Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARPM
Bucuresti
Acest ghid a fost pregătit de către experţii pe termen scurt. Totuşi, prezentarea însăşi
nu reprezintă un document al UE sau al autorităţilor germane şi nu reprezintă Uniunea
Europeană sau politica altora. Părerile exprimate mai jos aparţin autorilor. Acest
document este confidenţial faţă de client şi nu ne asumăm nicio responsabilitate faţă
de terţii cărora li se face cunoscut acest document, sau părţi ale sale. Oricare
asemenea parte îşi asumă propriile riscuri pentru utilizarea acestui document.
Cuprins
1. Introducere.......................................................................................................................... 5
1.1. Observaţii generale......................................................................................................5
1.2 Structura ghidului tehnic BAT..................................................................................6
2. „Cele mai bune tehnici disponibile“ - BAT...........................................................................6
3 Aplicabilitatea ghidului.....................................................................................................9
4 Secţiile relevante pentru mediu.....................................................................................11
4.1Matrice – Secţiile şi legislaţia privind mediul................................................................14
4.1.1 – Apă / apă reziduală............................................................................................14
4.1.2 Deseurile..............................................................................................................14
4.1.3 Protecţia împotriva imisiilor...................................................................................16
4.1.3 Protecţia împotriva imisiilor...................................................................................17
4.1.4 Protecţia împotriva substanţelor periculoase/ Siguranţa utilajelor.........................18
5. „Cele mai bune tehnici disponibile“ -BAT..........................................................................20
5.1 Producţie..................................................................................................................... 20
5.2 Tehnologii....................................................................................................................20
5.2.1 Abatoare bovine şi porcine...................................................................................24
5.2.1.1 Linia de abatorizare pentru bovine....................................................................24
5.2.1.2 Linia de abatorizare porci..............................................................................27
5.2.1.3 Curăţarea culoarelor de abatorizare bovine şi porcine...................................31
5.2.1.4 Prepararea şi depozitarea produselor animale secundare provenind de la
bovine şi porcine....................................................................................................... 31
5.2.2 Abatoare păsări........................................................................................................34
5.2.2.1 Culoarul pentru abtorizarea păsărilor.............................................................34
5.2.2.2 Prepararea şi depozitarea subproduselor......................................................36
5.3 Folosirea subproduselor animale................................................................................37
5.4 Necesarul energetic....................................................................................................38
5.4.1 Alimentarea energetică.........................................................................................43
5.4.1.1 Alimentarea cu curent electric...........................................................................43
5.4.1.2 Alimentarea cu carburanţi..................................................................................44
5.4.1.3 Alimentarea cu combustibili...........................................................................45
5.4.1.4 Alimentarea cu aer comprimat.......................................................................45
5.4.1.5 Alimentarea cu agent termic..........................................................................48
5.4.1.6 Răcirea.......................................................................................................... 48
5.5 Alimentarea cu apă şi evacuarea ei.............................................................................50
5.5.1 Consumul de apă şi cantitatea de apa uzată........................................................51
5.5.2 Alimentarea din surse externe..............................................................................51
5.5.3 Alimentarea din surse proprii................................................................................51
5.5.4 Prelucrarea şi tratarea apei..................................................................................51
5.6 Măsuri de evitare şi reducere a efectelor asupra mediului înconjurător.......................54
5.6.1 Surse de miros şi de emisie..................................................................................54
5.6.2 Măsuri de prevenire, reducere şi de evacuare a emisiilor de poluanti atmosferici
în aer şi a emisiilor de miros..........................................................................................55
5.6.2.1 Bovine şi porcine...........................................................................................57
5.6.2.2 Păsări............................................................................................................60
5.6.2.3 Metoda purificării aerului evacuat..................................................................61
5.6.2 Zgomot.................................................................................................................64
5.6.3 Apa reziduală.......................................................................................................64
5.6.3.1 Cantitatea de apa reziduala..........................................................................65
5.6.3.2 Caracteristicile apei reziduale........................................................................67
5.6.3.2.1 Deversare indirectă.................................................................................68
5.6.3.2.2 Deversare directă (Staţii de epurare interne)..........................................70
5.6.3.3 Procedee de epurare a apei evacuate...........................................................71
5.6.3.4 Curăţare şi dezinfectare.................................................................................74
5.6.3.4.1 Curăţarea exterioară a autovehiculelor...................................................74
_________________________________________________________________________________
2
5.6.4 Transport / Logistică.............................................................................................76
5.6.4.1 Autovehicule / parc auto................................................................................76
5.6.4.1.1 Utilizarea autovehiculelor........................................................................77
5.6.4.1.2 Tehnici pentru autovehicule....................................................................77
5.6.4.1.3 Instalaţii de răcire si agregate de răcire..................................................78
5.6.4.1.4 Motostivuitoare......................................................................................78
5.6.5 Depozit / depozit carburanţi..................................................................................79
5.6.5.1 Depozit..........................................................................................................79
5.6.5.2 Depozit de materiale......................................................................................79
5.6.6 Mentenanţa.......................................................................................................... 80
6. Concluzii pentru cele mai bune tehnici disponibile............................................................80
7 Monitorizarea emisiilor.......................................................................................................84
9 Anexe............................................................................................................................ 86
Anexa 9.1 Exemple de caz.........................................................................................86
_________________________________________________________________________________
3
Cuvânt înainte
Poluarea mediului nu se oprește la graniţe și această problemă afectează tot mai mult și
abatoarele. Având în vedere numărul mare de probleme nerezolvate, se emit reglementări
atât la nivel internaţional și european cât și naţional, pentru ca răspunsurile și problemele
pentru protecţia mediului nu mai pot fi găsite doar la un singur nivel.
Introducerea de măsuri conform „celor mai bune tehnici disponibile“ (BAT), este o
componentă esenţială a acestei Directive IPPC, regăsindu-se astfel în reglementările privind
mediul din statele membre. Deoarece introducerea celor mai bune tehnici disponibile va viza
în special extinderea instalaţiilor, respectiv noile investiţii, este cu atât mai important să se
ofere niște puncte de orientare privind standardul actual al tehnicii din industria abatoarelor.
Ghidul de faţă a fost elaborat având la bază BAT-urile pentru abatoare și valorificarea
produselor secundare animale [2], complexele de reglementări ale Asociaţiei Inginerilor
Germani (VDI) [3] și a Asociaţiei Germane pentru Gospodărirea Apelor, Apelor Reziduale și a
Deșeurilor (DWA) [4].
În ghid nu sunt stabilite valori limită de emisie, ci sunt specificate valorile de emisie ce sunt
obţinute prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. Valorile de emisie corespund
experienţelor prezentate în documentul BAT “Abatoarele şi valorificarea produselor
secundare animale” şi experienţelor din abatoarele germane.
_________________________________________________________________________________
4
1. Introducere
Problema se pune altfel atunci când operatorul instalaţiei existente se obligă, printr-un
contract cu autorităţile, să utilizeze instalaţia numai sub capacitatea acesteia de producţie,
conform anexei nr.1 din Directiva IPPC.
În cazul în care capacitatea de producţie a unei instalaţii existente este depăşită pentru
prima dată prin extindere (activitate care anterior nu intră sub incidenţa Directivei IPPC)
atunci activitatea/instalaţia necesită o nouă autorizaţie IPPC.
În vederea stabilirii dacă o activitate intră sub incidenţa Directivei IPPC, se vor însuma
capacităţile unor activităţi asemănătoare, efectuate de către un singur operator, pe un singur
amplasament. Ca amplasament se va lua suprafaţa întreprinderii. Dacă operatorul deţine
întreprinderi învecinate, legate între ele printr-un sistem de infrastructură intern, atunci
acestea se vor considera pe acelaşi amplasament.
Nr. 6.4. (a) sunt enunţate instalaţiile de abatorizare cu o capacitate de sacrificare (carcase de
animale) mai mare de 50 t pe zi.
_________________________________________________________________________________
5
Instalaţiile de dezmembrare şi prelucrare a cărnii, produsele secundare animale şi cele
necorespunzătoare nu sunt menţionate.
Cerinţele Directivei IPPC pentru instalaţii de abatorizare trebuie transpuse pe plan naţional.
Capitol Detalii
1 Introducere
2 Interpretarea BAT
3 Sectoarele acoperite de acest ghid tehnic
4 Descrierea procesului, riscul pentru mediu și tehnici de control
5 Cele mai bune tehnici disponibile
6 Valorile limită de emisie aferente BAT
7 Monitorizarea conformării
Acolo unde este relevant, se fac referinţe detaliate și la alte ghiduri; cum ar fi documente de
referinţă (BREF) publicate de Comisia Europeană. Stabilirea BAT-urilor se face având în
vedere aceste documente.
Informaţiile din acest ghid tehnic au scopul de a fi utilizate ca instrument de sprijin la
stabilirea BAT-urilor pentru activităţi specifice.
_________________________________________________________________________________
6
12. Informaţiile (BREF) publicate de către Comisia Europeană, conform articolului 17
alineatul 2, sau de către organizaţiile internaţionale;
„Tehnici": Prin tehnici se înţelege atât tehnologia aplicată, cât şi modul în care instalaţiile
sunt planificate, construite, întreţinute, utilizate şi scoase din exploatare.
“cele mai bune”: O tehnică poate fi desemnată „cea mai bună“ atunci când se poate atinge
în modul cel mai eficient un nivel ridicat de protecţie a mediului, per ansamblu.
“integrat”: Măsurile sunt considerate integrate, atunci când datorită lor se atinge un nivel
înalt de protecţie a mediului iar efectele asupra diferitor medii vor fi evaluate între ele, într-un
mod complet.
_________________________________________________________________________________
7
“Abordarea integrată” ( Directiva IPPC, articolul 7):
Abordarea integrată menţionată în articolul 7 se referă la o procedură de autorizare complet
coordonată, în care sunt evaluate între ele punctele de vedere ale diferitelor autorităţi şi
diferitele condiţii exprimate de acestea în autorizaţie. De asemenea trebuie luate în
considerare procedurile şi deciziile care au fost luate de către celelalte autorităţi. În cele din
urmă prin „integrat“ şi „abordare integrată“ trebuie stabilită instalaţia/producţia/modul optim al
unei instalaţii industriale pentru un anumit amplasament.
Nucleul acestor cerinţe este ca mediul să fie cât mai puţin posibil poluat prin construirea şi
exploatarea instalaţiilor industriale. Acest lucru va fi garantat prin utilizarea unor procese
tehnologice şi metode de exploatare, în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile.
Aspecte economice
Stabilirea BAT-urilor, după cum sunt definite în Directiva IPPC, art. 2, nr. 12, trebuie să ia în
considerare atât aspectul costuri/beneficii cât şi prevenirea. Acest lucru este valabil mai întâi
în general, dar şi în cazuri particulare. Chiar şi activitatea Grupurilor Tehnice de Lucru la
nivelul UE este planificată astfel, încât în cazuri particulare nu este posibilă o evaluare
pauşală, ci se discută standardele aplicate pe scară largă.
Pentru a atinge un nivel înalt de protecţie, trebuie găsite soluţii adecvate şi în conformitate cu
necesităţile pentru fiecare branşă. În această privinţă trebuie luate în considerare şi metode
alternative, care în cazuri speciale pot oferi o soluţie tehnică rezonabilă şi echivalentă.
Trebuie să se ţină cont de respectivele condiţii de bază ale întreprinderii pentru a putea
exprima punctul de vedere cuprinzător referitor la relevanţa de mediu a anumitor metode
resp. procese. Procesele care au loc în abatoare pot avea consecinţe asupra următoarelor
domenii:
- Energie
- Apă/apă reziduală
- Deşeuri
- Zgomot
- Aer
- Siguranţa instalaţiilor (Seveso II)
- Norme de igienă
- Protecţia animalelor
Obligativitatea de raportare
_________________________________________________________________________________
8
3 Aplicabilitatea ghidului
În Anexa OUG 152/2005 Categorii de Activităţi Industriale, se găsesc activităţile pentru care
este obligatorie obţinerea autorizaţiei IPPC, conform prevederilor art.1 din OUG nr. 152/2005
Nr. 6.4. (a) Instalaţii pentru abatorizare cu o capacitate de procesare (carcase animale) de
peste 50 tone/zi.
Această activitate este subiectul acestui ghid.
Instalaţiile de secţionare, de prelucrare a cărnii sau a produselor animale secundare nu sunt
incluse în acest ghid!
_________________________________________________________________________________
9
_________________________________________________________________________________
10
4 Secţiile relevante pentru mediu
Într-un abator, operaţiunile cu cel mai mare impact asupra mediului sunt: consumul de apă,
poluarea ridicată a apei reziduale cu substanţe organice şi consumul de energie care
depinde de răcire şi de încălzirea apei.
În tabelul următor sunt listate toate sectoarele din cadrul abatoarelor ale căror instalaţii se pot
încadra ca fiind cu potenţiale efecte asupra mediului, cu emisii respectiv consumuri de
resurse. În continuare sunt enumerate secţiile aferente, astfel încât instalaţiile să poată fi
evaluate, respectiv sistematizate. Expunerile mai detaliate şi abordările relevante pentru
mediu pentru fiecare dintre instalaţii se regăsesc în capitolele următoare.
Vehicule
Rampe de descărcare
Hală de aşteptare pentru animale
cu boxe de aşteptare
Spălătorie pentru camioane
Spaţiu pentru dejectii
Instalaţii de asomare
Sacrificarea
Tăierea
Partea „murdară“
Sângerarea
Spălarea
Curăţarea
Pârlirea
Sterilizarea
Partea curată
Eviscerare
Despicare, transare
Inspecţia veterinară
Prelucrarea
Cântărirea
Selectarea
Răcirea
Laborator Aparatura de laborator
• Instalaţii de recuperare a
condensatului
Instalaţii de preparare a apei
•
tehnice (apa de cazan)
— Producerea de apă fierbinte • Boiler
• Baterii de amestec
— Încălzire/Climatizare • Suflante de aer cald
• Încălzire / Instalaţii mici de ardere
_________________________________________________________________________________
12
• Instalaţii de pre-tratare a apei
— Evacuarea indirectă
reziduale
• Separatoare
• Instalaţii de tratare a apei uzate
Evacuarea directă
4.7 Depozitarea Secţie
Depozitarea materialelor
În continuare sunt prezentate într-o matrice diferitele secţii şi dacă este posibil, se vor atribui
şi domeniile reglementate. Ordonarea secţiilor de operare într-o listă simplifică şi faciliteaz ă
găsirea instalaţiilor. Secţiile sunt trecute vertical, domeniile reglementate sunt trecute
orizontal. Baza legală relevantă pentru fiecare instalaţie este bifată în rândul corespunzător.
Valorile limită, pragurile cantitative, mărimile capacităţilor ş.a. trebuie cercetate pentru fiecare
instalaţie în parte, în sursele legislative specifice.
_________________________________________________________________________________
13
Legea Gospodăririi Apelor
4.1.2 Deşeurile
_________________________________________________________________________________
14
Legislaţia privind reciclarea și deşeurile
_________________________________________________________________________________
15
4.1.3 Protecţia împotriva imisiilor
Directiva Seveso II
Sectii operative / Reglementări juridice
4.1Recepţia animalelor
Autovehicule x
Rampe de descărcare X x x
Hală de aşteptare a animalelor cu boxe de X x x
aşteptare
Spălătorie pentru camioane x x
4.2 Producţia
Instalaţii de asomare X x
Sacrificarea X x
Abatorizarea X x
Răcirea X
4.3 Furnizarea de energie
Staţie de alimentare cu carburanţi x x x X x
Aprovizionarea şi depozitarea gazelor X
naturale
Aprovizionarea şi depozitarea gazelor X x
lichefiate
Aprovizionarea şi depozitarea X x
combustibilului lichid usor (CLU)
4.4 Alimentarea cu agent termic
Instalaţii de cazane x X x
Suflante de aer cald x X x
Instalaţii de încălzire/Instalaţii mici de x X x
ardere
2.5 Instalaţii de frig
Instalaţii de comprimare x x
Instalaţii de absorbţie x x
_________________________________________________________________________________
16
Instalaţii de răcire a camerelor (indirect) x
Instalaţii de răcirea a camerelor (direct)
2.Aprovizionare cu apă şi evacuarea
acesteia
Instalaţii de refrigerare x
Instalaţii de pre-tratare a apei reziduale X x x
Instalaţii de separare X x x
Instalaţii de tratare a apei reziduale X x x
_________________________________________________________________________________
17
4.1.3 Protecţia împotriva imisiilor
Directiva Seveso II
Sectiile operative / Reglementări
juridice
Silozuri x x
Rezervoare x x
Buncăre x x
4.9 Tratarea aerului uzat
Instalaţii de filtrare a aerulu de x X x
ventilare şi evacuat
4.10 Expedierea
Depozitul x x
Vehiculele de transport X x
_________________________________________________________________________________
18
Transformatori
Turbină cu aburi
x
Prevederi de urbanism și construcţiile
x
x
x
x
x
x
x
mijlociiReglementări pentru funcţionarea intreprinderilor mici si
x
4.1.4 Protecţia împotriva substanţelor periculoase/ Siguranţa utilajelor
x
x
_________________________________________________________________________________
Reglementări pentru separatori pentru lichide uşoare
legislative
Categorii de
Baterii de amestec
Instalaţii cu cazane
Suflante de încălzire
instalaţii
/
Încălziri/instalaţii mici de ardere
Reglementări
Instalaţii de preparare a apei tehnice (apa din
X
X
X
_________________________________________________________________________________
ușoare Reglementări privind separatoare lichide
x
_________________________________________________________________________________
21
5. „Cele mai bune tehnici disponibile“ -BAT-
pentru secţiile cu impact asupra mediului în cadrul abatoarelor
Acest capitol oferă o privire de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate la ora actuală în
abatoare şi impactul acestora asupra mediului.
După exemplele din practică, se va încerca explicarea standardului tehnicii raportat la
protecţia mediului, precum şi costurile şi beneficiile pentru diferitele secţii prezentate în
capitolul 4.
5.1 Producţie
În decursul ultimelor patru decenii, numărul abatoarelor exploatate de către consiliile locale
orăşeneşti a scăzut, acestea fiind înlocuite de abatoarele aflate în regiunile unde se practică
creşterea a animalelor în scopul abatorizării. Astfel s-au schimbat procesele tehnologice
esenţiale. În abatoarele orăşeneşti, animalele se tăiau parţial în boxe de tăiere individuale,
speciale pentru un anumit tip de animale (vaci, viţei, oi, porci). Pentru cai existau spaţii sau
hale amenajate cu instalaţii tehnice speciale.
În majoritatea abatoarelor moderne, raţionalizate, speciile de animalele mai sus menţionate
se sacrifică în două culoare de abatorizare, pentru bovine şi porcine. Multe dintre abatoare
sunt specializate pe tăierea de bovine sau porcine.
Abatoarele de păsări sunt dotate de obicei doar pentru tăierea unei singure specii.
Tehnologia este foarte asemănătoare pentru toate speciile de păsări, diferenţa constând în
mărimea şi particularităţile animalelor.
5.2 Tehnologii
În cele ce urmează se oferă o privire de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate în procesul
de abatorizare şi impactul proceselor asupra mediului.
În cazul abatoarelor, consumul de apă, concentraţia mare de substanţe organice în apa
uzată şi consumul energetic pentru răcirea şi încălzirea apei, sunt procesele cu cel mai mare
impact asupra mediului. Dintre toate deşeurile lichide produse în abatoarele de animale mari
şi păsări, sângele deţine cel mai mare necesar de oxigen chimic (COD).
Procesul de colectare, depozitare şi prelucrare a sângelui constituie astfel un element
esenţial în evaluarea şi monitorizarea abatoarelor. Instalaţia de frig generează în majoritatea
abatoarelor, cel mai mare consum de curent. În timpul programului de lucru, 45% până la
90% din consumul total de curent se datorează instalaţiei de frig, iar în afara orelor de
producţie, 100%. Conform dreptului alimentar şi veterinar în vigoare, în abatoare trebuie
utilizată apă potabilă. De aceea nu există practic nici o posibilitate refolosire a apei. Acest
fapt are consecinţe atât pentru consumul de apă cât şi pentru consumul energetic, atunci
când apa este încălzită. Emisiile de miros, provenind de ex. de la depozitarea şi utilizarea
sângelui şi de la tratarea apei evacuate, pot constitui problemele principale din punct de
vedere al mediului. Local pot exista şi probleme de zgomot la descărcarea animalelor,
precum şi datorită compresoarelor.
În afară de efectele secundare directe asupra mediului, prin aer evacuat, zgomot, apă
evacuată, trebuie respectate şi cerinţele referitoare la siguranţa alimentelor, siguranţa
muncii, precum şi la protecţia animalelor la transportare şi sacrificare.
_________________________________________________________________________________
22
De la 1 ianuarie 2008 nu se mai permite tăierea animalelor în abatoare, fără adeverinţă de
producător. Conform Regulamentului UE nr. 853/2004, animalele tăiate în scop alimentar
trebuie să aibă o adeverinţă de producător, pentru siguranţa alimentelor. Informaţiile
referitoare la lanţul alimentar se referă la datele crescătorului de animale, privind sănătatea
animalelor abatorizate în scop alimentar.
_________________________________________________________________________________
23
_________________________________________________________________________________
24
E greu de urmărit, probabil este posibilă reorganizarea informaţiei prin trecerea informaţiilor
dintr-o coloană în alta
material electricitate apă electricitate/ apă apă apă propan apă Aer Refriger- aer Spumă
așternut gaz/petrol comprimat/ anţi comprimat detergent
apă CO electricitate aer încălzire electricitate aer electricitate electricitate electricitate apă
2
apă comprimat cu abur apă comprimat apă gaz apa apă compuși igienizare
sare
apa apă r refrigeranţi
depozitare abatorizare sângerare jupuire îndepartarea opărire eliminare păr și pârlire eviscerare deschidere răcire portionare curăţare
capului unghii și îngheţare
și a copitelor
dejecţii CO sânge piei limbă rezervor apă canalizare miros deșeuri utilizabile SRM căldură reziduală apă spălat
2
și așternut opărire grăsimi inclusiv
apă pentru apă cu copite apă și nămol căldură evacuată zgomot refrigeranţi detergenţi
spălat sânge apă pentru păr și unghii organe pt utilizare volatili pastă carne și compuși
apă pentru spălat SRM apă spălat apă farmaceutică apă igienizanţi
spălat SRM apă de apă spălat apă spălat oase
spălat sânge spălat grăsimi resturi carne
mirosuri zomot
apă cu carcase
zgomot sânge ambalaj
deșeuri rezidual
Apă pentru inutilizabile
spălat apă
SRM spălat
conţinut
visceral
spălarea
intestnală
mirosuri
apă
spălat
Imaginea 2-1: Schema procesului de abatorizare din Modeul de abordare pentru producerea de ghiduri BAT pentru subdomenii specifice
din industria alimentară
Abatoare pentru carne rosie Raport final: etapele de proces principale la abatoarele pentru carne de bovine / ovina. Figura 1.
_________________________________________________________________________________
25
5.2.1 Abatoare bovine şi porcine
_________________________________________________________________________________
26
Produs secundar Proces Emisii/Apă reziduală
Pre-abatorizare
coarne _________________________________
picioare anterioare ------- tăierea coarnel ------- apă reziduală
cap tăiere picioare faţă
atârnare și tăiere picioare spate
pre-jupuire, închiderea intestinuluis
tăierea capului
îndepărtarea și închiderea esofagului
resturi din despicare ------ Despicarea corpului animal ---------- apă reziduală
_________________________________________________________________________________
27
Sferturi de vita
_________________________________________________________________________________
28
ajung la prelucrarea organelor, în camera de răcire a organelor sau în recipientul pentru
păstrarea produselor secundare.
Apoi corpul animal se despică în jumătate, cu ajutorul unui topor sau a unei drujbe manuale
sau automatice. Apoi se îndepărtează măduva, se colectează în recipientul pentru „material
cu risc specific“, iar corpurile animale se taie, verifică, se ştampilează, se cântăresc şi apoi
se depozitează în camera de răcire, pe categorii.
Animalele care prezintă neajunsuri se depozitează până la evaluarea definitivă, în camere de
răcire separate.
Subproduse animale (nedestinate consumului alimentar):
Mai ales craniul, coarnele, scalpul, picioarele din faţă, picioarele din spate, ghearele,
pielea, ochii, urechile, intestinele, măduva, organele genitale, amigdalele, sângele,
măruntaiele, ficaţii, rinichii, ugerele care nu au calitatea necesară pentru consumul
alimentar, şi părţile declarate de veterinar necomestibile. Acestea se separă şi se
colectează în recipiente, conform Regulamentului (CE) Nr. 1774/2002.
Grăsimea produsă se colectează într-un recipient pentru grăsime şi este transportată la
secţia de prelucrare a grăsimii.
Apa evacuată:
din procesul de curăţare
emisii:
aer evacuat, vapori, mirosuri
5.2.1.2 Linia de abatorizare porci
Diagrama pentru culoarul de abatorizare porci arată paşii esenţiali din procesul de tăiere al
porcilor, cu produse, subproduse, emisii şi deşeuri.
Recepţia animalelor şi boxa de aşteptare
Livrarea şi introducerea animalelor în boxa de aşteptare au loc în mod analog, ca în procesul
de tăiere a bovinelor.
Subproduse animale:
excremente, urină, aşternut
Apă evacuată
din curăţarea culoarului de tăiere şi a echipamentului de lucru
emisii:
mirosuri, zgomot
Hala de tăiere
În funcţie de dotarea şi capacitatea liniei de tăiere, porcii se introduc unul după altul sau în
grupuri (ceea ce creează un zgomot mult mai mare), în instalaţiile de asomare. Asomarea
are loc în boxele de asomare sau în instalaţiile de asomare automate, electric sau cu ajutorul
gazelor de asomare (de ex. CO 2/amestec cu aer). Cu ajutorul unor lanţuri, porcii se agaţă
ulterior de unul din picioarele din spate într-un elevator, care îi ridic ă pe banda de
înjunghiere. La alte tehnici de tăiere, animalele sunt înjunghiate în poziţia culcat, pe o
instalaţie de transport, şi doar după înjunghiere se leagă de piciorul din spate de banda de
transport.
Înjunghierea se face prin deschiderea arterei carotide, cu ajutorul unui cuţit. Sângele extras
în mod igienic este transportat la secţia de prelucrare a sângelui. Restul sângelui se
colectează într-un rezervor sau în alte recipiente.
Restul transportului animalelor pe banda de înjunghiere şi către posturile de prelucrare se
face manual, cu ajutorul unei instalaţii de transport.
În principiu, se urmează următorii paşi:
Opărirea la ca. 60 °C
_________________________________________________________________________________
29
Depilarea mecanică
Depilarea termică (pârlirea)
Curăţare/razuirea suprafeţei corpurilor
Aici se utilizează diferite procese şi diverse combinaţii de utilaje. Se pot efectua mai mulţi
paşi într-un utilaj combinat, sau corpurile animale trec prin mai multe instalaţii separate.
Se fierb după cum urmează:
Cazan de opărire: introducerea completă a corpului animal în apă fiartă
Tunel de opărire cu apă fiartă: scufundarea capetelor şi a extremităţilor din faţă în apă
fiartă şi stropirea restului corpului cu apă fiartă. Corpul animal este legat de unul din
picioarele din spate.
Tunel de opărire cu procedeu de opărire-condensare: Corpurile, legate de piciorul din
spate, sunt transportate de către o instalaţie de transport, sunt acoperite cu aburi insuflaţi
şi sunt ventilate cu instalaţii de ventilare. Aburul saturat face condens la suprafaţa corpului
animal acţionând un efect de opărire.
Toate cele trei procedee au avantaje şi dezavantaje, iar operatorul abatorului poate prefera
soluţii diferite.
La procesul de depilare mecanică, animalele sunt desprinse de banda de transport.
După depilare, se crestează picioarele din spate pentru cârligele de transport, porcul se
agaţă cu cârlige şi este transportat cu ajutorul unui conveer (elevator) la linia de tăiere.
_________________________________________________________________________________
30
Corpul animal se usucă cu ajutorul unui utilaj cu perii, după pârlirea restului perilor de porc
într-un cuptor.
Fiecare pas de lucru poate fi organizat pe linia de producţie într-o ordine diferită, de ex. mai
întâi se pot detaşa ochii şi se pot colecta într-un recipient. Acest procedeu se poate efectua
însă şi mai târziu pe linia de producţie, sau în anumite circumstanţe poate fi omis în
întregime.
Se îndepărtează rectul prin găurire, automat sau manual. La tăierea tradiţională, rectul se
extrage manual, cu cuţitul, după tranşarea osului pubian.
Se deschide burta şi se extrag organele interne (mai puţin ficatul). Acestea sunt depuse pe o
bandă de transport pentru organe, iar după verificare sunt transportate la secţia de
prelucrare intestine sau la recipientele de colectare a produselor secundare. Limba,
laringele, traheea şi esofagul, plămânii, inima, şi rinichii sunt deasemenea extrase şi puse pe
banda de transport organe. După verificare, organele ajung la secţia de prelucrare organe, în
camerele de răcire pentru organe sau în cazul în care nu primesc aviz, sunt depozitate în
recipientele de colectare a produselor secundare.
Anumiţi paşi din procesul de tăiere au devenit, între timp, parţial sau complet automatizaţi.
De exemplu există o instalaţie automatizată pentru îndepărtarea anusului, pentru
deschiderea întregului corp animal , inclusiv a sternului, de îndepărtare a ghearelor şi de
fragmentare a animalului cu ajutorul unor drujbe. Alte sisteme automatizate sunt în
dezvoltare, de ex. preluarea grăsimii interne sau extragerea totală a intestinelor şi organelor
roşii.
_________________________________________________________________________________
31
Produs secundar Etapă proces Emisii/apă reziduală
Asomare și sângerare
_________________________________
Opărire și depilare
Păr _________________________________
Ghiare, copite ------- evtl. spălarea animalului înainte de tăiere ------- apă evacuată
Urechi, Ochi opărire căldura emisă
îndepărtarea părului
îndepărtarea copitelor
atârnarea în linia de abatorizae
pârlire
uscare la rece
uscare la cald
evtl. detaşarea ochilor și a urechilor
Jumătăţi de porc
_________________________________________________________________________________
32
Diagrama unei linii de abatorizare a porcilor
Următorii paşi corespund paşilor din linia de abatorizare a bovinelor.
Principalele subproduse animale:
păr de porc, gheare, ochi, urechi, organe genitale, măduvă, organe roşii şi albe
neadecvate consumului alimentar, creier şi sânge
Apă evacuată:
Apă fiartă, apă evacuată din curăţarea animalului, apă provenită de la linia de abatorizare
şi de la echipamentul de muncă
Emisii:
Aer evacuat, instalaţia de opărire şi cuptorul de pârlire, mirosuri
Grăsimi interne
Grăsimile interne se preiau de regulă, în stare proaspătă şi sunt transportate la secţia de
prelucrare, într-un recipient pentru topirea grăsimilor.
Organe interne
Organele interne se împart în aşa numitele organe roşii şi organe albe.
Organe roşii
Organele roşii se tranşează pe banda de tăiere, respectiv se colectează şi se preiau direct,
pentru utilizarea ulterioară (consum alimentar, respectiv hrană animală).
Apă reziduală:
din curăţarea clădirilor
Organe albe
În secţia de prelucrare intestine se mărunţeşte pachetul intestinal, iar stomacul şi intestinele
(la porc) se golesc şi se curăţă, în funcţie de scopul utilizării ulterioare. În afară de asta,
intestinul subţire de porc se curăţă de mucoasă automat. Organele (cum ar fi: stomacul,
_________________________________________________________________________________
33
intestinul, splina, pancreasul) se păstrează la rece, respectiv se sărează şi se depozitează.
Conţinutul stomacului şi al intestinului se colectează şi de aruncă. Restul se colectează
separat, cu ajutorul recipientelor de transport, sau cu ajutorul unei instalaţii de transport.
Apa reziduală:
curăţare, curăţarea clădirilor
emisii:
mirosuri, aer evacuat
Piei şi blănuri
Pieile, respectiv blănurile sunt transportate zilnic, în stare proaspătă, la secţia de prelucrare,
şi de aceea sunt pregătite fără altă tratare, într-o încăpere închisă, uscată, pentru preluare
imediată.
Apă reziduală:
de la curăţare
Emisii:
mirosuri
Păr de porc
Părul de porc se păstrează separat, până la preluare.
Apă reziduală:
din transportul hidraulic şi scurgerea de apă a părului de porc
Emisii:
mirosuri
Oasele
Picioarele inferioare, în cazul animalelor mari şi vârful copitelor, la porci, se colectează în
recipiente speciale şi sunt transportate pentru valorificare.
Prelucrarea sângelui
Sângele este o substanţă care se deteriorează uşor. De aceea trebuie să fie răcit cât se
poate de repede. Felul depozitării sau a preparării sângelui depinde de scopul în care va fi
întrebuinţat ulterior. Felul cel mai frecvent folosit în abatoare este extragerea de plasmă.
Sânge
Blut
Sânge alimentar Rest de sânge/picurat
Lebensmittelblut Restblut/Tropfblut
Controlul cărnii
Fleischuntersuchung
bun nu eliminare
TSE ja BSE pos.
răciretauglich nein nuTier Test
Entsorgung
da
kühlen ja nein neg.
depozitare
Lagerung
depozitarea < 10 °C < 10 °C
3 °C Lager
Extragerea plasmei
Blutplasmagewinnung
Vânzare
Verkauf Globule roşii (gros)
Plasma de sânge
ca. 60%
ca. 40%
rote Blutkörperchen
Blutplasma
(Dickblut )
Răcit înghetat
gekühlt gefroren Făina de sânge
Blutmehl
Măruntaie
În cazul unei depozitări intermediare mai îndelungate, măruntaiele trebuie drenate mecanic,
în incinta abatorului. Măruntaiele proaspete sau drenate se depozitează intermediar în
containere, silozuri sau pe straturi uscate, se utilizează în agricultură sau într-o instalaţie de
biogaz, sau se compostează.
_________________________________________________________________________________
35
Apa evacuată:
de la curăţare, dejecţii
Emisii:
Mirosuri
Recepţia animalelor
Recepţia animalelor sa face într-o hală de descărcare bine aerisită şi închisă. Instalaţia de
aerisire trebuie instalată conform necesităţilor de aer curat şi de temperatură a animalelor.
Aerul evacuat din utilajul de spălat rezervoare şi din instalaţia de spălat vehicule este
evacuat direct în afară. Este interzisă o aerisire pe orizontală, prin porţi.
Produse animale secundare:
pene în hala de descărcare
Apa evacuată:
din instalaţia de apă şi din procesul de curăţare
Emisii:
aer evacuat cu conţinut de praf din hala de descărcare, aer evacuat de la spălarea
vehiculelor şi a containerelor, mirosuri
Secţia de deplumare
În abatoarele de păsări se folosesc instalaţii de sacrificare automate, din cauza numărului
mare de tăieri pe oră. Animalele sunt asomate cu gaze speciale (CO 2) admise, înainte de
sacrificare.
Sângele animalelor proaspăt tăiate se scurge din rigola de colectare a sângelui, ori direct
într-un recipient rezerva, ori într-un recipient de depozitare provizorie, din care se pompează
pin conducte în rezervorul rezerva.
Opărirea poate avea loc prin scufundare sau procedeul de opărire cu aer fierbinte, la
temperaturi de 48 °C până la 65 °C.
Deplumarea se face cu ajutorul mai multor utilaje speciale (înainte de deplumare raţele se
mai scufundă odată într-o baie de ceară). Penele căzute în acest proces ajung printr-un
procedeu de plutire, sau prin transportarea pe uscat (conveer), în recipientele potrivite.
Capetele şi picioarele se depozitează separat în rezervoarele potrivite.
Subproduse animale:
sânge, pene de la maşinile de deplumare, capete (la găini şi la raţe), gheare
Apa evacuată:
din cazanele de opărire şi din maşinile deplumare, precum şi din curăţarea abatorului
_________________________________________________________________________________
36
Emisii:
aer evacuat din cazanul de opărire, din maşinile de deplumare şi din aerisirea camerelor,
mirosuri
Sectiunea procesului
Produsul secundar
Nebenprodukt Prozessschritt Emisii / Apa uzata
Emissionen/Abwasser
RecepTieranlieferung
ţia animalelor
Livrarea
Verwiegung der
în camioane
Anlieferung
vollen
in Lkws
Transportbehältnisse
Cântărirea compartimentelor
Entnehmen
Preluarea
der Tiere aus den
transport
de
Transportbehältnissen und Einhängen ins
animalelor din
Schlachtband
compoartimentele de transport şi
primiera pe banda de sacrificare
Curatarea
dezinfectarea
}
Reinigungsi und
Desinfektion der
compartimentelor de
Transportbehältnisse
transport
Aerul uzat din
Raumabluft
încăpere,
Staub
pulberi, substanţe
Geruchsstoffe
mirositoare
SecţiaRupfabteilung
de deplumare
Sange, pene,
capete
Blut
Federn
Köpfe
Töten
Betäuben
Asomarea
Ucidereaund Entbluten
si sangerarea
OpărireaBrühen
Rupfen
Deplumarea
Indepartarea capetelor
Köpfe abziehen
Atârnarea
Tierkörpercorpurilor
umhängen
} Aer uzat din
Raumabluft
încăperi,
Geruchsstoffe
mirosuri
SecSchlachtabteilung
ţia de tranşare
}
Beine abschneiden
Tăierea picioarelor
Picioare, Kloake bohren
Beine
intestine Indepărtarea tartitei
Aer uzat din
Gedärme Despicarea Öffnen der Tierkörper
corpurilor de animale Raumabluft
Animale respinse Eviscerarea Ausnehmen încăperi,
Geruchsstoffe
verworfene Tiere Veterinärkontrolle
Controlul veterinarilor mirosuri
Leber, Herzen, Mägen trennen und bearbeiten
Detasare si prelucrarea ficat, inima, pipotele
Kröpfebohrer, Hälsekneifer, Lungensauger
Detasare gâtlej, pielei de pe gât
Halshaut abschneiden
Spălări interne şi externe
Innen- und Aussenwäsche
Controlul final
Endkontrolle
Răcire
Abkühlen Apa uzată
Abwasser
Fertigprodukte
Produse finale
_________________________________________________________________________________
37
Secţia de abatorizare
Despicarea corpurilor animale şi eviscerare acestora se face cu ajutorul automatelor de
despicare, respectiv de eviscerare. La raţe şi la curci acest lucru se face parţial manual.
Intestinele, ghearele şi parţial capete sunt transportate cu ajutorul unui sistem de transport,
cu vacuum, în recipientele corespunzătoare.
Subproduse animale:
Resturi măruntaie, intestine și capete
Apa evacuată:
de la automatele de deschidere respectiv eviscerare şi de la spălător, precum şi de la
curăţarea abatorului
Emisii:
aer evacuat din aerisirea spaţiului, mirosuri
Răcirea animalului tăiat
Corpul tăiat se răceşte într-un proces cu una sau două etape. Aceasta se întâmplă mai ales
cu ajutorul curenţilor de aer rece (răcire uscată), sau în procesul de pulverizare aer (răcire cu
pulverizare de aer).
Apa evacuată:
de la dezgheţarea provenită în urma vaporizatorului şi de la curăţarea abatorului
Emisii:
nu există
În anumite condiţii, în recipientele specifice pot apărea mirosuri neplăcute, ale căror emisii
trebuie împiedicate.
Sângele animalelor proaspăt tăiate curge din rigola pentru sânge într-un recipient
intermediar, iar de acolo se pompează printr-o conductă într-un rezervor de sânge, din care
este colectat zilnic.
Emisii:
Mirosuri la ridicare
Subprodusele animale (de ex. pielea, părul de porc, penele, intestinele, părţile intestinale şi
alte măruntaie) se vor îndepărta de la canalizare prin instalaţii cu sită specifice acesteia.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru carnea necomestibilă şi pentru bucăţi de metal. Pentru
evitarea putrezirii şi a mirosurilor trebuie asigurată o depozitare la rece şi o evacuare rapidă
a acestora.
Următorul tabel indică posibilităţile de valorificare a subproduselor animale rezultate din
abatoare:
_________________________________________________________________________________
39
5.4 Necesarul energetic
Consumul energetic trebuie determinat pentru fiecare proces în parte, pentru că prin această
măsură se pot introduce programe pentru monitorizarea şi dirijarea orientat ă a consumului,
care pot duce la o reducere semnificativă a costurilor.
În majoritatea abatoarelor, instalaţia de răcire are cel mai mare consum energetic. Aceasta
are un consum, în timpul de lucru, de 45 % până la 90 % iar în afara timpului de producţie
înregistrează 100 % din consumul energetic total. În sectoarele de răcire se află şi reţeaua
de aer condiţionat, de răcire şi refrigerare. Abatoarele mai mari dispun de o instalaţie
centrală cu compresor şi condensare. Conform prevederilor pentru răcirea c ărnii abatorizate,
acestea trebuie să atingă o temperatură de maxim 7 °C, înainte de a părăsi abatorul; pentru
măruntaie şi sânge, temperatura maxim prevăzută este e 3 ºC (vezi Regulamentului (CE)
Nr. 853/2004).
Următoarele măsuri s-au dovedit a fi eficiente în abatoare, din punct de vedere energetic:
proiectarea circuitului de răcire la o temperatură de condensare a agentului de răcire cât
mai mică
curăţarea regulată a condensatorului pentru aer
dezgheţarea vaporizatorului cu căldura de la suflant ă sau cu aer fierbinte, în locul unei
dezgheţări electrice
Montarea sistemelor de blocare la intrările în spaţiile de refrigerare prevăzute cu perdele
lamerare, porţi cu rulaj rapid sau suflante de separare cu aer
recuperarea căldurii generată de instalaţiile de răcire (de ex. suportul de transmisie a
căldurii)
recuperarea căldurii la generarea de aer comprimat
izolarea instalaţiei de răcire
Utilizarea energiei pentru încălzirea apei este un alt punct energetic important. Pentru apa
fiartă se utilizează în primul combustibil lichid cu conţinut scăzut de sulf şi/sau gaz metan. De
obicei, apa din cazan se dedurizează înainte de utilizare. Apa fierbinte se utilizează pentru
bazine şi duşuri, pentru rezervoarele de opărire a porcilor (58 °C pânâ la 65 °C), instalaţia de
stropire (60 °C până la 65 ºC) şi instalaţia de dezinfecţie (> 82 ºC).
La tăierea porcilor se utilizează arzătoare pe gaz metan, gaz lichid (în special propan) sau
combustibil lichid pentru pârlirea corpurilor abatorizate cu flacără directă. Se recomandă o
recuperare a căldurii. Este BAT (cea mai buna tehnică disponibilă) folosirea gazului metan
ca urmare a impactului redus asupra mediului.
Următorul tabel arată consumul de energie, agent termic şi apă al fiecărui proces de opărire
în parte, făcând referinţă la capacitatea de tăiere de ca. 400 unităţi/h pe o perioadă medie de
tăiere de 8 h (o unitate corespunde unui porc resp. ¼ vită).
Comparaţia diferitelor procese de opărire din punct de vedere al consumului de energie,
căldură şi apă
Cazan Tunel pentru Tunel pentru opărire
opărire opărirea apei, cu condensare,
atârnat atârnat
Timp de opărire în minute 5 6,5 7
Distanţa dintre corpuri în mm 1200 614 614
Sistem de opărire - distanţa de
40 27 29
deplasare în m
_________________________________________________________________________________
40
Viteza de transport în m/s 0,133 0,069 0,069
Energie Capacitate instalată în kW 5,5 37,5 11
electrică kWh/unitate 0,011 0,075 0,022
Energie Apă caldă Apă caldă sau
Tip de energie Abur
termică sau abur abur
kWh/SE 1,6 1,7 1,9
Consum Prima umplere în m³/d 40 18 0
de apă Completare per porc în 3 3 1
Consum de apă în
15,5 8,6 1
/unitate
Se mai poate face economie energetică şi prin utilizarea căldurii evacuate de compresoarele
de aer si cele de refrigerare. Prin instalaţiile de recuperare a căldurii corespunzătoare,
căldura cedată în timpul procesului de abatorizare se poate încălzi şi înmagazina o parte din
apa utilizată zilnic la curăţare.
Instalaţiile de dezinfecţie a cuţitelor trebuie izolate şi acoperite. Rezervoarele pentru op ărire
şi instalaţii de opărire cu abur pentru porci şi păsări trebuie de asemenea izolate.
Valori consum
Următoarele grafice indică valorile de consum pentru energia calorică şi pentru energia
electrică, per unitate abatorizată, respectiv, la păsări per kg, greutate abatorizată pentru un
abator de porcine, pentru un abator de bovine şi pentru un abator de păsări:
_________________________________________________________________________________
41
Diferite procedee de opărire comparând consumul de energie, căldură și apă
Încălzirea clădirilor
10%
Cuptor de ardere
pentru îndepărtarea
părului de porc
30%
Frig
49%
Abatorizare
30% Consum pe unitate: (8-13) KWh
Aer comprimat
5%
Consum mediu de curent într-un abator de porcine
_________________________________________________________________________________
42
Încălzirea clădirilor
10%
Generare apă
caldă
90%
Frig
51%
Abatorizare
26%
Consum pe unitate: (8-14)KWh
Aer comprimat
7%
_________________________________________________________________________________
43
Înălzirea clădirii
10%
Opărire
a 30%
ambalare
1%
mărunțire și
prelucrare15%
frig
49%
livrarea și tăierea
animalelor 17%
consum pe kg abatorizat:
_________________________________________________________________________________
44
5.4.1 Alimentarea energetică
Alimentarea energetică într-un abator este, pe lângă producţie, un subiect foarte important,
pentru că necesitatea energetică este una foarte mare. Din acest motiv, fiecare abator
încearcă să eficientizeze alimentarea energetică, cât mai mult posibil. Fiecare economie
energetică înseamnă în acelaşi timp şi o reducere a emisiilor.
Generare proprie
Prin utilizarea acestei tehnici se poate creşte utilizarea energiei primare şi se pot reduce
emisiile, în mod semnificativ. Dacă există posibilitatea de a se utiliza căldura cedat ă la
generarea de curent, până la ca. 120°C, atunci se pretează instalarea unei centrale de co-
generare cu motoare de ardere, pentru că acestea nu generează o temperatură mai mare. În
cazul instalaţiilor cu capacităţi mai mari, se poate avea în vedere utilizarea turbinelor cu gaz,
pentru generarea de abur. Cu ajutorul unor cazane se poate genera aburul necesar într-un
abator, la presiunea corespunzătoare. Pentru că într-o turbină cu gaz are loc arderea gazului
_________________________________________________________________________________
45
cu surplus de oxigen, se poate introduce mai mult combustibil în cazan, pentru a folosi şi
restul de oxigen din gazul evacuat din turbina cu gaz. Căldura emisă poate fi utilizată în
diverse scopuri în interiorul abatorului (apă caldă). Respectarea valorilor limită pentru emisii
este posibilă de obicei, fără probleme.
Energie Pierdere gaze Căldură Pierdere gaze Energie Căldură Pierdere gaze
electrică evacuate și utilizată și altele electrică utilizată evacuate și
altele 10,6 % altele
9,1 % 30 % 9,1 % 9,2 %
O altă variantă pentru generarea proprie de curent este instalarea unei instalaţii cu turbină pe
bază de abur. Aici, în generatorul de abur, se produce abur cu o presiune mult mai mare
decât este necesar pentru funcţionarea normală a abatorului. Într-o turbină cu abur cu
contra-presiune are loc destinderea aburului, la presiunea necesară pentru abator. Energia
astfel eliberată se utilizează în turbină la propulsarea generatorului. Acest tip de instalaţie
este destul de rar, şi presupune o capacitate destul de mare. Rentabilitatea acestui tip de
instalaţie depinde foarte mult de diverşi factori. Printre aceştia se numără structura
abatorului, perioadele de funcţionare şi orele de funcţionare pe an care reies de aici, prin
utilizarea concomitentă de curent şi abur. Un alt rol îl joacă şi posibilele contracte cu
furnizorul de energie (de ex. pentru curent şi gaz metan) şi condiţiile pentru livrarea de gaz
metan, pentru restul necesar de curent şi eventual necesara prevedere privind o livrare de
rezervă. În afară de asta, mai trebuie respectate şi condiţiile cadru pentru reparaţii,
mentenanţă şi asigurare a instalaţiei.
Un alt potenţial de risc există chiar în procesul de alimentare cu carburanţi. Este inevitabil să
nu se risipească cantităţi mici de carburanţi. De aceea operatorul trebuie să se asigure că
carburantul nu ajunge în sol şi/sau prin apa de suprafaţă, în mediu. Stratul care acoperă
solul trebuie să fie impermeabil. Această sigilare a solului trebuie făcută pe o suprafaţă
suficientă (lungimea maximă a furtunului plus 1 metru). În plus, o acoperire poate împiedica
o spălare a carburantului, această acoperire nu este însă obligatorie. Este esenţial, ca
_________________________________________________________________________________
46
lichidele să treacă printr-un separator de corpuri solide şi substanţe uşoare (separator de
uleiuri), pentru evitarea unei contaminări cu apă evacuată.
În cazul staţiilor de alimentare, trebuie avut în vedere cadrul controalelor periodice proprii, ca
şi solul din apropierea instalaţiilor de curăţare cu apă să fie monitorizat. Mai departe, staţiile
de alimentare trebuie verificate de către experţi, la intervale regulate. Trebuie asigurată o
protecţie suficientă împotriva incendiilor şi a exploziilor, deoarece la carburant este vorba
despre lichide inflamabile. Dacă staţiile de alimentare se scot din funcţiune, trebuie asigurată
o dezafectare regulamentară. Aici este vorba de ex. la rezervoarele subterane de cur ăţarea
şi evacuarea sau de umplerea rezervorului curăţat. Aceste operaţiuni pot fi efectuate doar
de către firme de specialitate. Trebuie solicitate dovezile necesare şi prezentate autorităţilor.
_________________________________________________________________________________
47
mici, care înainte şi chiar şi acum mai sunt necesare în abatoarele mici, se recomandă
compresoarele cu pistoane, din punct de vedere energetic şi economic.
Abatoarele mai mari, cu un număr mare de instalaţii de producţie automate, necesită cantităţi
de livrare mai mari şi presiuni mai mari in reţea ca urmare a presiunii sistemelor, parţial mai
ridicate, din instalaţiile de producţie, şi a reţelelor de aer comprimat. Pentru a face faţă
acestor cerinţe, utilizarea compresoarelor cu filet a ajuns între timp o practică comună.
Pentru generarea aerului comprimat se utilizează diverse tipuri de garnituri de etanşare. În
mod normal, aceste garnituri se ung cu ulei, pentru diverse moduri de întrebuinţare se
recomandă însă utilizarea aerului comprimat generat fără ulei. Aerul comprimat generat fără
ulei trebuie utilizat doar acolo unde este într-adevăr necesar.
Aerul comprimat este o formă energetică foarte costisitoare, deoarece energia primară
trebuie mai întâi transformată în curent electric, cu o eficienţă destul de scăzută, iar aerul
comprimat este generat apoi cu un randament şi mai scăzut. Astfel, din energia electrică
utilizată mai rămân ca. 5 % pentru aerul comprimat. Restul exist ă în formă de căldură, care
ar trebui utilizată, pe cât posibil, în cadrul unui sistem de recuperare a căldurii, pentru a
îmbunătăţii bilanţul energetic.
Diagrama de caldură
1) puterea totală electrică.
Aceasta se calculează din puterea generat ă de motor plus căldura evacuată de motorul
angrenajului
2) căldura evacuată de motor angrenajului (condusă la aerul rece). Această cantitate de
căldură depinde de eficienţa motorului care poate oscila între ca. 0,93, la motoare mai
mari şi ca. 0,88, la agregate mai mici.
_________________________________________________________________________________
48
3) transferul de căldură de la răcitorul de ulei la aerul rece. Printr-un sistem energetic,
aceasta participaţie se poate utiliza pentru încălzirea apei industriale.
4) transfer de căldură de la
răcitorul cu aer comprimat la aerul rece
55) căldura care rămâne în
aerul comprimat
6) eliberarea de energie în împrejurimi din instalaţia de comprimare 7)
7) cantitatea de căldură utilizabilă din aerul de răcire pentru încălzirea spaţiilor
Odată cu aerul ambiental absorbit, intră în sistem şi umiditatea aerului. Această apă este la
fel de nedorită precum un rest ridicat de ulei. Pentru îndepărtarea apei se utilizează
următoarele procedee de uscare:
Pentru fiecare caz în parte trebuie aleasă varianta corespunzătoare. Trebuie avută în vedere
dimensionarea şi poziţionarea în instalaţie, de ex. direct în spatele compresorului, doar
pentru a acoperi această putere şi nu şi necesarul de vârf, care poate fi compensat prin
acumulator. Instalaţia şi operarea utilajelor de uscare înseamnă o pierdere suplimentară a
presiunii, şi astfel o necesitate energetică mai mare, şi ca urmare, cheltuieli de întreţinere
mai mari. Utilizarea uscătoarelor creşte costurile generării de aer comprimat în funcţie de
tipul de uscător ales. De ex. pentru uscătoarele cu aer rece, se calculează o creştere a
costurilor cu ca. + 10% iar pentru uscătorul prin absorbţie pe bază de căldură, o creştere de
ca. +15%.
La alimentarea cu aer comprimat este necesară şi o reţea de ţevi, pentru distribuţia aerului
comprimat. Pentru că generarea de aer comprimat are un consum energetic intens
(costisitor), distribuţia de la generator la consumatori trebuie făcută fără pierderi, deci trebuie
să existe o reţea fără scurgeri. În următorul tabel sunt reprezentate efectele neetanşării. La
abatoarele cu program de funcţionare cu unul sau două schimburi, poate fi avantajos, ca
după terminarea programului să se închidă reţeaua de aer comprimat din centrala de aer
comprimat.
Combustibili
Combustibilul lichid poate obţine cu un conţinut diferit de sulf (< 1%, < 2%, < 3% şi > 3%).
Gazul metan nu conţine în principiu sulf. Dacă este făcut racordul la reţeaua de gaz metan,
pot fi modificate cazanele pentru funcţionarea cu gaz metan, de exemplu prin modificarea
alimentaţiei cu combustibil şi prin înlocuirea arzătoarelor. Utilizarea gazului metan se poate
regla relativ uşor şi nu este necesară nici o instalaţie de depozitare.
_________________________________________________________________________________
50
5.4.1.6 Răcirea
Răcirea
Frigul reprezintă o senzaţie, iar în limbajul uzual ne referim la temperaturi sub 0 o C. În sens
fizic/material este totuşi căldură. Răcirea este deci retragerea căldurii, iar legată de aceasta
apare temperatura dorită.
Pentru producerea frigului se vor folosi proprietăţile anumitor agenţi frigorifici, pentru a
retrage căldura din carne şi din spaţiile de răcire şi pentru ca, în acelaşi timp, agentul
frigorific să se evaporeze. Gazul rezultat în timpul evaporării se va comprima şi se va lichefia
din nou, cedând căldură, iar agentul frigorific va fi reintrodus în circuit. În cadrul evaporării
_________________________________________________________________________________
51
directe are loc un schimb de căldură direct cu agentul frigorific în apropierea vaporizatorului,
agentul frigorific devenind în acelaşi timp şi mediu frigorific. Instalaţia de răcire lucrează fără
întrerupere în timpul acestui proces. În cazul unei acumulări centrale a frigului este necesar
un agent frigorific separat (soluţie sărată: MgCl 2, NaCl, CaCl2), care, la nevoie, va fi adăugat
în agentul de răcire. Răcirea mediului frigorific separat va avea loc prin intermediul evaporării
indirecte.
Pentru răcire se vor folosi agenţi frigorifici cu o căldură de evaporare ridicată, adică
substanţe a căror entalpie este foarte mare şi care pe baza proprietăţilor lor pot absorbi
foarte multă căldură în timpul evaporării, cum ar fi de exemplu: amoniac, R 12 (scurs), R 22
(agent frigorigen) sau R 134a. Frigul este necesar în abatoare atât pentru răcirea camerelor
cât şi pentru răcirea produselor şi derivatelor acestora.
Datorită agenţilor frigorifici substituenţi publicaţi în decembrie 1995, pentru produsele care
conţin R 12 se poate utiliza următorul agent de răcire substituent conform stadiului tehnicii :
- pentru R 12 (= diclordifluormetan, formulă chimică CCl2F2)
- R134a (=1,1,1,2 – tetrafluoretan, formulă chimică FH2 C-CF3)
Deoarece şi R 22 este interzis ca agent frigorific, trebuie folosite alternative pentru R22. În
funcţie de domeniu, se vor utiliza amoniac (NH 3), hidrocarburi (propan, butan, propen),
hidrofluorocarburi (HFC) R 134a sau mixturi din diferite HFC-uri. Datorită interdicţiei HCFC-
Halon întreaga economie este obligată să se adapteze agenţilor frigorifici substituenţi cu un
potenţial mai scăzut de distrugere a stratului de ozon. Abatoarele trebuie să se conformeze
noilor condiţii.
Amoniacul (NH3) este unul dintre cei mai vechi agenţi frigorifici, precum şi unul dintre puţinii
agenţi care sunt neutri faţă de mediul înconjurător. Acesta nu dăunează nici stratului de ozon
şi nici nu contribuie în mod direct la efectul de seră - în comparaţie cu HCFC. Acest fapt va fi
dovedit prin următoarele prezentări. Capacitatea sa frigorifică specifică ridicată, iar în acelaşi
timp necesarul de energie scăzut, vor avea un efect favorabil asupra cheltuielilor
întreprinderii. Pentru utilizarea NH3 în cadrul frigotehnicii nu există interdicţii. Valoarea limită a
mirosului său este situată undeva la 5 ppm. Un posibil pericol apare de abia la o concentraţie
de o sută de ori mai mare. El posedă un efect de alarmă timpurie şi astfel este suficient timp
pentru o intervenţie.
Instalaţiile HCFC se mai utilizează doar într-o măsură mai mică şi în domeniile cu o
productivitate mai scăzută.
Pentru instalaţiile noi a scăzut în ultimii ani limita de capacitate la utilizarea de NH 3. Aceasta
s-a întâmplat din cauza discuţiilor privind mediul înconjurător afectat de utilizarea HCFC şi
interzicerea unor agenţi frigorifici (de ex. R 12). Conform estimărilor industriei frigorifice,
punctul determinant, referitor la mărimea utilă a instalaţiilor din punct de vedere tehnologic şi
_________________________________________________________________________________
52
economic, se află la ca. 100 KW capacitate frigorifică. Pentru reducerea cantităţii de amoniac
se pretează folosirea unui circuit suplimentar de soluţie sărată, de exemplu: glicol. La
instalaţiile de răcire a încăperii se pretează ca alternativă la R 12/R 22 (agent frigorigen) doar
folosirea de R134a, R 404a, respectiv funcţionarea cu glicol, iar pentru instalaţii mai mari,
răcitoare cu apă sau evaporarea directă a NH3.
În fiecare întreprindere care prelucrează alimente se foloseşte apa atât pentru răcire,
încălzire, spălare, diluarea soluţiilor de curăţare, producerea aburilor, producerea gheţii sau a
apei cu cuburi de gheaţă, cât şi pentru prelucrarea directă a alimentelor. Potrivit ordonanţei
privind apa potabilă trebuie ca apa industrială pentru întreprinderi, în care se produc sau se
prelucrează alimente în mod industrial, să aibă calitatea apei potabile. Apa potabilă nu are
voie să conţină agenţi patogeni sau impurităţi care ar putea dăuna sănătăţii umane.
Cantitatea de apă reziduală poate fi determinată atât din cantitatea de apă proaspătă cât si
prin măsurarea cantităţii apei reziduale. Există multe puncte de pornire interne pentru
reducerea pierderilor de produse şi astfel a poluării cu ape reziduale şi a efortului financiar.
În cadrul cheltuielilor pentru igienă, costurile apei curente şi reziduale, precum şi costurile
pentru curăţire şi dezinfectare, posedă cel mai mare potenţial de economisire. Astfel este
recomandabil un management al costurilor în domeniul cheltuielilor privind apa reziduală, în
cadrul căruia se pretează sisteme de management ale apei reziduale şi ale igienei. O analiză
detaliată a sursei şi verificarea regulată a consumului de apă prin măsurări descentralizate ar
trebui să preceadă acestea, pentru a putea optimiza curăţirea şi dezinfectarea. Cu ajutorul
unor tehnici inteligente de măsurare şi control se pot realiza concepte privind fluxul parţial,
pentru a separa fluxurile parţiale de toată apa reziduală şi pentru a scădea costurile de
tratare. Prin diferite investiţii se pot obţine măsuri de economisire a apei.
Apa potabilă este un aliment important care nu poate fi înlocuit. Alimentarea publică cu apă
asigură aprovizionarea cu apă potabilă impecabilă. Mijloacele financiare pentru investiţii,
exploatare şi rezervele pentru viitor sunt procurate din preţul apei, care trebuie avut în
vedere la stabilirea preţului de bază şi a celui pe cantitate pentru a acoperi costurile.
Fântâna
Apa extrasă din puţuri adânci este de obicei clară şi de o calitate impecabilă (chimică şi
bacteriologică). Un dezavantaj în întreprindere îl poate constitui conţinutul de fier, mangan
sau H2S. Înlăturarea acestor substanţe nedorite nu necesită utilizarea chimicalelor, ci
_________________________________________________________________________________
53
alimentarea cu oxigen în scopul oxidării care duce la degajarea sării de fier şi de mangan,
respectiv la evacuarea gazului cu conţinut de sulf. Evacuare are loc prin intermediul filtrelor
de pietriş, care trebuie spălate la anumite intervale. Pentru îndepărtarea substanţelor tulburi
se vor monta de asemenea filtre de pietriş şi site, de a căror salubrizare se va ocupa o firmă
terţă.
Pentru dezinfectarea apei potabile şi industriale sunt admise ozonul şi dioxidul de clor, pe
lângă utilizarea chimicalelor cunoscute pe bază de clor activ. La chimicalele pe bază de clor
activ pot apărea produse nedorite de reacţie (aşa-numitele trihalogen-metani). Acestea sunt
supuse unei restricţii severe din cauza efectelor nedorite asupra sănătăţii. Aceste substanţe
nedorite se produc foarte rar, dacă pentru dezinfecţie se foloseşte dioxidul de clor în locul
clorului. Dioxidul de clor este un gaz instabil, care nu poate fi depozitat, şi de aceea trebuie
produs la faţa locului în instalaţii speciale sub forma unei soluţii diluate. Clorura formată este
relativ stabilă şi are suficient efect pe termen lung. În principiu se deosebesc două metode
de fabricare:
Prepararea apei, ca temă centrală a fiecărei întreprinderi, poate fi abordată în diferite moduri,
în funcţie de substanţele conţinute care ridică probleme. Dacă se foloseşte apă fierbinte sau
din cazane, atunci trebuie avută în vedere duritatea ei privind depunerile, respectiv formarea
pietrei pe cazan. Sărurile dizolvate de calciu, magneziu şi fier fac apa dură. (grade de
duritate: 1,0 mVal/l ÷ > 10 mVal/l; foarte moale până la foarte dur).
_________________________________________________________________________________
54
3 2,5 - 3,8 dură
4 > 3,8 Foarte dură
O duritatea ridicată a apei nu este de obicei dorită în industria alimentară. Ea duce, mai ales
în timpul încălzirii, la formarea pietrei (de ex. CaCO 3, MgCO3, CaSO4, Fe(OH)3), care se
depune pe pereţii cazanului. Trebuie de asemenea avut în vedere, ca apa prea moale poate
avea efect corosiv din cauza excedentului de dioxid de carbon. Urmarea este faptul că nu se
formează stratul de protecţie. Acesta s-ar forma, în cazul unei durităţi carbonice suficiente
compusă din oxigen din cristalele de carbonat de calciu incluzând şi fier (III) şi din compuşi
de magneziu.
În cadrul unei instalaţii de dedurizare prin intermediul înlocuitorului de ioni, substanţele care
determină duritatea apei, calciul şi magneziul, sunt înlocuiţi cu ioni de sodiu. La epuizarea
răşinii schimbătoare de ioni are loc regenerarea prin sare de bucătărie. Soluţia de clorură de
sodiu este transmisă prin intermediul răşinii, în timp ce calciul şi magneziul, substanţele care
determină duritatea apei, depuse pe răşina schimbătoare, sunt limpezite şi se depun din nou
ioni de sodiu. Răşina este iarăşi regenerată, ea având capacitatea de a transmite apei iar
ioni de sodiu şi de a primi ioni de calciu şi magneziu. Conţinutul de sare al apei preparate
rămâne neschimbat. Practic se produce înlocuirea ionilor de calciu şi magneziu cu ioni de
sodiu.
Prin intermediul unui instalaţii de osmoză inversă nu este posibilă o dedurizare sistematică a
apei. Mai degrabă vor fi înlăturate toate sărurile dizolvate, rămânând un rest de aprox. 1-2%.
Din acest rest fac parte şi substanţele care determină duritatea apei, calciul şi magneziul. Din
acest motiv apa epurată (permeat) dintr-o instalaţie de osmoză inversă este aproape fără
sare. Cantitatea de permeat este în proporţie de 75%, iar cantitatea de apă uzată
(concentrat) reprezintă aprox. 25% din apa brută. Concentratul conţine toate sărurile
înlăturate, astfel încât conţinutul de sare este mai ridicat decât în apa brută. În modulele
instalaţiei de osmoză inversă se pot produce depuneri datorită durităţii. Pentru a evita acest
lucru, trebuie ca apa brută să fie stabilizată corespunzător cu chimicale, respectiv va avea
loc în prealabil o dedurizare specială conform procedeului de schimb a ionilor descris mai
sus.
Dacă este vorba despre o pură dedurizare a apei, iar conţinutul de sare poate fi acceptat,
atunci este întotdeauna de preferat o instalaţie de dedurizare prin intermediul schimbului de
ioni. Totuşi dacă, pe lângă duritatea ridicată, este şi conţinutul de săruri ridicat (clorură,
sulfat), este eficientă o combinaţie, respectiv o instalaţie de osmoză inversă cu condiţionare,
mai ales când vaporii pot trece în produs.
Tratarea fizică a apei prin producerea unui câmp magnetic artificial ar fi o tehnică foarte
ecologică – dacă ar funcţiona în general. Practica prezintă însă doar rezultate parţial
mulţumitoare. Demonstraţiile ştiinţifice ala mecanismului de funcţionare lipsesc până în
momentul de faţă. Aceste aparate se folosesc în apropierea nemijlocită a consumatorilor
care nu-şi doresc precipitarea durităţii. O utilizare generală nu este posibilă din cauza calităţii
apei care diferă de la o localizare la alta. Ba dimpotrivă, posibilităţile de utilizare se pot
recunoaşte de abia prin montarea la faţa locului şi funcţionarea efectivă.
_________________________________________________________________________________
55
Tratarea apei de proces
În cadrul produselor numite este vorba despre utilizarea obişnuită a apei de proces, care
după folosire este evacuată în canalizare şi epurată în instalaţiile aferente.
Emisiile de miros rezultă din mirosuri proprii ale corpurilor animale şi din produsele de
descompunere ale substanţelor organice. Tabelul următor oferă o privire de ansamblu
asupra surselor de emisie relevante. Împărţirea surselor de emisie pentru miros în cadrul
abatoarelor se efectuează în funcţie de intensitatea mirosului, estimat pe baza experienţei.
Intensitatea mirosului este încadrată pe trei nivele de intensitate, după cum urmează:
mică
medie
mare
Evaluarea surselor de emisie din cadrul abatoarelor în funcţie de nivelul de intensitate al
mirosului:
Sursa de emisie Nivel de
intensitate
Abatoare pentru bovine şi porcine
Grajdul de aşteptare pentru bovine Mică
Grajdul de aşteptare pentru porcine fără irigare Mare
Grajdul de aşteptare pentru porcine cu irigare Medie
Hala de sacrificare a vitelor Mică
Hala de sacrificare a procinelor, partea curată Mică
Îndepărtarea părului prin opărire Mare
Îndepărtarea părului prin ardere Mică
Secţia de prelucrare măruntaie Medie
Stocarea subproduselor animale Medie
Îndepărtarea subproduselor animale Medie
Depozitul pentru părul de porc Medie
Depozitarea sângelui rezidual / din picurare Medie
Îndepărtarea sângelui rezidual / din picurare Medie
Depozitarea conţinuturilor stomacale şi ale intestinelor Mare
Îndepărtarea conţinuturilor stomacale şi ale intestinelor Mare
Depozitul pentru piei Medie
Depozitul pentru îngrăşăminte Mică
Curăţarea canalizării Medie
_________________________________________________________________________________
56
Sursa de emisie Nivel de
intensitate
Gurile de scurgere a canalizării Medie
Îndepărtarea conţinuturilor separatorului de grăsimi Mare
Abatoare de procesare a cărnii de pasăre
Preluarea animalelor Medie
Secţia de deplumare fulgi Medie
Cazanul de opărire Mare
Maşina de deplumare Mare
Secţia de sacrificare Mică
Stocarea subproduselor animale Medie
Îndepărtarea subproduselor animale Medie
Depozitarea sângelui rezidual Medie
Îndepărtarea sângelui rezidual Medie
Curăţarea canalizării Medie
Gurile de scurgere a canalizării Medie
Îndepărtarea conţinuturilor din separatorul de grăsimi Mare
Evacuarea aerului viciat al surselor emisiilor poate duce la neplăceri în ceea ce priveşte
mirosul, aşa încât este imperios necesară luarea de măsuri în vederea diminuării emisiilor de
miros.
Sursele de miros dintr-un abator de procesare a cărnii se pot constitui din surse punctuale
sau din surse difuze. Prin surse difuze (fugitive) înţelegem acele surse care emană în
atmosferă emisii necontrolate şi nedefinibile. Astfel, emisia are loc, de regulă, în cantităţi
mici.
În vederea evaluării unei situaţii olfactive, în cadrul unui abator de procesare a cărnii, trebuie
luate ca puncte de reper sursele de emisie menţionate mai sus, prin tabele.
Îndeosebi în ceea ce priveşte efectuarea de prognoze cu privire la emisiile de miros, dar şi
cu privire la inspecţiile de miros, aceste surse de miros menţionate mai sus trebuie avute în
vedere.
Cuptoare cu reverberaţie
Cuptoarele cu reverberaţie în cazul sacrificării de porcine trebuie instalate în aşa fel, încât
durata de menţinere în cuptor a gazelor în zona de reacţie să se ridice pe cât posibil la o
secundă, iar dacă nu, la minimum 0,5 secunde. Temperatura din zona de reacţie trebuie să
fie între 600 °C şi 700 °C. Stabilirea atentă a amestecului de gaze şi aer va permite o
funcţionare a cuptoarelor cu reverberaţie cu miros minim. Cuptoarele cu reverberaţie pot
funcţiona doar pe bază de gaz natural.
Sacrificarea animalelor
La sacrificarea animalelor, emisiile de miros sunt de regulă mai puternice în cazul porcinelor
decât în cazul vitelor. De aceea trebuie avută în vedere luarea de măsuri speciale în ceea
ce priveşte sacrificarea porcinelor.
Înlocuirea cazanului de opărire închis cu un cazan de opărire deschis şi permanent
funcţional duce la o diminuare considerabilă a cantităţilor de aer uzat. Unei astfel de
instalaţii îi poate fi adăugată un sistem de aspiraţie, după caz.
În cazul unei fierberi prin atârnare, se poate diminua cantitatea de aer uzat prin instalarea a
unor uşi pendulare duble. Pentru a evita emisiile difuze, halele de sacrificare a animalelor
trebuie să dispună de sisteme de aspiraţie dimensionate corespunzător acestor hale.
Gazele de evacuare produse prin procesul de înlăturare a părului prin opărire (cuptoare cu
reverberaţie) pot fi ca lipsite de miros, prin:
Setarea corespunzătoare a combinaţiei dintre gaz şi aer,
Temperatura de reacţie aflată între 600 °C şi 700 °C,
Durata de staţionare a gazelor de evacuare în zona de reacţie de la 0,5 secunde până la
1,0 secundă.
Cuptoarele cu reverberaţie pot fi puse în funcţiune cu gaz sau cu tipuri de carburanţi, care să
permită o funcţionare a acestor cuptoare la un nivel de emisii şi un nivel de mirosuri scăzute.
Subprodus Metodă
Conţinuturi stomacale şi ale A
intestinelor, gunoi de grajd
Piei A
Păr a sau c
Puf C
Oase B
Sânge b*)
Alte subproduse B
*) Răcire la 3 °C pentru alimente; < 10 °C
pentru alt tip de sânge.
În cazul în care conţinuturile stomacale şi ale intestinelor sunt separate şi depozitate separat
în cadrul unui abator de procesare a cărnii, acest recipient de depozitare trebuie conectat la
un sistem de purificare a aerului evacuat (biofiltre / filtre cu cărbuni activi).
Rezervor
de sânge
Transportor cu cisterna
Pompă Pompă
Eliminarea sângelui
Subproduse restante
Formarea mirosurilor poate fi evitată sau diminuată prin următoarele:
Depozitare la rece
Transporturi mai multe zilnic
Spaţiu de depozitare cu sistem de aerisire şi purificare a aerului corespunzător
dimensiunilor spaţiului respectiv
Transportarea în containere de schimb, fără transbordare
Închiderea etanş a containerelor pe toată perioada transporturilor
Curăţarea şi dezinfectarea containerelor imediat după golire
Curăţarea aerisirii
Platforma de îngrăşăminte
Clădirea destinată depozitării trebuie să dispună de o deschidere pe trei laturi pentru a avea
o depozitare curată şi de lungă durată, fiind totodată protejată de ploaie printr-un acoperiş
corespunzător. Pereţii, construiţi până la nivelul de depozitare, şi podeaua, cu o structură
definită, trebuie să fie construiţi dintr-un beton impermeabil. Apa care va curge din
elementele depozitate trebuie direcţionată prin intermediul unor săpături (plăci de scurgere)
către un canal sau o groapă închisă.
_________________________________________________________________________________
61
Containerele închise oferă posibilitatea de a transporta îngrăşămintele fără a necesita
transbordare. Această posibilitate condiţionează transportul, în sensul că acesta trebuie
efectuat când materialul cu îngrăşăminte se află într-o stare proaspătă.
În condiţiile în care sunt respectate regulile de igienă, nu sunt prezente mirosuri neplăcute la
aceste transporturi.
5.6.2.2 Păsări
Livrarea păsărilor
Livrarea păsărilor trebuie organizată în aşa fel, încât să fie doar un camion în aşteptare la
recepţie.
Recepţia păsărilor
Recepţia păsărilor trebuie efectuată într-o hală spaţioasă, închisă, în care păsărilor să li se
acorde o perioadă de odihnă după transport. Este recomandată instalarea unui sistem de
aerisire a halei. Aerul evacuat, care conţine praf şi puf de păsări, trebuie filtrat şi îndepărtat.
În acest sens, s-au dovedit a fi foarte eficiente sistemele cu apă. La spălarea recipientelor
utilizate la transport trebuie avut în vedere şi partea superioară a transportorului.
Secţia de deplumare
Aerul din spaţiul aferent acestei activităţi atinge o umiditate de 85 % - 95 %, făcându-se
remarcate şi diverse mirosuri. În acest sens, o construcţie închisă care dispune de un sistem
de aerisire este absolut necesară. Prin aceasta se reduc sursele difuze de miros.
Cazanele de opărire şi maşinile de deplumare trebuie închise foarte bine; resturile aferente
acestor activităţi trebuie şi ele îndepărtate în consecinţă. În cazul în care este necesar,
trebuie prevăzută o epurare a aerului evacuat.
Secţia de sacrificare
Aerul din spaţiul aferent acestei activităţi atinge o umiditate de 70 % bis 90 %, nefăcându-se
remarcate mirosuri puternice. În vederea eliminării acestora şi în vederea evitării de emisii
difuze, este necesară o absorbţie cuprinzătoare.
_________________________________________________________________________________
62
Conducte şi ţevi de umplere şi golire a sângelui cât mai scurte posibil
La recuperarea sângelui, transportatorul cu rezervor pentru sânge trebuie să fie conectat
printr-o ţeavă de legătură flexibilă, cu elemente de conexiune stabile. Sângele trebuie
pompat din rezervorul de sânge respectiv şi trebuie direcţionat către transportator.
Emisiile de miros sunt mai mici ca intensitate în cazul umplerii de la bază decât prin
intermediul procedurii de absorbţie.
Aerul de evacuare uzat trebuie tratat neapărat pe parcursul procedurii de absorbţie. Ca
metode eficiente s-au dovedit a fi următoarele: arderea termică, biofiltrele şi filtrele cu
cărbuni activi.
Conservarea chimică de scurtă durată, spre exemplu cu acid sulfuric sau cu derivate ale
acestuia, împiedică descompunerea microbiană relevantă pe o perioadă de câteva zile.
Biofiltre
În cazul biofiltrelor se utilizează drept material de umplutură materie organic ă precum lemn
de rădăcini rupt, amestec vegetal din scoarţă mărunţită, vreascuri, hrişcă, compost sau
combinaţii între acestea. Mai mult, aceste umpluturi pot conţine materiale de adaos inerte,
care sunt menite să îmbunătăţească de exemplu caracteristicile apei sau structura
substratului.
Aceste materiale sunt de regulă aranjate pe straturi de umplutură, care sunt pătrunse de
curenţii de aer uzat, ce trebuie purificat.
Substanţele nocive din aerul evacuat sunt absorbite în filmul de apă sau la suprafaţa
substanţei portante şi sunt descompuse cu ajutorul microbiologiei aplicate.
Necesarul de spaţiu aferent unei instalaţii cu biofiltru este determinat în principiu de
cantitatea de aer evacuat ce trebuie epurat, de concentraţia de gaze naturale şi de structura
conţinutului acestuia.
În vederea funcţionării biofiltrului este foarte important, ca umiditatea mediului portant să nu
depăşească sau să nu aibă mai puţin decât o anumită cotă de apă conţinută. Pentru a evita
acest posibil dezechilibru, este obligatorie o umectare a aerului evacuat la o umiditate
relativă > 98 % obligatoriu. În plus, instalaţiile cu biofiltre trebuie să aibă încorporate un
aparat de irigare suplimentar. Apa cauzată de drenaj trebuie să fie colectată şi îndepărtată.
În general, trebuie pornit de la premisa că un biofiltru îndeplineşte funcţia de epurare, dacă
mirosul tipic gazului brut, natural, cu privire la intensitate, calitate şi efectul hedonistic nu mai
este perceput, şi dacă gazul epurat, ce conţine şi mirosul propriu al materialului biofiltrului, nu
prezintă o intensitate a mirosului relevantă şi acest miros nu are un efect neplăcut. Gazul
curat este verificat în sensul celor aici menţionate, prin intermediul probanţilor, care sunt
obişnuiţi cu mirosul tipic al gazului brut, , cărora li se oferă spre analiză acest gaz, nediluat în
intensitate în nici un fel sau cărora li se oferă ocazia, prin vizitarea locului, să analizeze gazul
epurat.
Verificările în cazul biofiltrelor deschise, de suprafeţe au dus la concluzia că distanţa la care
ajung mirosurile biofiltrelor nu depăşeşte în general 100 m, atunci când biofiltrele sunt puse
în funcţiune în mod corespunzător şi atunci când gazul curat nu prezintă nici o urmă de gaz
brut.
Absorbţia
Procesele de absorbţie (vezi imaginea de mai jos) sunt utilizate la eliminarea impurităţilor
gazoase provenite din gaze evacuate, ce nu pot fi deloc descompuse sau pot fi descompuse
biologic foarte dificil. În general, această procedură este utilizată doar în situaţiile în care
volumul aerului evacuat este mic, dispunând de o concentraţie mare.
În cazul abatoarelor de procesare a cărnii, procedura de absorbţie activa cu cărbuni serveşte
îndeosebi la diminuarea mirosurilor din aerul evacuat la recipientele de depozitare pentru
sânge, care nu poate fi folosit drept aliment. Restul de aer evacuat, de ex. de la siloz pentru
_________________________________________________________________________________
64
depozitarea conţinuturilor intestinelor, poate fi epurat la rândul său, prin intermediul acestei
proceduri cu cărbuni activi.
La fel, aerul evacuat în ceea ce priveşte transportatoarele poate fi epurat prin intermediul
acestei proceduri de absorbţie, atunci când nu există o pendulare a gazelor.
Deoarece aerul evacuat din abatoare dipsune în general de o umiditate mărită, s-a dovedit a
fi eficientă utilizarea de cărbuni activi hidrofobi. În vederea îmbunătăţirii gradului de efect
este important ca aerul evacuat ce urmează a fi purificat să nu creeze condens pe parcursul
procesului de epurare. Nu se va realiza o încălzire a cărbunilor activi deoarece aceasta ar
absorbi emisiile depuse prin aceasta.
Pentru schimbarea materialului de absorbţie, curenţii de aer evacuat trebuie să poată fi
închis, pentru a evita astfel emisiile libere. Mai departe, prin izolarea acestuia este posibilă
punerea în pericol a personalului.
În vederea verificării eficacităţii materialului de absorbţie trebuie efectuată o măsurare în
funcţie de instalaţia de absorbţie.
Ca umplutură a filtrului
Vedere laterală
Plan sectiune
Vedere de sus
Gas curat
Gas brut
5.6.2 Zgomot
Majoritatea abatoarelor îşi deversează apa evacuată în staţia de epurare orăşenească sau o
epurează împreună cu apa uzată orăşenească.
_________________________________________________________________________________
66
Premisele pentru o funcţionare fără probleme a tratării apei evacuate sunt:
Omogenizarea încărcăturilor şi a cantităţilor
O pre-epurare suficientă (substanţe solide)
Evitarea valorilor pH prea mari sau prea mici
Evitarea variaţiilor de temperatură
Utilizarea substanţelor de dezinfecţie şi curăţare biodegradabile
Apa evacuată din abatoare trebuie deversată ori în staţia de epurare orăşenească ori în
staţia de epurare proprie. În ambele cazuri, în afară de epuizarea măsurilor de protecţie
interne, trebuie efectuată intern şi o pre-tratare a apei evacuate din producţie. La unităţile
care deversează indirect, tipul şi cantitatea pre-tratării se orientează după cerinţele
operatorului staţiei de epurare orăşenească. De obicei, acestea prevăd, că o poluare intensă
în anumite perioade şi poluarea cu mirosuri, precum şi o influenţă negativă asupra staţiei de
epurare publice, trebuie evitate. O pre-tratare a apei evacuate este recomandabilă şi în cazul
deversării indirecte, pentru că astfel, costurile totale pentru eliminare pot fi reduse. Având în
vedere creşterea cheltuielilor, atât pentru epurarea apei cât şi pentru eliminarea resturilor
solide, o optimizare a întregului concept de eliminare a deşeurilor devine tot mai important.
Apa evacuată se compune din următoarele fluxuri:
Apa evacuată din abator: apa pentru curăţenie şi apa evacuată provenită din activităţile cu
consum de apă mare
Apa provenită din instalaţiile sanitare, precum şi apa de la instalaţiile de răcire şi apa de
ploaie
_________________________________________________________________________________
67
- curăţarea şi dezinfectarea halelor, a utilajelor, grajdurilor, a vehiculelor respectiv a
recipientelor pentru transportarea păsărilor
- igienă personală, tronsoane de igiena
Următoarea imagine indică apa evacuată dintr-un abator pentru porcine şi vite mari, precum
şi apa evacuată dintr-un abator de păsări.
_________________________________________________________________________________
68
Apa potabilă
preluare abatorizare
transport recuperare
Sanitar animal, staul hale prelucrarea produse apă răcire căldură
spălare așteptare abatorizare intestine secundare recirculare
vehicule căldură
Conţinut intestinal
subproduse
sită
_________________________________________________________________________________
69
Deşeuri diverse, solide sau lichide, precum şi concentrate (sânge, limfă) duc, în funcţie de
tipul abatorului şi de eficienţa măsurilor de precauţie interne, la o poluare mai mare sau mai
mică a apei utilizate în procesul de producţie.
Sângele, având o mare concentraţie de BOD5, de ca. 160 g/l, este una dintre componentele
poluante principale. Chiar dacă sângele este colectat, la tăierea unui porc rezultă 0,5 litri, la
tăierea unei vite 2,0 litri sânge pe animal. În abatoarele modern echipate, canitatea de sânge
rest poate fi redusă la 5 până la 10 % din cantitatea totală.
Dacă are loc o înjunghiere în poziţia culcat, atunci se poate calcula o concentraţie de poluare
mai mare cu ca. 500 până la 800 mg/l în apa evacuată. Altă sursă de poluare pentru apa
evacuată este secţia de prelucrate a intestinelor. Conţinutul intestinal şi stomacal ajunge de
regulă în apa evacuată. În abatoarele modernizate acestea se captează separat.
Ca resturi solide sunt de menţionat aşternutul şi gunoiul, cu o cantitate de 1,5 kg/unitate
abatorizată, în plus şi dejecţii şi urină, care reprezintă ca. 3,9 până la 7,0 kg/zi per porc şi ca.
15 până la 60 kg/zi per vită. Aceste substanţe se găsesc atât în aşternut şi gunoi, precum şi
în apa de spălare, care rezultă din spălatul vehiculelor. Timpul de aşteptare în abatoare este
de ca. 1 până la 3 ore.
Apa evacuată din producţie, poluată cu substanţe organice solide sau dizolvate, se
caracterizează mai ales prin grăsimi precum proteinele şi produsele de descompunere ale
acestora, precum acizii volatili şi alţi compuşi organici pe bază de azot. Carbohidraţii
(glucoza, celuloza), precum şi multe alte componente din sânge, limfă, intestin, stomac, sunt
prezente în apa evacuată în formă dizolvată.
Caracterizată prin temperaturi ridicate, apa evacuată are o puternică înclinaţie spre
descompunere, constituind un sol foarte bun pentru germeni. În general, apa evacuată din
abator conţine şi viruşi, din punct de vedere igienic aceasta trebuie clasificată ca periculoasă.
Şi animale sănătoase din punct de vedere clinic, pot fi latent infectate şi găzdui adesea
germeni patogeni precum bacteria generatoare de tuberculoză, antrax, bacterii anaerobe,
salmonela precum şi alte tipuri de viruşi. Adesea animalele găzduiesc şi paraziţi în stadii
diferite de dezvoltare. Odată cu spălarea conţinutului intestinelor, viermii şi larvele ajung în
apa evacuată.
_________________________________________________________________________________
71
- Reţinerea substanţelor solide cu ajutorul sitelor fixe şi a sitelor rotative,
- Sită fină, centrifugă mare şi filtre mari,
- Reţinerea grăsimilor cu ajutorul separatoarelor de grăsimi, a centrifugilor şi a
instalaţiilor pentru flotaţie
- Utilizarea calcarului,
- Montarea bazinelor aerisite pentru amestecare şi compensare.
Conform Regulamentului (CE) Nr. 808/2003 privind unităţile de prelucrare pentru materiale
de categoria 1, şi alte întreprinderi în care se îndepărtează material de risc specificat,
abatoarele şi unităţile de prelucrare a materialelor de categoria 2 trebuie să efactueze un
proces de pre-tratare pentru reţinerea şi colectarea materialelor de provenienţă animală, ca
primă etapă de tratare a apei evacuate. Instalaţiile pentru pre-tratare sunt compuse din
deschideri de proces cu câte cu o deschidere de cel mult 6 mm, pe porţiunea de final a
procesului sau a sistemelor echivalente, care asigură ca corpurile solide din apa evacuată,
care trec prin această instalaţie, să nu fie mai mari de 6 mm.
_________________________________________________________________________________
72
Pre-tratarea şi pre-epurarea biologică
În cazul curăţării biologice parţiale sau complete a procedurii de reactivare mecanică sau
fizico-chimică a apei uzate existente, este posibilă în prezent îndeosebi procedura aerobă cu
nămol activ. O altă posibilitate existentă constă în utilizarea de proceduri cu privire la grăsimi
(de ex. picurători, procedura cu biofiltru). Aplicarea procedurii anaerobe este posibilă, în caz
particular, dar în funcţie de aspectele eficienţei economice. Problema tratării şi a înlăturării
nămolului existent trebuie luată neapărat în calcul în cazul procedurilor biologice.
O posibilitate promiţătoare este luare în considerare a utilizării unei proceduri anaerobe mai
mici. Pentru desfăşurarea metodei tratării preliminare anaerobe a apei evacuate sunt
discutate la momentul actual reactoarele de curenţi ascendenţi, reactoarele de flotaţie
(CSTR), precum şi instalaţii active anaerobe cu o treaptă sau cu două trepte.
_________________________________________________________________________________
74
Avantajele procedurii constau în costurile de energie scăzute (de la 0,1 până la 0,2 kWh/kg
BOD5), lipsa problemelor cauzate de existenţa nămolului umflat şi a posibilităţii de a cerne
nămolul prin maşini de cernut speciale, în funcţie de caz.
Contactorii biologici reactivi sau alte corpuri de scufundare rotative asemănătoare s-au situat
la evaluare în ierarhia cascadei la sisteme cu 4 până la 5 nivele de cascadă, unde ultima
cascadă este, după caz, menită să fie acoperită prin denitrifiere şi să fie utilizată fără aport
de aer.
La procesul de epurare ulterior, nămolul îndepărtat trebuie extras în mod permanent, căci
altfel există riscul ca acesta să acţioneze.
Instalaţii cu nămol activ
În ceea ce priveşte curăţarea completă biologică a apei evacuate de pe urma folosirii
acesteia la activităţile abatoarelor, în prezent este utilizat mai ales procedura activa aerobă.
Astfel nu se aplică doar metoda activă convenţională, ci şi metoda cu încărcătură mare,
procedura cu încărcătură mică şi procedura cu stabilizare simultană.
Activarea cu o singura treapta:
În cazul metodei cu nămol activ cu un singur nivel folosită pentru tratarea apei evacuate în
industria cărnii, doar încărcări mici in nămol sunt potrivite pentru aceasta.
Cerinţele cu privire la inserarea în apă sunt respectate cu destulă siguranţă, în condiţiile în
care încărcăturile cu nămol de tipul BOD5 nu depăşesc nivelul de 0,05 kg/kg d. La acest
nivel este de aşteptat o nitrificare ulterioară, fapt pentru care instalaţiile trebuie să aibă
încorporate un sistem de denitrificare corespunzător.
Pentru treptele cu nămol activ din staţiile de epurare ale întreprinderilor se aleg de obicei
bazine de amestec sau bazine mixte. În cazul bazinelor de rotaţie se fac remarcate până în
prezent gropile de reactivare. Pe lângă acestea există exemple pentru utilizarea de gropi
rotunde în bazinul de epurare ulterioară central, şi anume fie cu aerisire rotativă, fie cu
aerisire cu bule de aer.
Pentru a economisi energie, este avantajos ca aerisirea şi rotaţia să fie separate din punct
de vedere funcţional. Deoarece există perioade de repaus mai lungi sau mai scurte pe
perioada sfârşiturilor de săptămână şi a perioadelor de concedii, este recomandabil ca în
principiu să existe un sistem de aerisire intermitent pentru aceste perioade.
Nămolul activ poate deveni temporar relativ uşor. De aceea se recomandă dimensionarea
bazinelor de epurare ulterioară pentru un index al nămolului ISV = 150 ml/g conform
reglementărilor ATV. Deoarece este de aşteptat ca nămolul să acţioneze (de ex. prin
procese de denitrificare), trebuie luată în calcul montarea unor instalaţii de eliminare a
nămolului plutitor, ce sunt mai performante decât instalaţiile comunale.
Instalaţiile cu nămol activ cu un nivel structurate în formă de cascadă respectiv cu un sistem
cu picuri dispun la aceeaşi încărcătură de un grad al eficacităţii mai bun şi mai stabil şi de un
risc mai mic în ceea ce priveşte formarea de nămol umflat, în comparaţie cu bazinele mixte
integral.
S-a dovedit faptul că se poate atinge o îmbunătăţire a indexului nămolului prin pre-acţionarea
a unui reactor anoxic performant sau, cum au arătat experimente tehnice de mare anvergură
în industria alimentară, prin pre-acţionarea unui selector aerob.
Instalaţia cu nămol activ în două trepte:
Primul nivel trebuie să se situeze relativ sus ca grad de încărcătură (BTS = 1,0 kg CBO5/kg TS
d) sau, şi mai bine, foarte sus (B TS = 2 bis 10 kg CBO 5/kg TS d), deoarece în caz contrar
există pericolul, ca la al doilea nivel de încărcătură să se ajungă la o sub-încărcare şi implicit
la probleme de funcţionare a instalaţiei (îndeosebi prin scăderea calitativă a
comportamentului de decantare şi prin diminuarea activităţii nămolului activ).
_________________________________________________________________________________
75
Instalaţiile cu nămol activ cu două nivele au fost introduse cu scopul de epurare a apei în
cazul abatoarelor doar la nivel individual. Aceste instalaţii sunt relativ pretenţioase în ceea
ce priveşte mentenanţa, astfel nefiind recomandate întreprinderilor mici. Mai mult decât atât,
din cauza nitrificării necesare, este obligatorie şi denitrificarea din motive de stabilitate a
funcţionării, aceasta putând acţiona mai bine prin instalaţiile cu un singur nivel.
Post-epurare
Nămolul activ poate fi relativ uşor pe perioade determintate, în funcţie de metoda biologică
de curăţare la care s-a apelat. De aceea se recomandă luarea în considerare la
dimensionarea bazinului de post-epurare a unui index al nămolului ISV = 150 ml/g. La
îmbunătăţirea indexului nămolului s-a dovedit eficientă pre-activarea bazinelor de contact cu
_________________________________________________________________________________
76
10-20 kg de BOD5 per m3 şi per zi. Prin intermediul acestor bazine se atinge şi eliminarea
fosforului pe cale biologică.
Epurarea pierdută
Soluţiile de curăţare folosite se utilizează doar o singură dată cu scopul curăţării. La final,
soluţia de curăţare, acum murdară, este direcţionată prin sistemul aferent apei evacuate.
Efortul din punct de vedere tehnic pe care îl depun aceste sisteme este relativ mic, fapt
pentru care acest sistem este utilizat des în cazul instalaţiilor de mici dimensiuni sau în cazul
acelor instalaţii care sunt folosite rar. În orice caz există la abatoare şi instalaţii suplimentare,
care trebuie curăţate prin pierdere pentru a fi eficiente, căci murdăria din instalaţiile ce
urmează a fi curăţate este atât de mare, încât este exclusă o refolosire a soluţiilor de
curăţare respectiv ar periclita efectul de curăţare al altor instalaţii.
Depozitarea chimicalelor
Locuri de spălat
În cazul abatoarelor, cerinţele cu privire la igienă sunt ridicate, aşa încât până şi la maşinile
care transportă animalele trebuie respectată obligativitatea păstrării unui grad de curăţenie
înalt. Din acest motiv, pe lângă curăţarea interioară a acestor maşini de transport şi
curăţarea exterioară, făcută la intervale regulate. Deoarece aceste vehicule trebuie să
meargă pe multe drumuri de ţară, are loc o murdărire profundă mai ales în cazul vremii
ploioase. La îndepărtarea impurităţilor se curăţă implicit şi urme de grăsimi şi uleiuri. Pentru
ca acestea să nu fie introduse în apa uzată, sunt necesare locuri de spălare a vehiculelor
separate. Aceste zone trebuie prevăzute cu un sistem care să colecteze apa uzată.
_________________________________________________________________________________
77
Colectarea apei uzate urmează apoi un proces de tratare prin intermediul precipitatorilor,
înainte ca apa să se scurgă în reţeaua generală a apei evacuate.
În cazul unei întreprinderi care dispune de un parc auto mare şi care implicit prezintă un
număr mare de curăţări ale vehiculelor, este eficientă instalarea unui sistem de spălare a
vehiculelor automat. Avantajul acestor instalaţii constă în utilizarea specifică şi astfel
economică a apei pentru curăţare. Aceste sisteme de spălare au o structură asemănătoare
cu cea cunoscută în cazul instalaţiilor de spălare a vehiculelor mici, doar că dimensiunile se
potrivesc vehiculelor mari care fac obiectul acestor instalaţii.
Instalaţii de separare
Curenţii de apă evacuată care provin din curăţarea exterioară a maşinilor şi cei care provin
din locurile în care se află rezervoarele trebuie constituite separat, fiind introduse sisteme de
separare în acest sens. Primul nivel de separare constă în colectarea nămolului, proces prin
care nisipul colectat este separat şi eliminat prin sedimentare. Această colectare a nămolului
nu ar trebui să fie proiectată cu dimensiuni prea mici, deoarece marfa transportată de
camioane este variată. După acest nivel urmează separarea hidrocarburii conţinute în apă
printr-un sistem de separare uşoară. Ce tip trebuie utilizat depinde de practica de curăţare
respctivă şi de valorile specifice ce trebuie atinse. Detaliile aferente acesteia sunt
reglementate (trebuie să fie reglementate într-o ordonanţă românească). La dimensiuni de
construcţie mai mici în ceea ce priveşte instalaţia de colectare a nămolului şi sistemul de
separare, este posibil un tip de construcţie integrat. Drept corp de construcţie final trebuie
prevăzut un bazin de colectare de probe în vederea controlului funcţionalităţii. Instalaţia de
colectare a nămolului şi sistemul de separare trebuie curăţate la intervale regulate, resturile
colectate de pe urma acestei curăţări fiind obligatoriu îndepărtate.
_________________________________________________________________________________
78
Prezentarea aceasta arată schematic structura unui separator de coalescenţă. Acest
tip de separatoare sunt utilizate acolo, unde apar apă poluată cu uleiuri sau emulsii
instabile pe parcursul procedurii de spălare.
În domeniile ce ţin de mediul înconjurător precum energie, apă / apă evacuată, reziduuri şi
emisii, se dau următoarele indicaţii în vederea diminuării efectelor dăunătoare asupra
mediului înconjurător:
_________________________________________________________________________________
79
În cazul curăţării exterioare a vehiculelor trebuie verificată folosirea apei mai puţin
murdare provenite din producţie.
În cazul curăţării manuale trebuie luate măsuri organizatorice pentru a face posibil
consumul econom al apei.
Separatoarele trebuie golite complet cel puţin de două ori pe an şi curăţate. Există şi
posibilitatea de a permite intervale mai mari de timp pentru curăţarea acestora, dar în
condiţiile în care se efectuează controale regulate ale instalaţiilor de către o persoană
abilitată, rezultatele verificărilor fiind trecute într-un jurnal de control.
Funcţionarea unui parc auto are efecte relevante asupra mediului înconjurător. Aici nu este
importantă doar tehnica aplicată, ci şi acţionarea acesteia. Următoarele mărimi au relevanţă
în ceea ce priveşte efectele asupra mediului înconjurător în cazul unui parc auto:
_________________________________________________________________________________
80
Transporturile goale nu sunt doar nerentabile, ci afectează în mod considerabil mediul
înconjurător. Stabilirea obiectivelor trebuie să includă ca prioritate eliminarea transporturilor
goale respectiv o optimizare în ceea ce priveşte raporturile de încărcături. O minimalizare a
cuantumului de transporturi goale din cadrul rutelor, precum şi o o minimalizare generală a
distanţelor ce trebuie parcurse, duc la o încărcare mai mică a traficului rutier şi la o
economisire a carburanţilor, dar şi la o uzură mai scăzută a vehiculelor în comparaţie cu
cuantumul de servicii prestate. Mijloace de ajutorare moderne în vederea atingerii acestor
obiective constau în sistemele computerizate de planificare a rutelor. Acestea măresc gradul
de flexibilitate a companiei, permit efectuarea de modificări în cadrul rutelor, dar şi o ajustare
flexibilă a stadiului comenzilor. Printr-o simulare specifică a situaţiilor comenzilor pot fi găsite
soluţii deja anterior apariţiei unei situaţii problematice reale.
Motorizarea vehiculelor cu utilaje de ardere are o influenţă directă asupra afectării mediului
înconjurător prin substanţe nocive. Dar în general nu se poate renunţa la utilizarea
vehiculelor sau a camioanelor. Astfel, obiectivul trebuie să constea în diminuarea emisiilor
nocive mediului înconjurător, prin utilizarea tehnologiei cele mai bune accesibile, precum şi
prin dezvoltarea continuă a sistemelor existente şi prin cercetarea în vederea depistării de
alternative.
Păstrarea lanţului de răcire este o premisă pentru asigurarea calităţii alimentelor uşor
alterabile. Cel mai slab element al acestui lanţ este transportul de la producător la
consumatorul final. În vederea prevenirii unei încălziri nepermise a mărfii, transportul are loc
prin intermediul unor maşini ce dispun de instalaţii de răcire. Decisiv la alegerea şi
dimensionarea instalaţiilor de răcire destinate maşinilor de transport este modul transportului
şi temperatura de transport aferentă acestuia.
_________________________________________________________________________________
81
neglijat forma schimbului de aer în spaţiul de depozitare. Un transfer regulat de aer asigură o
răcire echilibrată a mărfii.
Agenţi de răcire
5.6.4.1.4 Motostivuitoare
În acest scop trebuie verificat, dacă sarcinile ce trebuie executate nu pot fi efectuate şi cu
ajutorul altor tehnici de acţionare, de exemplu, cu ajutorul motostivuitoarelor care
funcţionează pe bază electrică. Înlocuirea motostivuitoarelor care funcţionează pe bază de
motor diesel poate avea loc în următoarele condiţii:
Luându-se în considerare capacitatea de lucru este necesară mai puţin de o baterie per
un schimb în cazul funcţionării electrice.
Portanţa necesară este de mai puţin de 5 t.
Diferenţe de înălţimi mai mari de 1 metru pot fi depăşite rar.
Distanţele de transport medii nu depăşesc 80 metri per etapa de transport.
Ruginirea sau periclitarea bateriei nu este de luat în calcul, deoarece
Nu există perioade de repaus mari, respectiv prin funcţionarea pe perioada sezonieră,
Nu există efecte termice speciale ce să survină din exterior.
În cazul în care se vor utiliza în continuare motostivuitoare cu motor diesel după această
verificare, trebuie luate măsuri de diminuare a DME. În categoria acestor măsuri intră, spre
exemplu:
_________________________________________________________________________________
82
Utilizarea de carburanţi diesel care prezintă o concentraţie de sulf scăzută, şi anume mai
mică de 0,1 %.
În cazul utilizării motostivuitoarelor care funcţionează cu gaz, problemele menţionate mai jos
au o importanţă inferioară. Cu toate acestea se vor lua în considerare cerinţele de siguranţă
exigente în ceea ce priveşte folosirea gazului fluid. Aceasta se aplică şi în cazul instalaţiilor
de alimentare cu carburanţi. În ceea ce priveşte motostivuitoarele care funcţionează pe cale
electrică se recomandă utilizarea aparatelor de încărcare reglate. În ceea ce priveşte
cerinţele cu privire la spaţiul de depozitare trebuie luate în considerare indicaţiile
producătorului (de ex. aerisire şi ventilaţie). Din cauza multiplelor sarcini ale
motostivuitoarelor, o analiză a efectelor funcţionării acestora asupra mediului înconjurător
este imposibilă, dar este important de menţionat faptul că motostivuitoarele pe motorina
trebuie folosite doar în cazuri de maximă necesitate.
5.6.5.1 Depozit
5.6.6 Mentenanţa
Urmează o listare a celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Se face referinţă la paragrafele
corespunzătoare din documentul BREF. Din paragrafele citate se pot extrage detaliile
tehnice [2].
Cerinţe speciale
1. Curăţarea uscată a vehiculelor care livrează (vezi paragraful 4.2.1.1) înaintea utilizării
utilajelor de curăţare de mare presiune (vezi paragraful 4.2.1.2)
2. Evitarea, sau, dacă nu este posibil reducerea spălării animalelor, în combinaţie cu o
tehnică de abatorizare curată (vezi paragraful 4.2.1.4)
3. Colectarea continuă a produselor animale secundare, uscate şi separat, de-a lungul
întregii linii de tăiere (vezi paragraful 4.2.1.6), iar sângerarea şi colectarea sângelui
trebuie optimizate (vezi paragraful 4.2.2.2.1), iar diversele subproduse trebuie
depozitate şi prelucrate separat (vezi paragraful 4.2.5.1)
4. Utilizarea unui sistem de scurgere dublu în faţa halei de sângerare (vezi paragraful
4.2.1.7)
5. Colectarea uscată a deşeurilor de pe podea (vezi paragraful 4.2.1.9)
6. Înlăturarea tuturor robinetelor inutile din zona liniei de tăiere (vezi
paragraful 4.2.1.13)
7. Izolarea şi acoperirea dispozitivelor de sterilizare a cuţitelor (vezi paragraful 4.2.1.14)
precum şi sterilizarea cuţitelor cu abur sub presiune scăzută (vezi paragraful 4.2.1.17)
8. Operarea unor cabine de curăţare pentru mâini şi şorţuri unde apa este, în mod
normal, închisă (vezi paragraful 4.2.1.18)
9. Reglementarea şi monitorizarea utilizării aerului comprimat (vezi paragraful 4.2.1.19)
10. Reglementarea şi monitorizarea aerisirii (vezi paragraful 4.2.1.20).
11. Utilizarea unui ventilator centrifugal pentru sistemele de răcire şi aerisire (vezi
paragraful 4.2.1.21)
12. Reglementarea şi monitorizarea utilizării apei fierte (vezi paragraful
4.2.1.22) şi
13. Tăierea tuturor pieilor/blănurilor care nu sunt tăbăcite în continuare, imediat după
jupuirea animalului, în afara cazului în care exisă posibilitatea de a utiliza/prelucra
aceste reziduuri (vezi paragraful 4.2.2.9.10).
_________________________________________________________________________________
85
4. Curăţare uscată a podelei din staulul de aşteptare şi curăţarea regulată cu apă a
acesteia (vezi
paragraful 4.2.2.2.2)
5. Utilizarea unui mop din gumă pentru prima curăţare a bazinului de colectare sânge
(vezi paragraful 4.2.2.2.2)
6. Opărirea cu abur a porcilor (opărire verticală) (vezi paragraful 4.2.2.3.1)
7. în abatoarele deja existente, în care trecerea la opărirea cu abur nu este încă rentabilă,
din punct de vedere economic, izolarea şi acoperirea rezervorului pentru opărirea
porcilor(vezi paragraful 4.2.2.3.2) şi controlul nivelului de apă în acest rezervor (vezi
paragraful 4.2.2.3.3)
8. Reutilizarea apei reci în utilajele pentru îndepărtarea părului de porc (vezi
paragraful 4.2.2.4.1) şi înlocuirea conductelor de irigaţie prin duze (vezi
paragraful 4.2.2.4.2)
9. Reutilizarea apei reci utilizată la pârlirea porcilor (vezi paragraful 4.2.2.5.1)
10. Recuperarea căldurii din gazele evacuate provenite in instalaţia de gaz evacuat, pentru
preîncălzirea apei (vezi paragraful 4.2.2.5.2)
11. Duşarea porcilor după pârlirea prin duze (vezi paragraful 4.2.2.5.3)
12. Înlocuirea conductelor de irigaţie prin duze pentru tratarea şoriciului, în abatoarele
pentru porcine (vezi paragraful 4.2.2.6.1)
13. Sterilizarea drujbei utilizate pentru deschiderea sternului, într-un dulap cu duze de apă
fierbinte automate (vezi paragraful 4.2.2.7.1)
14. Reglementarea şi minimalizarea cantităţii apei utilizate pentru transportul intestinelor
(vezi paragraful 4.2.2.7.2)
15. Răcirea porcilor fie cu apă fie într-un tunel de răcire şoc (vezi paragrafule 4.2.2.8.1 şi
4.2.2.8.2).
16. Evitarea duşării porcilor înainte de răcire într-un tunel de răcire (vezi
paragraful 4.2.2.8.3)
17. Golirea uscată a conţinutului stomacal (vezi paragraful 4.2.2.9.2)
18. Golirea uscată a conţinutului intestinelor subţiri (vezi paragraful 4.2.2.9.3), indiferent
dacă aceste sunt prelucrate în continuare ca învelişuri, sau nu (vezi paragraful
4.2.2.9.4)
19. Reglementarea şi reducerea la minim a consumului de apă pentru spălarea intestinului
subţire şi gros (vezi paragraful 4.2.2.9.6)
20. Reglementarea şi minimalizarea consumului de apă pentru clătirea limbilor şi a inimilor
(vezi paragraful 4.2.2.9.9)
21. Utilizarea unui separator de grăsimi mecanic, pentru îndepărtarea grăsimii din apă (vezi
paragraful 4.2.2.9.7)
22. Conform Documentului de referinţă referitor la cele mai bune tehnici disponibile la
tăbăcirea pieilor animale şi a blănilor [273, EC, 2001], în vigoare, cele mai bune tehnici
disponibile cuprind „prelucrarea pieilor şi blănilor animale proaspete în măsura
disponibilităţii acestora“
23. Depozitarea imediată a pieilor şi blănilor animale la temperaturi de 10-15 °C, dacă nu
este posibilă prelucrarea acestora în decurs de maxim 8-12 ore, această perioadă
variind în funcţie de condiţiile de la faţa locului (vezi paragraful 4.2.2.9.11).
24. Răcirea imediată a blănilor animale la 2 °C, dacă nu este posibilă prelucrarea în decurs
de 8-12 ore şi 5-8 zile, această perioadă variind în funcţie de condiţiile de la faţa locului
(vezi paragraful
4.2.2.9.15) şi
25. Sărarea imediată a tuturor pieilor şi blănilor animale într-un butoi, dacă acestea trebuie
depozitate mai mult de 8 zile, de ex. pentru un transport transatlantic (vezi paragraful
4.2.2.9.12), şi adunarea pe uscat a resturilor de sare (vezi paragraful 4.2.2.9.14).
7 Monitorizarea emisiilor
Substanţe poluante în aer
În manualul „Monitoring“ sunt descrise bazele valabile şi pentru instalaţii pentru o capacitate
de abatorizare de peste 50 tone/zi. Se face referinţă la acest ghid şi la documentul BREF-
Monitorizare1.
Măsurători discontinue:
După ce s-a ajuns la o operare normală a abatorului, cel devreme la 3 lini şi cel târziu la 6
luni de la punerea în funcţiune a instalaţiei schimbate/nou montate, şi apoi la fiecare 3 ani,
operatorul trebuie să aducă dovezi asupra măsurătorilor realizate de către un birou autorizat,
şi asupra nedepăşirii valorilor limită stabilite în autorizaţie.
Măsurările pentru stabilirea emisiilor trebuie efectuate în aşa fel încât rezultatele pentru
emisiile instalaţiei să fie reprezentative şi să poată fi comparate cu rezultatele altor instalaţii.
Măsurările trebuie efectuate pe o perioadă de funcţionare continuă, în condiţiile de
funcţionare cu cele mai ridicate emisii (cel puţin trei măsurări discontinue respectiv cel puţin
6 măsurări discontinue în cazul în care emisiile au un comportament variabil, de ex. la
procedeul de curăţare sau regenerare sau la procese de pornire sau oprire).
Durata măsurărilor discontinue este de regulă de o jumătate de oră; rezultatul măsurărilor
singulare trebuie calculat i indicat ca valoare medie pe jumătate de oră.
Trebuie respectate cerinţele normativului EN 15259 „Măsurarea emisiilor din surse staţionare
– strategie de măsurare, planificare de măsurare, raport de măsurare şi construirea locurilor
de măsurare“.
1
IntCErated Pollution Prevention and Control (IPPC) ; Reference Document on the General Principles of Monitoring July
2003
_________________________________________________________________________________
87
Măsurările pentru stabilirea emisiilor trebuie efectuate folosind proceduri de măsurare şi
instalaţii care corespund standardului tehnicii de măsurare.
Trebuie întocmit un raport de măsurare despre rezultatul măsurărilor discontinue. Acest
aport de măsurare trebuie să conţină date referitoare la planificare, rezultatul fiecărei
măsurări în parte, procedeul de măsurare utilizat şi condiţiile din abator, care sunt importante
pentru evaluarea valorilor şi a rezultatelor măsurării. Aici se încadrează şi referinţe despre
combustibili şi substanţe utilizate, precum şi despre stadiul instalaţiei şi instalaţiile pentru
reducerea emisiilor.
Datele despre abator necesare la raportul de măsurare, precum şi datele abatorului la
momentul măsurării, trebuie puse la dispoziţia biroului specializat însărcinat cu măsurarea şi
întocmirea raportului de măsurare.
În cazul substanţelor prezente în diferite forme de agregat, trebuie luate măsuri speciale la
măsurare, pentru includerea tuturor părţilor.
Măsurări continue:
În manualul Monitoring sunt descrise premisele, de când este necesară supravegherea
continuă a surselor de emisie relevante.
Apa reziduală
Monitorizarea fluxurilor de apă evacuată poate fi efectuată după cum urmează:
[1] Directiva 96/6 1/CE Consiliului din 24 septembrie 1996 privind evitarea şi reducerea
integrată a poluării mediului (Directiva IPPC) Monitorul Oficial al CE Nr. L257 ABl. CE
L 257/26 din 10.10.1996 în completarea Directivei 2003/35/CE din 26.5.2003 (ABl.
EU L 156/17 din 25.6.2003)
[2] BAT (engl.: Reference Document on Best Available Techniques, pe scurt: BREF)
pentru „Abaoare, pentru prelucrarea produselor animale secundare” (Link:
http://eippcb.jrc.es/pages/Factivities.htm), Mai 2005
[3] VDI 2596: 2008 Reducerea emisiilor în abatoare Berlin: Editura Beuth
[4] ATV-manual pentru tehnica apei evacuate (1997), Ape reziduale poluate organic din
industria alimentară, Editura Ernst&Sohn Berlin
[5] Ordonanţa (CE) Nr. 853/2004 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29. Aprilie
2004 conţinând prevederile de igienă specifice, de provenienţă animală (Monitorul
Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30. Aprilie 2004) în forma revizuită a publicării
Monitorului Oficial al Uniunii Europene Nr. L 226 din 25.6.2004
_________________________________________________________________________________
88
_________________________________________________________________________________
89
9 Anexe
Cazul 1
Pre-tratarea apei evacuate pentru o fabrică de produse din carne şi mezeluri
Producţie:
90 t/zi (ca. 50 % carne şi 50 % mezeluri)
Rezultate:
Parametrii Unitate *Rezultatul din fabrică Valorile
cerute
Valorile proceselor
bazinele M + A
Bd,COD kg/zi 75 < 360
Bd,BOD5 kg/zi 10 < 180
Co,Lip.Stoffe mg/l 5 < 100
Co,Nges,anorg. mg/l 26 < 100
_________________________________________________________________________________
90
* rezultatele din fabrică în urma unui control pentru cadastrul
apei evacuate, timp de o săptămâna, s-a luat în calcul valoarea
maximă calculată, capacitatea a fost de 30 %.
Cazul 2
Tratarea anaerobă a deșeurilor din abatorul de porci
Numărul de tăieri şi volumul prelucrării:
În patru ani de producţie s-au tăiat în medie 25.000 de porci pe săptămână, cu o
cantitate de apă evacuată de 260 litrii pe bucată porc.
Tratare nămol:
- recipient pentru amestecare (30 m3/z conţinut stomac şi intestin; 60 m3/z flotat şi
sânge picurat; TS ≈ 7 %);
- recipient pentru putrezire (V = 1.650 m3; tR = 25 d; BR = 1,9 kg oTS/m3 d);
- decantor (TS = 32 până la 36 %);
- depozit intermediar;
- reutilizarea nămolului ud în agricultură.
Cazul 3
Pre-tratarea apei evacuate dintr-un abator
Este vorba despre o instalaţie de pre-tratare a apei evacuate. Instalaţia tratează apa
evacuată din secţia de tăiere şi mărunţire, fără apă de ploaie.
În interior este montată o presă cu sită, prin care trece apa evacuată din abator.
Intestinele sunt predate negolite la TBA, conţinutul stomacal este dus la recipientele
pentru fermentare orăşeneşti.
Pe staţia de epurare orăşenească s-a construit staţia de pre-tratare, compusă din sită
fină (3 mm), flotaţie pentru eliberarea presiunii şi instalaţie SBR.
Flotaţia are un grad de eficienţă de > 60 %, raportat la BOD 5. Flotatul din flotaţie este
condus la recipientul pentru fermentare, nămolul după separarea nisipului se transmite
în containarul cu material strecurat.
_________________________________________________________________________________
91
Numărul animalelor tăiate (date tehnice)
Se pot tăia maxim 8.000 porcine per zi de lucru, respectiv 40.000 porcine per
săptămână, pentru care se calculează ca. 300 l apă evacuată.
_________________________________________________________________________________
92
Septembrie 2.290 7.200 17.100 67
Valoare
minimă pe 1.200 3.000 - 45
zi
Valoare
maximă pe 3.000 9.000 - 88
zi
Valoare ţel 2.100 - < 14.700 ~ 65
Rezultatele din producţia unui abator (flotaţie şi instalaţie SBR)
Cazul 4
Instalaţie de pre-tratare a apei evacuate într-un abator
În abator s-a început cu modernizarea şi extinderea instalaţiei de pre-tratare a apei, care
s-a pus în funcţiune etapizat.
După o primă fază de epurare în incinta abatorului, apa evacuată se tratează în
continuare în staţia de epurare orăşenească. Inducerea în staţia de epurare se face
printr-o conductă proprie de apă evacuată. După a doua etapă de epurare, (flotaţie),
urmează inducerea apei evacuate în etapa cu nămol activ. Încărcătura maxim admisă
este de 16.500 EGW40.
Staţia de pre-tratare purifică toate apele provenite din producţie, precum şi apa
contaminată din gospodărie. Apele din secţia de prelucrare intestine se tratează la locul
în care sunt produse, printr-o sită fină.
_________________________________________________________________________________
93
bazine pentru amestec şi echivalare
(V = 1.200 m3, echipat cu 1sistem de amestecare, inclusiv
aerisire, reglarea cantităţilor din proces, în funcţie de capacitatea
staţiilor de epurare orăşeneşti).
- flotaţie chimico-fizică (80 m3/h) ( se introduce direct în etapa de
epurare ecologică).
Observaţie: Flotatul din prima etapă de epurare se compostează. Flotatul din a doua
etapă de epurare se lasă să fermenteze în rezervorul de fermentare al
staţiei de epurare orăşenească.
Rezultate:
În 4 zile s-a măsurat flotaţia mecanică (prima etapă de epurare), pentru a stabili eficienţa
(vezi tabelul de mai jos).
% % %
03.02.1 13.00 38 - -
998 -
03.00
04.02.1 03.00 31 - 87
998 -
13.00
05.02.1 13.00 53 35 -
998 -
03.00
05.02.1 03.00 57 42 80
998 -
13.00
06.02.1 13.00 28 - 99
998 -
03.00
06.02.1 03.00 8 - 41
998 -
13.00
Rezultatele flotaţiei mecanice dintr-un abator
_________________________________________________________________________________
94
Cazul 5
Tratarea comună a apei evacuate din abator şi a apei orăşeneşti
Rezultate:
Apa oraşului/din
Centru carne alte active. Total
comerciale/precipi (Iesire pre-epurare)
taţii
Cantitate apă m³/d 950 (Lu-Vi) 685 1.635 (Lu-Vi) 1.270 i.M.
m³/a 212.000 250.000 (di care 130.000 apă murdară)
Concentraţii la intrare mg/l Max Max
COD 2.894 6.665 436 1.588
TKN 200 338 40 130
P-total 35 63 6 21
Substanţe filtrate 606 1.400 350 450
Cantitate la intrare kg/zi
COD 2.749 5.437 299 2.596
TKN 190 27 213
P-total 33 4 34
Substanţe filtrate 576 240 736
_________________________________________________________________________________
95
Cantitate la intrare kg/a
COD 610.634 109.000 719.634
TKN 42.343 9.900 52.243
P-total 7.410 1.460 8.870
Substanţe filtrate 128.300 87.600 215.900
Concentraţii la ieşire mg/l Max
COD 33,3 49,3
BOD 5 5,8 14,4
NH 4 N 0,2 2,7
NO 3 N 8,4 15,1
N-total 8,6 15,2
P-total 1,2 2,0
Datele abatorului Min Mediu Max
Poluare nămol kg COD/kg TS*d 0,03
TS BB kg/m³ 2,9 4,0 5,0
Temperatură °C 6,8 14,0 22,2
ISV ml/g 102 126 146
Producţie surplus de nămol t TS/a 413 2203 m³/a (28% TS)
Producţie surplus nămol kg TS/kg CCO el. 0,57
special
Cazul 6
Epurare biologică a aerului evacuat într-un abator mare
_________________________________________________________________________________
96
Într-un abator mare, cu nu număr de tăieri de peste 20.000 porci/zi, aerul evacuat se
epurează şi apoi se evacuează deasupra acoperişului clădirii. Apa evacuată rezultată
din epurarea aerului evacuat se purifică într-o staţie de epurare, împreună cu apa
evacuată rezultată din procesul de tăiere.
Instalaţia este montată pe acoperişul celei mai înalte clădiri. Este vorba despre un corp
de picurare biologică. Această procedură reprezintă o dezvoltare a unui biofiltru obişnuit.
Spre deosebire de biofiltre, microorganismele sunt imobilizate într-un material conductor
inert, compus din plastic. Acestea formează un film subţire, aşa numitul biofilm.
Substanţele poluante şi mirosurile din aer sunt absorbite de către acest biofilm şi sunt
descompuse biologic de către microorganisme.
Principiul
corpului
biologic de picurare
_________________________________________________________________________________
97
Microorganismele sunt aprovizionate cu apă proaspătă şi hrană prin stropire. Prin
această instalaţie de stropire, cu o capacitate de 5.000 l, apa se pompează cu ajutorul a
două pompe cu dispozitive de urmărire de dozare a pH-ului, pe acoperişul clădirii.
Cantitatea transportată este de 40 m3/h. Pentru concentratul de nutrienţi sunt necesari
4.500 l/a. Ca aditiv chimic se adaugă o substanţă cu conţinut de 20% NaOH (450 l/a).
_________________________________________________________________________________
98