Enigma Otiliei

(carte)
Enigma Otiliei este un roman de tip balzacian scris de George Clinecu n anul
1938.Dup temele folosite, romanul este balzacian i citadin, aspect al modernismului
lovinescian. O fresca a burgheziei bucuretene de la nceputul secolului XX (1909-1911), opera
prezint aspectele ei caracteristice din perspectiva social economic (motenirea averii
lui Costache Giurgiuveanu). Pe acest fundal se profileaz i maturizarea lui Felix care-i ofer
caracterul de bildungroman. Calitatea realist-balzaciana este ntrit de folosirea motivelor
motenirii i paternitii.
Felix Sima, un tnr de 18 ani, vine n Bucureti la unchiul su Costache
Giurgiuveanu pentru a urma Facultatea de medicin. Ajuns la adresa indicat, Otilia, pupila
btrnului, l invit n cas, unde cunote membrii familiei: matua Aglae, unchiul Simion i
copiii acestora Titi, Aurica, Olimpia, ginerele Stanic Raiu precum i prietenul de familie
Leonida Pascalopol. A doua zi, Otilia i arat locuina, el remarc felul jucu al fetei i este
surprins cand gsete o scrisoare adresat acesteia, pe numele Otilia Mrculescu. Fata este
rvnit de Leonida Pascalopol i invidiat de toi membrii familiei Tulea. Felix, curios de enigma
numelui Mrculescu, descoper soarta Otiliei care nu este cu mult diferit de a sa. Fata a rmas
orfan de mic i este crescut de tatl su vitreg, mo Costache.
Pascalopol a cunoscut-o pe mama Otiliei i de atunci i-a ajutat foarte mult, Otilia
purtndu-i o stim deosebit. Rugat de Aglae, Felix l mediteaz pe Titi care a rmas corigent, i
n aceste mprejurri sora sa Aurica se ataeaz de tnr. El, ns, se simte tot mai atras de
Otilia pe care o admir i cu care petrece din ce n ce mai mult timp. Vede ns n Pascalopol un
rival. La nceputul lunii august, Olimpia, cel mai mare copil al Aglaei, i face apariia acas
mpreun cu Stnic, concubinul ei, cu care are un copil. Simion nu-i recunoate fiica i refuz
s-i dea o cas de locuit i zestrea sa. Stnic, prin minciuni i scrisori adresate domnului
Pascalopol cum c se mpuc, reuete s strng ceva bani de la toi i s-l nduplece pe
Simion cu motivarea c mai are cteva luni de trit, s-i dea zestrea Olimpiei. La invitaia lui
Pascalopol, Felix i Otilia se duc la moia acestuia, unde tinerii profit de timpul petrecut
mpreun, iar dup dou sptmni revin acas. ntre timp, fiul Olimpiei i al lui Stnic, Aurel
Raiu, moare, iar tatl, nduioat, i public n ziar decesul, amintind toate rudele, n sperana de
a obine ct mai mult sprijin financiar.

Stnic este interesat de averea lui mo Costache i n acest scop l aduce pe un

oarecare doctor Vasiliade pentru a-i pune diagnosticul c este bolnav. Singurul care descoper
planul este Pascalopol, care l avertizeaz pe btrn.
ntre Felix i Otilia se cldete o relaie de profund prietenie i ataament. Felix
i mrturisete iubirea, iar Otilia pare i ea nduioat, ns privete totul n mod copilresc. Grija
sa pentru Felix pare mai mult a unei surori. Ruinat, Felix i pune pe hrtie toate sentimentele
sale, trimindu-i Otilei scrisoarea, ns ea nu-i d nici un rspuns. ntr-un moment de gelozie,
Felix o roag pe Otilia s nu se mai ntlneasc cu Pascalopol, ns tot el, invitat de acesta la el
acas, i d seama de greeala fcut fa de Otilia. n cas discuiile despre adopia Otiliei de
ctre mo Costache declaneaz un nou val cu scandaluri din partea Aglaei. n cele din urm,
fata i cere lui mo Costache s nu ntocmeasc formalitatile de adoptie si pleac cu Pascalopol
la Paris, spre surprinderea lui Felix, care rmne dezamgit.
El se refugiaz n braele unei curtezane, Georgeta. Felix are ocazia s-l cunoasc pe
Weissmann, un coleg de facultate care-i trezete pasiuni nebnuite pentru poezie. Discuiile
avute cu acesta i dezvluie situaia material dificil a studentului, dar i spiritul practic al
acestuia, care face injecii i consult diferite persoane pentru a-i ntreine fraii i surorile. Cina
la restaurantul domnului Iorgu n cinstea aniversrii fiicei sale minore i reunesc la aceeai mas
pe Georgeta cu generalul, pe Stnic, Olimpia, Aglae, Titi, Felix i mo Costache. Aglae pare
foarte interesat de viitorul fiicei celor dou gazele, n sperana c o va cstori cu Titi, n timp
ce Felix se simte din ce n ce mai jignit de purtrile Georgetei. La nceput, dup o uoar criz,
familia Tulea ignor purtrile lui Simion, care ncepuse s aiureze, ns vznd c situaia
devine insuportabil, Aglae ajutat de Stnic i de Weissmann l duc la un sanatoriu. Titi se
afl n centrul ateniei pentru Aglae care urmrete s-l nsoare ct mai bine spre dezamgirea
Auricii i a Olimpiei.
O nepoat a sa de 16 ani pe nume Lili i manifest dorina de a se cstori, iar Stnic
l recomand tatlui acesteia pe Felix Sima, n special pentru c dorea a aduce n rndurile
familiei sale i oameni culi. Felix viseaz c Otilia cnt la pian, ns spre surprinderea sa totul
pare a fi realitate. Revzndu-se, cei doi povestesc ndelung, n timp ce Felix se simte tot mai
atras de Otilia i de schimbarea acesteia. Mo Costache are planurile sale cu cei doi tineri,
ncepnd s adune materiale de construcii pentru o cas unde cei doi, Felix i Otilia aveau s
stea dup moartea sa. Stnic i face cunotin lui Felix cu Lili, spre suprarea lui Titi, care
este atras de fat i nu nelege de ce toate sunt atrase de biatul doctorului Sima. Din cauza
unei uoare insolaii i a efortului, mo Costache are un atac, n urma cruia toat familia Tulea
i petrece dou zile n casa btrnului ignornd boala acestuia. Pascalopol aduce un doctor
avizat, profesor la universitate, care recomand mult linite i odihn bolnavului.
Mo Costache se nsntoete i i alung din cas pe toi cei din familia Tulea
fiind de acord cu propunerea lui Pascalopol de a deschide un cont n banc pe numele Otiliei cu
suma de 300.000 lei, ns nu-i d banii, ncrezndu-se n sntatea sa. Moierul deschide
contul i depune n el 100.000 lei pe numele Otiliei. Dup infarct, mo Costache devine din ce n

ce mai speriat de moarte, la aceasta contribuind i Stnic care i povestea tot felul de
nenorociri.

Consult diferii doctori, urmeaz chiar un tratament cheltuind bani pe medicamente i

invit preoii s-i sfineasc casa. Vinde apoi anumite imobile i aduce n cas o menajer pe
nume Paulina, dar care nu st mult pentru c btrnul i descoper interesul fa de averea sa.
Aurica se spovedete preotului uic, mrturisindu-i dorina de a se cstori cu un evreu i
anume cu Weissemann, iar Stnic o ndeamn pe Otilia s-l conving pe Felix s se
cstoreasc cu Lili.
Mo Costache i druiete lui Pascalopol 100.000 lei pentru Otilia.
Stnic, dup ndelungi cutri afl locul unde sunt ascuni banii i-l jefuiete. Mo Costache
este surprins de atac i, n urma efortului, moare. Stnic divoreaz de Olimpia i se
cstorete cu Georgeta, iar apoi intr n politic. Otilia se cstorete cu Pascalopol i pleac
mpreun la Paris. Felix, cu ocazia rzboiului, devine doctor, apoi profesor universitar i se
cstorete bine, intrnd n cercuri nalte. Se ntlnete ntmpltor cu Pascalopol n tren i afl
c acesta a divorat de Otilia, fiind acum cstorit cu un om bogat din Buenos Aires. Fotografia
artat nu mai aduce nimic din ceea ce era odinioar Otilia. Amintirile acelei idile se nruiesc n
cuvintele lui mo Costache: Aici nu st nimeni.
Personajele romanului Enigma Otiliei sunt asemenea "exemplificari".
Costache Giurgiuveanu este exemplu de avar caracteristic epocii;
Leonida Pascalopol este un aristocrat care isi cauta iesirea din blazare prin comportari rafinate
si expediente erotice;
Stanica Ratiu este arivistul fara scrupul moral si escrocul locvace;
Aglae este "baba absoluta, fara cusur in rau
Aurica - fata batrna muncita de complexe erotice nesatisfacute;
Simion Tulea - maniacul decrepit, cazut in senilitate;
Titi - caz patologic de degenerescenta;
doctorul Vasiliad este un secondant al lui Stanica;
popa Tuica si-a schimbat porecla in renume;
Otilia este exemplificarea feminitatii, evolund, in conditiile procesului complex al societatii
burgheze, spre platitudine,
iar Felix exemplifica pe intelectualul in devenire, in aceleasi conditii.
Costache Giurgiuveanu este pivotul romanului; psihologia sa de avar, urmarita de
autor, detine frnele actiunii; ea explica si accidentul fatal, iar moartea personajului stinge
actiunea. Avaritia lui mos Costache este indulcita de sentimentul patern pe care, il manifesta
fata de Otilia, un sentiment insa care nu se realizeaza, fiind anihilat de teama de a se rupe de
averea lui. Mai mult, afectiunea fata de "fe-fetita" sa apare si ca o compensatie morala pentru
averea mamei Otiliei, pe care si-a insusit-o fara vreo forma legala, fapt ce a cauzat moartea
acesteia si care conditioneaza acum starea materiala a Otiliei. Propriu-zis, o buna parte din
averea lui mas Costache e averea mamei Otiliei, respectiv a Otiliei, pe care si-a insusit-o prin
drept familial. In schimbul acestei averi, el ii da Otiliei afectiunea sa paterna si promisiunea ca-i
va asigura viitorul.

Sentimentul avaritiei ii terorizeaza viata si-i rapeste libertatea de a se misca omeneste in

societate. De la inceputul romanului, personajul apare in aceasta postura. Tentativa de a nu-l
primi pe Felix, desi ii este unchi si tutore - adica administrator al averii acestuia pna la majorat
- il defineste ca atare. Mai departe, "ciupeste" in mod meschin din veniturile lui Felix, dupa cum
il "ciupeste" si pe Pascalopol la jocul de carti sau trndu-se pe sub masa dupa o moneda
cazuta din buzunarul acestuia, fara sa simta ridicolul situatiei. Cumpara material demolat,
fiindca e mai ieftin, sau incearca la mai multe farmacii sa faca o reteta ca sa vada la care e mai
ieftin si sa cstige astfel cteva centime. Mannca cu lacomie respingatoare la masa oferita de
restauratorul chirias caruia ii vnduse cladirea restaurantului. Scena imbolnavirii subite, in care
este dezbracat si imbracat - citata mai sus - dezvaluie pna unde poate duce teroarea avaritiei
care-i anuleaza demnitatea de om. G. Calinescu releva situatiile grotesti in care se afla
personajul si-l ridiculizeaza printr-un comic irezistibil.
Nici momentele "de suferinta ale bolnavului nu sunt lipsite de ridicol. Moartea lui nu
inspira un sentiment tragic, ci unul comic, realizat parca de o farsa a destinului. La capatul
consecintelor avaritiei lui mos Costache se profileaza drama Otiliei. Pentru ca n-a infiat-o la
timp, ea ramne dezmostenita, iar toata averea cade in minile Aglaei; pentru ca a ezitat sa
puna la banca banii pe numele Otiliei, i-a furat Stanica; pentru ca "papa" se purta asa de
"ciudat", Otilia cauta in Pascalopol un alt "papa", dar a dat peste un sot imbatrinit, pe care 1-a
parasit intr-o aventura sentimentala. Condamnnd avaritia si pe mos Costache, - purtatorul ei autorul romanului condamna societatea epocii, care a generat oameni cu asemenea vicii fatale,
dezumanizante.
Pascalopol e mosierul care-si ingaduie lux si rafinament spiritual. Traieste si el
un sentiment complex de paternitate, caruia i-a gasit un paleativ in familia lui mos Costache. Se
cunoaste prea bine pe sine precum o cunoaste si pe Otilia. Marturisirea sa autobiografica este
si o caracterizare bine stapinita :"Eu, domnule Felix, da-mi voie sa ma marturisesc dumitale ca
unui prieten, n-am fost fericit in casnicie. Intia sotie nu mi-a dat cinstea ce mi se cuvenea. In
sufletul meu de mosier prozaic se ascunde putin romantism. O cunosc pe Otilia de cnd era
mica si pot spune ca a crescut sub ochii mei. Daca Dumnezeu mi-ar fi dat libertatea sa-mi fac
femeia cum vreau eu, as fi facut-o ca pe domnisoara Otilia. O iubesc si eu in felul meu, scumpe
domnule Felix, pe Otilia, si poate ca nu ma insel cnd iti afirm ca si ea ma iubeste pe rnine. Nici
nu e greu, fiindca un dezamagit ca mine e un om fara pretentii. Eu nu i-am cerut niciodata nimic
domnisoarei Otilia si n-am prea stat ca sa disting ce e patern si e ce viril in dragostea mea.(...)
Otilia venea la mine simplu, ca o fiica, si-mi cerea ceva. Ea nu a avut niciodata ideea ca e
curtezana, ma ierti, care cere de la un barbat. S-a format intre noi o rudenie sui generis..."
Marturisindu-se mai departe lui Felix, il asigura ca e un om inofensiv, un batrin care nu se poate
lupta cu tineretea lui, ca ar vrea, sincer, sa-i stie fericiti. "Domnule Felix, mi-ai intunecat
existenta, iti spun drept, mi-ai stricat niste nevinovate tabieturi de celibatar. Am nevoie de
domnisoara Otilia, ea e micul meu vitiu sentimental.

Daca nu pot fi un amant, ramn totdeauna un nepretuit prieten si parinte. Pentru voi amindoi.
Asa sa ma crezi! Iata pozitia lui Pascalopol. Ea e caracteristica. Daca Pascalopol, mosierul
dezamagit, isi da seama ca o femeie cnd iubeste ia banii de la cel batrn si-i da celui tnar",
el s-a bizuit totusi pe sansa banilor sai. Si nu s-a inselat. Otilia 1-a urmat, dar 1-a si parasit. Din
toata puterea lui materiala si spirituala a ramas numai eleganta vestimentara.
Aglae este definita intr-o convorbire dintre Felix si Weissmann, student si el in medicina,
in felul urmator:" ... asa o femeie rea ca matusa dumitale, sa nu te superi, n-am vazut... Este
baba absoluta, fara cusur in rau, pot sa jur. Barbatul ei innebunea si fara infectie".
Schitarea portretului din primele pagini ale romanului, citate mai sus, evolueaza spre aceasta
sinteza pe care autorul o autorizeaza. Aglae este si ea, ca si frate-sau mos Costache, o
intruchipare a dorintei de a se imbogati. Tinta urmarita e averea acestuia. Pentru a o atinge,
devine agresiva si instinctul pasiunii, care o stapneste, se dezlantuie in mod salbatic ca la o
fiara, peste care n-a trecut nici o unda de morala umana. Ocuparea militareasca a casei lui mos
Costache in momentele cnd acesta cade bolnav, scotocirea febrila dupa bani si mutarea
disperata a mobilierului in casa ei, felul in care este tratat bolnavul si apoi mortul dovedesc
impulsuri izvorte dintr-un instinct despotic. Despotismul Aglaei nu se exercita numai asupra
clanului ei, ci il supune si pe mos Costache, care i-a luat frica, inhibindu-i gestul de a o infia pe
Otilia, de a-i face testament sau de a-i "asigura viitorul". De asemenea, Otilia si Felix sunt
timorati, iar reactiunea lor devine dezgust si dispret :in familia in care ma aflu - spune Felix unul pndeste pe celalalt si-1 cred capabil pe fiecare, pentru bani, de cele mai mari mrsavii."
Numai pe ginere-sau il accepta, fiindca il socoteste aliat si instrument al uneltirilor sale, fara sasi dea seama ca acesta "ii va da lovitura".
S-a observat ca totusi Aglae isi apara familia si ca goana ei fara scrupule dupa averea
lui mos Costache are o justificare in acest scop. Intr-adevar, pledeaza ca Simion sa-i dea
zestrea Olimpiei, sotia lui Stanica; o compatimeste pe Aurica si-i cauta zadarnic un sot; il tine
sub aripa ei de mama pe nevolnicul Titi; in acelasi timp insa il arunca in ospiciu pe Simion fara
remuscari, pentru a se elibera de o povara, ca sa-si traiasca viata. Avida de avere, Aglae nu
cunoaste nici un criteriu moral si manifestarile ei se dezlantuie orbeste.
Iat-o descrisa in momentul mortii lui Costache :
"In vreme ce cadavrul statea inert peste plapuma si incepuse sa ia tonuri ceroase, Aglae,
Olimpia, Aurica si Titi scotoceau in toate partile, trageau sertarele, desfaceau garderobul,
cautau prin soba (...) Furioasa, Aglae trnti usile dulapurilor, trase covoarele, fara sa le mai
aseze la loc, desfacu cutiile mari de la masa de joc si de la cea din sufragerie (...). Negasind
nimic in haine, trase perna de sub capul lui mos Costache, privi pe sub cearceaf, apoi ridica cu
putere salteaua, rasturnind cadavrul spre perete".
Aglae e un exemplu de monstru moral generat de burghezie, pe care G. Calinescu 1-a surprins
cu mare arta in miscarile sale tipice.

Stanica Ratiu, avocat fara procese, isi exercita debitul verbal in snul familiei si in
cercul prietenilor. Tema lui favorita este paternitatea, casatoria, familia. Patosul avocatesc al
discursului ocazional, instantaneu, este rezultatul unei experiente cstigate si pe care o repeta
cu orice ocazie. Obiectivul urmarit este banul, pe care nu se sfieste sa-1 dobindeasca de la
oricine si in orice calitate. Cere cu emfaza, afisnd o mutra de "martir", si de la Otilia, si de la
Felix si de la Pascalopol, si de la Marina, ca si de la rudele sale. Nu pierde nici o ocazie sa
"ciupa", incredintat ca va putea pune odata mna pe banii lui mos Costache, pe care, intradevar, ii fura pur si simplu. Imbogatit, paraseste pe Olimpia, casatorindu-se cu Georgeta; a fost
chiar prefect intr-o scurta guvernare, este proprietarul unui block-haus si patroneaza tripouri si
cercuri de morfinomani. Stanica este si el un produs al societaitii capitaliste, incadrndu-se in
seria tipologica reprezentata de Dinu Paturica, Tanase Scatiu, Gore Pirgu si Iancu Urmatecu,
eroul romanului lui Ion Marin Sadoveanu.
In zugravirea tipului, G. Calinescu foloseste o paleta bogat colorata, inct face din el "o figura
extraordinara", cum observa criticul Ovid S. Crohmalniceanu, care adauga : "volubilitatea
personajului are atta intensitate vitala, incit ridica arta de a trivializa orice lucru si de a-1 umfla
fantastic la o adevarata perfectiune. In materie de demagogie si versatilitate, Stanica are geniu.
Nu e foarte departe de adevar cnd spune: "He, he, Stanica e profund, degeaba incercati
dumneavoastra sa-1 luati peste picior. (Literatura romna intre cele doua razboaie mondiale,
vol. I). Daca Stanica are geniu", acesta e un geniu al raului.
Felix si Otilia apar in roman, dupa marturisirea lui G. Calinescu, "in calitate de victime si
de termeni angelici de comparatie". Orfani, ei au nevoie de afectiune paterna, pe care,
negasind-o in integritatea ei morala si fara sa le jeneze individualitatea, si-o acorda reciproc.
Dragostea lor are si aceasta nuanta de sprijin mutual pentru a iesi demni de sub tutela venita
din afara, fie de la mos Costache, fie de la Pascalopol. Dar in puritatea dragostei lor
adolescentine s-au infiltrat umbriri ale mediului social - luat ca termen general precum si
particularitati ale propriilor temperamente: Otilia nu spunea lui Felix ca nu-l iubeste, ci numai se
apara de invinuirea ca nu-1 iubeste. Nu da nici un curs sentimentului, nu in forma brutala pe
care, demult, Felix o gonise din mintea lui, ca absolut incompatibila cu draaostea adnca, dar
sub cilipul proiectelor, al visarii impreuna. Felix ar fi voit ca Otilia sa spuna: "Mai tirziu, cnd vom
fi impreuna", insa ea nu facea nici un proiect de viitor. Odata, ea daduse a intelege ca Felix are,
mai inti de toate, de indeplinit o misiune in viata, sa-si promoveze cariera, insa nu era acesta
un motiv de a goni pna si visurile. Evident, sufletul Otiliei era impenetrabil, si, daca ea juca
constient o comedie, o juca cu multa finete si gratie.

Dimpotriva, Felix e un "suflet limpede, incapabil de disimulatie, profund in sentimente", care nusi poate inchipui dragostea "decit sfirsnd cu casatoria"...
Pentru implinirea dragostei in acest sens, vointa lui se concentreaza in realizarea maxima a
profesiunii. "Voi cauta -isi noteaza el in caiet, ca sa nu uite sa fiu bun cu toata lumea si modest,
si sa-mi fac o educatie de om. Voi fi ambitios, nu orgolios". Si s-a tinut de cuvint. Stapn pe
sine, Felix pune fru instinctelor biologice si in lumina eticii sale pastreaza casta si pura
dragostea pentru Otilia. De aceea, pentru el Otilia ramne o "enigma si fuga ei cu Pascalopol
nu-i produce dect o criza trecatoare de adolescenta fara sa se transforme intr-o drama. Felix
este un spirit rational, care nu se pierde in nebuloasa tineretii, desi e stapnit de o dragoste
mare si curata.
Otilia poarta in ea enigma eterna a feminitatii: "Otilia traia cum cnta la pian, zguduitor si
delicat, intr-un tumult de pasiuni, notate precis pe hrtie, stapinite si justificate". De aceea,
socotea ca adevarata viata nu tine dect ctiva ani. Si a preferat sa traiasca intens, dramatic,
acesti ani, dect sa astepte implinirea profesionala a lui Felix. Pentru ea "fericirea" trebuia sa fie
imediata, ca o alunecare intr-o vltoare pe care nu poti s-o eviti. Ia visa viitorul ca un sir de
explozii neprevazute. Acest neprevazut al aventurii pe care-1 cauta cu aviditate a azvrlit-o si
din bratele lui Pascalopol, devenind "nevasta unui conte, cam asa ceva", cum il informeaza
Stanica pe Felix. Fiinta tulburatoare, cu.miscari gratioase si pline de lirism, esueaza, in vrtejul
social al placerilor nepotolite, intr-o casnicie exotica si o platitudine feminina, care a stins. totul.
Daca a fost o enigma pentru Felix si pentru Pascalopol, pentru noi dezlegarea enigmei sta in
conditiile moralitatii burgheze care a absorbit-o.

Enigma Otiliei
(adaptare cinematografica)

Felix i Otilia este un film romnesc din 1972, regizat de Iulian Mihu, realizat dup
romanul Enigma Otiliei scris n 1938 de George Calinescu. Scenariul filmului a fost scris de
cineastul Ioan Grigorecu. Rolurile principale sunt interpretate de Radu Boruzecu, Julieta Sznyi,
Sergiu Nicolaescu , Clody Bertola i Gheorghe Dinica.
n acest film a fost folosit pentru prima dat procedeul Graphys Color, o metod de
prelucrare a peliculei color cu efecte artistice deosebite, care fusese inventat de
operatorii i Gheorghe Fischer , cu aportul tehnicienilor Gheorghe Paliv i Dumitru Morozan.
Dup moartea tatlui su, tnrul Felix Sima vine la Bucureti pentru a studia la Facultatea de
Medicin, el urmnd a fi gzduit pe perioada studiilor n casa unchiului su, Costache
Giurgiuveanu , care-i devenise tutore. Acolo face cunotin cu rudele sale ndeprtate, care nu
manifest fa de el niciun fel de afeciune. Singura persoan de care se ataeaz tnrul
student este verioara sa, Otilia, fiica vitreg a lui mo Costache. Aceasta cocheteaz cu un
moier bogat pe nume Leonida Pascalopol. Felix se ndrgostete de Otilia i este gelos pe
moier.

Unchiul lui

Felix, Costache Giurgiuveanu, este un btrn avar, a crui avere este pndit de sora sa, Aglae
Tulea. Familia acesteia este format din soul Aglaei, Simion, i din copiii lor, Olimpia, Aurica i
Titi. Toi copiii Aglaei nu sunt realizai pe plan social i sentimental: Olimpia s-a mritat cu
Stnic Raiu, avocat fr procese i vntor de avere, cu care are un copil care moare la
vrsta de dou luni din cauza lipsei de grij din partea prinilor, Aurica este o fat btrn care
viseaz s se mrite cu orice brbat care-i iese n cale, iar Titi este un molu cu nclinaii
artistice.

Aciunea se

desfoar pe dou planuri: dragostea lui Felix pentru Otilia i ncercrile familiei Tulea i a
avocatului Stnic Raiu, soul Olimpiei i ginerele Aglaei, de a pune mna pe averea lui mo
Costache. Vrnd s construiasc o cas pentru Otilia, btrnul sufer un atac de apoplexie, iar
familia Tulea, creznd c mo Costache va muri, intr n cas i pune tenporar stpnire pe ea.
Btrnul i revine ns i ncepe s vnd o parte din proprietile imobiliare pe care le deinea.

n lipsa Otiliei, plecat pentru o perioad la Paris cu Pascalopol, Felix o frecventeaz pe

Georgeta o dam de companie ntreinut de un general, pe care i-o prezentase Stnic.
Avocatul i-o prezint tnrului student i pe Lili, fata veriorului su, Toader, dar Felix nu se
arat interesat de ea. ntre timp, n casa familiei Tulea se petrec o serie de evenimente: btrnul
Simion nnebunete, iar Aurica reuete s-l conving pe studentul medicinist evreu
Weissmann s-i accepte avansurile erotice.
Felix i declar Otiliei c o iubete i o cere n cstorie, dar fata, dei recunoate
c-l iubete, l refuz pe motiv c tnrul student i-ar distruge astfel cariera promitoare pe
care o avea n fa. Cei doi tineri sunt invitai n vacan la moia lui Pascalopol. Relaiile
moierului cu Otilia i provoac gelozia lui Felix, iar acesta din urm pleac la Bucureti, nu
nainte de a avea o discuie cu Pascalopol.
Mo Costache este pndit cu o insisten diabolic de rudele sale
i de Stnic, interesai s afle unde i ascunsese banii. n cele din urm, btrnul sufer un al
doilea atac de apoplexie, iar Stnic Raiu i fur teancul de bani ascuns sub hain,
provocndu-i moartea. n lipsa unui testament, averea btrnului este motenit de Aglae care
se face stpn pe cas i pe bunurile fratelui ei. Contient de faptul c ar putea fi un obstacol
n viitoarea carier a lui Felix, Otilia fuge la Paris cu Pascalopol, cstorindu-se acolo. Devenit
un om bogat, arivistul Stnic divoreaz de Olimpia, se cstorete cu Georgeta i intr n
politic. Aurica rmne nsrcinat cu Weissmann. Filmul se ncheie cu o secven din timpul

primului razboi mondial , n care medicul militar Felix Sima l ntlnete pe ofierul Pascalopol,
care fusese grav rnit pe front. Acesta din urm i nmneaz o fotografie a Otiliei, dar Felix nu o
recunoate n poz pe fata de care fusese ndrgostit cndva. Pascalopol moare n trenul
sanitar nainte ca Felix s afle ce se ntmpl cu Otilia.
Distributie :

Radu Boruzescu - Felix Sima

Julieta Sznyi - Otilia Mrculescu, fiica vitreg a lui Costache Giurgiuveanu

Sergiu Nicolaescu - Leonida Pascalopol, moier bogat

Clody Bertola - Aglae Tulea, sora lui Costache Giurgiuveanu

Gheorghe Dinic - Stnic Raiu, avocat fr procese

Gina Patrichi - Olimpia Raiu, fiica Aglaei i soia lui Stnic

Elena Dacian - Aurica Tulea, fiica Aglaei

Violeta Andrei - Georgeta, dam de companie

Eliza Petrchescu - Marina, servitoare n casa familiei Giurgiuveanu

Ovidiu Schumacher - Titi Tulea, fiul Aglaei

erban Sturdza - Weissmann, student medicinist evreu

Herman Chrodower - Costache Giurgiuveanu, unchiul i tutorele lui Felix

rpd Kemny - Simion Tulea, soul Aglaei

Aristide Teic - medicul Vasiliad

Florin Scrltescu - Popa uic

Jean Lorin Florescu - Toader Raiu, veriorul lui Stnic

Felix i Otilia a fost filmat n perioada 1 iunie - septembrie 1971. Filmrile au avut loc la
BucuretiMogosoaia i Sinaia. Filmul se afla la finisri n ianuarie 1972, copia standard fiind
realizat probabil la sfritul lui februarie. Cheltuielile de producie s-au ridicat la 4.660.000 lei.
Scenograful Liviu Popa a nceput scenografia filmului, descoperind lng
cldirea Teatrul de Comedie din Bucuresti o cas veche cu pereii scorojii, cu o nfiare de
decrepitudine trist i sobr, considerat sugestiv pentru retorica filmului. Potrivit profesoarei
Elena Saulea, casa Giurgiuveanu este probabil cel mai expresiv decor de film romnesc.
Scenografia va fi ncredinat n continuare arhitectului Radu Boruzescu care a interpretat i
rolul lui Felix Sima n acest film. Soia scenografului, Miruna Boruzescu , s-a ocupat de
costumele din film. Muzica a fost interpretat de o orchestr dirijat de Paul Popescu.
Alturi de actorii profesioniti au fost distribuii i doi neprofesioniti: Hermann
Chrodower n rolul lui Costache Giurgiuveanu i rpd Kemny n rolul lui Simion Tulea. multor
actori au fost dublate de ali actori. Este vorba de urmtoarele personaje: Felix Sima - erban
Cantacuzino (actor), Otilia Mrculescu - Florina Luican, Costache Giurgiuveanu - Marin
Moraru ,Simion Tulea - Mihai Pldescu, Leonida Pascalopol - Cornel Coman, Aurica Tulea
- Rodica Mandache.
Filmul Felix i Otilia a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 3.312.855
de spectatori la cinematografele din Romnia, dup cum atest o situaie a numrului de
spectatori nregistrat de filmele romneti de la data premierei i pn la data de 31.12.2007
alctuit de Centrul Naional al Cinematografiei.