135 Metodologia Evaluare BAT PDF

NOTA: Documentele au numai caracter informativ, reprezentand
rezultatele echipei proiectului si nu reprezinta acte normative
Pagina Introductiva
Client Proiect Nr: RO.0107.15.04.01
PM Proiect Nr: 360039
Document Nr: 360039.19.RP.135 I
Dosar Nr: 19.040
MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR

ROMANIA
AT PENTRU IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI IPPC

EVALUAREA DE MEDIU SI EVALUAREA BAT
EDITIA DATA ORIG AUT REVIZ APPBT APPBT DESCRIERE

VERIF PM CLIENT
A Iunie 04 JOK Parte a Raportului
Trimestrial Nr. 2
B 30/11/04 JOK Proiect pentru Aprobare
C 08.06.05 AT Raport Final
C:\Documents and Settings\Cornel\Desktop\Documente finale elaborate in cadrul proiectului AT implementarea Directivei IPPC\135 cu Anexe\135 I Metodologia de evaluare BAT RO.doc
Page 1 of 26
Form No 10_012 Issue 3 15/2/02
EC Delegation to Romania 360039.19.RP.135I Raport Final
TA for Implementation of IPPC Directive 08 Iunie 2005
SUMAR
Este rezumata metodologia de evaluare a propunerilor BAT inaintata ca

parte a unei solicitari de autorizatie integrata. Aceasta metodologie se
bazeaza pe Indrumarul H1 elaborat de Agentia de Mediu din Marea
Britanie. Indrumarul de fata prezinta etapele necesare pentru pregatirea
Conditiilor Autorizatiei pentru instalatiile IPPC noi si existente si ofera
indrumare cu privire la continutul Bilantului de Mediu care trebuie depus
odata cu solicitarea de autorizatie integrata.
C:\Documents and Settings\Cornel\Desktop\Documente finale elaborate in cadrul proiectului AT implementarea Directivei IPPC\135 cu Anexe\135 I Metodologia de evaluare BAT RO.doc 2
CUPRINS
1. INTRODUCERE 4
2. SCOPUL SI OPTIUNILE 5
2.1 Scopul 5
2.2 Optiunile 6
3. INVENTARUL EMISIILOR 7
3.1 Inventarul 7
3.2 Permisibilitatea emisiilor 8
4. CUANTIFICAREA IMPACTULUI 9
4.1 Descrierea calitatii mediului local 10
4.2 Identificarea impactului relevant 10
4.3 Impactul emsiiilor in aer 11
4.4 Depunerile din aer pe sol 16
4.5 Cuantificarea impactului emisiilor in apa 17
4.6 Cuantificarea impactului zgomotului 17
4.7 Cuantificarea riscului de impact de la consecintele accidentelor 18
4.8 Cuantificarea impactului vizual 18
4.9 Cuantificarea impactului de la miros 18
4.10 Cuantificarea potentialului de creare fotochimica a ozonului 19
4.11 Cuantificarea potentialului de incalzire globala 19
4.12 Cunatificarea impactului de la deseuri 20
5. COMPARAREA IMPACTULUI INTRE OPTIUNI 22

5.1 Ierarhizarea optiunilor dupa beneficiul de mediu 22
5.2 Rezolvarea conflictelor intersectoriale 23
6. EVALUAREA COSTURILOR 24
7. SELECTAREA CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE 25

7.1 Disponibilitatea 25
7.2 Analiza Cost Beneficiu 25
7.3 Proportionalitatea 26
1. INTRODUCERE
Metodologia de evaluare se bazeaza pe Indrumarul H1 al Agentiei de
Mediu din Marea Britanie. Metodologia prezinta informatiile care trebuie
stranse pentru solicitarea unei autorizatii integrate, in special raportul de
amplasament si Bilantul de Mediu/Evaluarea Impactului de Mediu.
Metodologia de Evaluare BAT trebuie luata in considerare la pregatirea
oricarui Bilant de Mediu sau Evaluare a Impactului de Mediu.
Metodologia este rezumata in schema din Figura 1 – diagramele si
sectiunile sunt legate prin numerotarea casutelor diagramei.
Figura 1 Evaluarea BAT
2 Scopul Evaluarii
Optiunile BAT
Nu Da
Evidente
?
3. Inventarul Emisiilor
4. Cuantificarea Impactului
Da
5. Compararea Optiunilor Evidente
?
Nu
6. Evaluarea Costului
7. Selectarea BAT
BAT Selectata
2. SCOPUL SI OPTIUNILE
Figura 2 Scopul si Optiunile

2.1 Determinarea activitatilor
in Solicitare
2.2 Determinarea activitatilor

semnificative din afara
amplasamentului
2.3 Confirmarea scopului

impreuna cu ARPM
2.4 Cautarea optiunilor

tehnice si clasificarea
2.5 Pregatirea inventarului La Dosarul de

emisiilor Solicitare
2.1 Scopul
La realizarea unei EVALUARI DE MEDIU a impactului instalatiei ca intreg,
scopul trebuie sa acopere acele activitati incluse in Solicitarea de
Autorizatie. Orice alte operatiuni in aval sau in amonte desfasurate in alte
locatii sunt de obicei excluse, cu exceptia cazului in care aceste operatiuni
sunt legate tehnic de procesul principal sau reprezinta ele insele un
impact. Oricum, in anumite cazuri, poate fi relevanta includerea impactului
specific asociat acestor activitati, dar care apare de fapt in afara
amplasamentului instalatiei (de exemplu, impactul indirect asociat cu
energia consumata in instalatie, dar generata in alta parte, un depozit de
deseuri in afara amplasamentului sau o instalatie de extractie a
resurselor).
Daca aveti nelamuriri privind scopul evaluarii, consultati Autoritatea de
Autorizare.
2.2 Optiunile
Identificati toate optiunile aplicabile in mod rezonabil ale tehnicilor si
includeti:
• O descriere succinta a tehnicilor individuale sau a configuratiilor

tehnicilor selectate pentru fiecare optiune si a activitatilor cu care
acestea sunt asociate (pentru activitatile existente situatia actuala
poate reprezenta optiunea „cazul de baza”). Un exemplu de
intocmire este prezentat mai jos.
• Justificarea motivului pentru care nu au fost selectate pentru

evaluare orice tehnici general aplicabile activitatii industriale.
(Acest lucru trebuie sa se bazeze de obicei pe argumente privind
incompatibilitatea tehnica sau costurile evident excesive precum
cele care implica inlocuirea substantiala sau reconstruirea).
• Pentru proiecte noi, fie ca a fost facuta orice evaluare initiala de

mediu in etapa de evaluare a proiectului, fie orice selectare a
tehnologiei sau a rutelor procesului anterior acestei evaluari, in
special acolo unde aceasta are o relevanta asupra preformantei
de mediu.
Odata ce a fost generata o serie de optiuni pentru proiectul propus, se
recomanda ca Operatorul sa discute aceste optiuni cu Autoritatea Locala
de Reglementare pentru a verifica faptul daca ambele parti sunt de acord
ca optiunile sunt adecvate. Acest lucru poate scuti Operatorul de
cheltuirea resurselor pentru evaluarea optiunilor care putin probabil vor
indeplini performanta de mediu ceruta.
Tabelul 1 Rezumat al optiunilor de reducere a emisiilor de gaze acide si

NOx in aer
Activitate optiunea optiunea optiunea optiunea

1 2 3 4
Materii prime Absorbant de Absorbant de Absorbant de Absorbant de

calciu sodiu sodiu sodiu
Reactiv de uree Reactiv de uree Reactiv de uree Reactiv de
amoniac
Proiectul Gratar mobil APF Gratar mobil Gratar mobil

instalatiei RGE + controlul RGE + controlul RGE + controlul RGE + controlul
aerului aerulu aerulu aerulu
Deseuri Amestec si Amestec si Amestec si Nici una

Separate Separate Separate
Reducere a RNCS-uree RNCS-uree RNCS-uree RCS
poluarii Scruber semi- Scruber uscat Scruber uscat Scruber semi-
uscat uscat
Tehnici pentru gazele acide RGE = recircularea gazelor de evacuare
Tehnici pentru NOx RNCS = reducere non-catalitica selectiva
RCS = reducere catalitica selectiva
APF = Arzator cu pat fluidizat
3. INVENTARUL EMISIILOR
3.1 Inventarul
Furnizati un inventar al tuturor surselor si emisiilor poluante asociate cu
activitatile incluse in evaluare, descriind natura, cantitatile si factorii de
mediu in care sunt evacuate.
Pentru evaluarea optiunilor BAT trebuie furnizat un inventar separat
pentru fiecare optiune.
Daca activitatile conduc la variatii ale emisiilor in timp, de exemplu,
datorita schimbarilor rezultatului sau tipului de produs, operatorul trebuie
sa se gandeasca daca trebuie facute evaluari separate care sa acopere
gama conditiilor previzibile.
Trebuie incluse urmatoarele surse de emisii:
• Emisii de la surse punctiforme in apa de suprafata, apa subterana

si reteaua de canalizare
• Emisii de la surse punctiforme in aer
• Emisii fugitive in toti factorii de mediu
• Emisii anormale (previzibile, dar neplanificate) de la ventilatoarele

de aerisire in caz de urgenta, flacari etc
• Emisii de deseuri si consumul de materii prime, apa si energie
• Sursele, tipul si nivelul zgomotului
• Surse si emisii de compusi care au risc potential de miros

Trebuie furnizate urmatoarele date referitoare la emisii:
• substantele evacuate
• pentru deversarile in apa, pH-ul si temperatura efluentului lichid
• sursa, incluzand inaltimea, locatia, viteza de degajare a gazului,

fluxul total al gazului sau apei
• pentru emisiile in aer, orice informatii relevante precum efectele

cladirilor inalte din imprejurime
• factorii de mediu in care se evacueaza
• emsisiile previzibile normale si maxime (nota 8), exprimate, dupa

caz in:
• masa/unitate de timp (de exemplu, g/s)
• concentratia (de exemplu, µg/m3) si fluxul total (de

exemplu, m2/h)
• emisiile anuale de masa (de exemplu, tone/an)
• baza statistica (medie, procent etc) si tipul efectelor asociate

emisiilor, de exemplu, pe termen lung sau scurt
• daca sunt intermitente, frecventele previzibile
• incarcarile instalatiilor la care se aplica datele
• date specifice privind consumul de energie, apa si deseuri.
3.2 Permisibilitatea emisiilor

Verificati daca toate optiunile indeplinesc valorile limita de emisie
statutare, asa cum sunt precizate in Directivele UE sau in legislatia
nationala romanesca.
In cazul unei instalatii noi, orice optiune care nu indeplineste valorile
limita de emisie statutare nu va fi autorizata si asadar nu trebuie sa
mai fie considerata ulterior in evaluare.
Optiunile care rezulta in emisii mai ridicate decat valorile recomandate in
Documentele de Referinta BAT sau in indrumarele straine precum TA Luft
trebuie analizate in continuare dupa discutiile cu ARPM cu privire la
acceptabilitatea lor.
4. CUANTIFICAREA IMPACTULUI 4.1 Evaluarea calitatii si

vulnerabilitatii mediului local
Figura 3 Cuantificarea Impactului
4.2 Identificarea impactului

relevant
4.3.1 Estimarea 4.4.1 4.5 Estimarea 4.6 4.9 4.11

contributiilor procesului in Eliminarea contributiilor procesului Cuantificare Cuantificar
aer a impactelor Cuantificar
depunerilor in apa ea
de la ea
nesemnificativ impactului
zgomot potentialul
4.3.2 Eliminarea e din aer pe Eliminarea emisiilor de la miros
ui de
emisiilor nesemnificative sol nesemnificative incalzire
4.7 globala
Cuantificar
4.3.3 Identificarea 4.4.2 Impactul Identificarea necesitatii ea riscului
de impact 4.10 4.12
necesitatii de modelare evaluarii de modelare
riscului de la Cuantificarea Cuantificar
accidente Potentialului ea
de Generare impactului
4.3.4 Evaluare versus Evaluare versus conditii Fotochimica a
conditii locale locale de la
Ozonului
4.8 (PGFO)
deseuri
Cuantificare
4.3.5 Rezumarea Rezumarea emisiilor in a impactului
emisiilor in aer apa vizual
5 Compararea impactului
diferitelor optiuni
4.1 Descrierea calitatii mediului local

In aceasta sectiune este evaluata vulnerabilitatea mediului local. Furnizati
o descriere generala a naturii receptorilor si a calitatii mediului local in
care sunt evacuate emisiile poluante. Tabelul 2 de mai jos prezinta o lista
de verificare a factorilor locali care trebuie luati in considerare in
descrierea mediului local.
Tabelul 2 Factorii locali
Exista Standarde de Calitate a Mediului referitoare la substantele

emise din activitati, care pot ajunge la un nivel de risc datorita
Calitatea contributiilor aditionale din activitate?
aerului
Exista Planuri Locale de Management al Calitatii Aerului aplicabile
emisiilor provenite din activitate?
Exista Standarde de Calitate a Mediului cu privire la substantele
emise din activitati, care pot ajunge la un nivel de risc datorita
contributiilor aditionale din activitate?
Calitatea si
resursele de Au fost evaluate diferite propuneri de exctractie a aapei ca fiind
apa satisfacatoare pentru obtinerea unei autorizatii de extractie a apei?
Este activitatea amplasata intr-o zona cu apa subterana vulnerabila
la nitrati (doar pentru activitatile cu emisii directe pe sol)?
Exista grupuri sensibile de populatie, de exemplu, scoli sau spitale?
Este posibil ca neplacerea publica sa devina o problema data de
Vecinatatea
zgomot, miros sau vizibilitatea penei de poluant?
receptorilor
sensibili Exista zone agricole sensibile sau habitate salbatice, de exemplu,
Zone Speciale pentru Conservare sau Zone Speciale de
Protectie,posibil a fi afectate de emisiile provenite de la activitate?
4.2 Identificarea impactului relevant

Identificati care impact de mediu este relevant pentru evaluare, prin
completarea urmatorului tabel. Daca un anumit impact nu este relevant,
prezentati o justificare succinta a motivului pentru care nu este relevant.
Tabelul 3 Identificarea impactului
IMPACT Relevant Receptor & Traiectorie sau Trans-

D/N frontalier
Justificarea in cazul in care nu este
D/N
relevant
emisii in aer
emisii in apa
de suprafata
transferul din
aer pe sol
IMPACT Relevant Receptor & Traiectorie sau Trans-

D/N frontalier
Justificarea in cazul in care nu este
D/N
relevant
zgomot si
vibratii
miros
riscul de
accidente si
consecintele
lor
Impactul vizual
asociat cu
exploatarea
instalatiei
Incalzirea
globala
(inclusiv
consumul de
energie)
crearea
ozonului
tratarea si
eliminarea
deseurilor
4.3 Impactul emsiiilor in aer
4.3.1 Estimarea contributiilor procesului

1 Estimarea Contributiilor Procesului (CP) atat pe termen lung, cat si pe
termen scurt, pentru toate substantele evacuate in aer, folosind
urmatoarea metoda simplificata de calcul.
Daca aveti la dispozitie deja informatii detaliate privind modelarea
dispersiei, care sunt valide pentru activitatile evaluate, atunci contributia
procesului derivata din modelare trebuie folosita in locul metodei de mai
jos. Operatorul trebuie sa identifice daca acesta este cazul, prin
introducerea datelor modelate in programul soft.
Acolo unde nu sunt disponibile date din modelare, estimati contributia
procesului folosind formula de mai jos:
CPair = FD x RE
unde:
CP = contributia procesului (µg/m3)
RE = Rata de emitere a substantei in g/s, (vezi inventarul emisiilor in
Formularul de Solicitare).
FD = factorul de dispersie, exprimat sub forma maximului concentratiei
medii la nivelul solului pe unitatea de masa a ratei de emisie (µg/m3/g/s),
bazat pe media anuala pentru emisiile pe termen lung si pe media orara

pentru emisiile pe termen scurt. Mai jos este prezentat un tabel al factorior
de dispersie.
Tabelul 4 Factorii de Dispersie
Inaltimea reala a cosului Factorul de Dispersie (µg/m3/g/s)

de la care are loc emisia
(Vezi Sectiunea 3) Termen lung: Termen scurt:
(m) Media Anuala Maxima Media Maxima Orara
0 148 3900
10 32 580
20 4.6 161
30 1,7 77
50 0,52 31
70 0,24 16
100 0,11 8,6
150 0,048 4,0
200 0,023 2,3
Interpolarea lineara este recomandata pentru cosuri de inaltimi diferite

decat cele prezentate in tabel.
2 Furnizati un rezumat privind concentratiile substantelor estimate pe
termen lung si pe termen scurt.
Acolo unde exista mai mult de un punct de emisie, trebuie aratate
Contributiile Procesului pentru fiecare substanta pentru fiecare punct de
emisie si de asemenea adunate impreuna pentru a calcula totatul CP
activitatii respective pentru acea substanta. Adunarea Contributiilor
Procesului de la toate punctele de emisie reprezinta cazul cel mai grav,
care tinde sa supraestimeze contributia reala. In orice caz, aceasta
abordare este consecventa cu abordarea precauta a procesului initial de
selectare. Trebuie sa remarcati faptul ca daca se realizeaza o analiza
ulterioara a modelarii ca raspuns la aceasta sectiune, atunci trebuie
obtinuta o singura Contributie a Procesului, mai reala.
4.3.2 Eliminarea emisiilor nesemnificative in aer

Identificati emisiile care necesita investigatii suplimentare privind impactul
lor, prin eliminarea celor care sunt emise in cantitati atat de mici incat este
putin probabil sa cauzeze un impact semnificativ asupra mediului
receptor. Acest lucru se face folosind metoda de mai jos:
1. Comparati contributiile procesului (CP) pe termen scurt si pe termen
lung ale substantelor emise cu limitele relevante de mediu admise pe
termen scurt si pe termen lung pentru emisii.
2. Identificati care emisii necesita evaluare suplimentara prin aplicarea

criteriilor de mai jos:
CP pe termen lung > 1% din limita de mediu admisa pe termen lung
CP pe termen scurt > 10% din limita de mediu admisa pe termen scurt
Asigurati-va ca folositi aceeasi baza statistica pentru concentratia masei
ca si pentru limitele de mediu admise.
3. Calculele pot fi prezentate ca un rezumat al urmatoarelor informatii:
• limitele admise pe termen scurt si pe termen lung pentru fiecare
substanta
• contributia procesului la emisiile pe termen scurt si pe termen lung
• contributia procesului, ca procent din limita relevanta admisa
• identificarea emisiilor nesemnificative
Limitele admise, in special cele pentru SCM statutare, sunt adesea

raportate la diferite unitati de timp. Factorii de conversie pentru diferite
perioade medii sunt prezentati mai jos:
Tabelul 5 Factorii de conversie pentru diferite perioade medii pentru

emisiile in aer
Pentru a estima: Inmultiti valoarea unei

ore cu:
15 minute 1,34
8 ore 0,7
24 ore 0,59
4.3.3 Identificarea necesitatii de modelare detaliata a emisiilor

Operatorul trebuie sa determine daca trebuie realizata modelarea
detaliata a dispersiei oricarei emisii care nu a fost eliminata in etapa
anterioara, pentru a obtine estimari mai precise ale contributiile procesului
decat cele obtinute prin utilizarea metodelor simplificate de calcul din
Sectiunea 4.3.1. Aceasta evaluare mai detaliata necesita expertiza
specifica si se aplica de obicei in situatii in care exista un risc potential de
incalcare a unei limite de mediu admise. Operatorul trebuie sa judece
acest risc potential luand in considerare indrumarile de mai jos si
decizand daca va fi realizata modelarea detaliata.
1. Identifica daca orice emisie necesita modelare detaliata, luand in
considerare urmatoarele ghiduri:
• Efecte pe termen lung
o Obtineti informatii privind concentratiile ambientale pe

termen lung pentru emisiile in aer precum cele de la
programele de monitorizare a calitatii aerului recent
introduse in marile orase din Romania. Apoi calculati
concentratia de mediu estimata totala (CMET) a acelei
substante adunand concentratia de fond si contributia
procesului.
CMEaer = CPaer + concentratia de fond in aer
o Modelarea efectelor pe termen lung poate fi adecvata daca
CME pe termen lung este peste 70% din respectiva limita de
mediu admisa (SCM), sau in locatii unde exista un Plan de
Management al Calitatii Aerului pentru o substanta emisa de
oricare dintre optiuni.
• Efecte pe termen scurt
o Modelarea efectelor pe termen scurt poate fi adecvata daca
CP pe termen scurt este peste 20% din diferenta dintre
concentratia de fond (termen lung) si limita respectiva de
mediu admisa pe termen scurt (SCM sau nivelul din Ghid).
• Receptori sensibili
o Daca exista receptori locali care sunt sensibili la oricare
dintre emisiile care nu au fost eliminate, atunci modelarea
efectelor pe termen lung si pe termen scurt poate fi
necesara.
• Surse punctiforme mici
o Pentru cazanele de ardere pe gaz natural sau distilat cu o
un aport termic agregat sub 20MW, in mod normal
modelarea nu este ceruta.
o Pentru alte surse punctiforme mici precum ventilatoare sau
cosuri mici argumentul care poate fi folosit de catre operator
este ca scara emisiilor nu garanteaza modelare detaliata pe
baza riscului de mediu limitat. Acest lucru trebuie facut de
preferat pe baza discutiilor cu ARPM.
2. Rezumati informatiile de mai sus si furnizati o decizie argumentata
pentru a sustine decizia de a realiza sau nu o modelare detaliata.
3. Descrieti metodele si premizele folosite pentru a realiza modelarea
ulterioara a dispersiei pentru acele emisii identificate mai sus si corectati
contributiile procesului in conformitate cu datele obtinute din modelarea
detaliata.
Operatorul trebuie sa furnizeze informatii privind procesul de luare a
deciziilor pentru a justifica modelarea detaliata si excluderea emisiilor.
4.3.4 Evaluarea acceptabilitatii in comparatie cu cerintele locale privind

calitatea mediului
1. Verificati daca emisiile de substante de la optiunile propuse sunt
acceptabile in relatie cu cerintele locale existente privind calitatea
aerului si orice cerinte reglementate. Acest lucru trebuie facut pentru
emisiile pe termen lung prin compararea Concentratie de Mediu
Estimata (CME) pe termen lung a fiecarei substante emise in aer (vezi
Sectiunea 4.3.3) cu EAL sau SCM adecvat pe termen lung pentru
acea substanta. Pentru emisiile pe termen scurt CME trebuie calculata
prin adunarea Contributiei Procesului pe termen scurt cu dublul
concentratiei de mediu pe termen lung iar apoi CME trebuie
comparata cu nivelul limita admis pe termen scurt sau SCM.
2. Identificati orice emisii acolo unde SCM este deja depasit sau acolo
unde contributia de la instalatie va rezulta intr-o depasire a SCM.
Aceste optiuni sunt putin probabil a fi considerate acceptabile cu
exceptia instalatiilor existente care au o perioada de tranzitie acordata
si trebuie in mod normal excluse din analiza ulterioara a acestei
evaluari.
3. Pentru instalatiile existente, identificati emisiile unde exista o incalcare
a Nivelului Limita Admis. Optiunile propuse necesita revizuirea in
contextul in care ele sunt temporare si vor face subiectul unei conditii
de conformare.
4.3.5 Rezumarea impactului emisiilor in aer

1. Pentru fiecare optiune, enumerati toate substantele emise in aer care
nu au fost selectate ca fiind semnificative in Sectiunea 4.3.2. Acest
lucru trebuie facut doar pentru emisiile pe termen lung, deoarece
acesta este considerat mai adecvat atunci cand se compara impactul
de mediu al diferitelor optiuni. Acolo unde nu exista emisii in aer pentru
nici una dintre optiuni, Operatorul trebuie sa precizeze ca aceasta este
situatia.
2. Normalizati Contributia Procesului (CP) pentru fiecare substanta
(calculata in Sectiunea 4.3.1) in comparatie cu limita de mediu admisa
adecvata (SCM sau limita admisa) pentru acea substanta, conform
formulei de mai jos. Cifra rezultata este cunoscuta sub denumirea de
coeficient de mediu (CM).
Contributia Procesului (CPsubstanta)

CM(Substanta) =
Nivelul limita admis al substantei
3. Insumati coeficientii de mediu pentru a furniza impactul total al
emisiilor in aer pentru fiecare optiune. Daca limitele admise de mediu
folosite pentru normalizare sunt derivate pe aceeasi baza (de
exemplu, protejarea sanatatii umane), atunci coeficientii de mediu
(CM) pot fi adaugati pentru a obtine un impact cumulativ total, de
exemplu
CMaer = CMsubstanta 1 + CMsubstanta 2 + ……..
4.4 Depunerile din aer pe sol

Principiile generale pentru evaluarea impactului, asa cum este prezentat
in Sectiunea 4.3 folosind aerul ca factor de mediu relevant, se aplica de
asemenea si la depunere, apa, zgomot etc. In cazuri specifice,
instrumentele pentru aplicarea metodologiei sunt diferite de cele de mai
sus. In cazul emisiilor in aer care rezulta in depunerea pe sol, exista doar
2 etape, Selectarea si Evaluarea Riscului.
4.4.1 Eliminarea emisiilor in aer care sunt nesemnificative la depunerea pe

sol
Identificati acele substante emise in aer care justifica investigarea
suplimentara a impactului depunerii, folosing urmatoarele linii ajutatoare.
Toate celelalte emisii in aer pot fi eliminate la evaluarea suplimentara,
deoarece pot fi considerate putin probabil a produce un impact de la
depunere.
Substantele care sunt puternic toxice, substante care se
acumuleaza in organism sau persistente trebuie investigate
suplimentar.
Emisiile care contribuie la acidificare si la efecte de eutrofizare
trebuie investigate suplimentar, acolo unde acestea sunt emise de
catre instalatie in cantitati substantiale.
Pentru substantele pentru care o rata maxima de depunere este
stabilita de legislatie sau intr-un ghid ca un nivel limita admis,
emisiile care rezulta intr-o contributie a procesului (CP) care este
mai mare de 1% din rata maxima de depunere trebuie investigate
suplimentar.
Pentru substantele pentru care o rata maxima de depunere nu este
disponibila, emisiile care rezulta intr-o contributie a procesului (CP)
care este mai mare de 1% din EAL sau SCM pe termen lung in aer
trebuie luate in considerare pentru investigare suplimentara.
Emisiile care pot avea un efect asupra receptorilor sensibili in raza
a 10 km de la instalatie trebuie luate in considerare pentru
investigare suplimentara.
4.4.2 Realizarea evaluarii riscului impactului

Acolo unde emisiile nu au fost selectate ca nesemnificative, Operatorul
trebuie sa furnizeze o evaluare suplimentara o efectelor potentiale ale
depunerii substantelor in imprejurimile locale.
Aceasta trebuie sa includa urmatoarele:
Identificarea receptorilor sensibili sau potential vulenerabili, de

exemplu, sanatatea oamenilor si animalelor, tipurile de sol si
habitatele.
Modelarea suplimentara a depuneii (acolo unde nu a fost deja

realizata ca parte a modelarii dispersiei aerului) si incarcarea de-a
lungul anului sau pe termen lung.
Evaluarea persistentei substantelor, de exemplu,

biodegradabilitatea, conversia, retentia si mobilitatea in sol.
Evaluarea acidificarii, eutrofizarii (daca este cazul) si a efectelor de

toxicitate.
Acceptabilitatea efectelor raportate la limitele admise
Acolo unde s-a realizat evaluare optiunilor, o comparare si o

ierarhizare a optiunilor in termenii impactului potential asupra
mediului.
Operatorul trebuie sa caute indrumare suplimentara de la ARPM privind

scopul si detaliile unei astfel de evaluari, deoarece aceasta este probabil
sa fie specifica locatiei amplasamentului.
4.5 Cuantificarea impactului emisiilor in apa

Emisiile in apa trebuie sa includa si emisiile in sistemele de canalizare,
emisiile in lacuri, rauri si ape costiere. Etapele care trebuie realizate le
reflecta pe cele folosite pentru emisiile in aer, asa cum este expus in
Sectiunea 4.3.
In cazul impactului asupra apei, emsiile in rauri in special trebuie luate in
considerare in contextul impactului transfrontalier.
4.6 Cuantificarea impactului zgomotului

Cuantificarea impactului zgomotului consta in:
Eliminarea impactului semnificativ al zgomotului folosind metode
calitative
Calcularea Nivelurilor Estimate ale Zgomotului folosind Metode
Simple
Compararea Nivelurilor Estimate ale Zgomotului cu Limitele
Admise Existente
Verificarea acceptabilitatii Impactului Zgomotului
Rezumarea Impactului Zgomotului
Pentru instalatiile existente nivelul zgomotului poate fi evaluat mai

corespunzator pe baza rezultatelor de monitorizare. Acolo unde exista un
istoric al reclamatiilor, evaluarea impactului trebuie sa se bazeze pe o
premiza a unei incalcari a SCM. In acest caz, SCM national este asa cum
este prezentat in instrumentul legislativ roman 10009/88.
4.7 Cuantificarea riscului de impact de la consecintele accidentelor

Evaluarea acelui impact care se datoreaza consecintelor accidentelor se
bazeaza pe identificarea obisnuita a pericolului si pe metodologia de
evaluare a riscului. Aceasta consta in urmatoarele etape:
Identificarea pericolului pe care il prezinta fiecare optiune si
posibilitatea lor de aparitie.
Evaluarea consecintelor posibile ale tuturor incidentelor, de la
„minor” la „catastrofal”, folosind un sistem de evaluare care este
adoptat si justificat. In acest caz prioritatea este pentru
consecintele de mediu, inclusiv riscul asupra publicului.
Evaluarea riscului ce rezulta din fiecare incident prin relationarea
posibilitatii si consecintelor cu nivelul riscului de la „nesemnificativ”
la „inacceptabil”. Trebuie identificate cel putin 4 niveluri de risc. Prin
definitie, riscul „inacceptabil” inseamna ca optiunea trebuie
evaluata suplimentar.
Rezumarea riscurilor generale pentru fiecare optiune si sublinierea
riscurilor inacceptabile.
In cazul amplasamentelor Seveso aceasta evaluare va fi fost realizata
rezultand intr-o Politica de Prevenire a Accidentelor Majore (PPAM). Este
necesara reexaminarea PPAM in contextul schimbarilor semnificative si la
intervale de timp periodice pentru a asigura ca ramane actualizata si ca
este relevanta. In cazul amplasamentelor non-Seveso, metodologia de
evaluare a riscului poate reflecta abordarea Seveso utilizand estimari mai
putin precise ale probabilitatilor de manifestare si ale consecintelor.
4.8 Cuantificarea impactului vizual

Impactul vizual care trebuie evaluat trebuie sa includa evaluarea:
penelor de la punctele de emisie, incluzand acele pene care apar
din condensarea vaporilor de apa
masura in care instalatia are impact asupra orizontului
amestecarea si contrastul instalatiei in peisaj
poluarea cu lumina pe timpul noptii.
La luarea in considerare a cerintelor locale privind calitatea mediului, va fi
consult planul de urbanism zonal (PUZ) pentru identificarea zonelor
rezidentiale sau rurale diferite de cele comerciale.
4.9 Cuantificarea impactului de la miros

In cazul unei instalatii noi, mirosul trebuie evaluat pe baza unei evaluari a
riscului. Materialele mirositoare trebuie identificate, iar probabilitatea de
manifestare si consecintele emisiilor trebuie evaluate in ceea ce priveste
Sensibilitatea Publicului. Emisiile fugitive si emisiile ce apar in timpul
activitatilor de mentenanta trebuie luate in considerare, precum si emisiile

de miros de la transportul substantelor organice asociat activitatii.
Evaluarea mirosului este o evaluare foarte subiectiva, deoarece multe
neplaceri cauzate de miros apar la niveluri sub limita de detectie pentru
masurarea corecta a substantelor mirositoare, iar sinergiile si
sensibilitatea variaza foarte mult de la individ la individ. Acolo unde o
substanta mirositoare este prezenta si poate fi emisa de la o sursa
punctiforma de emisie, datele privind mirosul si modelarea pot fi folosite
pentru estimarea impactului. Exista indrumare suplimentara privind
Evaluarea si Controlul Mirosului in Apendicele M al Indrumarului privind
stabilirea VLE pe baza BAT.
4.10 Cuantificarea potentialului de creare fotochimica a ozonului

1. Pentru fiecare optiune, identificati care emsii in aer au potential de
creare fotochimica a ozonului. Substantele care au potential de creare
fotochimica a ozonului sunt identificate in Apendicele G al Ghidului H1
realizat de Agentia de Mediu din Marea Britanie, precum si in alte
surse. Acolo unde nici una dintre optiuni nu rezulta in emisii de
substante cu potential de creare fotochimica a ozonului, Operatorul
trebuie sa precizeze acest lucru.
2. Calculati contributia individuala a Potentialului de Creare Fotochimica a
Ozonului (PCFO) pentru fiecare substanta inmultind masa anuala
emisa cu valoarea PCFO. Asigurati-va ca utilizati aceeasi baza a
masei pentru toate substantele si optiunile. Adunati PCFO total pentru
ficare optiune.
3. Prezentati impactul ca Potential relativ de Creare Fotochimica a
Ozonului pentru ficare optiune.
4.11 Cuantificarea potentialului de incalzire globala

1. Identificati toate emisiile de gaze cu efect de sera care apar din
activitati pentru fiecare optiune cu referire la lista prezentata in Tabelul
6. Aceste emisii trebuie sa fi fost deja cuantificate ca parte a
inventarului emisiilor in modulul 2 si trebuie sa includa:
• emisii directe produse sau asociate depozitarii, manevrarii si
operatiunilor de proces ale activitatii;
• emisii directe produse sau asociate cu energia consumata in cadrul
activitatilor care este produsa in cadrul instalatiei;
• emisii indirecte asociate cu caldura sau puterea folosite in cadrul
activitatilor care sunt importate in instalatie;
• orice alte emisii indirecte relevante.
2. Calculati potentialul individual de incalzire globala pentru fiecare

substanta inmultind masa anuala emisa cu valoarea Potentialului de
Incalzire Globala prezentata in Tabelul 6. Asigurati-va ca folositi
aceeasi baza a masei pentru toate substantele si optiunile.
Calculati potentialul total de incalzire globala pentru ficare optiune

insumand contributiile individuale.
Tabelul 6 Potentialul de incalzire globala
Timpul de
Potentialul de
Formula viata in
Substanta Incalzire
chimica atmosfera
Globala (PIG)
(ani)
Dioxid de carbon CO2 variabil 1
Metan CH4 12,3 21
Protoxid de azot N2O 120 310
Altele
HFC-23 CHF3 264 11700
HFC-32 CH2F2 5,6 650
HFC-41 CH3F 3,7 150
HFC-43-10mee C4H2F10 17,1 1300
HFC-125 C2HF5 32,6 2800
HFC-134 C2H2F4 10,6 1200
HFC-134a CH2FCF3 14,6 1300
HFC-152a C2H4F2 1,5 140
HFC-143 C2H3F3 3,8 300
HFC-143a C2H3F3 48,3 3800
HFC-227ea C3HF7 36,5 2900
HFC-236fa C3H2F6 209 6300
HFC-245ca C3H3F5 6,6 560
Cloroform CHCl3 0,51 4
Clorura de metilen CH2Cl2 0,46 9
Hexafluorura de sulf SF6 3200 23900
Hexafluormetan CF4 50000 6500
Hexafluoretan C2F6 10000 9200
Hexafluorciclo-butan C-C4F8 3200 8700
Hexafluorpentan C5F12 4100 7500
Hexafluorhexan C6F14 3200 7400
4.12 Cunatificarea impactului de la deseuri

Impactul deseurilor este caracterizat de natura deseurilor, metoda de
eliminare si distanta la care deseurile vor fi incarcate pentru eliminare.
Notati faptul ca deseurile ce vor fi coincinerate sau solventul care va fi
folosit drept combustibil inlocuitor net nu reprezinta deseuri in sine, cu
exceptia cazurilor in care exista un cost net de eliminare la producator sau

exista o reducere semnificativa a eficientei termice rezultata de la arderea
deseurilor.
1. Enumerati fluxurile de deseuri care apar din fiecare optiune si metoda
de eliminare sau tratare a acestor deseuri. Fluxurile de deseuri si
tonajele anuale pentru fiecare optiune vor fi fost completate ca parte a
inventarului emisiilor in Sectiunea 3.
2. Pentru fiecare flux de deseuri din cadrul fiecarei optiuni, cuantificati
categoria pericolului deseurilor inainte si dupa tratare prin aplicarea
factorului relevant de mai jos.
Tabelul 7 Factorii categoriilor de deseuri
Categoria de deseuri Scor (H)

periculos 10
nepericulos 5
inert 1
nici un reziduu 0
3. Pentru fiecare flux de deseuri din cadrul optiunii, alocati un scor

conform rangului ierahic al metodei de eliminare a deseurilor,
prezentat in tabelul de mai jos:
Tabelul 8 Metode de eliminare
Metoda de eliminare Scor (D)

compostare 2
reciclare 3
recuperare chimica
4
imprastiere pe sol
incinerare cu recuperare de energie 5
depozit de deseuri inert 14
deversarea in apa
17
depozitarea/injectarea subterana
incinerare fara recuperare de energie 20
depozit de deseuri non-inert 30
4. Pentru fiecare flux de deseuri din cadrul fiecarei optiuni, enumerati
distanta in km de la amplasamentul de producere pana la cel mai
indepartat amplasament practic pentru tratare/eliminare.
Amplasamentul de tratare/eliminare trebuie sa fie unul autorizat din
punct de vedere legal pentru acceptarea si tratarea deseurilor. Aplicati

o valoare fiecarei distante dintre categoriile de mai jos:
Tabelul 9 Factorul de transport
Distanta Scor (T)

0-15 km 1
16-50 km 2
51-80 km 3
81-150 km 4
151-300 km 5
300+ km 6
5. Fluxurile de deseuri care indeplinesc toate criteriile urmatoare pot fi

eliminate de la evaluarea suplimentara:
• deseurile unde locatia de tratare/eliminare are scorul de transport 2
sau mai putin si
• care sunt nepericuloase sau inerte si
• care sunt compostate, reciclate, imprastiate pe sol sau recuperate
pentru reutilizare.
6. Calculati impactul relativ al diferitelor fluxuri de deseuri pentru diferite
optiuni BAT:
Factorul de impact al deseurilor = H(1+M)xDxTxQ
Unde:
Q este tonajul de deseuri pe an.
M este raportul masic M = Masa dupa tratare / masa inainte de tratare.
5. COMPARAREA IMPACTULUI INTRE OPTIUNI
5.1 Ierarhizarea optiunilor dupa beneficiul de mediu

1. Comparati informatiile privind efectele de mediu produse in Sectiunea
4 pentru a stabili prioritatile oprtiunilor in ordinea celui mai mic
detriment de mediu:
• Pentru emisiile care au definit limite admise precum SCM si
EAL, aceasta comparatie trebuie sa includa atat riscul fiecarei
substante de a incalca un SCM sau EAL, cat si impactul

combinat al emisiilor care afecteaza fiecare factor de mediu.
• Aceasta comparatie poate fi facuta utilizand grafice si tabele sau
alte metode daca este cazul.
• Daca una din optiuni are ca rezultat impactul cel mai mic (sau
egal cu cel mai mic) fata de toate consideratiile de mediu, acea
optiune poate fi considerata a fi cea mai buna optiune fara a fi
necesara evaluare suplimentara.
2. Daca cea mai buna optiune este evidenta de la sine si Operatorul
propune implementarea acesteia, nu este necesara evaluare
suplimentara. In acest caz, cea mai buna optiune se presupune ca
este Cea Mai Buna Tehnica Disponibila, iar Operatorul poate sustine
decizia prin referire la informatiile privind impactul produs in Sectiunea
4.
3. Operatorul trebuie sa continue cu evaluarea daca:
• nu este posibila ierarhizarea optiunilor, deoarece exista conflicte
intre performantele relative ale diferitelor consideratii de mediu
intre optiuni; sau
• Operatorul doreste sa ia in considerare costurile pentru a decide
care optiune reprezinta Cea Mai Buna Tehnica Disponibila.
5.2 Rezolvarea conflictelor intersectoriale

1. Identificati si rezolvati orice conflict intersectorial intre optiunile BAT.
Acest lucru trebuie facut folosind o judecata rationala, cu referire la
orice decizie sau presupunere facuta privind importanta relativa a
impactului diferit asupra mediului. Urmatoarele recomandari si
exemple pot fi folosite pentru a sprijini procesul.
Consideratiile generale care pot fi luate in considerare (daca este cazul)
includ:
• contributia la o limita de mediu admisa: daca contributia procesului
unei substante este foarte scazuta in comparatie cu limita sa admisa,
atunci aceasta va fi mai putin importanta in procesul de luare a
deciziilor decat in cazul in care contributia este ridicata;
• calitatea mediului local: acolo unde calitatea mediului este scazuta, de
exemplu daca un SCM se afla la limita de a fi incalcat, se poate
acorda o importanta mai mare acestei consideratii in evaluarea
performantelor relative;
• prezenta receptorilor sensibili: importanta mai mare se poate acorda
acolo unde exista proximitate locala a receptorilor sau habitatelor care
sunt in particular sensibili la o substanta sau impactului ei;
• natura efectelor: efectele ireversibile pe termen lung sunt considerate
a fi mai grave decat cele reversibile pe termen scurt.
• substantele puternic persistente, cele care se acumuleaza in

organisme, toxice si cancerigene pot fi considerate prioritati fata de
alte substante.
• contributia la orice plan sau obiectiv local, national, international pentru
controlul substantelor specifice sau efectelor prioritare, inclusiv cele
identificate in orice plan sectorial sau program de reducere a poluarii
stabilit de comun acord cu ARPM.
2. Ierarhizati optiunile, prezentand orice analiza a conflictelor
intersectoriale intr-o maniera clara, consecventa astfel incat
Autoritatea de Reglementare si altii sa fie usor disponibili pentru a
revizui si a audita propunerile. Ghidurile nu trebuie aplicate selectiv
pentru a sustine o optiune „favorizata”, ci folosite in acelasi format
pentru evaluarea tuturor optiunilor pentru a realiza o analiza echilibrata
care pune accentul pe minimizarea riscului general asupra mediului.
3. Daca Operatorul propune acum sa implementeze optiunea cu cel mai
scazut impact asupra mediului, avand rezolvat orice conflict intre
factorii de mediu, nu mai este necesara evaluarea suplimentara.
4. Daca Operatorul doreste sa ia in considerare costurile pentru a decide
care optiune repezinta Cea Mai Buna Tehnica Disponibila, treceti la
sectiunea urmatoare.
6. EVALUAREA COSTURILOR
Daca un Operator propune implementarea optiunii care demonstreaza
clar prin metodologia de evaluare din Sectiunea 5 ca prezinta impactul de
mediu cel mai scazut, evaluarea costurilor pentru a implementa optiunea
nu este necesara, cu exceptia cazului in care apare un aspect legat de
disponibilitate.
Acolo unde optiunile trebuie evaluate in privinta costurilor, costul trebuie
considerat in termenii Valorii Actualizate Nete si costului crescut de
exploatare. Scopul optiunii care trebuie evaluata in privinta costului
trebuie sa ia in considerare costul total de capital, inclusiv demolarile
cerute si sistemele de control. Costurile de exploatare trebuie sa includa
resursele suplimentare consumate, costurile de intretinere si monitorizare
asociate cu Optiunea BAT care este evaluata. Veniturile din optiunea
BAT, precum cele din deseurile care pot fi vandute trebuie deduse din
costurile de exploatare. Evaluarea costurilor trebuie sa ia in considerare
orice schimbare a cheltuielilor de regie, precum schimbarea costurilor de
asigurare, asociate optiunii BAT.
7. SELECTAREA CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

Selectarea optiunii care reprezinta Cea Mai Buna Tehnica Disponibila
implica luarea in considerare a informatiilor de mediu si economice
generate in modulele anterioare. Operatorul trebuie sa aplice judecata
rationala pentru a lua aceasta decizie, desi cateva ghiduri si alte
instrumente prezentate in aceasta Sectiune sunt disponibile pentru a
sprijini procesul de luare a deciziilor.
7.1 Disponibilitatea
Daca o optiune este apreciata a fi BAT, ea trebuie implementata intr-o
perioada de timp rezonabila. Aceasta poate depinde de disponibilitatea
capitalului de investitie al Operatorului si de suma necesara. Acolo unde
proiectul de protectie a mediului necesita mai mult de o investitie, iar
capitalul este limitat, Operatorul trebuie sa stabileasca de comun acord cu
Autoritatea de Reglementare o prioritate pentru implementarea tehnicilor.
De obicei, trebuie acordata prioritate acelor proiecte care aduc cele mai
mari beneficii de mediu in cel mai scurt timp.
7.2 Analiza Cost Beneficiu

La evaluarea a ceea ce este BAT trebuie realizata o analiza obiectiva
pentru a compara costurile cu avantajele. Exista cateva modalitati prin
care poate fi realizata aceasta analiza, in functie de complexitatea
situatiei. De exemplu, in anumite situatii, beneficiile de mediu ale
diferitelor optiuni se pot baza pe controlul unei singure substante poluante
principale. Aceasta ofera un factor comun cost/beneficiu care poate fi
folosit pentru compararea optiunilor, precum „costul prevenirii emisiei unei
tone de substanta poluanta”.
Figura 4 Relatia cost-beneficiu

+
cost ridicat
Tehnici cu
+ Optiune
+
€ cost
Punctul BAT eficient din

punct de vedere al costului
+
Tehnici cu cost scazut +
+
Masa substantei poluante reduse
Pentru cazul beneficiilor de mediu irelevante, cateva referinte privind

valorile relative ale diferitelor tipuri de impact asupra mediului au fost
propuse in Ghidurile CE pentru analiza cost beneficiu a Proiectelor de

Mediu; oricum, ARPM si operatorul trebuie sa stabileasca de comun
acord valorile relative intre anumite proiecte de mediu. Aceasta problema
apare mai ales in ceea ce priveste „Instalatiile existente” unde este luat in
considerare un program de conformare.
7.3 Proportionalitatea
Odata ce optiunile au fost ierarhizate conform performantei de mediu,
optiunea care determina impactul cel mai scazut asupra mediului ca interg
va fi de obicei BAT, cu exceptia cazului in care consecintele economice
dovedesc ca nu este disponibila. Pentru a determina daca o optiune
reprezinta BAT, principala consideratie este: costurile implementarii
optiunii nu trebuie sa fie disproportionale fata de beneficiile de mediu pe
care ea le realizeaza. Astfel, este posibil sa nu fie rationala
implementarea unei optiuni al carei cost este semnificativ ridicat care
determina doar o imbunatatire de mediu marginala in comparatie cu alta
optiune.

135 Metodologia Evaluare BAT PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

135 Metodologia Evaluare BAT PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NOTA: Documentele au numai caracter informativ, reprezentand

rezultatele echipei proiectului si nu reprezinta acte normative

Client Proiect Nr: RO.0107.15.04.01

PM Proiect Nr: 360039

Document Nr: 360039.19.RP.135 I

Dosar Nr: 19.040

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR

AT PENTRU IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI IPPC

EDITIA DATA ORIG AUT REVIZ APPBT APPBT DESCRIERE

Este rezumata metodologia de evaluare a propunerilor BAT inaintata ca

5. COMPARAREA IMPACTULUI INTRE OPTIUNI 22

7. SELECTAREA CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE 25

Figura 1 Evaluarea BAT

Figura 2 Scopul si Optiunile

2.2 Determinarea activitatilor

2.3 Confirmarea scopului

2.4 Cautarea optiunilor

2.5 Pregatirea inventarului La Dosarul de

• O descriere succinta a tehnicilor individuale sau a configuratiilor

• Justificarea motivului pentru care nu au fost selectate pentru

• Pentru proiecte noi, fie ca a fost facuta orice evaluare initiala de

Tabelul 1 Rezumat al optiunilor de reducere a emisiilor de gaze acide si

Activitate optiunea optiunea optiunea optiunea

Materii prime Absorbant de Absorbant de Absorbant de Absorbant de

Proiectul Gratar mobil APF Gratar mobil Gratar mobil

Deseuri Amestec si Amestec si Amestec si Nici una

• Emisii de la surse punctiforme in apa de suprafata, apa subterana

• Emisii de la surse punctiforme in aer

• Emisii fugitive in toti factorii de mediu

• Emisii anormale (previzibile, dar neplanificate) de la ventilatoarele

• Emisii de deseuri si consumul de materii prime, apa si energie

• Sursele, tipul si nivelul zgomotului

• Surse si emisii de compusi care au risc potential de miros

• pentru deversarile in apa, pH-ul si temperatura efluentului lichid

• sursa, incluzand inaltimea, locatia, viteza de degajare a gazului,

• pentru emisiile in aer, orice informatii relevante precum efectele

• factorii de mediu in care se evacueaza

• emsisiile previzibile normale si maxime (nota 8), exprimate, dupa

• masa/unitate de timp (de exemplu, g/s)

• concentratia (de exemplu, µg/m3) si fluxul total (de

• emisiile anuale de masa (de exemplu, tone/an)

• baza statistica (medie, procent etc) si tipul efectelor asociate

• daca sunt intermitente, frecventele previzibile

• incarcarile instalatiilor la care se aplica datele

• date specifice privind consumul de energie, apa si deseuri.

3.2 Permisibilitatea emisiilor

4. CUANTIFICAREA IMPACTULUI 4.1 Evaluarea calitatii si

4.2 Identificarea impactului

4.3.1 Estimarea 4.4.1 4.5 Estimarea 4.6 4.9 4.11

4.1 Descrierea calitatii mediului local

Tabelul 2 Factorii locali

Exista Standarde de Calitate a Mediului referitoare la substantele

4.2 Identificarea impactului relevant

Tabelul 3 Identificarea impactului

IMPACT Relevant Receptor & Traiectorie sau Trans-

IMPACT Relevant Receptor & Traiectorie sau Trans-

4.3 Impactul emsiiilor in aer

4.3.1 Estimarea contributiilor procesului

bazat pe media anuala pentru emisiile pe termen lung si pe media orara

Tabelul 4 Factorii de Dispersie

Inaltimea reala a cosului Factorul de Dispersie (µg/m3/g/s)

Interpolarea lineara este recomandata pentru cosuri de inaltimi diferite

4.3.2 Eliminarea emisiilor nesemnificative in aer

Identificarea receptorilor sensibili sau potential vulenerabili, de

Modelarea suplimentara a depuneii (acolo unde nu a fost deja

Evaluarea persistentei substantelor, de exemplu,

Evaluarea acidificarii, eutrofizarii (daca este cazul) si a efectelor de

Acceptabilitatea efectelor raportate la limitele admise

Acolo unde s-a realizat evaluare optiunilor, o comparare si o