Invatand din Remarcabila

Recuperare dupa Dezastrul

Japoniei
Studentii Scolii de Afaceri Harvard fac o excursie anuala la firmele din zona japoneza
afectata de cutremurul si tsunami-ul din 2011. Obiectivele lor: sa invete tot ce pot
despre mobilizarea umana si sa-si impartaseasca propriile cunostinte de
management.
de Sean Silverthorne

In clasele Scolii de Afaceri Harvard se obisnuieste sa se dezbata pivotul, momentul

in care o companie isi schimba directia urmand o noua strategie. Intr-o vizita in
Japonia de Est, studentii masteranzi au discutat cu Masamichi Ono, director general
al producatorului de crizanteme Ono Kashoen, care a schimbat strategia in urma
unui cutremur masiv ce a ucis mii de rezidenti.
A povestit despre zeci de familii care mergeau de la un fermier la altul, cautand sa
gaseasca crizanteme florile folosite la inmormantari, isi aminteste studentul
Kazumasa Mukae (HBS MBA '14). "Constientizarea afacerii lui s-a redefinit si dintr-un
simplu producator de crizanteme a devenit furnizorul condoleantelor pentru familiile
care i-au pierdut pe cei dragi. A fost memorabil sa-l ascult povestind cum s-a
dezvoltat misiunea vietii lui si cum si-a redefinit afacerea.

AJUSTARILE DUPA DEZASTRU ASIGURA

OPORTUNITATI DE EXAMINARE A EFICIENTEI
CONDUCERII IN MOBILIZAREA OAMENILOR SI
RESURSELOR IN SITUATII FOARTE DINAMICE.
In fiecare iarna 900 de studenti masteranzi se coordoneaza in jurul lumii pentru a
vedea afacerile indeaproape, a invata oricat se poate despre cum sunt conduse, si a-

si impartasi propriile cunostinte cu conducatorii unei largi varietati de companii, de la

mici afaceri de familie la multinationale.
Unul dintre aceste programe, denumit Programul de Experienta in Absorbire (IXP),
trimite in fiecare an aproximativ 30 de potentiali masteranzi in Japonia, unde au parte
de o educatie unica facuta posibila de unul din cele mai letale dezastre din istoria
moderna.
In data de 11 martie 2011, un cutremur de 9 grade pe scara Richter a dezlantuit un
tsunami care a devastat regiunea Tohoku din Honshu, cea mai mare si mai populata
insula din Japonia. In jur de 16.000 de oameni au murit, sute de mii au fost evacuati,
si 383.000 de cladiri au fost avariate inclusiv Centrala Nucleara Fukushima-Daiichi,
unde s-au topit trei reactoare.

Studentii la Managementul afacerilor invata de la Japonia lectia recuperarii continue

in urma cutremurului cu dublu impact urmat de tsunamii

PREDAREA SI INVATAREA
Distrusa dar reconstruindu-se, regiunea Tohoku reprezinta un teren fertil de predare,
permitandu-le studentilor sa invete cum afacerile locale si-au exersat pregatirea

pentru si recuperarea dupa calamitate, si cum isi gasesc intreprinzatorii oportunitatile

pentru regenerarea economica.
"Ajustarile dupa dezastru furnizeaza ocazia examinarii eficientei conducerii in
mobilizarea de oameni si resurse catre situatii foarte dinamice", declara Hirotaka
Takeuchi, un profesor de management care supravegheaza excursia anuala. El le
transmite studentilor ca acest curs "se concentreaza pe legaturile dintre strategia si
inovatia care se dovedesc utile in reconstructia unei regiuni dupa dezastru."
In ultimii trei ani, participantii la program au avut intrevederi cu directorii a zeci de
organizatii Google si Yahoo, organizatii de sanatate, chiar si o afacere de tricotaje
dintr-un sat de pescari. Au stat de vorba cu autoritati oficiale din Japonia si cu
personalul Ambasadei SUA, si au initiat proiecte ca parte a invatarii lor din experienta
internationala.
In vreme ce dezastrul ramane in trecut, studentii isi schimba concentrarea. In timpul
calatoriilor din anii precedenti, ei au studiat reactia in caz de urgenta si reconstructia
companiilor. Accentul se pune acum pe transferul de la recuperarea afacerii la
crearea afacerii, asa ca studentii se concentreaza pe relatarile intreprinzatorilor.
In Ianuarie, de exemplu, studentii au facut cunostinta cu familia Anzai, a carei livada
produce mere, pere si piersici in Fukushima. Studentii l-au ascultat pe unul din
membrii familiei explicandu-le cum a fost reconstruita afacerea, si au furnizat propriile
sugestii, spune Takeuchi.
Un alt aspect unic al programului este acela ca participantii isi compun propriile studii
de caz o oportunitate rezervata in mod normal facultatii.
Unele din cele 18 cazuri publicate sau in lucru din seria "Marele Cutremur din
Japonia de Est" includ referinte despre Google Japonia si Yahoo; Oisix, un
comerciant online de alimente bio; You Home Clinic, un furnizor de servicii medicale;
Fast Retailing Group, care detine un lant de magazine de imbracaminte; si Lawson's,
care administreaza peste 40.000 de magazine de cartier.
Cazurile subliniaza provocari de recuperare dupa dezastru care sunt atat universale
cat mai ales locale. De exemplu, un caz referitor la comerciantul de haine UNIQLO,
incepe cu decizia unui director de magazin de schimbare a orarelor de lucru, in ideea
cresterii profitabilitatii. Directorul este dat deoparte rapid de catre directorul sau
regional care ii spune "misiunea UNIQLO in Kesennuma este sa creeze locuri de
munca. Profitabilitatea nu incape in discutie."

Studentii japonezi de la HBS au venit cu ideea sa-si scrie propriile cazuri, iar
Takeuchi a fost bucuros de acord. El lucreaza cu micile echipe facand lucrarile.
"Astfel HBS poate face o diferenta, lasandu-le generatiilor viitoare cele mai bune
practici pe care sa le studieze in caz de dezastru."

O LECTIE DE NEUITAT
Experienta de a se contopi cu vietile si afacerile oamenilor din acea regiune a avut
un efect adanc asupra studentilor.
"Mi-am dat seama ca probleme precum scaderea puterii de munca a populatiei si
economia stagnara cu care se confrunta regiunea Tohoku, vor deveni problemele
intregii Japonii si ale altor tari dezvoltate pe viitor", spune Bunsho Kure (HBS MBA
'14), acum la Mitsui & Co. "Aducand modele creative de afaceri pentru rezolvarea
acelor probleme, Tohoku si oamenii din regiune pot deveni lun lider pentru alte
regiuni sau tari."
Kazumasa Mukae, tot la Mitsui, spune ca si stilul ei de management personal s-a
schimbat. "Atunci cand am intervievat multi directori generali japonezi, a fost
interesant sa vedem ca societatea japoneza nu-i recompenseaza pe oamenii care
ies in evidenta ba dimpotriva, il critica si-l ostracizeaza p cel care se evidentiaza",
spune Mukae. "Totusi, directorilor generali de succes nu prea le pasa cum sunt vazuti
in societate; ei au curajul sa-si urmeze misiunea indiferent de adversar.
"Aceasta a fost o invatare specifica contextului afacerist japonez, iar faptul ca am
ascultat si discutat cu directorii generali a fost o diferenta fundamentala asupra
modului in care vreau sa-mi urmez cariera in Japonia."
DESPRE AUTOR
Sean Silverthorne este Editor-Sef la Scoala de Afaceri Harvard.