Cruel none 7 AOS es.N AZUNLO) St Oe RSET) Reece eon re Pere eee) eon rey Cee ony Pea Recs eau ACNE Oy Dulas ae Wir Wang eee eet eee nnn) Peereeeneannte! Pia aa ey | PS eo a CeCe ere tee re= rodaele marcato revist t ‘ambol alia eure agnor onkne,pe wuecemege/supermarket. = Livraren 9 aos in 24 done, nue aera zs ANOTIMPUL ‘VINULUI A sti s& bei vin e o stint”, spunea Voltaire. A intelege fascinanta poveste a vinurilor, modul in care strugurii diferitelor soiuri ajung s& evoce o lume, iti deschide o now’ perspectiva asupra lucrurilor. In Mega Image gasesti sute de vinuri, din Romania si din toatéi lumea. Ce stii despre ele? Cum alegi? Ce erpuNodoloa, somalior ei unl dine eo mai onumi export in vin in Famaria, este meres nedntat £8 ofr derali despre vin clor interest! sau curio. O face in cuprinsul aces {ui catalog, dar sip» platforma online stamdovortiro. Gustul si aroma fiecara vin, spune dornia ‘a, depind in mara masuré do caltaiea srugurilor din care se bjine mustul, fin reauratut tunel combina de mai mutt factor: soiu, modul de planare, ‘alll cubeolu cimatu repsur Viticole Lf da important este 02 acd vita do vie a fost cutivats I-o vale fora sau daca s-3 carat peo pant abrupt. trem de viguroass, vita de ie festa in acest timp s sensi 1a, dforontoleaimiro o plants siresata si una relavata, dar Uisciptinata, or ala Jenevia” de tun exeae de tratamente regain usin strug ulin, an Vin. Condiile de erastoro, caro ifr dela an ia an, influentenza sll caracterul vinulu, GUSTURILE VINULUI Latin aveatso vorba: ste gust bbus non dicputanaunr.Coract, ‘pune Sergiu Nedelea, dar na aun punct tasansul ef ale muse ioc, dar 98 pot educa. lar aducaroa inseamn’ cunoastere, si nurimpunere (Guetul dulce al vintul este dat de catro frucioza si glueoza pune de zaharun din sirugure, precum 1 de aire alcvolul produs pe durataformontati Sigur ali fest in stuatia in care lun anu vinv-2 lisa! sonata edice in guna, desi era sec, Aleociu ining nueste dulee, oar accentueazé comoonentele care ‘exists contnbuie la echiliorarea, ‘ciiati sta faninuror, facaid cavinul 6a para mai duce. Gustul accu este dat da cairo ar pliicea s& incerci? acti fartric 6 malic din strugan. ‘Acid malic ae un gust verde, He crud, st poate chiar vira gust vinului spre foarte amar” Gustul amar cel astnngent sunt date do faninunie din sirugun. inde ‘inuni abe au iar putin ‘aninur,olo sunt spocitica mat ograba vinuntor resi ‘TERROIR-UL, ,CARTEA DEIDENTITATE” A VINULUE ‘Auune) end vrem 28 fan tiferenta ire nur prove hind din acelasi so desir, ‘ntalrim adosea tormenud de «forrit, ea factor diferantiator Conceptul se revendica deCcomur feat nwa-sevie ‘traci nacele eu nde Tepersra mesic anni este capes Ire aga cael ‘perature aco slide ite repioesee rare decd meena Famintelite 0" yl -latbadine rare respec nuine uses. la trance ¢ltnpelecul «bu ‘opacoste cu mult omniticatia cuvntulul terre" (pda, in care proving. El deserneaza, ru doar particulate solu intra anumita zona geograficd, ef eicima, xaozitia viel tata do ‘sare, eanttaten de precip, rhumérul dele de insolaie ‘te ce Important, train locale pivind cultura vie gia vinulu, De exemplu, un vin reat cin ‘sll Charconnay arco tipictato ‘general x eoiuu, eu @anumits ‘expose aromatica si gustativd Insucl Frame, dar © eu roul altar rogunea Grabs estul Frantel. La flo Feteancé Regt tin Ardea ente cfr ce una cin Doprogea. Tn funetie de terror, 62 _alog anumite eolurlrecomandate ‘i tehnalogivticle snecfice,to- {ul avind ea scop tinal obtineroa tuner etruguri eu dentate de eo, dar ede torrie oft mal bine ean- ‘rat, ceea ce face ef crease valoarea vinulul obrrut din \WARSTELE VINULUT Despre vin, Pastore! Teodoreanu ‘Spurca cl cet eingura ints Vie chit La fo os ei om nagto, erosto,imbatranoste 6! vinulutineepe ‘dard cu terminarea ferertatie! ‘mustulul 6! dureaza pan la primal pritoc (cfd vinul tras do pe rojo, cu autorul unl pom Pe). Sete momentulin care auloc Moga - edifie special de vinuri Lumea veche si lumea nout 4 a vinului oe 2 Lames Ysera ana ali Sra emai ones Mae Parte, y ¥ ‘iat roa lon el Ste ska an tng nan ns é SSURGST RE a Sth tae eee Caen tot: Sate sears che sen et aa, ss caine series raretormar, materia~ ler europene, gi-au dez- zone cu notariatate, aceentule lizatetr-un aspect mallimpede, voitatvinuricupersonalitate de multeor pus pe eolur. nu ‘culoare, un miros sium gust progrie, Lumea Veche produce aver experienta, continutatea 6 ‘caractorietice eoluluf de struguri —vinurplocdnd dela teroirei respect pentru terroir spocitice iin eae provine.Infazadema- detatradtite acumuistede-a Lum Vechi, {urizara eo seigurd.echilirares lungul goncratile. Logituracu La Moga Image gasort ute de Vinurlior eialéturarea unorde-spatiulelgprrulloculuffn care vinur, att din Lumen Veehe, fects, aplicdndu-i-se ratamente, sunt cresteeste ceentisldsl, et din cat Nova asta neat ‘cumar ficele pentru etabizare, de acess, vinurilefau nume 4 pot! culta, pe-neorcate, Fara deInvechire a vinulul este regiunllor respective (Bordeaux, pasunea pentru vin. percadaincareaceet stings Chianti ja) Lumen Nout ‘maximum decaltaiimpunn- produce vinur rnin dea o- siren gust, notes, cifelarea—doreeeconeumatori hips f culorea epecifer ecu, Tot tradi mizeaz pe boratea ‘nacoastataxiseformeazisise de ainovaglexperimenta. Pe dledvargestebuchetulvinulu,—etichetdaccortulr se pune, Faza de dogadare nospe ature! ca vnurle Lun Vc, po clind vinulTreepe sie pierdd zona dincare provi vinurle clita, ntrd in perioada de pesoiurie destrugu din care ‘msatrarire.urata de pieware sunt obrinuto (Chardonnay, Pret svinuriordepinde de eompociia Noir Sauvignon Bang) ial lor side condtfiede pésrwe. —viaurlr din cle daua Jum asto teri cote din Lumea Veehe CESUNTLUMEAVECHE St = sunt mal cloganta, oferBarome LMR WOU A VINLLUF? i serzati guetatve mal afnate Profesionei in indutia vinulul sia potential de vectire; ete vorbesecespreLumea Vache! sn Lumes Noua sunt ma ect, Lumea Nowa vinta auaromeo tructate,o concomratio umes Vecne rmesrma Europe maimareealcool si cee in Sbazinul Masi Medterane, unde paulo rocgnte so proteazA =r Witiculturatarta vires au mal bie cansumul. menneitengeenoen ‘nacitemierar Frans, tala, Rama roprezint, eum spun terval Sparta, Germania unt trie Sergiu Nedsoa,,Lumea Nous reprezenave peta vinl Limi in Lumes Veeheavinull’ Yeni Lumea Nous cuprinde —Locallzarean Europa gi raiile Geieecile ‘are now-venite In réndul pra producerilvinulul pe tertoriul notre stueditorilor de vnut = tisinoasire neplaceazi.neharta Uitte rated ‘gonna, Chit, Avctraia, Nous Lum Vee, dar multe viet pea Zeoianca, Arica do ud. peeweleproduconaucamc- (RSS Acestca, desi dtoroazi mult tie Lumina. esiavern euMoga — ediie special de vinuri ‘haere evermore tr Pal erie eee ee ese Income xp ure pumart sci tsi gins Grp dF DACA E ALB, SA FIE JIDVEI Jidvei este considerat cel mai mare producitor de vinuri albe seci gi demiseci din segmentul premium din Roménia. Nelipsite de la mese de familie sau cu prietenii, vinurile de Jidvei se hucuréi azi de cea mai mare popularitete si recunoagtere din bogata lor istorie. UN CONTEXT NATURAL IDEAL vilor ind amplacate pe versanti peratcontinentald, cu otemps- fost identifieat pentru prima Tntinea pe cupratatade 2.582 cu expoziieeucica ceea ce face raturd media do °C, eitempo- dat in urmaou sproape I00 de dehectare,podgoria Jidvelul carazelesoareligfcieulatia raturleroderate cin perioada an, chiar nPodgeria Tarnave, soatialao altitudine cuprinea atmosferie a avorlzezo cultu- maturariletrugunlerdatermina veultorl preeupundna e oste Tato 200.6500 m,msjortaton ravitelde vie. Clima dotiptem- roactilente decxidare,faptco razulatul hte naturale aiutAlae acumulare continua tre Feteased alba si Grae, Esto 0 pes a zaharurilor,s sromolor,¢ila0 un goi care scumuleazi cantitati a Jive, pasiunea pentra reducerenu prea aceentuaté moderate de zaharurl, cin care vin se impleteste cu experienta aciditati. Alaturi de ea ‘ec obtin vinurl foarte placute, coanacilon core lncronch {ii via uri, acest factor ald sci ei damisoci,earactorizate Si vinicajig bind vinari —ameraeeminee evra «crespectii plicerea>>.” ‘STRUBURI DESO! intornationale de prostigi: 04stinregiunea Bordeau, simile provenindi din frammuzescul sauvage batic); Muscat, considaral smal dintre ole mal verti seiuridiniume, eu aramé, foarte bogata de mose, islingul alin (care su trebute confundat Fealigul de Fin, din care se prod vinuri sobre, pling, ferme, eehilbrate; Sewurztraminer (pe acurt Traminer), so eumivat de mai ine deo mie de ani, or: ginar din satu! Tramin (or ina) din Tirol taian ~ din care se produce un vin an aly, fin, cupersonaliata, cu aroma de fan cesit, Pe lang ‘soit albe precian Fe alba (autotton), Chardon: hay, Pinot Gre, hin (international ing do \VINURL LINISTITE, VINURL ‘SPUMANTE $1VINARS Dinsoiurile acesten de ‘strugurige obtin peste 90 {de produce: vinur nist, vinue spumante shvinacs (rach), Vinurl inistte seaport oul Jive, ama larga de Ia soe pana la due, cele care au adus Faima brand-ulugunt vinuilealbe esi aca ‘500i gh demisect. Peete 90 tin vinta vant ara 1d Jide cunt viru cin Denumire de Origine Cantro lata. Vinurle epumant, do Ia demisee fa extrabrut, sunt alba sau rosé, toate abjinute tuna motada srasitionals fermentatelimpazite si livrate in aneeasi tit Pentru ele se folosese Uropt matarie prima coi ‘mai bunieseugur din hardonnay si Pinot Nor, la ol cainChamagne, tar sunt desvtrsite de Fotoasca ftogala, coi autoh- on, Vinarsul do iva este ‘brinut prin invechirea imp de ce! autin itil te da vin a butoaie lui produeand o nauura de 0 finete deoeubit i cu perscnalitate puternies Pi crastc JIDV! SIDVEI CLASIC uetoul porto font de vinur Jidvel, gama Clas a fost laneata ir nul 2000. Cuprinde vinuri aoe, foarte indragie de ton pantrucaltate indigoutabila, din soi filo: Fetensea Regal, Chardonnay 2 Sauvignon tan. sauvicnon stan ane Ls ale an ppg ea Re 15,99 La ‘TEZAUR JIDVEI Lansata in 2004, gama Tezaur Jidvei ‘are ca piso Feristenta cupaiele Fetanaca Ragas ot Soundgnon Blane si Feteasca Regal cuMuseat Ottonel, armonizate din renumale podgore, ‘sauvieyonsuane Sirereasca necalé Soviets ok ae 24,49 LO NEC PLUS ULTRA (0 gama ce reprezin uma, un standard de caltate, Pana ci incor tai poate!” - expre sa atin i avertica penavigaton con trauin Siramicarea Cibrattar ca au ajuns fa capatul lumi ‘marcheaza realzati- lede exceptie ‘viose ‘he Ener Savon ‘She at oe, eco Tiavelake rn 19,99 Let /aA NLS) aI GOURMET CLOS DE Los SIETE ren, 385 ale. 54,99 lei SIV CABERNET SAUVIGNON, MALBEC, CHARDONNAY (MERLOT, PETIT VERDOT, SYRAH ME FINTESTL, DEALU MARE, ROMANIA iG MENDOZA, ARGENTINA soho CA: DOC- CMD Tewau OS: 16-48" AF GANAS 10°C Istoria acest splendid vin de ‘Gustulintens frucat, dat tn acetal timp ciupaj incope undova pe Ia 1988, ican) Inj, face din acast vin golben-auria et ta poalete Anite, in Valle de aroma da feucter&seonpte, uv ineatioe Uco, avandu-i ea protagonist p perfect pemiru peste, earne alb legume Michel Roland si Jean Michel ly sibrarvenriproaspere. Vinurile Laceria Accaute, dotrecunoseii analog obtinure de-a tung! paralelel 48, sunt francezi.Roland, pariniele aces recunoscute pentru gustul lor bogat fu vin, a fost cuserit imediat complex s catieat de conditile dessobite pe care aceasta zona le olera vititl fur: JExiot@ peste tot ocr ‘VILLA MARIA PRIVATE BIN ban lar 64,99 lei iY SAUVIGNON BLANC ‘TINE MARLBOROUGH, NOUA ZEELANDA ‘aa TE SHURE 10-12°C bune pontru a cultiva ve, dar Argentina este de-a dreptul bi necuvaintata din acest punes da veulere. Localizarea in raport eu [Arzit inseamna ca potijuca ca alitudinoain timp ee benaficiazi 0 lima mas Bana, ini-0 Rocoltat cuaterto, pnd a confor vinul fara foarte meorita de altfl arome puternice oi curate, sirugur floc Tipulacasta de sol, compu din pivirisoi pentruobtinarea neactui vin provin din pars Fegiurea Marborough, celeb in Nota Ze ‘land pont maze imate sale variate aduse de plone, are rolul eu condctor® Clos de Los Siete ‘Acost vin cuun prof suculant do arome, ve ial datoreaza faima calor patra In ditice proaspete pant In note ierboase, lomanta-cheio eare il comaun sicare,in Argentina, pot fi ‘ste ideal cu carne alba ructe de mare, Et gone, hina pa oe ‘ a atituumen doa, spare pe PICCINI Menno ROSSO Cl, sla bs Sos fotparcural anu Rea mat depart taima viieulturd argentiniene eu al stu gust {U:PRIMTIVO, MONTEPULCIANO, NERO D'AVOLA, MERLOT complex, corpolemt, de tanini HII: VENETO/ABRUZZO/PUGLIA/SICILIAATALIA bing iniogeat si eu a.ea aroma TWLRTRAOLSRALIBC. intenea de cockial de errs, ‘ais tidatieci tor eininieel Ficoint este unt intr mal puter preparate din carne asia la promotor ai traditiler oscane, avand 0 eritar istorie do 26 do ant fin la a do a pa eer tagenoratio, Memtro Rosai ago 0 aroma fruciata, de citese negre si curmale, tn ust tens 31 placur, potnvindu-eealanur de carne rosie si vara, Vino fa Wine Gallery 88 dascopen pests 900 de vinur s: preduss gourmet asocialsconsurmut dein Virurile prezontare pe aeoasta pagina pot fi gasie, In rateaua Mega image, doar la Wine alloy, concept comer alain Mega Image Bucuresti Mall (Goseaum Vitan nr 55-58), 06per EXOLUSIV LA MEGA MAGE KOURTAKI iba, dro dey zon 39,49 lei MUSCAT EINE SAMOS, GRECIA ‘ER TITEULIMTE: DOC. ‘TIN EEHVRET-9°C ‘Compania Kourtaki Wines, sau Greek Wine Callars, un renumit producator de vinur, ‘fost fondata In 1895 de Vaile Kourtakis, Luni dintr primi enolog elon. Avast vin de dosent cu gust de mor si aroma de coi do citrice, se asociaza perfect cu platour de Drénzotun, dar cu tructe a desertun, FETZER VALLEY OAKS rope 135 rl ale 54,99 lei 1h ZINFANDEL ‘ERNE CALIFORNIA, S.U.A ‘ATR EHV" Originar din eorita Californie, enunita deja pe intrag mapamondul pentru vitiultur, acest vin resu complex nu poate lipsi de pe nsalo cunoscatorilor. Daun rosu infor, {9 aroma in eare fructale ras se combing pporfect cu aa a culgoaralor si piperul, Fetzer este in vin sec ce se alsiura preparatelor de carne rosie la gratar NEDERBURG tess 24S ae 8rd 33,99 lei ‘uSHIRAZ FINE DURBANVILLE, AFRICA DE SUD TP ESALTE WO TAPEATNADEFAL 618°C Fpl e& Nedorburg esto acurn coa mai apre~ iat crama din Arica do Sud so datoroazd si ‘ehnieilor iovative aplicate de Razvan Macic un romdn afl, din 2001, la conducorea ‘ramei. Cu aroma sa de prune sicondimente, acest Vin sud-afriean, amplu sirens, £2 potrivesie numai bine cu cammea de miel GALERIA VINURILOR DE TOP ‘Vim 88 descopen vinurideossbite la Wine Gallery in Mega image Bucuresti Mall (irar). Vozi mai multe derali despre Wine Gallery pa plaiforma online siarmdevorba.to. ‘Acceseazé chiar acum siamdevorba.ro seanénd couul QR altura, LiLtac shyces eae Be 59,99 lei (> ‘SAUVIGNON BLANC SINE LECHINTA, ROMANIA We DOC TAERTIRITESHEO"C Podgorile Lechinia si Gatos, cu pimanturh Dbogate in minerale st cla temperat-cont- hnontald, dau naster® unor vinutt excoptional, ‘Aceat traneivarean, tanar st elegant, este unt ‘in corpolont si catifolat, care, eu aciitatoa ‘saproaspats, acompaniaza perfec atat imancaruie mednaraneane, e8t po cola asiatice, AS2U 3 PUTTONYOS TOKAJI ASZtT 58,99 lei {0h FURMINT, HARSAVELU, MUSCAT ‘EHIME TOKAI, UNGARIA ‘HUPIATLULIAIE:PUTTONYOS: “nrcsTn ESE 12°C Disznoko, producdtorul acest vin, dotine inca din 1496 vi ateotate in regurvea tonic’ ‘oka, Aroma saintensa de caise si citrise, ‘precum si gust siu proaspst, dar profund, fac ca acest vin de cupaj si fe fasetiorul eal atunci end vine vorta do ratinamerte ceulinare, cum ar fi preparaiele pe baza de fois as 91 desartunle special, LAFAGE COTE FLORAL sess Ula, 49,99 lei S0:MMUSCAT, VIOGNIER Ak LANGUEDOC-ROUSSILLON, FRANTA MESH BECRUIAIC NOP HEWERTRADESVKE10-42°C Procum o spune chiarnumole sau, acest vin frantuzosc. proaspit si parfum, esto precum un buchet de flor cuprins intr-0 stl, ‘Domeniut, afla a poalelo Pirinailor, eo tucurs ‘de un al ideal, argilo-calcaros, precum si de ‘expererta de sase generat a familial de viticuton Laiage Se serveste aluri de bbranzeturi maturate, peste s fructe, Beneficiet de servic lexiila de livrars, prin cure, oriunide i far, sau pot ridica personal comarda din Dive Prelungirea Ghencsa sau intr-unul din cole 68 de puncte de colactare digporibile in Bucuraat si zonelelimitrfe, Livrara la domicile face in maximum “Toate viurie prazontate in acoasti soctiune pot flachiatonate online, do po wuw.ainagso/supormarkot 2 24 dere, erundetn tar. si pot loge ziva sau chiar ora preferats pentru comenaile cu livre in Bucuresti o7ViNORI PE, ALESE strug ur din pee 500 de soiunt tone de strugt milioane de fete tn 75 lin, Pe gh rena i cee tok 2 mii de vin decenti Statele Unite $i ‘find, atunci cand vine ‘mondiali, i ultimele Spdemans, ce alegi, consumator " Cu tates opfinat le i, roeu rosé epumamt, Dupheuoareerterulcel mal traneformares zanaruriorin/_Vinurledeealtateprovn en licoresoreevinivien latlont,avom vinutielve,aleel,tahdr fergual d&gus- — souride strug ge celta, Siogemaoartefage de Rture'cind epunom deeoremuit4gdo ana in ina prinfoaires une ehnolog eptunidnAamdnis. din unvinefestaene, denises, vine duls|auposteBOe modem Visti de elute tiviev adiioenu care srau”domiducceaudulee,ne reform de zara tuperoar (V8). eu indent tacutintrarende curdndin—weanttatendezanarpecare’” Un attertertuphcare sunt geograla, auc tre aloclc8 lumea producatorilar de vin. 8 confine. Zaharul pe care ol ste vinurile este calite: de minimum 8,8%. In vartul “ bosbeledestruguriiconin ten Vinurlede maedeunt de: sccstel pramide menial ee CUMBECLABIFICAVINURILE fermentench ie ranstormdciertcoreumulut madiat,nuefldvinure decal supe Tntunetie de tpulvinu,—tnaleool Guar etuguri cure aueblgatvitatea montonari|feardeu danunira canrelata scovtaeslonitesinvinsimateopti vata cumulowasidieau tpocgort din care (BUC), Pasta dovnur eum Tne vinurioforvescontoei Amal ult zahdrcalfiatoa provinetrugulslauatiro foarte alent la momontal op- vinutepectt irucritivd mai und, Dupatleoolkade minimum 8,096 timdeconsumal un vn pre 08fexemply, un vin nou imburetiat ant Fecoltari strugurilor, are perioada Weal de consum panain primavara urmatoare. Vinurileasa-numite de larg consum sunt ileale pentru servire incopand cu peims- vara urmétoare rocoltri si fmbutolioi Coole de vechime mica se beau din toamna Lrmétoare racoltoi da-alungul al-2 ani jar cole cu vechime, dip’ 2 a SAAPRECIEM VINUL! Aunci cand citim eticheta sau descrierea unui vin, ne airag atontia anumita cuvinte “spocifice: ce vorbesio despre aciditatea tunui vin, despre tanini, arome fructate sau Comp plin. Co sunt acosta caracteristici alo vinwrilor, mai exact? Acidtatea este reprezentata de senvatia de acru si acidulat pe care o lasa un vin. inure preduse in regiumite mat raci au Ln nivel mai ridieat de aciditate, Acostoa lca improcia ca sunt maiuscare, datorita reactio| efervescanta pe care 0 genoreaza. Vinurile eu un nivel redus de aciditate au lun gust mai plin simai complex Aciditaten ‘mentine vioteiunea gustult, In special {in cazul vinuriloralbe. Infipea acoste! vinurilealbe devin fale, iar eelor ros le linsoste structura de care au nevelo pantru ‘ase matura enrect Nivelul de taniniaste adesea mentionat in escrierle vinurilor ros. Taninul proving iin coaja si samburii beabelor si cantor. fchilibru, complaxitata a structura vinulut osu, ajutéindu-188 cezise sisi evolueze in ‘imp. Dest aste prazers gt in vinurile ab, este foarte rar percaput in cazul acastora. Gust faninulu este asemanater celui al caaiulu) neg bau! race ~ amarut, cu ‘nuanje vegelale~ si provoaca senzatia de aspriresiussare a guri, Vinurile tiners, ‘mat alos cala da hun caltate, pot fitank hnoase, Prin maturare,taninurile fe mentin Caracterul fructat, dar este importarn sa se atenueze (ease integreze, cum se spunein Himba de specialitate), ast fel incat sa devi ‘nd abia poreoptitile. Vinuilo din rie din ‘Lumea Noua a vinutui, produce din strug foarte bine cop, au taninurte acoperi, ce0a celle faco mal usor de baut, atunci ‘cand sunt recent imbutaliate, Vinurile hetaninoage so beau tine, fundca nu vor putea dezvolta structura necesars care si le ajute sa raziste mai mult de do! an Putom caractoriza un vin si dug aro- mato pe ears le dozvatui. Sunt eameni ‘are prefera vinunile cu aroma de fruct asi si ali caro cau vinurile cu aroma de LamBie saude condiment. Aramele iontificato col mai des tn vinurilerosi sunt cele de capsune, zmeurd, cirese, afine, mura, eoaeaze, fain vinurlealbe, ena de Famato, limo, piorsict sau moro. Yorn mat Fecunoaste insa srome vegelale (de terba, ie fan proaspat cosit) de condimente indigene (cimbru, busuive) eau exotice (antl, scortisoara, cuisoare, smechine, mmigdala, civcolata). Uneor tm daserierle Aaromelor vinurilorintalnim si referinte care par bizare, cum arti creta, bezea, tum, pine prajits - fieeare avem tn ,biblioieca ‘senzoriala” amintin care ne pot i avacate {do aromole unut vin Tot pentru descrie ct mai exa6t un vin, ‘no raforim la corpolonta 6a~ improsia po ‘cate o faci atune) ednd e degustat: usor (lojot) sau plin (ens), Un vin cu nivel mai ‘mare do alcool va fi mai consistant mai pilin, iar gustul siu va persisia mai mult PUNE IN VALOARE VINUL PE CARE-LBEI LLunga calatoria inoeputa in vie se incheie ppontru vin ftt-un palar. Morita s-1calo~ ‘brim avontura folosind paharul care 6-1 ‘puna cel mai binein valoaret Turis curmii de ari camer avens ‘coame de bour sau pocale de argint pent ‘abeavin, lar rolul castor raeipiante era ‘exclusiv practic, acela de a fine lichidul {ntimp, lucrunie s-au nuantat sia aparut ‘doa exprimsciiereative avinuluita patar Paharul nuesioun simple vas, ei, cum ‘pune SorgitsNedalea .un univers de consorvara si oxprimare a gusturilor si ‘aromelor unui vin” v v Trebuie s& te imprietenesti cu vinul si sa-l alegi pe acela ciruia sé-i spui «dumneavoastra».” Fame Neng seitor cristaluriior in secolul al XVI-Iea a dus lacresrea unel mart diversitati de forme ‘slulacoratiun. Era porioada in care frumusetea vasului de sticlé depdseaideca de tunctionalitate, master ‘candu-se in 2 Impodoki poealele ¢&t mai ‘extravagant. Inconvenient era ca vinul ‘era ascuns priviti, far efalarea aromelor ‘sau gussurilor profurde niei nu intra in aiscute Dascoperirea pahacelor po caro le folosim ‘a7 se datoreazs unei simple observati ‘Damen au constatat ea acolast vin capata valanta difriteatunel ednd e degustat ain pahare de forme diferite, Asa au aparut ppaharale pentru vinuri albe,rasi eau aromaie. Tosteau acoloasi slomente componente: ‘alps do cpryin picior, corp si deschidoraa ‘superioara (gura palarului). Dimensiunile acestora difera ined - halon poste fh rotund sau in forma de lalea, ura paharu: Ju) mai larga sau mat ingusta ~ asi fel neat vinul si-si poatd Jozvalu nestinghorit porsonalitat ea. Inpaginile urmatoare, fi prozontam ccategorille de vinuri cele maiindragite dde.caire lien Mega Image ~ teers} Sa Tae Va Pee ee ieray Poe pert mites) pos yee Tee) Pee Seat Ee Eat Set eee ee eerie es ao ci Tha) ) Peri Paeeecnny eee conten eee Perici ern oe Cre Te) Rapa tee} ES eat oa Bic WRC VINARTE Ponce eitiaerer in Pete Peer taRASFAT cU STIL Vinul soumant marcheaza un ‘moment fast ~ far noi puter ecide ea vizita unr prietani rag sau 0 seara frummoasain familie este un asfol da mamant special. Virul spumars e servit la eoputul meso, odeta cu aperivele, sipoate fi sorvit si ‘cunics bautra Ia masa, Prosaece a fost adoptat inelusie ca bauiura de aperity nore tes tiva, 68 poate f servita oricar Spumantole abo si ress domi- ‘ule! sau dulei se servese de objea! fa dose, la final meee NEL 4 Cooa ce trebule pus in valoara in cazul spumantelor sunt perlajul si aromola fine, De aceea, 52 servesc in ppahare care sale pas: érignon cand a gustat ma dat din gampanie, vinul syumant pe care i-| dator’im, Guloai q froze eBt mal mut imp ichetul, gustul, dar mai ales perlajul (degajarea sub forma de bule a g nate si subtirL de carbon dizolvat in Lichid, rezultat din fermentatia natural g Giaitenieen jectare) fac din spumante vinuri inconfundabile. walle ee oa ZONIN = «CINZAND = 7NRER ROSE MARY mposeeco egauooice wn some gra ine ra Soe” eer Sateen tagmacieniest,, simi, chienareamgs — Simergimima forgone” rgmann Sneiatenen | sites crecientaitten” Leela tes tans EeSeeccae eatin Sie fle te ee sae 299910 375 eel 39,99 Le 27,99 8 19,99 181LBE Mega - ediie spacial =] | ECHILIBRU IN TOATE! (Chardonnay, un vin echilibrat, se servesie la paste cusos, manesrunifrantuzost cau cali- forniene (ui la grata, somon, ‘se0ici, avocado). Sauvignon Bans @ col mai usordintre viru- ‘le alba, fndragit ponruarornole sale de cittice, eare-se ascrtea7s eu ménearunla usoara ~ peste, ‘ructe da mare, came alba. Resting: ul, bogat,ealifel ‘textural si cu acigate ridicat rmorge cu mancacuris din came de pore, pul sau peste. Aromsle delicate ale vinurior ale bine in patar ale paniru vir \Vimuri albe se obtin din struguri albi, dar si din cei negei, 2drobiti gi pust eee Ja fermentat r8 coojt (unde se afl& pigmentnl), Vinurile albe pot aven 1 frm tret Uh 22 arome fructate (mar verde, cais4), florale (salcam, trandatiri), vegetale eres aromee de (fan cosit, pin), condimentata (scorfigoar’, cimbru) sau pr&fite [miere, Jemn ars, migdale) AWABEN NEC PLUS ELI so ULTRA sll COTHARL | JIDVET sereasea Recah anc FETEASCAALBA Sec tciaecot | ea ae ert dea ‘sb becom reese ate rr et et tong bn ‘tree ‘na Th 61 19,99 Let 25,99 11 (3) 10,99 Lei 11,5118TAMAIOASA _ ROMANEASCA Soi vactd autohton, Tama ‘sa Romaneases ast eal mal INGREDIENTE bine eunaseuta ca find un in i I pie de pu amis emu demic, Acesth Bh Brénza tora 46 grasime variant’, devin soc, surprinde Bi Ovanata cu conia, rosit prin prospetimea aromelor, vivacitate si expresivitato. Segarcea— .pamént mull visor” (Qn tating) —es@ unt aire cele douasprezece domeni date in administrare Case! Regale a Romani in ‘hotry mésine vor fra ‘smu, usu eu frunze rari, rich Chives (arpagge chinezesc) a Ei Ceapa verde, oregano, sare, Pipor nogru, lot 884,70 timpul regolut Carol de oat Paria PREPARARE ‘mart, De stun, vinue dela Domeniul Goroaret ‘Segarcea auinsotit Familia Regala in timpul dineurtor Siplomatice steven 1B Tai pieptul de putin jumatate, ‘asezonez cusare, piper stun cde ult, anol prajese pe rita, Sasreneauce ereonaee aaa iimegteanessonss | (aianasin een vanes S2-Stnadeceapiverls ES astdmmcanniat delay Tnkd sous on epoanaa Be nesofstial Age pe plot unul-fus fire de ceaps pep peste care pun cubulete de brine umatai de resi gi masline, onde 1 Punpe gratar un stort de ‘ob se osatie vinta cu coaja riots pelun- Bese care pun eubdote ds br ‘femal, le dice, ance de oregano. Alitur agez vata, Feeuerez Po ‘ime sidaia cu un pic delei de aristic cdteva ire de chives pests intreqpreparatu, pun un pic desare, pee 25,99 ust mmasiine. Diner negra zrebitsadaug un trop de uel demasine. sauvion sun ‘iasoonnay a= Eee Sober on, ‘ieee ti ee ce sohivagenere — Soe 145 19,99 1 14,99 81 2 RMega - edifie spacial muri BAUTURI VERSATILE ‘Vinul rosé este un vin vars care poate acamparia mule ‘ipur de manears, dela apert- tive fine (billec tartar, risotto cu fructe de maro) la maneaeun condimernate din buesiaria Halianoascs sau asiatic. Se poate seri cu aproape orice ‘ide salera, mancarun cu clue perel, care de pul, pore, paste ‘iva, platouri cu branzeturi fon daserturi. $#potrivass in ma~ joritatea contoxtolr, find mat lusoare ca vinuriealbe si mai priotonoase daca vinurle ras ii ani, rosé-urile sunt versatile vinmuri lejere sf pline de savoare, in culort ieee iu si violet. Rosé-ul se face din aceleagi aoa ntensitatea culorii varieza in functie lor de strugure in must), “ViTis punonnt MOST, wETAMORFosSs ROV a. re spectaculoas& tn gi potrivite in orice sezon. ‘ ce merg de la trei a cir in care se face st vinu! ada de expunere a 1827 SIA HAN! Sa . guguotc ne EHC i ctocamen rani, gi ao 2 ‘onion, fioceaatcacisilennce fmanresaainsie'anle — dofcerayhereepaegme cap aoe E88) samielfonin Grqiiachyaceryn, — goganeat tna be Seicpo en icf Seapine cet Tee SRNR nay ar 23,39 61 WF e 33,49 Let 35,49 11 26,99 181 27,99 BFREEDOM B1=NO tk asa ‘Smita ee, au fost mereu apreciate ia Roménia, Pe Lang’ faptul c& pun eet . | Se cuttiettnsn hine in valoare o multime de manciruri specifice hucéitéviei noastre, sunt Sie considerate benefice pentru sinatate ~ ca in toate t&rile mediteraneene, Iraoea ina un pahar de vin regu Snnobileaad orice mass cu pristan au familla 31,99 Let luloareasi parfumul doo- | mufaroatmbutoaio, pentrua | Resverairolul, osubstantd | tani, care.se estompeaz’ pe sebit al vinurilor rasiise | doua fermentare, Acumare | activa cartioura de pi | masura co vinul so invachosto, datoreazé faptuiui c&sunt | locunproces bacterian, care | strugurilorsi vin, contri | Datoritd acidului tanic din Fermentate impreuna cu ,inmoaie” gustul vinulul Oups& | pastrareaunel starigenerale | ‘buipa strugurilor taninul | aceasta perioads, vinul posta in coaja st sémbur contriouind | firat, tmbutoliat gi tvrat pont Dune de sanatate peraru mat ‘mult timp (antiaging, dupa cum vie gura.uscata. Se servese cu manearuri picanto, rata sau Ia definirea une personalitali — consumsaupoate firansferat | spune biologul David Sinclait), | carnati. Merlot emai .usor™ lunice aacastor bauiUr Exist | paniruTmbtranite Thbutoaie | coniribuieta sanatatea croieru= | decat Calvernot Sauvignon (dar lous eiape in procesul de estejas, unde-se vaimpragna | lui, reducenivelulde zahardin | mai grou" decd Pinot Noi), {ormentare, Prima duroaza cwarema lamnuluisiva-sradea | ange ote. are culoaroinchisa, eu 0 [-2sdptémani, réstimpin care | cantifatea da tanin.Dasise | Vinulrasuestebogatintt-e | tenia de afine, prune, cincolats lrojdile transforma zalvarul —_ vorbeste mult despre vinul clasile compusiantioxidanii | si vane. Vinuele sunt apte lin struguri inalcoot st dioxid | vacti, mat putinde 10% din vin | numitipolifenol, asoeiatieu | pemtru-consum n jurul vecti- de carbon (acesia se eliberea-estemaibundupaSani deca! | buna unctionare airamiisi | mii de 3-Sanisi,pemasura ce ain aer,acasia lind motivul —inprimul anda viata. Asadar, | vaselor dene, precumsia | imbatranesc, dervaluiearome ontrucaresticlledemuct | 02%din vinuri cunt mai potri- | memoria. mai comploxe. Merlot merge cu pot exploda~inmediuinehis, vite pentru coneum in prima ani manearun nu praa condimenta- ViNuRIDE sot inure asit au earactoritiet comune, dar gustul, aroma sinotele distincie diera, in funetie de soil de etruguri fo- Iosif, Cole mai cunscute vinuri asi sunt Cabernet Sauvignon, procesul de fermentare crecaza__ Ja viata. presiune somnificativa), Adoumetapa constain se- ‘ANOMELE NATURI pararoa vinululde strugurigi Vinurile ros pot avea arome ifort: fructato (do capeune, oneazo, cirese, trucieuscate), florale (Miac, violet), vagota~ le (fin cast, arb, cea, pin, mont, rain), condiment (Gecortisoara, vaio, cimbeu, ‘oi fripturid vid. Pinot Noir este un sortiment mai elie, ddarsofistica. Are arome de cirese, zmeura, eapsune, iar ‘maturarea in baricuri de stejar ii Imprima nuante exotics, icante ‘sau florale, Poata fi coneumat Merit, Pinot Noi, Siyraz, dupa 2-6 ani dla maturare. Sangiovese, Malbec, Tannat, | Merge bine lao mass cu man Tempranile,Znfandel.caber- | uri simple sau cu carne de Vinnie roi busuioe, nucsoara, cuisoare, | net Sauvignon, regele inurlor ! pore, mia, pul ‘a sorvacin pipernegru sauverde), prajit | ros’ este recunoscut pertru | Periru cd virile rosii au ppahare care au aramo,cafoa, amn a2). fuctulstaroma desavarsité. | arome puemice, tnt hine ps resus Este bogat,intens, cugust de | pusein valoare de pahare cua Bina, ce pera HAINOROG,cUSANATATE! | fructo mei saunegze. Vinunile | guramaresiaza ineapatoars. © oigonars rapid’ Caroti madiverancani. siroma- | gin acest oi aunewie de 5-10 | Asttel, aromele 59 daschid la ‘sie buna oliberare niiau credinta cd un paharde | ani dematurarepenttua-si | gomactul cu oxiganul din 20, a aromelor. Vwnrosubuniamask duce | aingepotenil maxi. Cal | ar vine daz nib ‘mulime de nenefiei. sinere au cominut mare de ‘socratele‘ir caneaner SAUVICON RESEVE eae deh, 12,5918) AGH ou ze = A z =! on i mets ona 18,99 8 Mega - edifie spectalé de vinuri puounenscn (ape | FETEASCAMEAGRA Desi pl wea ah, a Soin! 14,99 1D)ALBIS INCHEIE La finalul mesei, se recomanda, aleturt de desert, unvin eoras, Tartolo do laméto t alte desor- tur acrisoare se echlloreaza {gustativ prin asoriorea cuun vin pparfuma. Daca vinul este mat dulce doe desertul, const ‘matorul nu vasesiza acidiaten viru, Vinul Weoros marge foar ‘eine cu placint, desertun ue fructe, eu nues si caramel, tarte Su alune, produse Ue patiserie, tortur, dar si cu platouri cu branzeturi cu mucogsl. Panarele pentru vinurile de desart au dimonciuri mii si forme inedita, Pot avea pice Sunt de sour, decoret bog a eups cu deschidere gusta 50g de zahar la litru gi concentratie mai mare de alcool (13-22% © bogitie aromatic exceptionalA, gi, pentru c& procesul de obtinere este Printre cele mai cunoscute Licoroase sunt muscaturile, Jerez, Porto, i legendarul Gotn: LN CANADA = PORTAL mig&los, scum arsala, Madet i je PeoRO XMENEZ MOScATELDO DOURO RESERVA ‘acu spmbldia sowie Pa fhe 15 aka, rad Sap hae Tid meat oven ees te sin cro ye, ‘ane nets cones ast {osesiL verona ace uate ae on eres eeuinamnctens or Scam? 53,9910 DB 1349918 138,99 16Timpurile se schimba mult. Valorile adevarate raman pentru totdeauna. PESTE 200 de ANI de VALOARE INTERNATIONALA RECUNOSCUTA CON erin to eeMaga - edit fe special€ de vinuri 2302 OOO OOO OOOO Oy ALEGE PERECHEA POTRIVITA DE ID III II I III I I I II OI IK MA&ncarea gi vinurile sunt doua elemente ce trebuie si se completeze, fara ca unul dintre ele s& acapareze savoarea celuilalt. Din contr, ideea este ca vinul s& scoat& in evident& savoarea méncirii, iar mancarea, odat& degustatti, si ajute vinul s& se exprime in plin&tatea sa. Vinul, brfnzeturile si mezelurile din carne se servese impreun& de sute de ani. Aléturarea lor era, pe vremuri, practica, iar astizi, i foarte eleganta. Gum le asociezi, pentru efect maxim? omoliorul Sorgiu Nodlea spune je4 aspactale importante care far trebui lute in eansiderara in asneiarea vinului eu mancarea sum culoarea, acordul arome- lor, densitatea (corpotonta) i raditia gasironomica, specificul tunel zone, eare de multe oi tine de xporienta poreonata. (CELE 4 REGULIDEBAZAALE ASOCIERII MANCARM CUVINUL, Asocieroa bazaté pe culoare este cel ‘mat doe rtalnité ai spune ca vinurile albe se poirivese la preparatele din carne aina (pul, peste) ar cele ros, la proparatole din earno rosie (vita, vanat). Acondul gusturilorinseamna, pe scurt, cadulcela merge cu dulce, ‘saratul cu sirat ote. (Jos), Munole ‘ea7un, aromale contrastante po: ‘rivese foarte bina). Cote cinei gusturt @ulee, Inenteaza foarte mult asocie. Daca primele ne sunt cunoscute, Luma este un cuvart japon care Tnseamna .savuros” si este caracte- ristie maneatunior borate In protaino, Uistinet do gust sarat. Savoarea lumami ¢ data de component L-gluta- mat, care se gisesie n peste, carne Aatumata, ecole si still, sardine, ago, Anumite tipuri de branza (precum pparmezanul), caai verde, sos de soia, Mancarurie duet si unami au ca fect reducerea caracterulul aromatic al vinurfor, facandu'te 68 para mai acide, Ta timp co manedrurle amar redue textura vinulu, fcéndut mat tues, Densitatea (corpolenta)alimentelor fun indieu al asecierilor pe care le accop!s. Omancareusoara morgo euunvin leer, iar 0 maneare mat consistent se insoteste bine cir tun vin puternie, eu buchet bogat, Vinurleiroroasa,fortificate (cu frie Fidieaté. del 16% aleoo!) sau virurile 18 duct morg la platourilo cu beanzoturt maturate, ructe uscate si mura, dar si le fologras eau desartur. Asociarile rogionale dasiva din obiceiurile local. Pasiele cu sas bolognese din regiunea Emilia Romagna o 56 moargain mos natural eu un vin Lambrusea sau Sangiovese di Romagna, ‘UN CUPLU IDEAL: BRANZA S1VIN Considerata initial o masa de rst, platoul cu branzeruri (ingore do ‘mezolur,fructe saunuc,alanur de vin), dovine o optiune Ha Zieu 2. Pott _s8-ticumperi eartitit miei din eéteva, bbrénzeturi praferate giun vin bun st ‘84 obi rapic 0 gustare custil Sunt teva detalii de care sa ti seama candle acociozt branzoturil far, cu aroma dolioar®, merg bine cu vin resu, sumult tanin (Cabernet, Mertod), bbranzoturle eremoase, cu aroma puternice, se potrivesc cu un vin euaciditate mai mare (Chardonnay), lar cele rate fac pereene cu un vin dulce. Pentru a obtine un sfect placut, ‘cuca branza ete maipicant3, cu tat vinul ar trobui sa fem dulce. PENTRU UN PLATOU GOURMET Dupaio a agitata, bucuri-te seara de lun momont do ragaz 9 progatasto un platou savures. Hi recomanssém din “Moga image cateva branzetur deo ‘sobile sila indemana, Una sau dou brénzeturi cu macegai sur obiigate- nil Alago Gran flavarase, o branza cu ‘mucogai albasiru nobil, usor prea Este prods manual din lapie de ack s raspacté traditile manstrlor brinzar din Bavaria, Tot din Gerrna- hia provine ¢1 Paladin, o branza alnas- ‘racromoasa, sfaramicioasa. Ambale imerg cu vinur ros bogate. Din Olanda, ai Gouda si Mzasdam, Prima are guet blinds merge cu bieeuit uct ior Maadam Emmenalerult, dae ‘Acest cupaj de Cahemet Sauvignon si Carmen fun vin rubini, corpolant, cu fanini mai agresiv st aroma de tructe negra. Se porriveste cu brinzeturi cu murogal, cum aste st aceasta branza bavareza. ontick cml wares ue stn 619 1 casey auishon Simian auton ate tt 17,99 Suplu st elegant, acest Metter trantuzese cu aroma do tructo ros coapte si tax hin bre exprimat comple ‘soaza brarzotucile cu gust ‘mai putemic sau mai bind, (a Gouda olandaza. = sca cune su | wt ps OD LO hau se 2 ate, so pen noneCkern So ie 26,99 Leiftustul sec, cu aciitats bine conturata trénzé olandez bare Frmentaleri eka Sw rors, ei —— 4,38 Let SAUVIGNON BLANC Sm CABERNET sxUVIGNON ts eee el, oe; “tao nl Pt ‘eng ie Nexo PAO, 279918 16,9918 2 14,79 Le! 9Maga - edifie speciala de vinuri Lusor mai dulce, cu consistemta semitare, produss Mnrotimart. Morgo cu iructe si vin, Po un asifel de platou isi gaseete raped loc o pastramivaré do vit folat, eu gust imens, PENTRUUN PLATOU CLASIC Daca ai invitayi In masa, opteaz pentru aranjarea unul platou clase, eu brénizeturi ‘5 mezoluripo gustul tuluror. Brio oste branza moale,invelitaintr-n crusta de mucogal. cu mioz eu consistonté moale. Are aroma picanta, ou note de fructe. Came. bbort © brénza formentara moale oi grasa, care se serveste tats fel sau in rin ‘ghluri Ambela merg cu Chardonnay, Merlot aU Pinot Noir. De proveniemta englezeasca, Cheddar eo branza cu textura seats, eu aroma de aminteste de gustul nucior. Mer {gp cu Morlot, Pinot Gris, Sauvignon Blane ‘sau Shiraz. Pe un platou, Emmentalerul foarte usorde racunoseut datorits gaurilor ile pe suprafara sa, Are gust dulceng.si aroma usor plcanta s1se potrveste eu vinul rogu. Daca nual incereat pana acum, bran: za masurata de Trascau 0 98 ie 0 surpriza foarte placuta. Are consistenta tare, putin lactic’, putin sfrdmicioasa, inca sul iont de grasa, cu coajaally-galbule, miez all-gilbul st mires plicut, caractoristic branzeturilor oparite din lapie de vaca. Tot lun caseaval roménese deosabit este st cel laste, de la Napolact. Un kilogram este fa cu din lOkg,delapie, cum se face in Ardeal, casa le gras 6! bun. Alatun ve branzetun, aortoaza nigio mezolur deosabite, Friptura de Turdae nemaipomenita~ cotlet de pore cusorie, erastat si tinu!n saramura si fipt Ia foci, inuntura. Ceata erus-useata sto maturata gl atumara, folata fin, ideale Pentru astfel de platour Completeazs platoul cu fructe uscate, dupa preferinta ~ caise sau prune deshisratat cates curmale si smochine. Pottalege dela arid ‘Mega Img un mix gata pregaiit cu stafide sea. ‘Thompson, stafide aurii, migdale si nuci Pe: Rts alu ‘Un win rosu-rubiniy eu aro ‘Unwin ale memorab, eare ‘Un wn rogue Bordeatn, made fructe roel, ardol gras ‘se distinge print-o aroma solisticat slogan, cu sicondiment asiringerta Morala dsareta si cate 81 placut si arome de bine conturata si rari bine laid. Gustul si euloareasa fnucto, asia porechea Iinjograt. Estebinepusin = @ vosole ge potrivese alstunt ° ideal alatun de delcatese valoare de aroma user picanté.a cascavalulul afumnat de la Detaco, {de branzetun proaspete ‘sau cu contort moale, precum acest rie eremos ‘in came rosie, pracum ‘coast Fripturs do Turda BORDEAUX a Lt nanny Shar Bare cece ar eS} 10,46 te 20,49 Let a7 ® oth cumere us “CABERNET SAUVIGHON peace Peete ee poole ‘armen nae eee 79,99 121 2 12,9918 20eu NT Unvin catifela, eu partum de tructerosi,completat {note do baric fum do ‘rabur si coe. Gustul : ss cha. como © di eplori comploteazs fei rere ructore ale Emmartlor euor suai ce Ueoma tse oe 3 spent a enmertauce FE BEom ge 7,AT et Un Merlo netitrat, tit {2 luni labaricat, cu aroma cuaccentede visine zahari- @ ‘ait, vane 9 ciocolna ideal alsturi de prepa: rate din carne rosie si brén~ tut cu mucegal, pracur ‘acest Camembort, SAMEMBERT | Crpembert 7,49 LEI UUnvin corpotertstintens, euaroma do fructorosit ‘sinote de condimante si lemn,tanini bine integra ‘siposigust fructat siting. Face poreche potrivita cu branzoturil tan. maturate cum este Cheddar-ul 5 fructe exetioe, ‘ale de uarie sul ‘si aciditate echilibrat’. eo vanilis, Gustul su vioi si Se consuma bine racit norgizant 69 porrwveste (109. bine ex eo plbcut, usor ican, al brnzel Trasoau, p SHARD ORWAY SINGLE GRAPE ‘eo ao lo sud Un vin special ereet pen : Un vin caste, slogan, cu col co prefera producole rome bogale de cirice cHareau OVAL fuse DS alae, Tbe 24,99 Le! QB eS eons peer sunza warsara, ‘pascal De couresn 7 M, 424.6 Sa Ea Mase 26,99 a1 = aty yaa Tecaptivears cu feumusstea cule aur s curaina partum de ie Laun vinitalionese cole Cupaj din Mertot si bru, ¢9 99 sarveste tana, abornet Sauvignon din marge foarte bine un al Fogiunea Bordeaux, com plex, catifetay, cur vanini ° purornici, Se sorveste cu ‘ama dow desert de cioeolat italien. bbranzeturi cu gust intens. monrepuLcuno o-asu20 7 AUTLA RULOTTE ewtaeran We beet! 14,9918 37,9911 PARWEZAN REGCIANO MEIER Sy 21,59 Le ne ‘Figg 2.29185 a8 scuz.oF creA Lou cusie BB snips mv © 5.69 11 © ae : Davaiaesrent 24,49 Le SD a sata c4osh nna proweice MAZEMSe8 S100 cy 5,69 uxt mater canna ‘caBERNET O7HNIOU I im) = + 24,9911 gPET Ei Pn, ectiibrat, cu tani Aarons de feveia de pidure ‘acast Cabornet Sauvignon be sorvaste cu branzoiur ‘cu poreunalitate sau pee arate romanesti pe baz te came CcaBeRver sauvicnon STE OPN pe, Danita 26,99 181) ei, oRGonzous re “Sl Sanannes u Ponce core cs wae aes 33,99 ef sor aanans nae eis aria Un vin osurviolet cu are ime de fructe do padure eu ampranta distinct rund uscala i eoncdimen- te, Se potriveste cu sarne um af oul Ia erat, vinatul la captor eveasel nencad yoque cone BASESCU, mH, ‘ene 43 ae #! inuri Un vin rubiniu,s0¢ si pin, pe care taint il bem briednd euplicore ta ‘mose simpli Familie au Ja mess te sérbitoare, Soveste-t eu brénzatunt rmezeluri cu gust intens ceaann Fanta 10mg, seeLae aa 18,99 121 PASTRAMA, hub sear snare FEUaTA oust 03 4,99 Le PENTRU UN PLATOU MEDITERANEAN PPofta de viara amediterancenilor s2 rogaseste sii platourile cu produse spe cifice tarlor din aceasta zona. Lasa-e cu- pins de nostalgia vacantelor si preg o masa simplé si savurvasa, cu brénzoturi ‘simezelurispecitice. Ainavore neaparat de bbranza de capra simpla sau vali prin ieriuri de Provence, Merge bine cu vinur i= hore, pina de voiciune, eum ar f Sauvignon lane, Parmezanul este obranzaitalieneas- yranulata, cu gust usor plcamt. Se potrivaste stat cu vinuri ros (Cabernet, Merlot, Sangiovese, Shiraz), ‘tsi cu vinurialbe (Sauvignon Blanc). Gorgonzola a toto Brana italiennascas ‘uaspectdistinetv - culeare galbens, strabaruta ue vinigoare albastro-vor2ul de mucegai. Are o consistents eremoasa 1 gust hogat,pleant-intepator. Un platou ‘ear fl megitaransan daca n-ar euprinle si prosciutto crude. Aceasta delicioasa sunca Haleneasca din pulpa de pore, pregatta cumigald, aro un gust infons si parfum \eosebit. Merge bine cu vin rosu si fructe (popene galbon, smochine). Bastonasele salam Citterio, numai Bune de rontai ala \debrénzetun, ca si pastrama crud-use cu gusiul sau intens, completeaza festinul acesta, Cea mai buns paine pentru toate aceste delici este hagheta Irantuzeasca, cumioz pufossi coajé erocanta. Fee ey Poe ena Per eee ea eee tg ees: Preece el cr demos iu constonabhn ontario, 23ae uO € fy Fii cultivator de pasiune la Wine Gallery. DEXSOUNeeeM esitcm UK CR UMLUT RM eee feMOUN Ne ere Mega Image Bucuresti Mall, nivel -1 CCAR RUC RT CLL Cg