Stilul publicistic al limbii romne literare a luat fiin n secolul al XIX-lea, n paginile

gazetelor, procesul de difereniere a elementelor sale specifice putnd fi considerat

ncheiat n jurul anului 1860.
Presa reflect mai bine dect orice document de epoc, text literar, stiin ific,
administrative sau de alt natur, frmntrile extraordinare care s-au petrecut n limba
romn literar n seculul al XIX-lea. Ziarul este un teren propice pentru tot felul de
inovaii, cu consecine profunde, n numeroase cazuri, asupra evolu iei limbii literare n
general. n paginile presei se dau lupte ntre tendin e foarte diverse, ceea ce este i mai
important, introducerea unor termini noi, crora li se caut, cu riscul attor e ecuri,
ncadrarea fonetic i gramatical. Nici sintaxa nu este scutit de presiunea inova iilor.
n acest uria laborator, care este presa, nu lucreaz ntotdeauna me terii cei mai
pricepui, dar printr-un efort foarte larg, n care putem vorbi de o pin de consecin e
colaborare ntre cel ce scrie i cel ce citete, aici se formeaz, n mare msur, un
anumit uz care, generalizat devine norm literar.
Nu se vorbete, n pres, de personaliti, ca n cazul literaturii sau al tiin ei, ci de o
munc anonim, privit adeseori doar cu superioar ngduin . Ne facem, de aceea, o
datorie s amintim c printer gazetarii profesiono ti din secolul trecut au figurat
personaliti proeminente ale culturii noastre : Ion Heliade Rdulescu, Gheorghe
Asachi, Gheorghe Bari, Mihail Koglniceanu, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, George
Cobuc . La interferena cu stilul beletristic , n care individualitatea fiecrui autor se
manifest din plin, limba resei romneti s-a modelat i sub influen a tuturor marilor
scriitori menionai.

Pp7 -11