Curs 3

STAREA LICHIDA
FENOMENE
SUPERFICIA

a Stare
Starea lichida ocupa o pozitie intermediara intre starea gazoasa si cea so
Prezinta caracteristici comune atat cu starea gazoasa cat si cea solida (e propriu dar nu are forma
proprie).
Existenta volumului propriu in cazul lichidelor explica valoarea mare a de
(acelasi ordin de marime ca si in cazul solidelor) comparativ cu a gazelor.
Existenta unui volum propriu si absenta formei proprii in cazul lichidelor existenta unor forte de
interactiune moleculara (forte intermoleculare) mai cazul gazelor dar mai mici decat in cazul
solidelor.
Existenta fortelor intermoleculare pe de o parte ingradeste libertatea de m moleculelor iar pe de
alta parte, avand intensitati prea mici, nu favorizeaza configuratii moleculare spatiale stabile.

Au o structura cvasicristalina caracterizata printr-o ordine la mica distant

Dimensiunile mici ale configuratiilor ordonate ce apar in lichide le confer timp de viata scurt (10
s).
In interiorul lichidului exista goluri care permit moleculelor sa migreze int ordonate.
Datorita lipsei ordinii la mare distanta, lichidele nu prezinta proprietati an fac doar cristalele
lichide).
Miscarea termica este prezenta in lichide dar moleculele se misca relativ lichidului.

r0

r1

-9

Fortele de interactiun moleculele de

lichid s electrostatica.

Fig. 1 Variatia cu distanta a fortelor

intermoleculare

La distante r2<d<r1dis sarcina a

moleculelor aparitia unor interactiu
atractiv.

La distante mici (d<r2 orbitalilor

moleculari d unor forte repulsive.

Fenomene superficiale

Fenomenele legate de suprafata de separare dintre un lichid si m inconjoara se

numesc fenomene superficiale.

Fenomenele legate de suprafata de separatie dintre un lichid si m deasupra acestuia se

numesc fenomene de suprafata.
Fenomenele legate de suprafata de separatie dintre un lichid si p care acesta se
gaseste se numesc fenomene de adeziune si capila

I.1 Fenomene de suprafata

Suprafata de separatie dintre un lichid si mediul gazos in care ac plasat, constituie

suprafata libera a lichidului.
In lichide fortele de interactiune intermoleculare devin neglijabile egala cu raza de
-9

actiune moleculara (r10 m).

Moleculele de lichid interactioneaza doar in cazul in care sunt sit sfera de actiune
moleculara.

r=raza de molec

R0
R=0
Fig.

R0

gaz<lichid => fortele de interactiune moleculara gaz-lichid sunt mai mici fortele de interactiune
moleculara lichid-lichid.

Fiecare molecula de lichid aflata la d<r va fi supusa unei forte rezultante perpendicular pe suprafata
libera a lichidului si indreptata spre interiorul a

Marimea fortei rezultante creste odata cu scaderea distantei dintre mole libera a lichidului.
Moleculele siutuate la distanta d<r vor exercita o presiune asupra lichidu presiune interna.
Totalitatea moleculelor care participa la realizarea presiunii interne form superficiala a lichidului
(stratul superficial).
8

Presiunea exercitata de stratul superficial are valori foarte mari (11*10 N Valoarea mare a
presiunii interne explica de ce lichidele sunt practic inc acestea fiind puternic comprimate de
stratul superficial.

Trecerea unei molecule din lichid in stratul superficial presupune efe lucru mecanic
(consum de energie).
La trecerea moleculei in stratul superficial energia cinetica scade iar potentiala a acesteia
creste.
La trecerea moleculei din stratul superficial in lichid, energia cinetica creste iar energia
potentiala se va diminua.
Moleculele din stratul superficial au un surplus de energie potentiala restul lichidului.
Stratul superficial (ca intreg) are un surplus de energie comparativ c lichidului.
Energia potentiala a stratului superficial este proportionala cu aria su
lichidului:

E
ps

=S
(1)

[E

]
SI

ps

=coeficientul de tensiune superficiala a lichidului

[
]
=

SI

[S ]

SI

In starea de echilibru energia potentiala a stratului superficial este m

Suprafata de separare lichid mediul extern se curbeaza tinzand sa d echilibru.
O suprafata se mentine curba daca asupra acesteia actioneaza forte suprafata si
perpendiculare pe conturul acesteia (forte de tensiune su

Stratul superficial al lichidului se comporta ca o membrana elastica micsoreze suprafata

libera a lichidului.

Fig. 4

Fig. 5

Lichid gliceric n inter

de srm cu latura CD
n poz. C1D1 se deplas
micorrii ariei supraf
peliculei).

forele superficiale
mecanic pe seama mi
poteniale

Fenomenele superfic evoluia unui sistem s echilibru

caracterizat energetic.

Fs
ac

LS = F x

LS = S F x = l
x
F = l

Lichid (H2O)
Fig. 6

I.2 Legea lui Laplace

F
s

=l = 2R
R

p=
Fs

=
2R
=
2

R2
R

Fig. 7

P0 + p

Pierre-Simon, marquis de Laplace (1749 1827): astronom si fizician francez.

p =

R1

R2

R
Fig. 8

ext

Fig. 7

T=

pR

int

Reprezinta expresia
generala a presiunii
su

p=
2

exercitata sub o
suprafata curba.

(6) (membrana de

R1 si R2 sunt razele de
curbura ce definesc
respectiva (valoarea
maxima si respectiv
m de curbura) iar
grosimea membranei
este n

p=

Obs: Curbura unei

membrane trebuie m
o anumita diferenta de
(7) (membrana de fo
presiune!!!

T=tensiunea in peretele vasului (forta tangential pe unitatea de

lungime)

p=diferenta de presiune ( p=pint-pext)

=grosimea peretelui vasului (membrana de gro

(8)

(forma cilindrica)

T=
p
(pentru un cilindru
R1= => pentru o
suprafata plana
R1=R2=

(9) (f

Consecinte:
1) Tensiunea parietala este proportionala cu presiunea sangelui si
In cazul unui anevrism, cresterea razei arterei duce la cresterea ten iar cand aceasta
depaseste capacitatea de tensionare a vasului ap

2) In cazul alveolelor pulmonare: p=presiunea aerului alveolar

R=raza alveolei

p=
2
p=12-24 torr pentru apa

p scade datorita surfactantului

prevenind colapsul alveolelor (cat

spatiilor alveolare este determina

raza alveolara este invers proporti

presiunea iar alveolele tind sa se a

sfarsitul expiratiei.

Surfactantul pulmonar este un lichid

tensioactive care acopera suprafata

Creste complianta pulmonara si red

respirator (complianta pulmonara- V

Previne colapsul alveolelor la sfars

asigurand o valoare aproximativ con

Fig. 9
presiunii Laplace prin modificarea co

surfactant in timpul procesului de re

Penetreaza mizeria d mare parte formata din grasimi) facilitand inde acesteia.
In cazul detergentilor s prin reducerea tesiunii apei faciliteaza ca ace penetreze mai usor tes

I.3 Surfactanti
Surfactantii sunt compusi chimici care au rolul de a reduc de tensiune superficiala.
Sunt molecule hidrocarbonate care prezinta o grupare ion
capete.
Gruparea ionica este hidrofila iar radicalul hidrocarbonat e
Proprietatile surfactantilor:
Adsorbtia.

Udarea suprafetelor.

Fig. 10

I.4 Tensiunea superficial a lichidelor i

Scade odat cu creterea temperaturii ( 0 la tcritic).

(10-3 N/m)

Fig. 12

Scade odat cu creterea concentraiei solvitului

Depinde de natura substanei (solventului i solvitului)

Tensiunea superficial a apei mare (datorit legturilor de moleculele de ap)

n privina influenei solvitului 3 cazuri:
Nu modific tensiunea superficial (ex. zahr dizol

Mrete tensiunea superficial (cazul soluiilor ap electrolii)

Micoreaz tensiunea superficial (ex. soluii apoa organice polare)
Substanele care prin adugarea lor scad considerabil tensiunea
soluiei, se numesc TENSIOACTIVE.

 SUBSTANELE TENSIOACTIVE : acizi grai cu lanuri lungi de C, biliare,etc.

Explicaie:
La ntlnirea dipolilor apei, moleculele polare ale lichidelor orga orienteaz cu grupele
polare una n faa celeilalte ceea ce duce la o (desemnat prin termenul de hidrofilie)
care se manifest printr-o b solubilitate a acestor lichide n ap.
Aceste molecule ptrund ntre dipolii apei, slbind forele interm stratul superficial, ceea
ce duce la micorarea tensiunii superficial att mai mare cu ct este mai mare
concentraia soluiei).

Ptrund ntre dipolii apei din stratul superficial unde se aglomer adsorbie pozitiv.
Concluzie:
n contact cu apa, gruparea polar (hidrofil) se orienteaz superficial spre faza
apoas, iar cea nepolar (hidrofob) spre

Cantitatea de substan adsorbit n stratul superficial est dependent

(cresctoare ) de concentraia soluiei.
Dac: c Madsorbit Tens. Sup.
Are loc pn cnd suprafaa liber este saturat. Astfel,T valoare minim.

Fenomenul invers, cnd substanele care mresc tensiunea se ndeprteaz de

suprafa spre profunzime adsorbie n

I.5 Importana tensiunii superficiale n m

Coeficientul de tensiune superficial a lichidelor biol organismul uman
este n general mai mic dect al apei probeaz c moleculele de interes
biologic sunt agen tensioactivi).
Organismul uman dispune de dou categorii mari de tensioactivi:
Substane care acioneaz n mod secundar ca ageni
n aceast categorie intr majoritatea substanelor met ctre organism
ajunse n stadiul de acizi organici.
Principiile alimentare, n special lipidele i glucidele p sunt oxidate trec prin
stadiul de catabolii acizi, substa joac un rol tensioactiv. Astfel scad
tensiunea superfi mediilor n care se afl i favorizeaz procesele de per
Substane care au ca rol principal n organism scdere

superficiale a lichidelor biologice.

n aceast categorie intr acizii biliari, acidul glicocolic care formeaz cu

ionii metalelor alcaline sruri solubil (glicocolat de Na, taurocolat de Na),
substane puterni tensioactive.

Acizii biliari care sunt eliminai prin coledoc n duoden ntl alimentar
( conine lipide aproape n totalitate nedigerate) i la scderea tensiunii
superficiale a grsimilor alimentare, ce uureaz emulsionarea lor. Aceast
emulsionare are ca efec transformarea grsimilor n particule cu volume foarte
mici suprafaa de contact cu mediul de arie foarte mare. Astfe, ar grsimilor se
mrete considerabil prin emulsionare iar ace eficient metabolizate.
Observaii:
Tens. superf. condiioneaz permeabilitatea membranelor, dintre celule i
mediul interstiial.
Subst. tensioactive favorizeaz permeabilitatea membrane intestinal o
serie de medicamente se administreaz cu s tensioactive.
Anestezicele (subst. tensioact.) determin scderea tensiu superficiale a
sngelui.

Lichidele din organism au tensiuni superficiale < dect a a poate modifica n

cazul strilor patologice.
-3

Ex. Urina normal are tens. sup ~ 7010 N/m. n cazul uno
-3

(icter, leziuni hepatice) datorit apariiei unor acizi i sruri 5010 N/m

I.6 Interfaa solid-lichid, Fenomene ca

Fenomenele superficiale care au loc la contactul dintre lich
fenomene de udare
La contactul dintre solid i lichid apar fore de coeziune FC moleculele
lichidului i fore de adeziune FA ntre moleculele ale solidului.

n raport cu lichidele, o suprafa solid poate fi:

Liofil (hidrofil) (FA> FC), ud pereii vasului (lichidul a suprafaa solidului)

Indiferent (caz ideal)

Liofob (hidrofob) (FA< FC), evit contactul cu pereii
(lichidul nu ader la solid).

OBS.
n imediata vecintate a pereilor vasului meniscul devin concav (n raport cu
aerul) la lichidele care ud pereii convex la lichidele care nu ud pereii
vasului.

2
h=
(10)
(legea

r g

Fig. 14

Aplicaii:
Exist unele substane numite ageni udani care introdus favorizeaz
udarea unor solide.
Macromoleculele mediilor biologice au o structur complex
grupri polare (ionizante): carboxil COOH , amino NH2 OH , acestea sunt
hidrofile (atrag n jur molecule de ap).

grupri nepolare: grupri hidrocarbonice CH, sunt hidr

(interac. mai puternic ntre ele dect cu apa)

Efect hidrofob macromoleculele biologice n mediu apos

plieze i s se plaseze astfel nct s expun spre mediu c grupri hidrofile i
s orienteze spre zone interioare grup

Ex. Proteinele membranare intrinseci care expun spre medi extern apoase
grupri hidrofile iar spre interiorul membrana hidrofobe.
OBS.
Macromoleculele se organizeaz astfel nct mpreun cu so ating o energie
potenial termodinamic minim.

BFK
II.1 Miscarea rectilinie si unifor

A
B

Legea de

x0
x

x(t) = x0
+v

Exemplu:

Din punctele A si B, aflate la distanta de 100 m, pleaca simultan u celalalt doua mobile cu
vitezele v1=5 m/s si v2=15 m/s. Sa se detem timp si la ce distanta fata de punctul A se vor
intalni cele doua mo

v1

v2
B

t=
d

O
d
C
x

+v
2

x0

x
1

Alegem originea sistemului de referinta in punctul A si t0=0 =>

Distanta la c

(fata de

x1 (t) = v1t

x2 (t) = d v2t
x' = v1 t'

Conditia de intalnire: x1(t)=x2(t) => v1t=d-v2t

Viteza relativa

v1

v2
O
x

=v

v
relativ

v
absolut

transport

Viteza relativa a mobilului 2 fata de mobilul 1, v21

v21=-v2-v1

Viteza relativa a mobilului 1 fata de mobilul 2, v12

v12=v1+v2

II.2 Miscarea rectilinie uniform acce

A

O
x0

v0

Legea de
miscare:

x(t) = x0 + v0
(t t0 ) +
1
a(t t0 ) 2

2
acceleratia: a=constant

Legea vitezei:

v = v0 + a(t t0 )

Legea lui Galilei

2

v = v0 + 2a( x x0 )

Miscare

(s
g

O
Legea
(aruncare
g

y = y0 + v0 (t
vr

Exemplu: Un corp este lansat verical cu viteza v0=30 m/s. Dupa cat timp aju maxima?

0 = v0 g tu
(din legea vitezei) =>
tu =
v0

=
30
s = 3s

g
(10)

Aplicatii

1. Un tub capilar cu diametrul d=0.15 mm este scufundat vertical in

3

(dalcool=979 kg/m ). Inaltimea pana la care se ridica alcoolul in tub e Sa se calculeze

coeficientul de tensiune superficiala al alcoolului.

h=
2
(1)

 r g

=
r g h
27.11103 N / m

Intrebari test grila

1) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Stratul superficial se comporta ca o membrana elastica. In stare de echilibru energia
potentiala a stratului superficial In stare de echilibru energia potentiala a stratului
superficial Stratul superficial nu exercita nici o presiune asupra lichidul
2) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Lichidele sunt practic incompresibile datorita stratului super acestora.
Forma sferica a picaturilor de lichid este determinata de pro stratului superficial al
acestora.
Coeficientul de tensiune superficiala al apei creste odata cu temperaturii.

Coeficientul de tensiune superficiala scade odata cu scadere

3) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
Coeficientul de tensiune superficiala a unei solutii depinde d solutului.
Zaharul este o substanta tensioactiva. Alcoolul etilic este o substanta tensioinactiva.
In cazul solutului tensioactiv, coeficientul de tensiune super depinde de concentratia
acesteia.

4) Bifai rspunsurile corecte:

Lichidele au o structura cvasicristalin caracterizate printr-o ord distan.
Intensitatea micarii de agitaie termic in licide este mai mic d gazelor.
Stratul superficial exercit o presiune foarte mare asupra lichidu Lichidele sunt practic
incompresibile datorit stratului superfici Stratul superficiual se comport ca o membran
rigid.

5) Bifai rspunsurile corecte:

In stare de echilibru energia potenial a stratului superficial est In stare de echilibru energia
potenial a stratului superficial est Fenomenele superficiale exprim evoluia unui sistem
spre o st caracterizat printr-un minim energetic.
Forele de tensiune superficial sunt normale la suprafaa liber tangente la conturul
acesteia.
Forma sferica a picaturilor de lichid este determinata de proprie superficial al acestora.

6) Bifai rspunsurile corecte:

Coeficientul de tensiune superficiala al apei creste odata cu cre temperaturii.
Valoarea coeficientului de tensiune superficial al apei este dete legturile de hidrogen
dintre moleculele de ap.
Coeficientul de tensiune superficiala scade odata cu scaderea t Alcoolul etilic este o
substanta tensioinactiva.
In cazul solutului tensioactiv, coeficientul de tensiune superficia depinde de concentratia
acesteia.

7) Bifai rspunsurile corecte:

Tensiunea superficial nu influeneaz permeabilitatea mem Anestezicile determin
scderea tensiunii superficiale a sn Suprafaa libera a lichidelor care ud pere ii
vasului este un Zaharul este o substanta tensioactiva.
Vscozitatea sngelui este mai mic in vasele capilare dect