frumoasa Option 2 (Final Solution) Option 1
P.E. (p.e.) 9,747 9,747
(Euro/p.e.) 1,248 1,264
p.e.)
100.0% 101.2%
100.0% 110.1%
100.0% 103.3%
Table 2-4 NPV Option Analysis Frumoassa Clustered Agglomeration
as Annex C4.2.
According to the NPV analysis, Option 2 is the most economic alternative for Frumoasa
The following settlements are included in Frumoasa agglomeration.
Page 66
Settlement Cap./ha
% P.E
Frumoasa 3,705 10% 0 4,076 19.1
Balcani 1,681 0% 0 1,681 19.0
Totals 5,386 5,757 19.1

considered:
Frumoasa (Haineala locality):
Main Collectors
Balcani:
• Construction of a gravity line Balcani to Ludasi, DN 300, length 738 m.
Wastewater Network
Frumoasa:
Balcani:
2.19 Schitu Frumoasa Agglomeration BC_016-1 (Frumoasa Cluster)
Schitu Frumoasa agglomeration is part of Frumoasa cluster.
Page 67
Figure 2-23 Schitu Frumoasa Agglomeration
The following settlements are included in Schitu Frumoasa agglomeration.
Settlement Cap./ha
% P.E
Schitu Frumoasa 2,029 10% 0 2,232 6.6
Totals 2,029 2,232 6.6

considered:
• At Frumoasa (Haineala locality).
Main Collectors
Schitu Frumoasa:
• Construction of a gravity line from Schitu Frumoasa to Balcani, DN 250, length

1,364 m.
Wastewater Network
Schitu Frumoasa:
Page 68
2.20 Sascut Agglomeration BC_017
Due to the position of Sascut clustered agglomeration with no proximity to other relevant
Figure 2-24 Sascut clustered agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Sascut clustered
agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
PANCESTI 2,857 10% 0 3,143 16.7

SASCUT SAT 2,165 10% 0 2,382 28.9
SASCUT 2,451 10% 0 2,696 20.7

considered:
Page 69
Sascut:
Main Collectors
Pancesti:
• Construction of a gravity line from Pancesti to Sascut, DN 250, length 1,117 m.
Sascut Sas:
• Construction of a gravity line Sascut Sas to Sascut, DN 250, length 1,680 m.
Wastewater Network
Pancesti:
Sascut Sas:
Sascut:
2.21 Valea Seaca Agglomeration BC_018
Due to the position of Valea Seaca agglomeration with no proximity to other relevant
Page 70
Figure 2-25 Valea Seaca agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Valea Seaca
agglomeration.
Supplement Supplement Pop.

Name of Settlement Capita Industry Industry Total p.e. Density
% p.e. Cap./ha
VALEA SEACA 3,195 10% 0 3,515 14.6


considered:
Valea Seaca:
Wastewater Network
Valea Seaca:
Page 71
2.22 Orbeni Agglomeration BC_019
Due to the position of Orbeni clustered agglomeration with no proximity to other relevant
Figure 2-26 Orbeni clustered agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Orbeni clustered
agglomeration.
Supplement Supplement Pop.

Name of Settlement Capita Industry Industry Total p.e. Density
% p.e. Cap./ha
Orbeni 2,170 10% 0 2,387 9.4

Scurta 1,927 0% 0 1,927 11.3
Cucova 900 0% 0 900 12.4

considered:
Page 72
Orbeni:
Main Collectors
Orbeni:
• Construction of a gravity line from Orbeni to WWTP, DN 250, length 155 m.
Scurta:
• Construction of a gravity line from Scurta to the WWTP, DN 300, length 346 m.
Cucova:
• Construction of a gravity line from Cucova to the WWTP, DN 250, length 864 m.
Wastewater Network
Orbeni:
Scurta:
Cucova:
2.23 Racaciuni Agglomeration BC_020
Due to the position of Racaciuni agglomeration with no proximity to other relevant

Page 73
Figure 2-27 Racaciuni agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Racaciuni agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
Gasteni 1,259 0% 0 1,259 22.8

Racaciuni 3,160 10% 0 3,476 10.2

considered:
Racaciuni:
Main Collectors
Gasteni:
• Construction of a gravity line from Gasteni to Racaciuni, DN 250, length 400 m.
Page 74
Wastewater Network
Racaciuni:
Gasteni:
2.24 Fundu Racaciuni Agglomeration BC_021
Due to the position of Fundu Racaciuni agglomeration with no proximity to other relevant
Figure 2-28 Fundu Racaciuni Agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Fundu Racaciuni
agglomeration.
Page 75
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
Fundu Racaciuni 2,101 10% 0 2,311 22.9


considered:
Fundu Racaciuni:
Wastewater Network
Fundu Racaciuni:
2.25 Cleja Agglomeration BC_022
Due to the position of Cleja clustered agglomeration with no proximity to other relevant
Page 76
Figure 2-29 Cleja agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Cleja clustered
agglomeration.
Pop. Density
Name of Settlement Capita Industry Industry Total P.E.
Cap./ha
% P.E
VALEA MICA 799 0% 0 799 8.2
GHEORGHE DOJA 1,071 0% 0 1,071 9.1
Cleja 4,604 10% 0 5,064 20.0
Totals 6,474 6,934 14.6

considered:
Cleja (Valea Mica locality):
Page 77
Wastewater Network
Cleja:
Valea Mica:
Gheorge Doja:
2.26 Faraoani Agglomeration BC_023
Due to the position of Faraoani agglomeration with no proximity to other relevant

Figure 2-30 Faraoani agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Faraoani agglomeration.
Page 78
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
Faraoani 5,567 15% 0 6,402 21.1

Valea Seaca 2,406 10% 0 2,647 15.6
Buchila 653 0% 0 653 18.0

considered:
Faraoani:
Main Collectors
Faraoani:
• Construction of a gravity line from Faraoani to WWTP, DN 250, length 330 m.
Buchila:
• Construction of a gravity line from Buchila to Gravity Line Valea Seaca, DN 250,
length 838 m.
Valea Seaca:
• Construction of a gravity line from Valea Seaca to WWTP, DN 250, length 3,083 m.
Wastewater Network
Faraoani:
Buchila:
Valea Seaca:
Page 79
2.27 Nicolae BalCescu Agglomeration BC_024
For Nicolae Balescu clustered agglomeration the following options have been analysed.
Option 1
WWTP 1 at Nicolae Balescu. Connected settlements: Nicolae Balescu
WWTP 2 at Galbeni. Connected settlements: Galbeni
Figure 2-31 Option 1 Nicolae Balescu Clustered Agglomeration
Central WWTP at Galbeni. Connected settlements: Galbeni, Nicolae Balescu
Page 80
Figure 2-32 Option 2 Nicolae Balescu Clustered Agglomeration
BC_024 Nicolae Balescu Option 2 (Final Solution) Option 1

P.E. (p.e.) 6,491 6,491
(Euro/p.e.)
p.e.) 719 715
100.0% 99.5%
100.0% 112.5%
100.0% 103.9%
Table 2-5 NPV Option Analysis Nicolae Balescu Clustered Agglomeration
as Annex C4.2.
According to the NPV analysis, Option 2 is the most economic alternative for Nicolae
Balescu clustered agglomeration. The Consultant recommends Option 2 as final solution.
Page 81
The following settlements are included in the final solution for Nicolea Balescu clustered
agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
Nicolae Balescu 4,588 10% 0 5,047 34.1

Galbeni 1,444 0% 0 1,444 22.8

considered:
Galbeni:
Main Collectors
Nicolae Balescu:
• Construction of a gravity line from Nicolae Balescu to Galbeni, DN 250, length

1,547 m.
Wastewater Network
Nicolae Balescu:
Galbeni:
2.28 Sarata Agglomeration BC_025
Due to the position of Sarata agglomeration with no proximity to other relevant

Page 82
Figure 2-33 Sarata agglomeration
The following settlements are included in the final solution for Sarata agglomeration.
Pop. Density
Cap./ha
% p.e.
Sarata 2,168 10% 0 2,385 12.5


considered:
Sarata:
Pumping Stations
Sarata:
head of 5 m with a pressure line DN 350, length 1,000 m.
Page 83
AnnexD4.1_BC_WW Agg

Partea Scrisa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea Scrisa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A895/AD-0002/Rev.

Guvernul României Uniunea Europeană

AsistenŃă Tehnică pentru Pregătirea Proiectului de

JudeŃele Prahova, Buzău, NeamŃ, Iaşi şi Bacău

Europe Aid 123050 / D / SV / RO /

MASTER PLAN JUDEłUL BACĂU

20/01/2009 – VERSIUNE FINALĂ

ILF Beratende Ingenieure ZT Hydro Ingenieure Planungsgesellschaft f. ILF Consulting Engineers

4 20.01.09 Versiune Finală Revizuită Heuner, Boer, Bach Littlewood

3 05.12.08 Versiune Finală Revizuită Heuner, Boer, Bach Littlewood

2 21.11.08 Heuner, Boer, Bach Littlewood

1 07.11.08 Heuner, Boer, Bach Littlewood

0 31.07.08 Heuner, Boer, Bach Haibach

Rev. Data Modificări Întocmit Verificat Aprobat

COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina i

COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA P a g i n a ii

Obiectivele şi scopul AsistenŃei Tehnice şi Master Planului

După aderarea la Uniunea Europeana în ianuarie 2007, România, a avut posibilitatea de

Obiectivele specifice ale AsistenŃei Tehnice sunt:

Directiva UE 98/83/CE privind apa, transpusă în legislaŃia naŃională prin Legea

Analiza SituaŃiei Curente

JudeŃul Bacău este situat in partea de nord-est a României, cu o populaŃie de

COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 1

InvestigaŃiile socio-economice au furnizat date privind dezvoltarea demografică, macro-

Alimentarea cu apă potabilă

COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 2

Problemele generale sunt identificate, situaŃia existentă a sistemelor de apă este

Toate oraşele dispun preponderent de reŃele de distribuŃie îmbătrânite, cu pierderi de

În 55 din cele 85 de comune rurale nivelul parametrilor de calitate în sursele publice de

Principalii furnizori şi operatori de servicii de alimentare cu apă ai judeŃului Bacău sunt

Colectarea şi epurarea apelor uzate

COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 3

Problemele majore detectate sunt:

1. Volumul de apă uzată care intră în staŃiile de epurare şi concentraŃia scăzută de

Următoarele oraşe dispun de facilităŃi de epurare a apelor uzate:

Localitate Treapta de Epurare Starea funcŃională

Bacău Secundară da, (cu parŃi noi în execuŃie)

Târgu Ocna Secundară Da

Slănic Moldova Secundară Da

Podu Turcului Mecanica ?

COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 4

O serie de comune au soluŃii individuale de tratare pentru clădirile de tip bloc de

Apă uzată industrială

Restul de 63 de unităŃi industriale deversează direct în reŃeaua de canalizare existentă.

Trebuie precizat că nu sunt disponibile date de încredere privind calitatea nămolurilor de

S-au făcut prognoze privind dezvoltarea socio-economică, cererea de apă potabilă şi

COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 5

Tabelul următor oferă un rezumat al prognozelor privind cererea de apă în JudeŃul

Tabel 1: Necesarul de apă în judeŃul Bacău

Calculul situaŃiei actuale şi al prognozelor privind producŃia viitoare de apă uzată

• Aglomerări ≤ 2.000 P.E.: 0 %

În tabelul următor se regăseşte un sumar al prognozelor privind debitele de apă uzată şi

COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 6

Bacău 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037

Tabel 2: Debitele de apă uzată şi încărcările pentru judeŃul Bacău

Definirea aglomerării trebuie pregătită în conformitate cu Directiva 91/271/CEE privind

Aşezările incluse în definirea aglomerărilor au fost alese conform Programului

Primul pas în definirea aglomerărilor a fost identificarea limitelor fiecărei aglomerări.

Pentru judeŃul Bacău au fost identificate şi studiate în detaliu 57 de aglomerări cu mai

COHESION FUND CONSULTANTS EAST ROMANIA Pagina 7

JudeŃul Bacău Număr total

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă, au fost identificate 19 zone de

Analiza opŃiunilor oferă o imagine detaliată a modului de abordare a investiŃiei, ipotezelor

Ca şi rezultat economic al analizei opŃiunilor, soluŃia unei staŃii de epurare (SEAU)