Sunteți pe pagina 1din 2

Vraciul

Profesorul Wilczur
Capitolul I
n sala de operatii era liniste deplina. Din cnd n cnd se auzea doar zanganitul ascu
tit al instrumentelor metalice pe placa de sticla. n aerul ncalzit pna la treizeci
si sapte de grade Celsius staruiau aromadulceaga de cloroform si mirosul de snge,
care patrundeau prinmasca umplnd plamnii cu un amestec insuportabil. O sora medic
alalesinase ntr-un col al salii, dar nimeni dintre cei prezenti nu putea
?
parasi masa de operatie ca sa-i vina n ajutor. Nu putea si nici nu voia.Cele tre
i ajutoare nu-si luau privirile de la rana rosie, deasupra careiase miscau ncet s
i parca stngace minile mari ale profesoruluiWilczur.Pna si cea mai nensemnata miscar
e a acestor mini trebuia nteleasa imediat. Fiecare mormait ce iesea din cnd n cnd de
submasca nsemna o indicatie precisa pentru ajutoare si era ndeplinita ctai clipi di
n ochi. Era vorba nu numai de viata pacientului, ci de cevamult mai important, d
e reusita unei operatii dementiale, desperate. careputea deveni un nou si mare t
riumf al chirurgiei,putea spori gloriaprofesorului, a spitalului si elevilor lui
, dar si a ntregii stiinte poloneze.Profesorul Wilczur opera un mixom al cordului
. Tinea inima n mnastnga si cu miscari ritmice o masa continuu. Prin manusa subtire
decauciuc i simtea fiecare tresarire, fiecare glgit, orict de nensemnatar fi fost el
, cnd valvulele refuzau sa-i mai dea ascultare. Atunci, cu degetele amortite, le
silea sa lucreze. Operatia dura de patruzeci si sase
1
Tadeusz Dolga-Mostowicz
e
de minute. Doctorul Marczewski, care urmarea pulsul, nfipse pentru asasea oara ac
ul seringii n camfor si atropina. n mna dreapta a profesorului lantetele si chiuret
ele licareau nmiscari scurte. Din fericire mixomul nu patrundea adnc n muschiulinim
ii, ci forma un con plat, clasic. Viata acestui om putea fi salvata.Numai de-ar
mai rezista opt, noua minute.Nici unul dintre ei nu s-a-ncumetat, se gndea mndru p
rofesorul.Da, nici unul. Nici un chirurg, nici din Londra, nici din Paris, din B
erlinsau Viena. L-au adus la Varsovia, renuntnd la glorie si la un onorariucolosa
l. Iar onorariul nsemna construirea unui nou pavilion al spitaluluisi nca ceva, ma
i important, vacanta Beatei si a fetitei lor n InsuleleCanare. O iarna ntreaga. i v
a fi greu fara ele, n schimb lor le vaprinde foarte bine. n ultimul timp, nervii B
eatei Perna roz-vinetie a plamnului se umfla spasmodic si se dezumflabrusc. O data,
de doua, de trei ori. Bucata, de carne vie din mnastnga a profesorului tresari. Ct
eva picaturi de snge se prelinseradin incizie pe membrana violeta. n ochii celor p
rezenti licari groaza. Seauzi fsitul usor al oxigenului, iar acul patrunse din nou
sub pieleapacientului. Degetele groase ale profesorului se strngeau si sedesface
au ritmic. n cteva secunde rana era curatata. Acum firul subtire de atachirurgical
a urma sa desavrseasca opera. O cusatura, doua, trei. Eraincredibil ca aceste mini
uriase sa fie capabile de atta precizie. Aseza cu bagare de seama inima la locul
ei si cteva clipe o privi atent.Se umfla st se dezumfla n ritm inegal, dar primej
dia trecuse Profesorulse ndrepta si facu un semn. Doctorul Skrzen scoase dintre fsi
ile depnza sterilizata partea excizata din peretele toracic. nca vreo ctevaoperatii
indispensabile si profesorul rasufla usurat. Restul ramnea nseama ajutoarelor sal
e. Putea sa aiba totala ncredere n ele. Mai daducteva indicatii si trecu n vestiar.
Aici inspira cu voluptate aerul curat. si scoase masca, mnusile sihalatul patate c
u snge si se ntinse ca sa-si dezmorteasca oasele.Ceasul arata doua si treizeci si
cinci. Iar ntrzia la prnz. Si tocmai ntr-o zi ca asta. Ce-i drept. Beata stie ce ope
ratie importanta are, dar,oricum, ntrzierea ntr-o asemenea zi i va produce o mare mhn
ire.Dimineata, cnd a plecat de acasa, intentionat nu lasase sa se vada catine min
te data de astazi; a opta aniversare a casatoriei lor. Dar Beatastia ca el nu ui
ta. n fiecare an primea cte un cadou frumos, cu fiecarean mai frumos si mai scump,
pe masura ce sporeau celebritatea si
2

Vraciul
Profesorul Wilczur
averea lui. Cu siguranta ca si acum n cabinetul de la parter asteaptaun nou cadou
. Blanarul trebuia sa-l fi trimis nca de dimineata Profesorul se grabea si se mbraca
repede. Totusi trebuia sa maitreaca pe la doi bolnavi de la etajul al doilea si
pe la pacientul operatadineauri. Doctorul Skrzen, care veghea linga bolnav, rapo
rta scurt: Temperatura treizeci si cinci cu noua, tensiunea o sutapatrusprezece,
pulsul foarte slab cu o usoara aritmie, ntre saizeci sisaizeci si sase. Slava Domn
ului. Profesorul i zmbi.Tnarul doctor nvalui cu o privire plina de admiratie statura
uriasa simatahaloasa a sefului. Fusese studentul lui la Universitate. Cta vremep
rofesorul mai facuse cercetare, l ajutase la pregatirea materialelor pentru lucra
rile lui stiintifice, iar de cnd si-a deschis un spital propriu,doctorul Skrzen ga
sise aici un salariu bun si un larg cmp deactivitate. Poate n sufletul lui regreta
ca seful renuntase att deneasteptat la ambitiile de om de stiinta, ca se multumi
se sa ramna unbelfer universitar si sa faca bani, dar din cauza asta nu-l putea p
retuimai putin. Stia, ca de altfel toata Varsovia, ca profesorul nu o faceapentr
u el, ca muncea ca un rob, ca n-a ezitat niciodata sa-si asumeraspunderea si ade
seori a facut adevarate minuni, ca cea de astazi. Sunteti un geniu, domnule profe
sor, spuse cu convingere.Profesorul Wilczur rse cu vocea lui joasa si blajina, ca
re dadea attaliniste si ncredere pacientilor sai. Sa nu exageram, colega, sa nu exa
geram! O sa ajungi si dumneatala asta. Recunosc nsa ca sunt multumit. n caz de cev
a spune sa macaute la telefon. Desi cred ca nu va fi nevoie. Si as prefera, fiin
dcaastazi am o sarbatoare n familie Cred ca au si telefonat ca se ardemncarea pe fo
c.Profesorul nu se nsela. n cabinetul lui, telefonul sunase de cteva ori. Va rog sai comunicati domnului profesor sa vina ct mai repedeacasa, spunea servitorul. Domn
ul profesor e n sala de operatii, raspundea de fiecare data,imperturbabila, secre
tara, domnisoara Janowiczwna. Ce naiba nseamna asediul asta? ntreba medicul-sef Dobr
aniecki.intrnd n cabinet.Domnisoara Janowiczwna rasuci cilindrul masinii de scris s
i scotnd oscrisoare dactilografiata, spuse: Astazi e aniversarea casatoriei domnul
ui profesor. Ai uitat? Doar
?
aveti invitatie la bal. Ah, asa e. Si sper sa fie o distractie agreabila La ei nto
tdeaunamuzica-i excelenta, masa rafinata si societatea aleasa.
3
Tadeusz Dolga-Mostowicz
e
Ma mir ca ati uitat femeile frumoase, spuse ironic secretara. N-am uitat. De vrem
e ce vei fi si dumneata acolo riposta doctorul.Obrajii uscativi ai secretarei se m
bujorara. O gluma deplasata. Ridica din umeri. Chiar de-as fi cea maifrumoasa fem
eie, tot nu m-as putea astepta la o atentie din parteadumneavoastra.Domnisoara J
anowiczwna nu-l agrea pe Dobraniecki. i placea cabarbat, pentru ca era ntr-adevar i
spititor, cu nasul lui acvilin, cu fruntealui nalta si mndra, pentru ca era un exc
elent chirurg si chiar profesorul i ncredinta cele mai dificile operatii si-l sust
inuse sa devinaconferentiar, dar ea l considera un carierist calculat, care