O casa de papusi

de H. Ibsen
Actul III
Nora - Torvald
Nora (imbratisandu-l): Noapte buna, Torvald!
Torvald (sarutand-o pe frunte): Noapte buna, psric mea ncanttoare. Acum m
duc sa citesc scrisorile. (Pleac cu scrisorile n camera lui; nchide usa.)
Nora (cu teroare n priviri, bjbie mprejurul ei, ia haina lui Torvald si strngnd-o la
piept, optete precipitat, cu vocea alterat): N-am s-l mai vad niciodat! De s-ar
termina mai repede Acum a luat-o acum o citete. Nu, nc nu. Torvald, adio,
ie si copiilor! (Se precipita spre usa. n aceeai clipa, Torvald deschide violent usa,
avnd scrisoarea deschis n man.)
Torvald: Nora! Ce-i asta? tii ce scrie aici?
Nora: Da, tiu. Ls-ma sa plec!
Torvald (reinnd-o): Unde vrei sa te duci?
Nora (ncercnd sa se elibereze): Nu! Ls-ma! Nu ncerca sa m salvezi, Torvald!
Torvald (i face loc, retragandu-se uluit): Nu, nu poate fi adevrat.
Nora: Ba da! E adevrat! Te-am iubit mai mult dect orice pe lume.
Torvald: Nu invoca scuze prostesti!
Nora (facnd un pas spre el): Torvald!
Torvald: Nenorocito! Ce-ai fost n stare sa faci!
Nora: Lasa-ma sa plec. Nu vreau sa suferi din vina mea.
Torvald: Las teatrul! (ncuie usa.) Trebuie sa stai aici si s-mi explici. i dai seama
ce-ai fcut? Rspunde!
Nora (privindu-l cu o expresie impietrita): Da, abia acum ncep sa pricep multe.
Torvald (umblnd agitat prin camera): n toi acesti opt ani ea, care era bucuria si
mndria mea o ipocrita, o mincinoas o ticloas o criminal.
(Nora tace si continua s-l priveasc scruttor.)
Torvald (oprindu-se in fata ei): Ar fi trebuit sa prevd ca se va ntmpla asa. Toate
nclinaiile uuratice ale tatlui tu le-ai mostenit. Mi-ai distrus viitorul. Sunt n
puterea unui om lipsit de scrupule; care e n stare sa fac tot ce vrea cu mine fr sa
m pot mpotrivi. Si totul din cauza uurinei tale!
Nora: Cnd n-am sa mai fiu pe lume, nu vei mai avea de ce te teme.

Torvald: La ce bun ca n-ai sa mai fii pe lume? Chiar si dup moartea ta ar putea
scoate la iveal lucrurile astea. Iar dac o face, as putea fi bnuit ca am fost la
curent cu aciunea ta criminal. S-ar putea crede chiar ca eu te-am ndemnat!
nelegi acum ce-ai fcut mpotriva mea?
Nora (cu calm rece): Da.
Torvald: Si totui, trebuie sa gsesc o soluie. Scoate-i salul. Scoate-ti salul, n-auzi?
Lucrurile trebuie muamalizate cu orice pre. In ceea ce privete relaia noastr, sa
nu ne imaginam ca totul va fi ca mai nainte. Evident, doar de ochii lumii. Ai sa rmi
si de-acum nainte in casa. ns nu te vei mai ocupa de copii; nu mai pot risca s-i
las in grija ta. De-acum nainte trebuie doar sa salvm aparenele.
(Se aud bti in usa.)
Torvald (tresrind de spaim): Cine poate fi? La ora asta? Probabil chiar el.
Ascunde-te, Nora!
(Nora rmne nemicat. Torvald se duce si deschide usa. Se ntoarce cu o
scrisoare in mana.)
Torvald: Da, e de la el. Nu i-o dau; vreau s-o citesc eu primul.
Nora: Citete-o.
Torvald: Abia am curaj sa m uit. Suntem poate pierdui amndoi. (Deschide nervos
scrisoarea; parcurge cteva rnduri, se uita si la hrtia anexat; apoi, cu un strigt de
bucurie.) Nora!
(Nora il privete ntrebtor.)
Torvald: Nu! Trebuie s-o mai citesc o data! Da, asa-i! Sunt salvat! Nora, sunt
salvat!
Nora: Si eu?
Torvald: Si tu, bineneles. Suntem salvai amndoi. Uite! i trimite chitan napoi.
Scrie ca ii pare rau o schimbare fericit in viaa lui dar, n-are importan ce
scrie. Important e ca suntem salvai, Nora! Nimeni nu-i mai poate face nimic. O,
Nora Nu, mai nti sa distrugem toate hrtiile astea. (Aruncnd o privire pe nscris.)
Nu mai vreau sa vad nimic; totul trebuie sa rmn doar un vis urat. (Rupe in bucati
chitana si scrisoarea.) i scrie ca tu, din ajunul Craciunului Trebuie sa fi fost trei
zile teribile pentru tine, Nora.
Nora: Au fost trei zile cumplite.
Torvald: Si, disperat, nu ai gsit alt cale dect Dar ce-i privirea asta impietrita?
O, micu Nora, te neleg; nu-i vine sa crezi ca te-am iertat. Nora, uite, i jur: te-am
iertat. tiu ca tot ce-ai fcut a fost din dragoste pentru mine.
Nora: Adevrat.

Torvald: M-ai iubit asa cum o soie trebuie s-i iubeasc brbatul. Dar n-ai ales
bine mijloacele. Uit cuvintele aspre pe care ti le-am spus n primul moment de
groaz, cnd simeam ca totul se dram pe mine. Te-am iertat, Nora.
Nora: i multumesc pentru iertare. (Se ndreapt spre usa.)
Torvald: Nu, stai! (Urmarind-o cu privirea.) Ce vrei sa faci?
Nora: Sa scot de pe mine costumul asta de mascarada.
Torvald (din pragul uii deschise): Da, scoate-l. ncearc sa te linistesti si sa te
odihnesti dup spaima asta, ciocrlia mea. Stai linistita, eu am sa te ocrotesc.
(Plimbandu-se prin dreptul usii.) Nora, aici eti la adapost de orice; crede-ma. Mine
vei vedea altfel toate lucrurile; nu va mai fi nevoie s-i repet ca te-am iertat; tu
singura i vei da seama. Cum ai putut s-i nchipui ca te voi alunga sau c-ti voi
face vreun repro? Pentru un brbat este o imens bucurie sa tie ca i-a iertat soia
din toata inima. E ca si cum ar dobndi o dubla proprietate; ca si cum ar fi adus-o din
nou pe lume. Fii cu inima deschis fata de mine: eu am sa fiu voina si contiina ta
Ce este? Nu te culci?
Nora (in hainele ei de zi): In noaptea asta nu dorm. (uitandu-se la ceas) Asaz-te
aici, Torvald; noi doi avem sa ne spunem multe. (Se aeaz amndoi la masa.)
Torvald: Nora, ce-i asta?
Nora: Ia loc. Am attea sa iti spun.
Torvald: Nu neleg, Nora.
Nora: Da, aa-i. Nu m nelegi. Si nici eu nu te-am neles bine pan ast-sear.
Nu, sa nu m ntrerupi. Trebuie doar sa asculi ce-ti spun. Asta-i ncheierea
socotelilor noastre, Torvald.
Torvald: Ce vrei sa spui?
Nora (dup o scurta pauza): Nu ti se pare ciudat cum stm noi doi aici?
Torvald: Ce anume?
Nora: Suntem cstoriti de opt ani. Iti dai seama ca este pentru prima oar cnd noi
doi, tu si eu, soul si soia, stm serios de vorba?
Torvald: Cum serios ce vrei sa spui?
Nora: In opt ani n-am vorbit niciodat serios despre un lucru serios. Vreau sa
spun ca noi nici mcar n-am ncercat sa discutam vreo chestiune important.
Torvald: Drag Nora, crezi c chestiunile importante te-ar fi putut interesa?
Nora: Nu m-ai neles niciodat V-ai purtat nedrept cu mine, Torvald. Mai nti tata
si pe urma tu.
Torvald: Cum? noi care te-am iubit mai mult dect orice pe lume?
Nora (clatinand din cap): Voi nu m-ai iubit niciodat. Pentru voi eram numai un
amuzament.

Torvald: Despre ce vorbeti?

Nora: Cnd eram acas, tata mi comunica toate gandurile lui. Gandurile mele ns le
pastrm doar pentru mine; altfel l-ar fi iritat. M numea papusa lui si se juca mereu
cu mine asa cum eu m jucam cu papusile mele. Pe urma am intrat n casa ta
Torvald: Ce fel de expresii foloseti pentru csnicia noastr?
Nora (fr sa se tulbure): Vreau sa spun ca am trecut din braele tatei n ale tale. Tu
ai aranjat totul dup gustul tu si eu doar m-am adaptat gustului tu. Mi se pare ca
am trit aici ca o paiat, pentru ca asa i convenea tie.
Torvald: Nora, eti absurd! N-ai fost fericit aici?
Nora: Credeam, dar n-am fost niciodat. Cel mult, vesel. Casa noastr n-a fost
dect o casa de papusi. Aici eram papusa-sotie, iar la tata am fost papusa-copil. Iar
copiii notri au fost ppuile mele. Asta a fost csnicia noastr, Torvald.
Torvald: ntr-o oarecare masura, asa este. ns de-acum nainte va fi altfel.
Nora: Da, Torvald, numai ca tu nu eti omul care sa m poat ajuta. Trebuie sa m
descurc singura. De aceea plec de la tine.
Torvald (srind in picioare): Ce-ai spus?
Nora: Plec de aici chiar acum. Kristine m va gzdui n noaptea asta.
Torvald: Ti-ai pierdut minile! i interzic!
Nora: Nu mai ncerca s-mi interzici ceva de-acum nainte. mi iau doar lucrurile
personale; nu vreau sa am nimic de la tine.
Torvald: Ce prostie mai e si asta?
Nora: Mine plec n oraul meu.
Torvald: S-i lai casa, soul si copiii! Gandeste-te ce va zice lumea!
Nora: Nu-mi pas ce va zice lumea. tiu doar ca e spre binele meu.
Torvald: nainte de toate eti soie si mam.
Nora: Nu mai cred n asta. nainte de toate, sunt om, ca si tine, sau cel puin trebuie
sa ncerc sa fiu. tiu bine ca cei mai muli i vor da dreptate ie, Torvald. Dar eu nu
vreau sa mai tin cont de ce spun cei mai muli. Trebuie sa gandesc singur de acum
ncolo.
Torvald: Nu-i dai seama de rolul pe care-l ai n cminul tu?
Nora: Nici eu nu tiu bine. Atta tiu: ca am cu totul alte concepii dect tine. Aud
acum ca legile sunt altfel de cum credeam. Dar nu pot sa cred ca legile sunt drepte.
Adic o femeie nu are dreptul s-i crue tatl muribund sau sa salveze viaa soului
sau?
Torvald: Eti bolnav, cred ca delirezi.
Nora: Niciodat n-am avut mintea mai lucid si nu m-am simit mai sigur de mine.
Torvald: Tu nu m mai iubeti.

Nora: Exact. Aa e. Crede-m c-mi pare ru, Torvald. ns nu m pot preface. Nu

te mai iubesc.
Torvald: Si poi s-mi explici cum am pierdut dragostea ta?
Nora: Da. Asear, cnd nu se ntmplase nc minunea, atunci mi-am dat seama ca
nu eti omul pe care mi-l imaginam. Opt ani am crezut n tine ca n Dumnezeu. Cnd
s-a abtut nenorocirea asupra mea, am fost sigur ca tu m vei salva, printr-un gest
minunat. n timp ce scrisoarea lui Krogstad era n cutie, nici o clipa nu m-am gndit
c te-ai supune santajului acelui om. Credeam cu trie c-i vei spune: adu lucrurile
astea la cunotina ntregii lumi. Si dac s-ar fi ntmplat asa
Torvald: Ce-ar fi fost dac lsam ca propria mea soie sa fie expus ruinii?
Nora: Atunci credeam orbete ca vei lua totul asupra ta, spunnd ntregii lumi: Eu
sunt vinovatul!
Torvald: Nora!
Nora: Sigur ca n-as fi acceptat un asemenea sacrificiu din partea ta. Dar cine-ar fi
crezut dezmintirile mele? Asta era minunea pe care o speram. Si pentru a o
mpiedica, voiam s-mi pun capt vieii. (Ridicndu-se.) Torvald, n clipa asta mi se
pare ca am trit opt ani cu un strin; ca am avut trei copii cu un strin. Nici nu pot
suporta acest gnd!
Torvald (ntunecat): Da. Fr ndoial, s-a spat o prpastie ntre noi. Sa m
despart de tine? Nu, e un gnd pe care nu-l pot suporta.
Nora (mergand spre usa.): Si totui trebuie sa ne desparim.
(i ia paltonul si un mic sac de voiaj pe care-l pune pe scaun.)
Torvald: Nora, nu acum! Ateapt pan mine.
Nora (mbrcndu-se): Nu pot sa rmn noaptea in locuina unui strin. (Nora i
pune plria si salul pe umeri, apoi i ia sacul) Adio! (Iese.)
Torvald (se prabuseste pe un scaun, ascunzandu-si fata n mini): Nora! Nora! (Se
aude usa trantindu-se.)
SFARSIT