Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • MEGA IMAGE 26.09 - 22.10.2013 Vinuri Romanesti Se Reinventeaza

    Încărcat de

    Shelley White
    283 vizualizări48 pagini
    7. MEGA IMAGE 26.09 - 22.10.2013 Vinuri Romanesti Se Reinventeaza

    Titlu original

    7. MEGA IMAGE 26.09 - 22.10.2013 Vinuri Romanesti Se Reinventeaza

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    7. MEGA IMAGE 26.09 - 22.10.2013 Vinuri Romanesti Se Reinventeaza

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    283 vizualizări48 pagini

    MEGA IMAGE 26.09 - 22.10.2013 Vinuri Romanesti Se Reinventeaza

    Încărcat de

    Shelley White
    7. MEGA IMAGE 26.09 - 22.10.2013 Vinuri Romanesti Se Reinventeaza

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 48
    CATALOG SPECIAL PENTRU CLIENTII MEGA IMAGE (OFERTA VALABILA IN PERIOADA 2569-2210 2013, VINURILE ROMANESTL 4 SE REINVENT a \» @ BRANZETURI PENTRU NASURI FINE a © RETETE CREATE SPECIAL PENTRU TINE! DE CHEF JOSEPH HADAD §1 CHEF NIGOLAI TAND row: facebook com/MegalmageRomania vermegs imagers GRATUIT in ultimii ani, romAnii au inceput s4 redescopere placerea de a insoti mancarea cu un pahar de vin potrivit. Vinul are calitatea de a pune in valoare aromele mAneirii, o completeaza si-i di o not de elegant. Oferta de vinuri de pe piata este tot mai diversa: putem alege atat vinuri internationale, din Europa, America Latina, Australia sau Africa de Sud, cat si vinuri romanesti de o calitate foarte bund, care fac cinste traditiei noastre in acest domeniu. ROMANIA OCUPA LOCUL 6 in topu! produestorlor europeni de vin, dupa Franta, halla, Spania, Germania i Portugalia si so afl tntopul primilor 15 producdtori mondial de vin. Producem peste 4 milioane de hecto- ltr de vin pean, iar specialist in domeniu firm’ ca vinurile din Yrleaflatein jurul Mavi Negre (Romania, Bulgaria, Moldova si Armenia) vor fi marca surpriza pentru cel pasionati de vin st publicullargin urmatont Pe teritoiul fr noastre se produce vin de peste 4000 deni. B.P-Hasdou spunea c& pe teritoril nastru cultura itl de vie ‘ard asemanare, mai veche decatplugiria’ a A. Billard sustne si el c& dintPlRSSTEOREIS Europe, Traciaafost cea nai veche si cea ‘mat respectata pentru vinurile sale si accea ‘earei-a pastrat cel mal mult timp prestgi” Istoriii A.D. Xenopol si Nicolae orga erau convingi ea intreaga zona erain vechime o ‘mare regiuneviioola (din care cauza si era considerata local de nastere al zeulul Dionysos). Legenda conform careta regele Burebista a ordonat ditrugerea vilor ar fiavut ca miza nu stoparea consumului ‘exagerat de vin al populatiel autohtone, Incetarea invazilor popoarelor migratoare dinspre rasarl, atrase aici de roadele villor. Dupé retragerea romanilor,sustine Vasile Parvan, wviticultura a devonitprincipala ‘cupatie, constituind fundamentulnsusi al existentei daco-romarilorinregiunile ccarpatic’. in vremurile mai apropiate de noi, viticultura a cunoscut multe schimbéii in secolul al X1X-lea sla inceputul secol |i XX, nfluentatraiteifranceze a fost ‘covarsitoare. Dupa ravagille produse de filoxtera in ultimele decenil ale seooulu al lea, vitiultor francezine-au ajutat ‘i replantim vile cu vit nobil din Franta Pinot Nott, Cabernet Sauvignon, Chardon- nay, Merlot, Sauvignon Blane ete. In peri ‘ada interbelies,datort8in special familiel regal, legaturlle cu Germania si Austra au predominat(printre altele, agaa aparut la nol spritul adicd amestecul devin si api minorala gazoas8). $i dupa cel de-al dollea rizbo| mondial productia de vinuria con- tinuat. ar dpa TOBOPolgeneratieimireagaa ‘nceput si remodeleze arta producer vinultl roménese,readuodind la viata zone inttegi care fuseserdlasate in paragin, replantind vi infelegand cerintele nol ale consumato- ior de ving ale industri! vinului, esind in lume st inovand ou talent sl eura MULT $I BUN! Romania cultivd vita de vie pe o suprafata mare (243,000 ha, conform Asociatioh Produestorlor si Exportatorilor de Vinuri din Romania) g este impactitin 8 regiunt viticol: Podisul Traneilvanil, Dealurile. Moldovei, Dealurile Munteniet, Dealurile Olteniei, Dealrile Banatulu, De Crisanei si Maramuresului, Colinele Dobrogei 1 Terasele Duna ‘Structura podgorilor roménesti prezint ” Roménia este Lumea noua din Lumea veche a vinului HARTA VITI-VINICOLA A ROMANIEI 0 mare varietate, putandu-se obtine o gama foarte larga de vinur. Roménia poate ofer peste 400 de tipurldiferite de inuri, spun specialist! Principal producdtor de la nol ‘sunt Murfatlar, Jidve, Cotnart, Vineon Vrancea, Cramele Recas, Cari Reh Winery ‘1 Cramele Halewood, cE INSEAMNA Doc $1 1G? Citind etichetele devin, remaceim dou spocificti: BOG (Denies de Origine Controlat) s IG (Indicatie Geografica) L-am rugat pe someliorul Sergiu Nedelea si ne explice ce inseam’ gi care sunt eiferentolo dintre acestea. Vinurile po f cu DOC sau IG in functie de calitatea determinata de arealul de producere, de soi side tehnologia de vinificatie. Vinurile IG au minimum 9,5% vol al. si poarti pe eticheta denumirea zonei geografice sia soiurilor din care provn, Vinurile DCU minimum 1% vo.alc, ‘strugucl din eare provintrebuie si aba ‘mini 190g zaharueifitru si au bine conturata personalitate. DOC se acorda rnumai daca recoltarea strugurilor,vnifica- rea, condltionarea, maturarea slimbutelierea ‘se fac In acelasi areal bine deimitat. Cantitatea de struguri permis afi culegila un hectarde vie este mult mai mic& la DOC, cee ce induce automat o calitae superioara ‘a.accstor vinue Pentru a.aafla mai multeinformati de ‘spre vinurile de la no, dar si din alte ae pe carele gisestila Mega Image, citeste informatile pe care le-am selectatin acest catalog. Mal mult, pot fi martor, Impreun’ cu Chef Nicola Tand si somelieul Sergiu Nedelea, la procesul de obtinere a vinuluila Domentle Sthaton! dela Dealu Mare (p.22) Si, nuin ultima rand, aft ce branzeturi st ce mancirur se combiné cel mai bine cu vinurile de calitate! Noroc si sénatate! BONES O73 i) en Bee eo ea crt Mega image cu cata atentie si pasiune Peer aan) inainte dea ajunge in magazine. eter at cd Bet eeeea te 03 Gine n-a auzit de colebrele podgorii Odobesti, Cotosti, Panciu, Nicoresti, Husi sau Cotnari? Sunt cele mai vechi podgorii din Roménia — ¢i toate se aflé in Regiunea viticold a Dealurilor Moldovei, cea mai mare gi mai renumita regiune viticolé de la noi. Ea inglobeazd numeroasele plantafii din spatiul predominant delu- ros-colinar din zona Carpatilor de curburd (Vrancea), sudul, centrul si nordul Moldovei. Pan in 1989, insuma aproximativ 94.000 ha de plantafii viticole, cAt aproape intreg patrimoniul viticol al Germaniai! Oferta vinurilor produse in aceasta regiune este foarte vast, variind de la vinuri albe si rosé seci, demiseci si dulci (licoroase) la vinuri spumante, vinuri spumoase gi pani la vinuri rosii seci gi demiseci. Soiurile emblematice, recunoscute pe plan european, sunt Galbena de Odobesti, Zghihara de Husi, Grasa de Cotnari, Francusa, Fet , Babeasca neagrés @ * oO INEDIT ‘CASADE VNU COTHAR! ‘ao dele ‘St oor ein 000-40 ‘epene Cora epee 2011 eet net ot eof hark epee can (nc ome rte de see devant, ‘rin dev. (Grace get tev dosent ‘owe ue deta pete ea scree dest em Ch ‘rue resptece pe INEDIT ‘CASA DE VINURCOTHARE Stefan 000-00 ene con Ineo 7011 aw pet ro abies, “ep ran {amt aca deft de uae conpittecr te asace ace gat ce cote chee mates de scours, ‘totes nti smere Tempaatacesre es esr ear care prot ‘prints n Feteascd eagr’, Témaioasa romans sc si Busuioaca de Bohotin. 3) INEDIT ‘CASADE VNU COTHAR ‘dene, sm Sec Timon 90-080 ‘eon Cota negra 2011 est set ingen sr nes, impo isan (race olin roteloles ce st ie sai {sagopa de toana mano sets ‘race get cles pete mee, pie ast estate ae, be Ine pss sts scr cl cnet cu ghinbi scary GRASA DE COTNARI ccomnart th, ene, chet 2 te Sense mn 000-000 ene Cot avdereecie 2011 haste pectin: saben note san (ret otacarame dc ert ev ain ntti ccnp, te esta med mee oa Tenpaatu eeserwee 1-0 ecto dae uc ‘tl bet seminar ok, bracts (aetna st pace, Moldova @* fo* BECIUL DOMNESC_— BECIUL.DOMNES® \VINCON VRANCE. ro, ei 7 \VINCON VRANCE. at, demi mi Rstneeae sme Oc face posi 8 raepvee 19 ‘et ene up ‘eect pete Cotta ree ones, Carer acs con. ol me thay deta eee Sa) teseretitamonate ct man erae Carter gua cate te ete coca ctor mel sp, ea, Seuthalpesstet ou pospatspesstat Teer desi: 1° Tempered sre: 012% Terex ees int | Aer carp scant razarin Hu Dow) mre b “asm | i! | TAMAIOASA ROMANEASCA oman set Timon Ronin D0C-EMD smoromaniee 0 eo 13% cae tater dee eros abne andar nade goth de pHa ep cone eat Tenvaurtceseare oo ‘ican etnaiimaree teat ce, BECIUL.DOMNESC pact snseprancbe 209 pet gan hs gee erate stat poss ede see a aac ne BECIUL DOMNESC ‘INCOM VRANCEA Se Caen Sauvignon DOC-CMO ene tet nero: 203 "aco 1 et arpa ur cezeratactrsosee estate te deal ede crac gestae gent ase ea Tempo ceseie eccrine mira et a ng BRANZA DE OAIE HOREZU. VE CONTINENTS, 40 ee erst ak alps st ane ere Ie otra Puc - PURCARI ‘VNARIA PURCARL se 001 > ‘siecanretSaaanan (st) coon marten yf Scr, onions { on cane { Scans ale SS wh { PURCAR iceaatcyctien Sa tpt { ieee meee Scrap ir Sacenmntoe { Pea { ’ eater { ee" “See | cevetra Same { ; ; ; $ ; ; ; ; ; ; $ $ ; ; ; ; $ ; ; ; ; ; ; ; $ $ ; 09 * Moldova ey DIN DULCELE TARG AL IESILOR ia Iasi sunt privite cu tot Husi, ( i sau Odobe: cel Mare a daruit b s& detina mari sup faje de vie, ca gi ma a distrus vechile plantafii, la st Centrele METAPH GRAMMA RAMA OLTEANU (GRAN) usenet repos Inder: 211 ‘et ra ben ests peda Carer afc soe rao Temperature sere °C “<__.. SYNON GRAMMA eet nee naa ect vi: ssh HOM GRAMMA ‘CRAM OLTEANU CGRANAMIA) ‘hse, Sot cua tea AD, Fete eas nugteD0C-cT met tte paar (ance as newer cine cutee ase ete cae ance sate ons, xp med Se dete Coats ote ceo aaatiebnesald Tempera desert: sce ciate etapa de ote 0 t interes de consum itropoliei de la Suceava o vie lomnii i chiar targe tafiile de vie au { Uricari, Comarna situl secolului ole ale podgoriei - Copou, Bucium-Tomest cura cn sere pete eal ee, pufin celebré ca vecinele ast ve de 1469, Stefan in secolul al XVII-lee stirile ajunseserd mai avuti, Dupé ce filoxtera f Itoite. REVERANCE SPEED Seczoibara00ceMD | SS mang sade ‘esa pe eu saben sera ese aegis Tempted deserve °C itech sins LaColline’ BRANZA DE CAPRA CU JERBURI DE PROVENCE {ACOLLINE, 00 re rovene st esate cb i pecan reas, mani ir me se cat a Stora deat rae deca echt ois ele eee Ten zac al et alae it deca een Taschen alee sae drm, cmee tar Oo le Ins, priest exempt de rae we rene esd un eet og sore), stopet ce de mie $Hemesrcarmasve vert Sree pe ean pa Gen a 4n sdnditatea ta! (02 WW ° y Beneficiile consumului moderat de vin sunt cunoscute din antichitate. Mai nou, nutritionistii care au studiat dietele popoarelor din zona mediteraneani apreciazi faptul c& obiceiul acestora de a consuma cate un pahar de vin la mas& contribuie la starea lor bund de s&ndtate, pana la varste inaintate. Luana Sahian, consultant in nutritie si doctor in stiinfe medicale, ne prezint& céteva dintre benefi PENTRU 0 MAI BUNA CALITATEAA VIETIL Vinut este bopat intr-oclasa de ‘compus! antioxidant! unoscutt sub numele de pollfenol,care au fost asociat! cu numeroa se benefelleardlovasculare, IntrucAt reduc formarea cheagurllor de sange, relaxeaza vasele de sange $1 promoveaza functlonarea sanatoasa a ‘metabollsmulu $1 mentinerea sub control a colesterolutu Tntr-un studlu etic, voluntart au fost rugat! sa bea 300m! de vin ez! timp de2 saptamant, lar cercetatorii auajuns ia coneluzia e& unaport moderat de vin pe zi creste usornive ul eolesterotutul bun (HDL colesterab, precum si nivelul ddeantioxidant). vinulrosu se afta printre cel mal important! agent! de ciminuarea nive lululcolesterolulu, datorisa antioxidantilor. ,consumul rmoderat de vin rosu pastreaza astfel vazele de sAnge flexible, reduedind riseul unorafectiuni coronarlene”, spune profesorul John Folts, specialst in medina cardiovasculara la Universitatea wisconsin SANATATE PENTRU MAI MULT TIMP Resveratrolul este o substanta activa continuta de pieita strugurilor s vin, cu proprietat Incredible. Printre alte, con tribute a pastrarea une! star ‘generale de sanatate foarte bune, timp de mal mutt timp, 1n.2003, biologul David sinctatr aratat e@ administcarea de resveratrol prelungeste viata, Insectelor cu pana la 54%, lar tun grup de cercetator! talent a demonstrat ¢@ pestll rant cu suplimente de resveratrol ‘lesen medle eu 30% mal consumului de vin. ‘mutts! sunt mal rezistentiia fort: Resveratrolul conteibule sila sandtatea crelerulu, find Lnrotectoreflelentimpotrva, boll Alzhelmer sl dementel Boabele de strugur ros, bogate Inresveratrol,aucapacitatea dea reduce nvelul de zanar din sange, cea ceeste in Deneficiulalabeticlor. Resvera troluleste un fitoestrogen, 0 substanja derivata din plante cu proprietat! similare cu celeale estrogenulul. Fitoestrogent au ceapacitatea dea lega receptori de estrogen din corp, actionand ceaestrogenul produs in mod natural Acest lueru inseamna 4, pentru femet, consumul de vin rosuaduce importante Deneficl, dela reducerea pro blemelor legate de menopauza la cancer la sn, osteoroporoza sau boli cardiovascular. LUPTA CU ATEROSCLEROZA Vinul rosu poate prevent debutul 1 progres aterosclerozel (iglatzarea arterelon), care se declageaza atunelcAnd vasele de sAnge isl plerd elasticitatea {tat alcool, cats pollfenoll aa in vnulrosu contribute la mentinerea sanatatl vaselor de sange prin contributia ia formarea oxidulul ritri, substanta chimica esentiala pentru relaxare, ce Joaca un rol Important in reglarea tonusuiu (MEMORIE BUNA Vinul ajuta la pastrarea ‘memorlet, apt constatat de ccercetator la femelle de70 de ani care auconsumat aceasta pautura znie, comparativ eu cele eare nu a consumau deloc. 1 previne formarea cheagurlor de sange sl recuce nfiamarea vaselor sangvine, ambele find legate de problemele neuro: logiee sl cardiace. TINE LASILUETA ‘Mal multe studi au constatat faptul ca persoanele care beau vin2linic, n canthat! moderate, Sort ral aaintorses seat cele care cansuma vin doar ‘cazlonal. consumatori de vin sunt mai supl au mal puting ‘rasime n url allel deca Dautori de ienior, de exemplu " wr Muntenia juntenia are o clim& propice viticulturii, beneficiind de lumint gi ctldurd din plin, Acest lucru favorizeazt nai cu seam producfia de vinuri rosii, care sunt corpolente gi pline de caracter, dar si de vinuri alk demiseci sau demidulci, de calitate superioaré. Soiurile care au prosperat aici sunt Feteasc Neagri, Merlo Cabernet Sau non, Noir, Feteasct i, Timaioasi’ Rom4neasc&, Muscat Ottonel etc. Cea m cunoscuta podgorie din Muntenia este, cu siguranfi, Dealu Mare, numité gi ,patria vinurilor rosii”, care seneficiazé de conditii climatice asemfinétoare celor din regiunea Bordeaux din Frante, pentru ci se aflé De-a Iungul acestei zone s-a dezvoltat aga-numitul ,Drum al vinului”, ce permite duse aici de producitorii c&i dintre ¢ nai importante vii: Boldesti, Vale: Calugareas: Mosta TOHANT = MOSIA DE LA TOHANI TOHAN rp. ndeeaetie gett es. pes canter atc msi ms os tic Tampa geste: 18° ssodrecanar ela ice dee MOSIADELA TOHANI TOHAN rj, dei SseP 00600 ene Deh ire anne: 200 5 fain deter sae rater guabe ae co med, Tanpuatu esr 113° ssosreclnar ues de caperl ae, Tit etx ise es tome R Urlati-Cept MOSIADE LA TOHAN! TOHAN be teste: Dene serene ‘et pene oes crt era cece cee arte poste MosIA So CRAMACEPTURA CRAGIN CEPTURA, tse. 1501 tes Ol re dean pet i dete neta Tents de tee Ac marae eco al _MOsI TOHANT BAYERNTALER, Ra 2017, 63 Uti debra crete dona aye, rte ac Ae ase ‘uals are ela mos ent so dea. te ent eusea uo apres et de mae dat au ath bate ‘wretch resumes io! tat, mee Ta oe BUDUREASCA OUREASCA, ah, enn ese: ea ie Insepoache 2 ‘ont Carter acpi wo a Tonos eet elmo S&S BUDUREASCA UDUREASCA, aa. ohne: ea are sneer 12 eps nt pest pte Acre cart rie crn a o* BUDUREASCA BUDUREASCA a, eis 6 Serr cioooceub ‘rout ‘ep Yo aac ies, get ‘aac ac arnt mate depercte (ac sta pst ne ee, ear earsnt m, BUDUREASCA Fxor Grice BUDUREASCA Sars Neapb00 08 ‘eg Dea ae adept 012 ast oe ein whi imps Cte ge scenes BUDUREASCA| comtesmrodeni cuneate PEteasca nexct = BUDUREASCA BUOUREASCA, op. see T2e0 Sec oe-cF sndemanitei Meow 13. Aspect ys be trp meaner le teat sce ert et mse a BUDUREASCA 7 BUDUREASCA, dene nd Roum Date ‘nde pment pe da in ei, note (Gratton pene deze ADUREASCA | Stet ne rena fling Seine" | Temper dre BNoTNOM SUDUREASCA MERLOT B wr Muntenia Bi PODGORIE DE LEGENDA Situata pe paralela 45, in condifii similare cu cele din r jordeaux si Toscana, Dealu Mare se intinde pe teci de kilometi, din Prahova ping in Bua. Inc din secolul XV sunt atestate aici localiti fnconjurate de N. Iorga consemne, din insemnérile unui misionar slay, informatia cd ville mai importante din Muntenia vremea lui Constantin Bréncoveanu (1688-1714) erau cele de lang Dealu Mare, de langti Ploie: 1 perioada interbelicd, clienii C apsa se delectau cu vinuri de Dealu Mare, furnizate de Nicol escu, avocat si profesor la Facultatea de Drept, proprietar a peste 100 in Urlati si Pietroasele od VILLAZORILOR VILLA ZORILOR. VINARTE re ‘ARTE, se Aepane oa ie eae: re Indemotee 12 nce pean igre impede racer octet ase, ee cart eis ate arora eta tt br. “nie veme ian ‘Stn pet, ten bp xt racer ance ter eee Dena eer peso Sra matrate incor waco matte %. ARLEQUIN najue tease ARLEQUIN nde peu set vir sci pasa ‘lotsa Caractere oct ARLEQUIN “Tenia e serie: 10°C lp ra ama bret peste y ‘RAMA ROTENBERG, D) x GGRANA PADANO ARLEQUIN, "Te a ‘GRAN SORESINA, era noreeen cimPotrn cnehsib em ruses omen eter eerie sezscaboe 0 ‘lance Greets one tie | ad st pete ec sntenencje tata saben de eh ‘io " saa itn pa nce supe oa abt ple ‘awd rd sstudmcbec esse Gr aticicnetmrnsescinienmis | ROTENBERG ‘acral ase wat et ind 2 “corn accom sce a ue cane gta ct ah, ca et ‘tpn se oer Tam ene tele Socrates Seaseseh acco: psec ects speci eee pn raceme ord tea accion aa ear in 0 demote) awe medat apace esos. 4" Sec ets DOC-oMO Start sion gue dau tte ‘eae erat ttc or lac: tba stent pet a ‘sarc prec msn, ARBORA RESERVA DDOMENILE SAHATENL op, 7m fej Des ae feceoanai tet Cit circ crater gs ger cat ata, ‘cere carpet at deat vA ARBORA RESERVA sate ete ae ro cand peeree! eee ane ee seer erie ee eee eae eee cna eer USIV MEGA THAGE UNIO sete No heretDOCT ogee te nde prauee 209 ‘me 1 pet tao esp ‘rome decree tte se Deed sore ela aa oar, ‘deco ssetccert paces tn ARBORA DOMENILE SARATEN Se sani ep: eae ere norm 2 so ie nena carer uae ep Tener de ste severance ARBORA RESERVA ‘DOMENILE SAHATENT ae woaue ‘ea 33% ean rt gd ‘ance orone ase deft ar ie Tempra sre 16 a ARBORA BRANZA GRAN BAVARESE STEFFEL, 109 rnc cr mets nb abs nt each ep eae aa tstedefascuer merspc ect font Pelion Poet, {areseisinalnmot cet nace ona spete Intingl oc define ces” cee seer ie brie Dea glares rt tence Perret rote aroma form Lat bench ‘Speco more devel ash, Gn Bares see nae, Ste cuca inp dere ct evil 5 wr Muntenia Bi SAVUREAZA UN VIN BUN fn regiunea viticola Dealurile Munteniei, toamna pofi trai una dintre slac vinurile de calitate, Numeroase crame din regiunea viticol& Dealurile Munteniei igi deschid potile, astfel incét poti participa la d ft peste, fructe de mare, vanat sau pun perfect in valoare. tari § ciate cu mancéruri din carne alba si rosie, VINUL CAVALERULUL EPOQUE SERVE, se 0 ran assusc fata ‘ne mas et a 3 aba, pete Creat som compe ae (eatin seer per Tent pena: abana pede anc ac deta ee eprint corte rasp cet de aes Sroravtearanale Tila eel ao. re unset cepesst atten trop a vat Tempers ere ace camara AcustbaerdegrenaInviase ‘ahd apatite mae af adr) abt poe re tae ‘es cnytee (Ge IL. espe ra eas bea marca sera Cum il ea ib, Tas speed tue eae cons aanar dc era cna nen utes i ate. Sttnsespne cd onullebaesine vr at exact EPOQUE ‘RAMA BASILESC, cer 0 ene Dene toe

    S-ar putea să vă placă și