Sistemul Renal

Sistemul renal este alcatuit din rinichi si uretere (organe pereche) , vezica urinara si
uretra (organe nepereche) . Rolul acestuia este de a mentine homeostazia mediului
intern prin existenta unor procese fiziologice complexe de filtrare, absorbtie (activa si
pasiva) si secretie. In urma acestor procese se formeaza urina prin intermediul careia
sunt eliminati produsii reziduali ai metabolismului.
Urina formata la nivel renal trece si prin uretere si ajunge la vezica urinara unde
stationeaza pentru perioade scurte de timp, dupa care este eliminata prin uretra.
Rinichii produc in medie pe minut aproximativ 125 ml de filtrat plasmatic. Din acestia 124
sunt reabsorbiti, iar 1 ml este eliminat prin urina.
Diureza reprezinta cantitatea de urina excretata de rinichi in cursul unei zile si are o
valoare de aproximativ 1500 ml.
Un alt rol al rinichilor este in mentinerea echilibrului hidro-electrolitic si la reglarea
tensiunii arteriale (prin intermediul reninei) . De asemenea, rinichii
secreta eritropoetina care este factor de crestere care stimuleaza eritropoeza si
hidroxileaza prohormonul steroidian precursor in forma activa a vitaminei D3.

Anatomia si structura aparatului renal:

1. Rinichii
Prezinta o margine concava catre medial (hilul renal unde se gasesc nervii, vasele
sanguine, limfatice si ureterul) si o fata laterala convexa.
Sunt localizati retroperitoneal, intinzandu-se aproximativ intre vertebrele T2-L3. Rinichiul
stang este pozitionat de obicei superior de cel drept.
Bazinetul renal este portiunea superioara dilatata a ureterului alcatuita din trei calice
mari, fiecare din acestia ramificandu-se in mai multe calice mici.
Rinichiului i se descriu:
- corticala renala situata la exterior
- medulara renala la interior (contine piramide Malpighi si piramide Ferrein care patrund
in corticala renala) .
Rinichiul are aproximativ 1-4 milioane de nefroni. Nefronul este considerat a fi unitatea
morfo-functionala a rinichiului.

Nefronul este alcatuit din:

-corpuscul renal
-tub contort proximal
- ansa Henle
-tub contort distal
- tubi colectori
-ducte papilare
Se diferentiaza nefroni:
- corticali (80-85%) cu ansa Henle scurta si corpusculul renal in corticala externa
- juxtamedulari (15-20%) : ansa Henle este foarte lunga iar corpusculul renal se afla in
corticala profunda
Glomerulii renali filtreaza intr-o singura zi o cantitate de patru ori mai mare decat toata
apa din organism, de 15 ori mai mult decat lichidele extracelulare si de 60 de ori mai mult
decat volumul plasmatic.

2. Ureterele
Sunt doua la numar, au aspect tubular, o lungime de aproximativ 10-12 cm lungime. Sunt
situate retroperitoneal, intre pelvisul renal si vezica urinara in care intra pe peretele
posterior, oblic prin intermediul unei valve fiziologice.
Trecerea urini in vezica urinara se face in jeturi intermitente odata cu undele de
contractie.

3. Vezica urinara
Este organ musculo-cavitar, cu mare plasticitate al carui principal rol este de a depozita
urina.
Aceasta este alcatuita din corp si col.

4. Uretra
Este un conduct musculo-membranos care are ca rol principal transportul urinii din
vezica urinara catre exterior. Exista o diferentiere pe sexe: la femeie uretra are rol strict
urinar pe cand la barbat aceasta asigura si transportul spermei.
Uretra masculina este mai lunga si prezinta patru segemente: prostatic, membranos,
bulbar si penian.
Mucoasa din structura uretrei, in special a celei peniene, prezinta glande Littre (glande
mucoase care se deschid la suprafata epiteliului mucoasei uretrale) .
Uretra feminina este mai scurta (4-5 cm) . In portiunea mijlocie a acesteia exista un
sfincteruretral extern aflat sub control voluntar.

Patologii asociate sistemului urinar:

1. Tulburari de mictiune
-polakiuria (cresterea numarului mictiunilor) . Printre cele mai frecvente cauze : cistita
acuta/ tuberculoasa, calculi vezicali, adenom de prostata, compresia vezicala
-disuria (dificultatea actului mictional) . Exista disurie initiala (in adenom de prostata,
carcinom de prostata), terminala (cistite, calculi vezicali) si totala (in mielita, uretrita,
lueconevraxita) .
-mictiune dureroasa (durere si usturime la urinat) provocata de aceleasi cauze ca si in
cazul disuriei.
- retentie urinara (incapacitatea vezicii urinare de a elimina urina) . Poate fi completa sau
incompleta, de tip acut sau cronic.
- incontinenta urinara (pierderea functiei de rezervor a vezicii urinare) . Poate fi falsa
(bolnavii cu retentie) sau adevarata (afectiuni medulare S3-S5 sau dupa interventii
chirurgicale la nivelul prostatei.
-eurezis (pierdere involuntara de urina) la copii cu spina bifida
- mictiune imperioasa (nevoia urgenta de a urina imediat dupa instalarea senzatiei de
mictiune) . Tenesmele vezicale apar in cistite, afectiuni uretra posterioara si sunt mictiuni
imperioase, dureroase si ineficiente.
- mictiune rara (1-2 mictiuni pe parcursul unei zile. Apare cu oligurie in IRA si
glomerulonefrita acuta. Cu diureza normala apare in megavezica congenitala sau
dobandita
2. Tulburari de diureza
- poliuria (cresterea diurezei peste 2 L pe parcursul a 24 ore) . Aceasta poate fi
fiziologica/ patologica, tranzitorie/permanenta. Cauzele pot fi renale sau extrarenale
- oligouria (diureza are valori de 500-800 ml/24 ore) . Poate fi fiziologica (reducere
marcata a aportului de apa, transpiratii excesive) sau patologica de cauza prerenala
(scadere filtrat glomerular ca reactie la hipotensiune sau soc hipovolemic) sau renala
(glomerulonefrita acuta, insuficienta renala cronica) .
-anuria (scadere diureza sub 300 ml/24 ore) . Este mereu patologica, poate fi reversibila
(insuficienta renala acuta) sau ireversibila (stadiu final insuficienta renala cronica) .
Cauze: functionale (hipovolemie, hipotensiune arteriala, acidoza) sau organice
(glomerulonefrite, nefropatii) .
-oligoanuria (diureza intre 500-300 ml/24 ore) .
- nicturia (diureza nocturna e egala/ o depaseste pe cea diurna, fiziologic volumul
diurezei nocturna reprezinta o patrime din cel al diurezei diurne. ) Cauze: insuficienta
renala cronica compensata, insuficienta cardiaca dreapta sau globala, ciroza hepatica
decompensata.
- opsiuria (eliminarea urinei intarziat fata de momentul ingestiei de lichide) . In mod

normal lichidele sunt eliminate in decursul a patru ore de la ingestie. Cauze: ciroza
decompensata, hiperestrogenism.
3. Edemul renal nefrititc (in glomerulonefrita acuta) sau nefrotic (prin scaderea presiunii
coloid-osmotice a plasmei) .
4. Hematuria (urina cu sange provenit din tractul urinar situat superior de uretra
anterioara) . Poate fi microscopica sau macroscopica. Cauze: boli hematologice, de
colagen, sau cauze renale (glomerulonefrita acuta/ cronica acutizata, tumori renale, guta,
tuberculoza renala, litiaza) .
5. Piuria si leucocituria (puroi in urina) . Poate fi microscopica (cel mai frecvent) dar si
macroscopica. Cauze: neoplasm, tuberculoza renala, nefrita interstitiala, cistita, uretrita
s. a.
6. Chiluria (limfa in urina)
7. Lipuria (lipide in urina)
8. Pneumaturia (gaze in urina)
9. Proteinuria (glomerulara, tubulara, de flux)