Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea analfabeilor

By Mihai Giurgea on 12 noiembrie 2012 ( 322 )

Adevrul despre Universitatea Bucureti. Crema cremei!


Am primit adineauri un mail uluitor, cu un text scris de un profesor uluit:
Catastrofa nvmntului universitar
autor: DAN UNGUREANU prof. univ. Universitatea Bucureti
(pe marginea fostei dezbateri despre nvmntul din Romnia)
Le-am cerut studenilor mei, anul III la Romn-Englez, s comenteze, n englez, un
poem englez din secolul XIX, la alegere. Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez
din secolul XIX i nici o poezie (dei au studiat n anul II Byron, Coleridge, Wordsworth,
Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatru Romeo

i Julieta (numit alternativ roman,novel, ori poem). Restul de cincisprezece din


aizeci, care i-au amintit totui o poezie, au scris totui n englez. Am corectat mai jos
greelile lor :
pluralul lui viu nu e vi, ci vii;
verbul a lua nu se scrie i-au;
Obijnuit e incorect;
i nu se scrie desprit, -i;
s de-a e incorect (corect e s dea);
nu se zice propiu, ci propriu;
them nu poate nlocui their;
nu se poate spune them mother n loc de their mother;
intitulated nu exist n englez (conform Merriam-Webster Dictionary);
combinated nu exist n englez;
to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv);
writted e incorect, n loc dewrote;
poetry nu e identic cu poem;
lirycs nu e ortografiat corect, i cu siguran nu nseamn textul unei poezii, ci
versurile unui cntec;
roman nu exist n englez, corect enovel;
disapointness nu exist, corect edisappointment;
beautifuly thing e incorect;
tryed e incorect;
gaves nu exist (corect gives saugave);
tooked place e incorect;
tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci;
Romeo and Juliet nu e un roman;
Romeo and Juliet nu e un poem;
Shackspear nu se scrie astfel.
Dac se ddea admitere la facultate, ei ar fi czut la admitere. Toi aceti tineri vor deveni
profesori de limba englez i romn peste trei luni. mi este inexplicabil cum
asemenea studeni pot deveni profesori, cnd n ornduirea veche,bolevic i
totalitarist, ei n-ar fi putut nici mcar trece admiterea.
Paradoxal, se face mai mult coal la liceu dect la Universitate: la liceu, profesorii pot
nc s lase repeteni elevii care nu nva, fiindc liceul e gratuit, iar profesorii nu sunt
pltii dup numrul de elevi. Studenii sunt mai prost pregtii dect elevii de liceu. Leam cerut celor aizeci de studeni ai mei referate. Din aizeci, mi-au dat referate vreo 20.
Din ele, zece erau transcrise (copy paste) de pe un sit de internet, http://www.referat.ro/.
O vin pentru aceast situaie o are aa-numitul nvmnt axat pe competene. n noul
sistem, elevii, vezi Doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobndesc competene. Mare
este confuzia din capetele pedagogilor de coal nou! Exist materii axate pe
competene (a nva englez, francez ori muzic, nseamn s tii a vorbi englez,
francez, respectiv s cni, s fluieri sau s fredonezi melodii). Exist materii bazate pe

cunotine (istoria, geografia, anatomia i zoologia, de pild). Exist materii intermediare,


ca biologia i chimia, n care competenele i cunotinele sunt complementare. Cultura
general e alctuit doar din cunotine. Educaia axat pe competene nate montri,
fiindc a ti cine a pictat Gioconda e o cunotin, nu o competen!!!
O alt student, tot de anul III la Litere, m ntiineaz c poetul ei preferat e
Macedonski, autorul frumosului poem Mistreul cu coli de argint. Pe vremea mea, a
numi pe cineva autorul meu preferat presupunea mcar s-i poi identifica poeziile. Se
presupune c un absolvent de englez tie, dup trei ani c n englez, ca romanul se
numete novel.
Universitatea zulus
Conform cu situl QS (Quacquarelli Symonds)
World University Rankings = Clasificarea mondial a universitilor conform criteriului
Quacquarelli Symonds):
Israelul, o ar mic, cu suprafaa ct a Moldovei, are trei universiti pe locurile 102,
114 i 132 din lume;
Carolina din Praga e pe locul 230 n lume;
Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400;
Universitatea Bucureti e pe locul 500, lng Universitatea din Szeged (cu o populaie
de 166.000 locuitori), Universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh,
Kazahstan i Sri-Lanka;
Universitatea din Liubliana e pe locul 400;
Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302;
Universitatea Ben Gurion, din deertul Neghev, e pe locul 323;
Universitatea Babe-Bolyai este dup locul 600, lng nite universiti saudite, srilankeze i kazahe (dup principiul: nisip, jungl, nisip). Situl ARWU (Academic
Ranking of World Universities)
Clasificarea academic a universitilor din ntreaga lume, a Institutului de Pedagogie al
Universitii Jiao Tong se oprete la primele 500 de universiti din lume, unde pe la
coad se afl Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana i cea din Wellington, Noua
Zeeland. Universitatea din Bucureti are de ajuns din urm universitatea zulus din
Durban, cea sloven (Liubliana, 280.000 locuitori) i cea din Wellington (386.000
locuitori, la captul lumii, n largul Pacificului).

nvmntul romnesc e prbuit cu totul. Predau profesori care fac greeli de clasa a
asea. Absolv cu diplom, studeni care acum 15 ani ar fi czut la admitere. Conduc
doctorate oameni total necalificai. Comisia central de acreditare a titlurilor universitare
face conductori de doctorat n glum. Sunt un excelent prooroc. Nu se mai mir nimeni
c n-avem universiti remarcabile cu cercettori remarcabili, cnd nii conductorii de
doctorat se fac din carton lipit cu aracet.
Cod
Problema universitilor din Romnia nu e s ajung din urm cine tie ce universiti
vestice. Problema universitilor noastre e s ajung din urm nivelul liceelor romneti
din 1988. i atunci mai vorbim! Educaia e singurul domeniu n care nu se vorbete de
greaua motenire a comunismului. Regimul de debandad, numit democraie, i
minitrii incapabili i iresponsabili au transformat nvmntul romnesc ntr-un haos.
Din toi olimpicii internaionali romni de anul trecut, unul singur s-a nscris de nevoie
(!!!) la Universitatea din Bucureti, fiindc nu tia englez, ca s devin bursier la o
Universitate strin.
Fac nc patru profeii :
1. Peste cinci ani nici un licean olimpic nu se va nscrie student n vreo universitate
romn.
2. Peste zece ani, nivelul de analfabetism (!!!) al studenilor romni va fi acelai ca cel pe
care l-am pomenit mai sus.
3. Peste zece ani nici o universitate romneasc nu va intra n lista primelor 500 de
universiti din lume, iar kazahii, saudiii, sri-lankezii i zuluii ne vor privi ca i acum,
de sus.
4. Nici peste zece ani Ministerul Educaiei nu-i va decupa din pres un articol despre
starea nvmntului romnesc, ca s-l aib la ndemn.
Cine e de vin?
Problema nu este doar a nvmntului. Ci este mult mai grav: ine de economie si de
decderea pieei muncii din Romnia. Iar vinovatul e cel care a produs toate astea:

Statul (mai precis minitrii nvmntului), care a luat pag ca sa recunoasc


diplomele. Iar paga a ajuns in final la partide (de aia, muli dintre profesorii din
universitile private sunt tot politruci).
Statul, care dup absolvire, a angajat in masa analfabeii si le-a dat si salarii
babane: bugetarii care freac dosare pline de greeli, au salariu dublu fa de
privat! In ultimii 7 ani, numrul angajailor de stat s-a dublat, salariile s-au triplat
(mai ales in nvmnt), dei nivelul angajailor de stat s-a prbuit.
Statul, care a mrit in permanen nivelul salariului minim si a forat si firmele
private sa-i rsplteasc pe imbecili.

Socialitii au fcut protecia sociala a incompetenilor, ocazie cu care s-au mbogit si


ei din greu (ca orice socialist respectabil).
Pe scurt, statul social a creat o pia de desfacere pentru idioenie: pi atunci, de ce va
mirai ca a ajuns sa fie condus de idioi?
Concluzie: e bou? Las-l s moar de foame!

Daca statul n-ar mai fi avut nici un angajat (zero funcionari, externalizare total a
serviciilor), toi absolvenii ar fi fost obligai sa cereasc o pine la ua firmelor
private. Iar firmele private nu dau o ceapa degerat pe diploma ta: ci doar pe ci
bani poi s produci!
Daca statul n-ar fi garantat un salariu minim pentru orice bou cu diploma, boii
respectivi ar fi primit in loc de banipaie. Adic exact ce merita.

Moartea e cel mai bun judector; foamea e cel mai bun profesor.
Iat de ce, eu sunt optimist. Pentru ca statul romn e in stare de faliment. A nceput sa
concedieze profesori, poliiti, mineri, postai, avocai din oficiu (dup ce, ani de zile, ia angajat cu gleata si i-a pltit cu lopata). Jaful de bani al socialitilor a ajuns la final.
De acum nainte lucrurile vor fi simple: ai o diplom? Am! i-o recunoate statul? Sigur!
Pi atunci, sa-ti dea statul salariu! HahahaAaaa, stai, ca statul concediaz, nu
angajeaz: vroiam sa m angajai dumneavoastr Zu? Pai eu nu dau doi bani pe
diploma ta, analfabetule! Daca te pun sa scrii o ofert, nu eti capabil: nici in romn,
nici in englez! Aa ca, hai, mar afar! Du-te si ngroa coada omerilor!
Romnia o sa fie mai puternic dup ce o sa mori tu de foame, putoare comunist!
Citete si

Fabricile de someri va mint in fata