Enigma Otiliei

de G.Calinescu

- rezumat Felix Sima,un tanar de 18 ani,vine in Bucuresti la

eanu pentru a urma Facultatea de medicina.Ajuns la
batranului,il invita in casa unde cunoste membrii
l Simion si copiii acestora Titi.,Aurica ,Olimpia,
si prietenul de familie Leonida Pascalopol.

unchiul sau Costache Giurgiuv

adresa indicata Otilia,pupila
familiei: matusa Aglae,unchiu
ginerele Stanica Ratiu precum

A doua zi Otilia ii arata locuinta, el remarca felul jucaus al fetei si este sur
prins cand gaseste o scrisoare adresata acesteia, pe numele Otilia Marculescu.Fa
ta este ravnita de Leonida Pascalopol si invidiata de toti membrii familiei Tule
a.
Felix, curios de enigma numelui Marculescu descopera soarta Otiliei
care nu este cu mult diferita de a sa. Fata a ramas orfana de mica si este cres
cuta de tatal sau vitreg, mos Costache.Pascalopol a cunoscut-o pe mama Otiliei s
i de atunci i-a ajutat foarte mult, Otilia purtandu-i o stima deosebita.
Rugat de Aglae,Felix il mediteaze pe Titi care a ramas corigent,si in aceste imp
rejurari sora sa Aurica se ataseaza de tanar. El,insa, se simte tot mai atras de
Otilia pe care o admira si cu care petrece din ce in ce mai mult timp.Vede insa
in Pascalopol un rival.
La inceputul lunii august, Olimpia, cel mai mare copil al Aglaei isi face aparit
ia acasa impreuna cu Stanica, concubinul ei, cu care are un copil. Simion nu-si
recunoaste fiica si refuza sa-i dea o casa de locuit si zestrea sa.
Stanica, prin minciuni si scrisori adresate domnului Pascalopol cum ca se impusc
a, reuseste sa stranga ceva bani de la toti si sa-l induplece pe Simion cu motiv
area ca mai are cateva luni de trait,sa-i dea zestrea Olimpiei.
La invitatia lui Pascalopol,Felix si Otilia se duc la mosia acestuia,unde tineri
i profita de timpul petrecut impreuna,iar dupa doua saptamani revin acasa.
Intre timp, fiul Olimpiei si al lui Stanica, Aurel Ratiu, moare, iar tatal indui
osat ii publica in ziar decesul amintind toate rudele, in speranta de a obtine c
at mai mult sprijin financiar.
Stanica este interesat de averea lui mos Costache si in acest scop il aduce pe u
n oarecare doctor Vasiliade pentru a-i pune diagnosticul ca este bolnav. Singuru
l care descopera planul este Pascalopol, si-l avertizeaza pe batran.
Intre Felix si Otilia se cladeste o relatie de profunda prietenie si atasament.
Felix ii marturiseste iubirea, iar Otilia pare si ea induiosata,insa priveste to
tul in mod copilaresc.Grija sa pentru Felix pare mai mult a unei surori.Rusinat,
Felix isi pune pe hartie toate sentimentele sale, trimitandu-i Otilei scrisoare
a, insa ea nu-i da nici un raspuns.
Intr-un moment de gelozie, Felix o roaga pe Otilia sa nu se mai intalneasca cu P

ascalopol, insa tot el, invitat de acesta la el acasa, isi da seama de greseala
facuta fata de Otilia.
In casa discutiile despre adoptia Otiliei de catre mos Costache declanseaza un
nou val cu scandaluri din partea Aglaei. In cele din urma fata ii cere lui mos C
ostache sa nu intocmeasca formalitatile de adoptie si pleaca cu Pascalopol la
mosie, spre surprinderea lui Felix, care ramane dezamagit.El se refugiaza in
bratele unei curtezane Georgeta.
Felix are ocazia sa-l cunoasca pe Weissmann, un coleg de facultate care-i trezes
te pasiuni nebanuite pentru poezie. Discutiile avute cu acesta ii dezvaluie situ
atia materiala dificila a studentului, dar si spiritul practic al acestuia, care
face injectii si consulta diferite persoane pentru a-si intretine fratii si sur
orile.
Cina la restaurantul domnului Iorgu in cinstea aniversarii fiicei sale minore ii
reunesc la aceeasi masa pe Georgeta cu generalul, pe Stanica, Olimpia, Aglae, T
iti, Felix si mos Costache. Aglae pare foarte interesata de viitorul fiicei celo
r doua gazele in speranta ca o va casatori cu Titi, in timp ce Felix se simte di
n ce in ce mai jignit de purtarile Georgetei.
La inceput, dupa o usoara criza, familia Tulea ignora purtarile lui Simion, care
incepuse sa aiureze, insa vazand ca situatia devine insuportabila, Aglae ajutat
a de Stanica si de Weissmann il duc la un sanatoriu. Titi se afla in centrul ate
ntiei pentru Aglae care urmareste sa-l insoare cat mai bine spre dezamagirea Aur
ichii si a Olimpiei.
O nepoata a sa de 16 ani pe nume Lili isi manifesta dorinta de a se casatori, ia
r Stanica il recomanda tatalui acesteia pe Felix Sima, in special pentru ca dore
a a aduce in randurile familiei sale si oameni culti.
Felix viseaza ca Otilia canta la pian, insa spre surprinderea sa totul pare a fi
realitate.
Revazandu-se, cei doi povestesc indelung,in timp ce Felix se simte tot mai atras
de Otilia si de schimbarea acesteia.
Mos Costache are planurile sale cu cei doi tineri incepand sa adune materiale de
constructii pentru o casa unde cei doi, Felix si Otilia aveau sa stea dupa moar
tea sa.
Stanica ii face cunostinta lui Felix cu Lili spre supararea lui Titi care este a
tras de fata si nu intelege de ce toate sunt atrase de baiatul doctorului Sima.
Din cauza unei usoare insolatii si a efortului, mos Costache are un atac, in urm
a caruia toata familia Tulea isi petrece doua zile in casa batranului ignorand b
oala acestuia. Pascalopol aduce un doctor avizat, profesor la universitate, care
recomanda multa liniste si odihna bolnavului.
Mos Costache se insanatoseste si ii alunga din casa pe toti cei din familia Tule
a fiind de acord cu propunerea lui Pascalopol de a deschide un cont in banca pe
numele Otiliei cu suma de 300000 lei, insa nu-i da banii, increzandu-se in sanat
atea sa. Mosierul deschide contul si depune in el 100000 lei pe numele Otiliei.
Dupa infarct mos Costache devine din ce in ce mai speriat de moarte, la aceasta
contribuind si Stanica care ii povestea tot felul de nenorociri.
Consulta diferiti doctori, urmeaza chiar un tratament chetuind bani pe medicamen
te si invita si preotii sa-i sfinteasca casa. Vinde apoi anumite imobile si aduc
e in casa o menajera pe nume Paulina, dar care nu sta mult pentru ca batranul ii

descopera interesul fata de averea sa.

Aurica se spovedeste preotului Suica, marturisindu-i dorinta de a se casatori cu
un evreu si anume cu Weissemann,iar Stanica o indeamna pe Otilia sa-l convinga
pe Felix sa se casatoreasca cu Lili.
Mos Costache ii daruieste lui Pascalopol 100000 lei pentru Otilia.St
anica, dupa indelungi cautari afla locul unde sunt ascunsi banii si-l jefuieste.
Mos Costache este surprins de atac si in urma efortului moare.
Stanica divorteaza de Olimpia si se casatoreste cu Georgeta, iar apoi intra in p
olitica.
Otilia se casatoreste cu Pascalopol si pleaca impreuna la [SC1]Paris.
Felix, cu ocazia razboiului, devine doctor,apoi profesor universitar si se casat
oreste bine intrand in cercuri inalte.
Se intalneste intamplator cu Pascalopol pe tren si afla
Otilia, fiind acum casatorita cu un om bogat din Buenos
a nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioara Otilia.
se naruiesc in cuvintele lui mos Costache: Aici nu sta

ca acesta a divortat de
Aires. Fotografia aratat
Amintirile acelei idile
nimeni .

Sumar
Information icon.svg Aten?ie: urmeaza detalii despre nara?iune ?i/sau deznodamnt.
Felix Sima, un tnar de 18 ani, vine n Bucure?ti la unchiul sau Costache Giurgiuvea
nu pentru a urma Facultatea de medicina. Ajuns la adresa indicata, Otilia, pupil
a batrnului, l invita n casa, unde cuno?te membrii familiei: matu?a Aglae, unchiul
Simion ?i copiii acestora Titi, Aurica, Olimpia, ginerele Stanica Ra?iu precum ?
i prietenul de familie Leonida Pascalopol. A doua zi, Otilia i arata locuin?a, el
remarca felul jucau? al fetei ?i este surprins cand gase?te o scrisoare adresat
a acesteia, pe numele Otilia Marculescu. Fata este rvnita de Leonida Pascalopol ?
i invidiata de to?i membrii familiei Tulea. Felix, curios de enigma numelui Marc
ulescu, descopera soarta Otiliei care nu este cu mult diferita de a sa. Fata a r
amas orfana de mica ?i este crescuta de tatal sau vitreg, mo? Costache. Pascalop
ol a cunoscut-o pe mama Otiliei ?i de atunci i-a ajutat foarte mult, Otilia purtn
du-i o stima deosebita. Rugat de Aglae, Felix l mediteaza pe Titi care a ramas co
rigent, ?i n aceste mprejurari sora sa Aurica se ata?eaza de tnar. El, nsa, se simte
tot mai atras de Otilia pe care o admira ?i cu care petrece din ce n ce mai mult
timp. Vede nsa n Pascalopol un rival. La nceputul lunii august, Olimpia, cel mai m
are copil al Aglaei, ?i face apari?ia acasa mpreuna cu Stanica, concubinul ei, cu
care are un copil. Simion nu-?i recunoa?te fiica ?i refuza sa-i dea o casa de lo
cuit ?i zestrea sa. Stanica, prin minciuni ?i scrisori adresate domnului Pascalo
pol cum ca se mpu?ca, reu?e?te sa strnga ceva bani de la to?i ?i sa-l nduplece pe S
imion cu motivarea ca mai are cteva luni de trait, sa-i dea zestrea Olimpiei. La
invita?ia lui Pascalopol, Felix ?i Otilia se duc la mo?ia acestuia, unde tinerii
profita de timpul petrecut mpreuna, iar dupa doua saptamni revin acasa. ntre timp,
fiul Olimpiei ?i al lui Stanica, Aurel Ra?iu, moare, iar tatal, nduio?at, i publi
ca n ziar decesul, amintind toate rudele, n speran?a de a ob?ine ct mai mult spriji
n financiar. Stanica este interesat de averea lui mo? Costache ?i n acest scop l a
duce pe un oarecare doctor Vasiliade pentru a-i pune diagnosticul ca este bolnav
. Singurul care descopera planul este Pascalopol, care l avertizeaza pe batrn.
ntre Felix ?i Otilia se clade?te o rela?ie de profunda prietenie ?i ata?ament. Fe
lix i marturise?te iubirea, iar Otilia pare ?i ea nduio?ata, nsa prive?te totul n mo
d copilaresc. Grija sa pentru Felix pare mai mult a unei surori. Ru?inat, Felix ?
i pune pe hrtie toate sentimentele sale, trimi?ndu-i Otilei scrisoarea, nsa ea nu-i
da nici un raspuns. ntr-un moment de gelozie, Felix o roaga pe Otilia sa nu se m
ai ntlneasca cu Pascalopol, nsa tot el, invitat de acesta la el acasa, ?i da seama d

e gre?eala facuta fa?a de Otilia. n casa discu?iile despre adop?ia Otiliei de cat
re mo? Costache declan?eaza un nou val cu scandaluri din partea Aglaei. n cele di
n urma, fata i cere lui mo? Costache sa nu ntocmeasca formalitatile de adoptie si
pleaca cu Pascalopol la Paris, spre surprinderea lui Felix, care ramne dezamagit.
El se refugiaza n bra?ele unei curtezane, Georgeta. Felix are ocazia sa-l cunoas
ca pe Weissmann, un coleg de facultate care-i treze?te pasiuni nebanuite pentru
poezie. Discu?iile avute cu acesta i dezvaluie situa?ia materiala dificila a stud
entului, dar ?i spiritul practic al acestuia, care face injec?ii ?i consulta dif
erite persoane pentru a-?i ntre?ine fra?ii ?i surorile. Cina la restaurantul domn
ului Iorgu n cinstea aniversarii fiicei sale minore i reunesc la aceea?i masa pe G
eorgeta cu generalul, pe Stanica, Olimpia, Aglae, Titi, Felix ?i mo? Costache. A
glae pare foarte interesata de viitorul fiicei celor doua gazele, n speran?a ca o
va casatori cu Titi, n timp ce Felix se simte din ce n ce mai jignit de purtarile
Georgetei. La nceput, dupa o u?oara criza, familia Tulea ignora purtarile lui Si
mion, care ncepuse sa aiureze, nsa vaznd ca situa?ia devine insuportabila, Aglae aj
utata de Stanica ?i de Weissmann l duc la un sanatoriu. Titi se afla n centrul ate
n?iei pentru Aglae care urmare?te sa-l nsoare ct mai bine spre dezamagirea Auricii
?i a Olimpiei.O nepoata a sa de 16 ani pe nume Lili ?i manifesta dorin?a de a se
casatori, iar Stanica l recomanda tatalui acesteia pe Felix Sima, n special pentr
u ca dorea a aduce n rndurile familiei sale ?i oameni cul?i. Felix viseaza ca Otil
ia cnta la pian, nsa spre surprinderea sa totul pare a fi realitate. Revazndu-se, c
ei doi povestesc ndelung, n timp ce Felix se simte tot mai atras de Otilia ?i de s
chimbarea acesteia. Mo? Costache are planurile sale cu cei doi tineri, ncepnd sa a
dune materiale de construc?ii pentru o casa unde cei doi, Felix ?i Otilia aveau
sa stea dupa moartea sa. Stanica i face cuno?tin?a lui Felix cu Lili, spre supara
rea lui Titi, care este atras de fata ?i nu n?elege de ce toate sunt atrase de ba
iatul doctorului Sima. Din cauza unei u?oare insola?ii ?i a efortului, mo? Costa
che are un atac, n urma caruia toata familia Tulea ?i petrece doua zile n casa batrn
ului ignornd boala acestuia. Pascalopol aduce un doctor avizat, profesor la unive
rsitate, care recomanda multa lini?te ?i odihna bolnavului.
Mo? Costache se nsanato?e?te ?i i alunga din casa pe to?i cei din familia Tulea fi
ind de acord cu propunerea lui Pascalopol de a deschide un cont n banca pe numele
Otiliei cu suma de 300.000 lei, nsa nu-i da banii, ncrezndu-se n sanatatea sa. Mo?i
erul deschide contul ?i depune n el 100.000 lei pe numele Otiliei. Dupa infarct,
mo? Costache devine din ce n ce mai speriat de moarte, la aceasta contribuind ?i
Stanica care i povestea tot felul de nenorociri. Consulta diferi?i doctori, urmea
za chiar un tratament cheltuind bani pe medicamente ?i invita preo?ii sa-i sfin?
easca casa. Vinde apoi anumite imobile ?i aduce n casa o menajera pe nume Paulina
, dar care nu sta mult pentru ca batrnul i descopera interesul fa?a de averea sa.
Aurica se spovede?te preotului ?uica, marturisindu-i dorin?a de a se casatori cu
un evreu ?i anume cu Weissemann, iar Stanica o ndeamna pe Otilia sa-l convinga p
e Felix sa se casatoreasca cu Lili. Mo? Costache i daruie?te lui Pascalopol 100.0
00 lei pentru Otilia. Stanica, dupa ndelungi cautari afla locul unde sunt ascun?i
banii ?i-l jefuie?te. Mo? Costache este surprins de atac ?i, n urma efortului, m
oare. Stanica divor?eaza de Olimpia ?i se casatore?te cu Georgeta, iar apoi intr
a n politica. Otilia se casatore?te cu Pascalopol ?i pleaca mpreuna la Paris. Feli
x, cu ocazia razboiului, devine doctor, apoi profesor universitar ?i se casatore
?te bine, intrnd n cercuri nalte. Se ntlne?te ntmplator cu Pascalopol n tren ?i afla
acesta a divor?at de Otilia, fiind acum casatorita cu un om bogat din Buenos Air
es. Fotografia aratata nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioara Otilia. Amin
tirile acelei idile se naruiesc n cuvintele lui mo? Costache: Aici nu sta nimeni .
Personaje
Portretizarea personajelor se face prin tehnica balzaciana a descrierii mediului
?i a fizionomiei. Astfel tipologiile clasice (avarul, ipohondrul, gelosul) sunt
introduse ntr-un context social care le confera o dimensiune psihologica, transf
ormnd realismul tradi?ional ntr-o comedie umana.
Ca trasatura a esteticii moderne, autorul ambiguizeaza personajele ?i arata de a

semenea un interes pentru procese psihice deviante care au la baza ereditatea ?i

mediul: alienare, senilitate (naturalism).
Otilia Marculescu
Personajul eponim al romanului, Otilia este fiica adoptiva a lui Costache Giurgi
uveanu din a doua casatorie. n stil caracteristic balzacian, aparen?a acesteia es
te surprinsa cu precizie de ochiul de estet al lui Felix: fata parea sa aiba vreo 1
8-19 ani. Fa?a maslinie, cu nasul mic ?i ochii foarte alba?tri arata ?i mai copi
laroasa ntre multele bucle ?i gulerul de dantela. nsa n trupul sub?iratic, cu oase
delicate de ogar, de un stil perfect, fara acea slabiciune supta ?i patata a Aur
eliei, era o mare libertate de mi?cari, o stapnire desavr?ita de femeie . Caracteriz
ata indirect de mediu, aceasta iese n eviden?a prin contrast, ntr-o societate burg
heza snoaba ?i delasatoare, Otilia fiind mereu atenta la aparen?e. Prin antiteza
, aceasta apare ca opusul Auricai, prin feminitatea ei misterioasa ?i rafinata.
Pe plan social, Otilia se erijeaza rapid ca adevarata stapna a casei la care Feli
x nva?a sa se duca pentru fiecare problema. Aceasta o pune n conflictul financiar
existent ntr-o pozi?ie opusa familiei Tulea, ca o rivala pentru averea lui Costac
he.
Felix Sima
Este personajul protagonist, dinamic ?i complex, participnd la ac?iune n calitate
de martor ?i purtator de cuvnt al naratorului. Statutul sau social ?i psihologic l
ncadreaza n categoria intelectualilor de elita, autentici. Unul dintre cele doua
planuri ale romanului este drumul formarii unui tnar, acesta fiind Felix Sima. Ca
riera lui Felix se mpline?te n mod stralucit (devine doctor), dar casatoria nu-l v
a ncadra n armonia cosmica, privilegiu pe care-l au numai cuplurile bazate pe iubi
re.
Leonida Pascalopol
Mo?ierul este un aristocrat care ?i cauta ie?irea din blazare prin lux ?i rafinam
ent spiritual. Traie?te ?i el un sentiment complex de paternitate, caruia i-a ga
sit un paleativ n familia lui mo? Costache. Acesta se autocaracterizeaza ntr-o con
vorbire cu Felix astfel:
Eu, domnule Felix, da-mi voie sa ma marturisesc dumitale ca unui prieten, nam fost fericit n casnicie. ntia sotie nu mi-a dat cinstea ce mi se cuvenea. n sufle
tul meu de mo?ier prozaic se ascunde pu?in romantism. O cunosc pe Otilia de cnd e
ra mica ?i pot spune ca a crescut sub ochii mei. Daca Dumnezeu mi-ar fi dat libe
rtatea sa-mi fac femeia cum vreau eu, a? fi facut-o ca pe domni?oara Otilia. O i
ubesc ?i eu n felul meu, scumpe domnule Felix, pe Otilia, ?i poate ca nu ma n?el cn
d ?i afirm ca ?i ea ma iube?te pe mine. Nici nu e greu, fiindca un dezamagit ca m
ine e un om fara preten?ii. Eu nu i-am cerut niciodata nimic domni?oarei Otilia
?i n-am prea stat ca sa disting ce e patern ?i e ce viril n dragostea mea.(...) S
-a format ntre noi o rudenie sui generis...
Domnule Felix, mi-ai ntunecat existen?a, ?i spun drept, mi-ai stricat niste ne
vinovate tabieturi de celibatar. Am nevoie de domnisoara Otilia, ea e micul meu
vi?iu sentimental. Daca nu pot fi un amant, ramn totdeauna un nepre?uit prieten s
i parinte.
Costache Giurgiuveanu
Pivotul romanului; psihologia sa de avar, controleaza ?i conflictul financiar ?i
pe cel erotic, ntre Felix ?i Otilia. Ac?iunea romanului ncepe cu prima ntlnire ntre
el ?i Felix ?i se termina cu moartea acestuia. Avari?ia lui mos Costache este ndu
lcita de sentimentul patern pe care l manifesta fa?a de Otilia, un sentiment nsa c
are nu se realizeaza este repetat umbrit de teama pentru averea lui. Mai mult, a
fec?iunea fa?a de "feti?a" sa apare ?i ca o compensa?ie morala pentru averea mam
ei Otiliei, pe care ?i-a nsu?it-o fara vreo forma legala, fapt ce a cauzat moarte

a acesteia ?i care condi?ioneaza acum starea materiala a Otiliei. Propriu-zis, o

buna parte din averea lui mo? Costache e averea mamei Otiliei, respectiv a Otil
iei, pe care ?i-a nsu?it-o prin drept familial.
De la nceputul romanului, personajul apare n aceasta postura. Tentativa de a nu-l
primi pe Felix, de?i i este unchi ?i tutore - adica administrator al averii acest
uia pna la majorat - l define?te ca atare, precum furtul meschin din veniturile ac
estuia, precum ?i de la Pascalopol. Cumpara material demolat, mai ieftin, sau nce
arca la mai multe farmacii ca sa vada la care e mai ieftin, pentru cteva centime.
Mannca cu lacomie la masa oferita de un fost chiria? devenit proprietar, dar apr
oape nu-i da bani Marinei pentru mncare. Scena mbolnavirii subite, n care este rapi
d nconjurat de familia Tulea, dezvaluie elocvent izolarea indusa de teama pierder
ii averii. Otilia este singura care-i mai este alaturi, iubindu-l necondi?ionat,
dar avari?ia lui ndeparteaza repetat pe to?i ceilal?i, pe Felix, pe Marina, pe v
aduva care-l ngrijea, pe Pascalopol.
George Calinescu releva n tu?e grote?ti un personaj definit esen?ial printr-un si
ngur aspect, prin nenumarate instan?e de comic de situa?ie. Nici momentele de su
ferin?a ale bolnavului nu sunt lipsite de ridicol. Moartea lui nu inspira un sen
timent tragic, ci unul comic, realizat parca de o farsa a destinului. La capatul
consecin?elor avari?iei lui mos Costache se profileaza situa?ia precara a Otili
ei. Aceasta nu este nfiata ?i beneficiaza doar de o mica parte din banii lui, las
a?i n paza lui Pascalopol. Prin acest personaj autorul romanului condamna societa
tea epocii, care a generat oameni cu asemenea vicii dezumanizante.
Aglae Tulea
Baba absoluta, aceasta este caracterizata succint ntr-o convorbire dintre Felix si
Weissmann
"... a?a o femeie rea ca matu?a dumitale, sa nu te superi, n-am vazut... Est
e baba absoluta, fara cusur n rau, pot sa jur. Barbatul ei nnebunea ?i fara infec?
ie."
Sora lui mo? Costache, aceasta este asemenea lui definita de dorin?a de a se mbog
a?i, mai cu seama mo?tenind banii lui. Astfel, aceasta devine autoritara ?i agre
siva n fa?a slabiciunii, "ca un comandant de militarie", fara nici un considerent
moral, caracteristici relevate vibrant de scena ocuparii casei fratelui ei n mom
entele lui de boala. Angrennd toata familia Tulea n urma ei aceasta vegheaza nfrigu
rata ca Felix ?i Otilia sa nu nstraineze ceva n timp ce ceilal?i muta ?i scotocesc
mobilierul n cautarea banilor.
"n vreme ce cadavrul statea inert peste plapuma ?i ncepuse sa ia tonuri ceroas
e, Aglae, Olimpia, Aurica ?i Titi scotoceau n toate par?ile, trageau sertarele, d
esfaceau garderobul, cautau prin soba (...) Furioasa, Aglae trnti u?ile dulapuril
or, trase covoarele, fara sa le mai aseze la loc, desfacu cutiile mari de la mas
a de joc ?i de la cea din sufragerie (...). Negasind nimic n haine, trase perna d
e sub capul lui mo? Costache, privi pe sub cearceaf, apoi ridica cu putere salte
aua, rasturnnd cadavrul spre perete."
Despotismul Aglaei se exercita asupra ntregii familii, influen?nd pna ?i alegerea l
ui Costache de a o nfia pe Otilia. Timora?i Otilia ?i Felix o contempla cu dezgus
t ?i dispre?:
"...n familia n care ma aflu unul pnde?te pe celalalt ?i-l cred capabil pe fiec
are, pentru bani, de cele mai mari mr?avii." (Felix)
S-a observat ca totu?i Aglae ?i apara copiii ?i ca goana ei fara scrupule dupa av
erea lui mo? Costache are o justificare n acest scop. Pledeaza ca Simion sa-i dea
zestrea Olimpiei, so?ia lui Stanica, i cauta zadarnic un so? Auricai, l ?ine sub
aripa ei pe nevolnicul Titi. n acela?i timp nsa l arunca n ospiciu pe Simion fara re

mu?cari, pentru a se elibera de povara, ca sa-?i traiasca via?a. Avida de avere,

Aglae nu cunoa?te limite morale ?i manifestarile ei se dezlan?uie spasmodic ?i
fara ezitare.
Stanica Ra?iu
Arivistul fara scrupul moral ?i escrocul locvace, Stanica este un avocat fara pr
ocese care ?i exercita debitul verbal n snul familiei ?i n cercul prietenilor. Tema
lui favorita este paternitatea, casatoria, familia. Patosul discursului ocaziona
l, instantaneu, este rezultatul unei experiente c?tigate ?i pe care o repeta cu o
rice ocazie. Obiectivul urmarit este banul, pe care nu se sfieste sa-l dobndeasca
de la oricine ?i n orice calitate.
Activiatea lui consta n general prin cautarea unor cai de a ob?ine bani, de la or
icine, fara discriminare: Otilia, Felix ?i de la Pascalopol, ?i de la Marina, ca
?i de la rudele sale. Nu pierde nici o ocazie sa "ciupa", ncredin?at ca va putea
pune odata mna pe banii lui mo? Costache, pe care, ntr-adevar, i fura pur ?i simpl
u. mbogatit, paraseste pe Olimpia, casatorindu-se cu Georgeta; a fost chiar prefe
ct ntr-o scurta guvernare, este proprietarul unui block-haus ?i patroneaza tripou
ri ?i cercuri de morfinomani. Stanica este ?i el un produs al societa?ii capital
iste, ncadrndu-se n seria tipologica reprezentata de Dinu Paturica, Tanase Scatiu,
Gore Pirgu ?i Iancu Urmatecu, eroul romanului lui Ion Marin Sadoveanu.
n zugravirea tipului, Calinescu folose?te o diversitate stilistica care-l transfo
rma n "o figura extraordinara", cum observa criticul Ovid S. Crohmalniceanu, care
adauga: "volubilitatea personajului are atta intensitate vitala, nct ridica arta d
e a trivializa orice lucru ?i de a-l umfla fantastic la o adevarata perfec?iune.
n materie de demagogie ?i versatilitate, Stanica are geniu. Nu e foarte departe
de adevar cnd spune: He, he, Stanica e profund, degeaba ncerca?i dumneavoastra sa-l
lua?i peste picior. Daca Stanica are geniu , acesta e un geniu al raului.[1]
Simion Tulea
Simion Tulea simbolizeaza n roman maniacul decrepit, cazut n senilitate.
Aurica Tulea
Aurica Tulea reprezinta tipul fetei batrne.
Titi Tulea
reprezinta tipul debilului mental
Olimpia
Potrivit lui Calinescu, Olimpia o reprezinta pe femeia placida.
Georgeta
reprezinta tipul femeii u?oare. n text era descrisa ca fiind o femeie de moravuri
u?oare,care se lasa condusa de bani ?i manipulata de cei ce detineau bani. Fiin
d o femeie frumoasa,din punct de vedere al aspectului fizic reusea sa isi castig
e banii foarte usor. Era o femeie relativ inalta,cu parul lung saten,ochii capru
i si un zambet fermecator
ncadrare n specie
n general opera epica este perceputa ca fiind un ansamblu de conven?ii ?i procede
e literare capabila sa ntre?ina curiozitatea cititorului n a?a fel nct sa poata igno
ra ideea ca este vorba de un univers care ?ine strict de spa?iul imaginar. De?i
fictiv, acest univers are totu?i o anumita ordine ?i coeren?a date n primiul rnd d
e structurile specifice: construc?ia subiectului ?i construc?ia discursului epic
.
Romanul Enigma Otiliei scris de George Calinescu se ncadreaza curentului literar
realism.
Teme principale

Dupa temele folosite, romanul este balzacian ?i citadin, aspect al modernismului

lovinescian. O fresca a burgheziei bucure?tene de la nceputul secolului XX (1909
-1911), opera prezinta aspectele ei caracteristice din perspectiva social econom
ica (mo?tenirea averii lui Costache Giurgiuveanu). Pe acest fundal se profileaza
?i maturizarea lui Felix care-i ofera caracterul de bildungsroman.
Calitatea realist-balzaciana este ntarita de folosirea motivelor mo?tenirii ?i pa
ternita?ii.
Structura
Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe planuri
narative, care urmaresc destinul diferitelor personaje, conferind dimensiune cel
or doua conflicte.
Dintre cele doua planuri principale, un plan urmare?te familia Tulea ?i lupta ac
estora pentru mo?tenirea lui Costache Giurgiuveanu ?i pentru nlaturarea Otiliei.
Celalalt urmare?te progresul ?i maturizarea lui Felix, care, ramas orfan, vine s
a studieze medicina n Bucure?ti. Planurile secundare sunt utilizate pentru a sus?
ine imaginea ampla a societa?ii citadine.
Ac?iunea este redata prin nlan?uire, completata cu inser?ia unor micronara?iuni.
Descrierea spa?iilor ?i a vestimenta?iei sus?ine impresia unui univers autentic,
iar prin observa?ie ?i notarea detaliilor semnificative, aceasta devine un mijl
oc de caracterizare indirecta ?i de conturare a caracterelor.
Titlu
Titlul ini?ial al operei Parin?ii Otiliei reprezinta motivul balzacian al patern
ita?ii, o aluzie la felul n care fiecare personaj determina soarta acesteia. Schi
mbarea titlului muta accentul pe misterul comportamentului ei.
Conflictul romanului
Conflictul e determinat de ncercarile membrilor clanului Tulea de a pune mna pe av
erea lui Costache Giurgiuveanu.
Finalul
Finalul car?ii este nchis, urmat de un epilog. Simetria acestuia cu nceputul se re
alizeaza prin descrierea strazii ?i a casei lui Costache Giurgiuveanu din perspe
ctiva exterioara a lui Felix, n doua momente diferite ale existen?ei sale (n adole
scen?a ?i aproximativ zece ani mai trziu, dupa razboi ). Romanul se ncheie cu aceea?i
replica a unchiului sau: nu, nu sta nimeni aici, nu cunosc , amintita de Felix.