FUNDA?

IE
CU ACTIVITATE
N DOMENIUL
SNT?II
MINTALE
www.estuar.org

Programul Phare 2006: Suport pentru dezvoltarea serviciilor

comunitare de snatate mintal i dezinstituionalizarea
persoanelor cu probleme de sntate mintal.
Editor: Fundaia Estuar
Data publicrii: Martie 2009
Coninutul acestui material nu reprezint n mod necesar
poziia oficial a Uniunii Europene. Pentru eventuale
informaii i sesizri legate de proiectele Phare, contactai
cfcu.phare@mfinante.ro

Ce este

ANXIETATEA?

Ce este anxietatea?
Anxietatea este o tulburare cu o incidenta de aproximativ
7% in cadrul populatiei, manifestandu-se prin teama si
ingrijorarea continua si excesiva a persoanei, durand mai
mult de sase luni. Tulburarea este mai frecventa in randul
femeilor, fiind insotita si de alte tulburari, precum fobii,
depresii, sindromul colonului iritabil. In gama larga a
tulburarilor anxioase, se numara tulburarea de panica,
fobiile, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de
anxietate generalizata.

incordare musculara
tulburari ale somnului (somn neodihnitor, superficial, cu
senzatia de oboseala la sculare)
temeri si ingrijorari neorientate precis

Desi a te ingrijora este un fenomen natural, util chiar intr-o

anumita masura, deoarece ne mentine alerti, vigilenti,
conectati la ceea ce se intampla, facilitand atunci cand este
redusa atingerea unui bun nivel de performanta,
exagerarea ingrijorarii duce la tulburarea vietii sanatoase.

Tulburari de anxietate
Mituri despre anxietate
Innebunesc! Teama de a innebuni este una frecventa
atunci cand se experimenteaza simptomele anxietatii, insa
este o teama irationala. Schizofrenia se instaleaza treptat,
iar odata ce se declanseaza simptomele, acestea nu se
mai opresc. Atacurile de panica vin si pleaca, iar
capacitatea de gandire coerenta ramane intacta.
Pierd controlul! Teama de a te face de ras, datorita unor
comportamente ciudate, nestapanite, este si ea frecventa
la cei cu atacuri de panica. Insa, desi poti deveni mai
confuz, mai neatent, inca poti alege intre comportamentele
pe care le vei avea.

Persoana resimte in mod excesiv anxietatea care poate fi:

somatica: palpitatii, respiratie dificila, gura uscata,

greata, mictiuni frecvente, ameteala, tensiune
musculara, transpiratii, tremor, tegumente reci;

psihica: sentimente de spaima si amenintare,

iritabilitate, panica, anticiparea anxietatii, tensiune
interioara, ingrijorare pentru lucruri minore, dificultati de
concentrare, insomnie de adormire, incapacitate de
relaxare

Tipuri de tulburari de anxietate:

Voi avea un atac de cord! Desi simptomele unui atac de

cord includ dureri in piept si taierea respiratiei, in cazul
atacului de panica acestea sunt cauzate de un efort prea
mare si tind sa dispara pe masura ce corpul de relaxeaza.

a) Tulburarea de anxietate generalizata tendinta la

ingrijorare excesiva pentru lucruri cotidiene, tensiune
fizica, nervozitate, slaba concentrare

O electrocardiograma poate alunga orice teama, deoarece

bolile cardiace implica niste schimbari clare in activitatea
inimii, pe cand atacurile de panica determina doar
cresterea ritumului cardiac.

b) Tulburarea de panica palpitatii, senzatie de nod in gat,

ameteli, dureri toracice, frica de a nu innebuni sau frica
de moarte subita - ce apar spontan in situatii in care cei
mai multi oameni nu s-ar teme

Simptome ale anxietatii:

neliniste
senzatia de a fi la capatul puterilor
fatigabilitate
dificultati de concentrare a atentiei
senzatia de vid mental
iritabilitate

Persoanele care sufera de tulburarea de panica traiesc

semtimente de spaima, care ii cuprind brusc, fara
avertizare. In timpul unui atac de panica, este foarte
probabil ca inima sa bata foarte repede, persoana sa
transpire, sa se simta slabita, ametita, sau pe cale de a
lesina. Poate simti intepaturi sau amorteala in maini,
poate trece printr-o stare de greata, dureri de piept, sau
poate avea senzatia ca se sufoca. Teama de sufocare
nu este fondata, dimpotriva, deseori se ajunge la
hiperventilatie.

Tulburarea de panica poate fi asociata cu alte probleme,

cum ar fi depresia, consumul de droguri sau de alcool,
fiecare dintre acestea necesitand interventii specifice.
Evitarile
In cazul atacurilor de panica, se recomanda
intervenirea timpurie, inainte ca persoana sa inceapa sa
evite locuri sau situatii in care s-au produs atacuri de
panica. De exemplu, este posibil ca, daca primul atac sa produs intr-un lift, persoana sa inceapa sa evite
lifturile, fiindu-i teama de utilizarea acestora, ceea ce ii
poate afecta, in timp, alegerile de viata sau pur si simplu
activitatile zilnice. Aproximativ o treime din cei cu atacuri
de panica isi restrictioneaza iesirile din casa, putand sa
se confrunte cu frica lor numai cand sunt insotiti de o
persoana apropiata, sau de cineva de incredere.
Evitarea este folosita ca strategie de a controla
axietatea crescuta din anumite situatii. Exista si niste
evitari mai subtile, legate de atacurile de panica,
precum: evitarea medicatiei, chiar daca a fost prescrisa
de doctor, evitarea exercitiului fizic, evitarea furiei, a
relatiilor sexuale, a filmelor foarte triste sau de groaza,
etc. Multe persoane, pentru a face fata atacurilor de
panica, isi distrag atentia spre alte activitati (citesc,
deschid fereastra, vorbesc despre altceva, numara in
gand, cauta incurajari de la alte persoane). In plan
imediat, aceasta strategie poate fi extrem de
folositoare, insa nu va scapa persoana de revenirea
atacurilor.
Ce se intampla daca atacurile de panica nu sunt
tratate?
In primul rand, atacurile de panica pot aparea episodic,
timp de luni sau chiar ani la rand. Pot aparea complicatii,
precum fobii, evitarea situatiilor sociale, depresia,
abuzul de alcool sau droguri, probleme in domeniul
scolar, profesional sau financiar. La nivel somatic,
persoanele cu atacuri de panica pot fi mai predispuse la
boli de inima.
c) Agorafobia tulburare in care un individ se fereste sa
mearga in locuri publice, temandu-se ca ar putea avea
un atac de panica si nu ar putea fugi

d) Tulburarea obsesiv-compulsiva
- compulsie = nevoia patologica de a actiona conform
unui impuls care, daca i se rezista produce anxietate
(comportament repetitiv executat in conformitate cu
anumite reguli)
- obsesie = idee, gand sau impuls persistent care nu
poate fi eliminat prin logica sau rationamente
e) Tulburari severe de stres apar la scurt timp dupa un
evenimet traumatizant si se manifesta prin: anxietate;
depresie; tulburari de somn; imagini, vise sau amintiri
legate de evenimentul traumatizant
f) Tulburarea post-traumatica de stres apare dupa 6 luni,
pacientul retraind evenimentul respectiv intr-un mod
repetitiv si obsedant, prin imagini, vise sau amintiri.
Familia are un rol important in depasirea oricarei
tulburari de anxietate. Se doreste ca membrii familiei sa
fie suportivi, insa fara a-l ajuta pe cel cu tulburari de
anxietate sa perpetueze simptomele.

Cauze
Printre cauzele anxietatii generale se afla in primul rand
anumite trasaturi de personalitate, care vulnerabilizeaza
persoana in timp, ca de exemplu, a vedea doar
amenintarile, a vedea doar jumatatea goala a paharului, a
avea o viziune negativa asupra evenimentelor, o dispozitie
depresiva, dar si toleranta scazuta la frustrare.
Pe langa acestea, cand treci prin experiente stresante,
conflicte, schimbari majore de viata, poti deveni mai
predispus la anxietate generalizata.

Ce poti face daca esti o persoana

anxioasa?
Tratamentul medicamentos poate estompa anumite
simptome, actionand asupra corpului, iar consilierea sau
psihoterapia pot interveni cu succes, actionand asupra
mintii. Iata cateva lucruri pe care le poti face pentru a-ti
reduce singur anxietatea:

1. Fii constient. Poti incepe prin a deveni constient de

gandurile tale, de grijile excesive. Deseori, ele sunt
dezvaluite de frazele de tipul Daca... De aici incolo,
gandurile tale brodeaza, pe marginea realitatii, scenarii mai
mult sau mai putin catastrofice, mai mult sau mai putin
plauzibile.
2. Pune la indoiala gandurile care provoaca anxietate.
Inainte de a ajunge sa experimentezi sentimente
neplacute, pune-ti cateva intrebari:
-

Pe ce se bazeaza gandurile mele? Gandul meu ar putea

fi acceptat ca fiind corect si de alte persoane?
Ce sanse exista sa se intample lucrul de care ma tem?
Care este cel mai rau lucru care se va intampla in mod
realist?
Si cat de rau ar fi lucrul acela in realitate?
Care sunt alternativele la ceea ce gandesc?
Care sunt efectele modului meu de gandire?
Ce erori de gandire comit? (Oare folosesc incorect
expresii precum totdeauna..., niciodata.., toata
lumea... etc, oare ma blamez si ma etichetez negativ
prea repede, oare imi vad mai degraba defectele decat
calitatile, amenintarile decat oportunitatile, oare iau
lucrurile la modul personal cand nu este cazul, sau
exagerez importanta unor evenimente?)

3. Alege gandurile benefice. Cum le recunosti? Simplu.

Gandurile benefice sunt:
- rezonabile, nu catastrofice
- magulitoare, nu autocritice
- logice, nu ilogice
- limpezi, nu confuze
- flexibile, nu rigide
4. Relaxeaza-te sau mediteaza. Mediteaza asupra unui
subiect placut, ia-ti un moment de liniste si ofera-ti un
cadru in care sa te incarci cu energie pozitiva
5. Fii asertiv! Exerseaza o comunicare sanatoasa,
permite-ti sa refuzi, sa spui NU, sa te exprimi in legatura cu
ceea ce doresti sau ai nevoie de la cei din jur. Te vei simti
mai bine, deoarece iti porti de grija. Te vei respecta mai mult
pe tine, deoarece meriti.
6. Ia-ti pauze scurte de 5-10 minute, de-a lungul zilei.
Astfel, iti vei oferi timp pentru relaxare, indepartandu-te de

evenimentele stresante.
7. Vorbeste cu tine insuti intr-un mod constructiv,
pozitiv.
Lasa critica si auto-critica deoparte. Felul in care se
prezinta dialogul tau interior are un mare impact asupra
modului in care alegi sa interpretezi evenimentele, sa simti
si sa actionezi in legatura cu ele.
8. Renunta la consumarea produselor care contin cofeina
(cafea, anumite ceaiuri, ciocolata).
9. Mentine un regim de alimentatie echilibrat si fa sport
zilnic (astfel, se va diminua tensiunea din muschi).
10. Cauta un ajutor specializat daca ai trecut printr-o
experienta traumatica: psiholog, medic de familie.

Cum comunici cu o persoana

anxioasa?
Atunci cand cineva apropiat tie este anxios, isi face griji
nenumarate, verifica de nenumarate ori daca lucrurile sunt
pe drumul cel bun, sau se teme excesiv de mult de
siguranta sa ori a celorlalti, este bine sa ai o atitudine
intelegatoare.
O astfel de persoana isi va dori sa aiba cumva control
asupra a ceea ce se intampla, chiar asupra altor persoane,
ceea ce poate deveni iritant pentru ceilalti.
Cunoscand tendinta persoanei de a se ingrijora si de a
controla, poti sa o linistesti, sa ii oferi mici asigurari si
informatii concrete care sa arate ca totul este bine. In
discutii, ii poti arata si alte variante, astfel incat sa
perceapa realist situatia.
Umorul este o pastila foarte eficienta, deoarece
detensioneaza si schimba perspectiva asupra situatiei. In
plus, o poti ajuta sa cunoasca pasii mentionati mai inainte,
sau ii poti recomanda consilierea psihologica.