Sunteți pe pagina 1din 6

Cap 3.

Studiu de caz: Proiectul Marea Plantare


3.1. Caracterizarea succinta a problemei de mediu
Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate
complet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice.
Principala cauza a despaduririlor o constituie expansiunea agricola. Nu trebuie
omisa nici expansiune urbana.
Funciile pdurii n echilibrul mediului nconjurtor :

pstreaz i amelioreaz calitatea mediului;

are rol de reglare a temperaturii

purific aerul fiind surs de oxigen i menine umiditatea acestuia

are o funcie edafic, estetic i ecologic

are rol antierozional

particip la circuitul hidrologic


Astfel, se constat clar c funciile care privesc echilibrul mediului sunt mai
importante dect rolul de surs de materii prime pentru activitile umane. Nevoia de
lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii,
mine, combustibili sunt toate cause legate de deforestare. In ultimele doua secole
populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si
agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o
degradare fara precent asupra padurii. Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt
mutarea culturilor si comertul cu lemn. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul
timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia.
Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei unele surse spun ca mutarea
culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii. La fel ca si mutarea culturilor,
taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi implementata
cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este mai mare
decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa.
Cauzele despaduririlor:
hazarde naturale ( erupii, cutremure, alunecri, avalane ).
incendiile ( att cele cu cauze naturale , ct mai ales cele provocate ).
tierile ( pentru consumul casnic, materie prim industrial ). Anual se exploateaz
cca.3,5 miliarde mc de mas lemnoas, n timp ce capacitatea de regenerare este de
numai de 2,7 mld. mc .
Romania avea in 1800, 8,5 mil. ha de padure, adica 35-45% din teritoriu,
suprafata care s-a redus continuu, astfel ca in 1974 aju
nsese la doar 6,5 mil. ha
(27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele
acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult,
defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv. Situatia produce mari neajunsuri,
dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte reduse.

Romania are in prezent un fond forestier de circa 6,4 milioane hectare,


reprezentand 27% din suprafata tarii. Fata de media europeana, de 32% acest procent de
impadurire nu este foarte bun, dar nici dramatic. Insa comparativ cu tarile europene care
au conditii geografice similare, situatia este departe de a fi roz : Cehia are 33%, Slovacia
si Croatia peste 40%, Slovenia 54%, Austria 46%, Bulgaria 34%. Circa 2 treimi dintre
paduri sunt situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte scazuta la campie (sub
10%), unde, din aceasta cauza se resimte puternic efectul exceselor climatice.
-

Tipuri de impact al despaduririlor:


Impact ecologic- Pdurile stocheaz 40% din carbonul reinut de ecosistemele
terestre, iar degradarea acestora i despduririle genereaz circa 20% din emisiile
anuale de carbon n atmosfer. In acelasi timp padurea reprezinta habitatul a
milioane de vietuitoare, iar prin defrisarea padurii vietuitoarele sunt amenintate cu
disparitia daca nu se adapteaza la un nou mediu de viata.
Impact economic- Padurile reprezentand unul din principalii furnizori de materie
prima utilizata in constructii, in incalzirea locuintelor in mediul rural, dar si in
domeniul mobilierului. Din defrisarea padurilor si prelucrarea lemnului se obtin
anual milioane de lei. Tot din punct de vedere economic ar trebui privite si
efectele ce survin o data cu defrisarea padurilor.
Impactul social- Acesta este la fel de important precum inpactul ecologic si cel
economic, deoarece padurile constituie pentru populatie o zona de relaxare, in
care propriile griji sunt inlaturate.
Forme de impact al despaduririlor:
subtierea stratului de ozon;
ploi acide;
efectul de sera;
inundatii;
alunecari de teren;
eroziunea solului;
disparitia anumitor specii de animale datorita distrugerii habitatului lor.

3.2. Necesitatea proiectului


O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar
disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu
mai exista sol sa acumuleze apa. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in
padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat
neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea
defrisarea este impactul asupra climei planetei.
Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza
principala a
acestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi
absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele
consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. O alta consecinta a defrisarii are legatura
cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea.

Proiectul Marea Plantare i propune s refac centura verde a Bucuretiului


prin plantri desfurate n apropierea capitalei. Orice copac este un veritabil aspirator,
pentru c fiecare arbore matur reine 20 de kilograme de praf. Capitala va respira mai
uor pentru c 30.000 de arbori plantai vor reine 600 de tone de praf. Arborii vor fi
plantai pe un teren administrat de RNP Romsilva, instituie care va asigura ntreinerea i
paza plantaiei n urmtorii ani.
3.3. Obiectivele generale ale proiectului
1.
Refacerea centurii verzi a Bucuretiului prin plantri desfurate n apropierea
capitalei.
2.
Educarea si informarea oamenilor ale caror decizii
influenteaza direct sau indirect soarta padurilor.
3.4. Obiectivele specifice ale proiectului
1.
Ameliorarea calitatii mediului prin plantarea a 30.000 de puieti in jurul
Bucurestiului.
2.
Curatarea aerului in zona capitalei.
3.5. Activitatile derulate pentru realizarea obiectivelor generale si specifice ale
proiectului
-

Pentru refacerea centurii verzi a Bucuretiului prin plantri desfurate n


apropierea capitalei, au fost derulate activitati de plantare de puieti de stejar.
Plantarea s-a realizat n 3 etape:
o plantri, 17-22 noiembrie, 17 000 de puiei, peste 200 de voluntari
MaiMultVerde
o plantri, 22-28 noiembrie, 10 000 de puiei, Romsilva
o plantare, 29 noiembrie, 3000 de puiei cu voluntarii MaiMultVerde
In ceea ce priveste educarea populatiei, s-a pus accentul pe educarea tinerilor in
mod special, deoarece acestia reprezinta viitorul. Organizatorii proiectului au
incercat sa formeze constiinta ecologica a tinerilor, si se pare ca au si reusit.

3.6. Surse de finantare ale proiectului


'Marea Plantare' a fost sprijinit atat prin surse atrase cat si prin surse proprii.
Surse atrase:
- ING Asigurri de Via, oferind sprijin financiar
- Cosmote, sprijin financiar
- n parteneriat cu Romsilva
- Cosmopolis, sprijin financiar din fondurile strnse la Gala Verde.
Gala Verde a reprezentat cel mai mare eveniment de strangere de fonduri pentru
proiectele de mediu din Romania. In cadrul acesteia s-au strans aproximativ 123.500 de
euro. Acesti bani au fost si sunt utilizati in proiectele desfasurate de catre Mai Mult
Verde.

Surse proprii:
- Voluntarii Mai Mult Verde, care au oferit sprijin prin munca depusa la plantarea
puietilor.
3.7. Analiza economica
Sursele de finantare ce provin ONG-ului Mai Mult Verde sunt surse de finantare
atrase, in cazul sponsorizarilor. Companiile care au oferit sponsorizari in cadrul
proiectului Marea Plantare sunt: Coca-Cola, petrom, Heineken Romania, Unicredit
Tiriac Bank, Raiffeisen Bank etc.
Deasemenea, proiectul a putut fi realizat si cu ajutorul fondurilor proprii, obtinute in
cadrul celui mai mare proiect de strangere de fonduri, Gala Verde. In cadrul acestuia s-au
strans aproximativ 123.500 de euro, o parte din acestia fiind utilizati si pentru proiectul
Marea Plantare.
Costurile proiectului ajung in jurul cifrei de 71.500 de euro. Acesteb costuri
includ:
Costurile cu activele circulante, obiecte de inventar (puieti de sgtejar)
Costurile cu publicitatea si informarea populatiei
Costurile cu transportul puietilor la marginea Bucurestiului
Costurile cu transportul voluntarilor
3.8. Analiza ecologica
Inainte de proiect
- Poluarea aerului in Bucuresti a depasit

de mai multe ori nivelul admis, la 7 din


cele 8 statii existente. Acest lucru se
intampla in situatia in care Uniunea
Europeana permite numai 35 de astfel de
depasiri;
- Disparitia anumitor specii de animale;
- Alunecari de teren;
- Degradarea terenurilor;
- Inundatii;
- Reducerea precipitatiilor in capitala,
seceta.

Dupa proiect, se observa:


- Ameliorarea

calitatii aerului, fiecare


copac plantat atragand 20 de kg de praf
anual, in total curatand aerul de 600 de
tone de praf;
- Are rol de reglare a temperaturii;
- Sursa de oxigen, purifica aerul;
- Are rol antierozional, prin adaosul de
substane organice provenite din biomas i
prin reducerea scurgerii apei din precipitaii
ce antreneaz cu ea particulele de sol;
- Diminueaza forta vanturilor, actionand
ca o perdea in jurul capitalei;
- Imbunatatirea calitatii terenurilor;
- Participa la circuitul hidrologic.

3.10. Analiza Swot


Puncte tari
Puncte slabe
controlul eroziunii solului - prin adaosul de
desi pare un numar mare de copaci plantati,
substane organice provenite din biomas i prin 30.000, totusi nu sunt suficienti pentru a avea un
reducerea scurgerii apei din precipitaii ce impact major asupra capitalei Bucuresti.
antreneaz cu ea particulele de sol;
reglarea circuitului hidrologic - ncetinirea
scurgerii precipitaiilor, face posibil resorbia apei
n adncimea solului; astfel sunt rencrcai
acviferii, apele subterane; prin pierderea vegetaiei
pdurilor apa de ploaie de pe suprafaa terestra se
scurge n cantitate mult mai mare favoriznd
inundaiile i ncrcarea mai mic a acviferilor;
diminuarea forei vnturilor - acioneaz ca
perdele de protecie n calea vnturilor puternice;
controlul calitii atmosferei - acioneaz ca filtre
de purificare a aerului;
meninerea biodiversitaii - aceasta permite
sistemelor naturale s se adapteze n mod continuu
condiiilor aflate n schimbare i s-i menin
potenialul de a ntruni nevoile oamenilor;
influenarea schimbrilor climatice - acioneaz
n principal asupra nivelului de CO2 din atmosfer;
n perioada de cretere i pe tot timpul de via al
pdurilor, carbonul este preluat din atmosfera i
stocat sub form de lemn/biomas lemnoas, frunze
i sol (de unde i termenul de "carbon sinks"
asociat); aceast cantitate de carbon rmne stocat
la nivelul ecosistemului pdurii, dar poate fi
eliberat n atmosfer prin ardere.
Amenintari
proiectul Marea Plantare a avut ca scop
impadurirea unei suprafete din jurul Bucurestiului,
dar nu se stie daca aceasta mica padure va
supravietui in viitor.

Oportunitati
prin acest proiect, Marea Plantare, s-a creat
posibilitatea tratarii corespunzatoare a problemei
defrisarilor, devenind un exemplu de bune practici la
nivel regional si chiar national.

Concluzii si propuneri ale proiectului


Desi numeroasele defrisari facute in lume au creat si inca mai creeaza efecte
dezastruase asupra planetei, nu multa lume este constienta de acest fapt. Dupa parerea
mea, acest lucru nu mai poate fi trecut cu vederea. Planeta este intr-o continua schimbare
datorita acestor interventii ale omului asupra sa. Defrisarea padurilor atrage dupa sine
numeroase dezaste naturale, care intr-un final afecteaza si omul. Numeroase specii de
animale sunt pe cale de disparitie, sau chiar au disparut, au avut loc numeroase alunecari
se terenuri si inundatii care au facut victime, nivelul poluarii este in pragul depasirii cotei
maxime admise, ce sa mai spun despre efectul de sera, care este un proces fara intoarcere.
Toate acestea sunt cauzele defrisarilor facute de catre forma inteligenta de viata de pe
planeta. Cele mai mari surse de poluare, si unde ar trbui sa se faca impaduriri sunt
zonele din apropierea centrelor urbane.
De aceea proiectul Marea Plantare i propune s refac centura verde a
Bucuretiului prin plantri desfurate n apropierea capitalei si in acelasi timp sa educe
populatia. Cum spuneam si mai sus, organizatorii proiectului Marea plantare s-au bazat
in special pe educarea tinerilor, deoarece acestia reprezinta viitorul societatii si tot ei ar
putea lua masuri pentru reducerea defrisarilor din Romania si de ce nu, din lume. Este
deja cunoscut faptul ca orice copac este un veritabil aspirator, pentru c fiecare arbore
matur reine 20 de kilograme de praf. Capitala va respira mai uor pentru c 30.000 de
arbori plantai vor reine 600 de tone de praf.
Propuneri se pot face foarte multe pentru impadurirea anumitor zone din
Romania, dar de cele mai multe ori, exista probleme de care organizatorii se lovesc.
Unele dintre acestea sunt: exproprierile de terenuri, necunoasterea proprietarilor
terenurilor sau dezinteresul acestora fata de propunerile organizatorilor.