Tumori benigne

Neoplazia
Neoplazia crestere noua
Un neoplasm- o masa anormala de tesut
In contrast cu celulele normale cel
neoplazice:
Autonome- cresterea este indep de fact de
crestere si de mecanism din tes normal
Excesive
Dezorganizate

Neoplazia
Tumora umflatura, tumefactie =
neoplasm
Benigne
Maligne
Cancer = tumora maligna
Oncologia stiinta care studiaza tumorile
(oncos gr. = tumor lat = umflatura)

Tumori benigne

Tumori maligne

Crestere lenta;

Crestere rapida

Expansive

Invazive

Supraf ext neteda, incapsulate

Supraf ext neregulata Nu sunt

incapsulate

Omogene pe sectiune

Pe sectiune variabile

Culoare uniforma

Culoare variabila

Nu metastazeaza

Metastazeaza

Seamana cu tes de origine

Anaplazice nu seamana cu tes de

orig

Nuclei normali ca forma si

marime

Nc- atipici,
pleomorfi,hipercromatipici

Rare mitoze

Numeroase mitoze, in gen atipice

Prognostic favorabil

Pronostic rezervat

Neoplazia
Metastaze prin 3 cai:
Limfatic Hematogen
Implantare in cav corpului
Carcinoamele metast prin limfatice, sarcoamele
prin vasele de sange

Neoplazia
Stadiul determina extinderea si
diseminarea tumorii. Se utilizeaza TNM; T
marimea tumorii ( 1-4), N afectare
ganglionara(0-3), M metastaze (0
negativ, 1 pozitiv)
Gradul exam micro; pe o scara de la I la
III, bine dif, moderat dif, slab dif

Neoplazia
Cea mai frecventa
forma de cancer la
sexul F si M- cancerul
de piele

Cea mai frecventa

cauza de moarte

Barbati

Femei

Prostata (31%)

San (31%)

Plamani (14%)

Plamani (13%)

Intestin gros (10%)

Intestin gros (11%)

Barbati

Femei

Plamani (31%)

Plamani (25%)

Prostata (11%)

San (15%)

Intestin gros (11%)

Intestin gros (11%)

Variatii geografice ale diferitelor

tipuri de carcinoame
Organ

Tip de cancer

Tari

Sistemul
degestiv

Esofag
Stomac
Ficat
Colon

Iran, China, Africa

Japonia, Chile, Islanda
Africa sub Saha, Asia de SE
SUA, Europa V

Piele

Melanom
Scuamos

Australia, SUA S

San

Ductal/lobular

SUA, Europa V

Tumori benigne
Note: o tumora care apare ntr-o locaie
nefavorabila
anatomic
care
cauzeaz
compresiune si distrugerea structurilor vitale. De
exemplu, tumori hipofizare benigne care
cauzeaza
atrofie
de
compresie
pe
tesut glandular.
O tumora cu producie de hormon excesiv,
care poate provoca deranjamente fatale
metabolice.
De exemplu, un adenom de insule de pancreascauzelor hiperinsulinism.

Tumori maligne
Termeni care se folosesc cand vorbim de tumori
maligne:
Cancer termen frecvent utilizat pentru tumori
maligne
Carcinom utilizat pentru tumori epiteliale maligne
Sarcom- pt tumori nonepiteliale

Solid tumors are circumscribed tumors such

as carcinomas and sarcomas.
Non-solid tumors are systemic autonomous
proliferations of noncohesive individual cells,
such asoccur in leukemias

metastazarea
Definitie: diseminarea celulelor tumorale
dintr-o parte a organismului in alta parte,
unde se stabilesc si cresc - tumora
secundara
Nota: Metastazarea - ntr-un sens mai
larg se refer la rspndirea unui proces
de
boal
dintr-o
parte
in
alta a organismului

 Tumorile de prostata, rinichi, tiroida si san

metastazeaza frecvent la nivelul oaselor
Celule tumorale latente:celule tumorale
izolate pot coloniza un organ sau tesut sim
pot ramane latente pentru 10-20 ani. O
crestere agresiva poate apare din motive
necunoscute ducand la metastate tardive (
cancer de san)

Papilomul
Este o tumor benign a epiteliului pavimentos
(keratinizat sau nu), a uroteliilor sau a epiteliilor
metaplaziate pavimentos.
Macroscopic, papilomul apare ca o cretere
exofitic papilar, n fire de iarb, rugoas sau
neted, cu un diametru de ~ 1-2 cm.
Exista si papiloame cu model de crestere endofitic
(papilom inversat)
Papilomul poate fi:
sesil (baz de implantare larg, axul tumorii fiind paralel
cu suprafaa unde s-a format) sau
pediculat (baz de implantare ngust, axul tumorii fiind
perpendicular pe suprafata unde s-a format)
unic sau multiplu.

 Microscopic,
papilomul
se
caracterizeaza printr-o serie de proiectii
papilare, digitiforme, ce contin un ax
conjunctivo-vascular tapetat de un
epiteliu pavimentos cu:
akantoza (ingrosarea stratului spinos)
hiperkeratoza (ingrosarea stratului cornos)
papilomatoza (ingrosarea si inmultirea
papilelor dermice)

Papilom, HE, 4x

Papilom
Papilom cu celule scuamoase

Polipul

Polipul reprezinta o tumora benign a epiteliului

cilindro-cubic de pe suprafaa mucoaselor din
organele cavitare, proeminnd n lumenul
cavitilor (intestinale, endometriale, bronsice).
Macroscopic, tumora poate fi unic (~ 50% din
cazuri) sau multipl, sesil sau pediculat, de
obicei aezat pe creasta pliurilor mucoaselor
(cel mai frecvent recto-sigmoidiene), cu
diametru de ~ 1-2 cm. Suprafaa tumoral este
n general neted, umed, lucioas.

Microscopic, tumora este constituit din multiple lumene glandulare

cu celule nalte, cu nuclei la polul bazal sau pseudo-stratificai,
hipercromi i cu citoplasm bazofila in care pot persista mici picturi
de mucus.
La nivelul intestinului gros se descriu polipi non-neoplastici:

hiperplastic
juvenil
hamartomatos (din polipoza Peutz Jeghers),
limfoid
regenerativ (pseudopolipul inflamator din colita ulcerativa)

Polipi neoplastici:
Polipul adenomatos
Polipul vilos
Polipul mixt

Polip

Polip

Polip adenomatos vs polip vilos, HE, 4x

Polipoza colonica

Fibroadenomul mamar
Este o tumor benign cu punct de plecare la
nivelul
epiteliului
glandular
mamar,
caracterizandu-se
printr-o
proliferare
adenomatoas, nconjurat de o strom
conjunctiv ce comprim epiteliul. Este o tumor
hormono-dependent, ce apare n perioada de
fertilitate a femeii, frecvent nainte de 30 de ani.
Se prezinta macroscopic, ca un nodul sferic (1 5 cm), gri-albicios, de consisten ferm, bine
delimitat, mobil la planurile supra- sau
subjacente, care se dezvolt frecvent n cadranul
supero-extern al snului.

Fibroadenom mamar
Microscopic, se constat spaii glandulare delimitate
de un epiteliu cubic, care are la periferie stratul de
celule mioepiteliale.
Spaiul glandular poate fi rotund, oval, regulat, fibrele
conjunctive fiind dispuse concentric (fibroadenom
pericanalicular).
Uneori, lumenul canalicular este comprimat de
proliferarea neuniform a fibrelor conjunctive, cu
aspect de coarne de cerb (fibroadenom
intracanalicular).
IHC tumora este pozitiva la ER, PgR, CK pentru
celulele epiteliale, actina, CD10 pentru celulele
mioepiteliale

Fibroadenom mamar, HE, 4x

Fibroadenom mamar

Hemangiomul

Hemangiomul este o tumor benign vasculara ce presupune proliferarea

de vase sangvine capilare (hemangiom capilar) sau vase adulte
(hemangiom cavernos, frecvent n ficat).
Macroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, n cavitatea oral
sau n viscere (ficat, splin, rinichi). Variaz n talie de la civa milimetri la
mai muli centimetri.
La nivel cutanat are culoare roie-albstruie, putand fi plan sau tuberos.
Epiteliul de acoperire este de obicei intact. Un aspect particular il reprezinta
hemangiomul pielii la nou-nscut (hemangiom juvenil), care crete rapid n
cteva luni, ncepe s regreseze la 1-3 ani i dispare la 5 ani n proporie de
80%.
Microscopic, leziunea se caracterizeaza prin proliferarea unor vase cu pereti
proprii, delimitati de endoteliu, ce formeaza mici caviti cu perete
unistratificat, dispuse plexiform, separate unele de altele prin esut
conjunctiv. Lumenul cavitilor poate conine snge.
Se pot evidentia vase adulte cu nucleii endoteliului turtiti asezati pe o
membran bazal, sau capilare embrionare (cu endoteliu cu nuclei
proeminnd n lumen).
IHC tumora este pozitiva la CD34, CD31, FVIII

Ficat

Hemangiom

HE, 10x
CD34, 10x

Piele

Tumora mixt de parotid

(adenomul pleomorf)
Reprezint 65-80% din tumorile glandelor salivare majore.
Apare cel mai frecvent n decada a 5-a i a 6-a, cu o usoara
predominan feminin. De obicei este unic, dar poate fi
multipl, uni- sau bilateral.
Excizia tumorii poate fi dificil prin nvecinarea cu nervul facial
i datorit micilor proiecii ce se pot extinde la distan de masa
principal. Recidivele sunt frecvente i apar uneori dup zeci de
ani de la prima excizie. Aproximativ 2% din adenoamele
pleomorfe, de obicei recidivante, se transform malign.
Macroscopic, tumora este ferm, elastic, nodular, net
delimitat de o capsul conjunctiv. Pe seciune este alb sau
gri, cu zone de aspect hialin sau mixomatos, uneori ferma,
albastru translucid zone condroide.

 Microscopic, se evideniaz elemente

epiteliale ce formeaz ducte, acini, tubi
neregulai sau insule, plaje celulare;
frecvent celulele mioepiteliale, mici,
ntunecate, fusiforme, mrginesc epiteliul
cuboidal, crend dou straturi distincte de
celule. De asemenea, se pot evidentia arii
de esut mixoid lax care poate include
insule cu matrice condroid i, mai rar,
matrice osoas.

Tumora mixta de parotida, HE, 4x

Teratomul ovarian

Teratomul este o tumor disembrioplazic (chistic n 95% din cazuri) cu

originea n celulele germinale din dou sau trei foie embrionare. Tumora
este bilateral n 10-15% din cazuri. Celulele difereniaz spre variate
structuri somatice, producnd esuturi ce pot fi identificate ca piele, muchi,
grsime, epiteliu intestinal, dini, etc.
O form particular o reprezint chistul dermoid ovarian n care diferenierea
se face pe toate cele 3 linii embrionare, crend o tumora chistic delimitat
de esut epidermic i a crui coninut este sebum, fire de pr, dini.
Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de dimensiuni variabile care
la seciune evideniaz n centru o mas cu aspect de sebum, amestecat
cu multiple fire de pr i uneori dini. Dup evacuarea coninutului chistic,
peretele apare subire, opac, gri-alb cu zone calcificate, ce contin fire de pr.
Microscopic, peretele chistului este compus din elemente difereniate de
origine ectodermic (epiteliu malpighian cu fire de pr i rare glande
sebacee), zone de origine endodermic (epiteliu cubic) i structuri
mezodermale (muschi neted i insule cartilaginoase).

Teratom ovarian

Teratom ovarian

Leiomiofibromul uterin

Leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumor benign (apare la una
din 5 femei n perioada de fertilitate) hormono-dependenta. Poate fi
asimptomatic, dar poate produce meno-metroragii sau dureri prin compresia
vezicii urinare.
Macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice sau
multiple cu variate dimensiuni (5 mm 15 cm). n general se dezvolt n
miometru, n mod excepional n colul uterin sau n ligamentele uterine.
Tumorile pot fi localizate n miometru (intramurale), n apropierea seroasei
(subseros) sau n apropierea endometrului (submucos). Pot proemina n
cavitatea peritoneal sau n cavitatea endometrial.
Pe suprafaa de seciune, apare un model n vrtejuri pe seama benzilor de
muchi neted. Tumorile mari prezinta arii galben-brun-rocate, moi
(degenerare chistic). La vrste avansate (cnd se produce o regresie n
postmenopauz) masele tumorale atrofiate tind s devin colagenice,
hialinizate, i uneori prezint o calcificare parial sau complet.
Microscopic se constata o proliferare leiomiomatoasa cu celule musculare
netede (cu nucleu in trabuc) dispuse in vartejuri sau fascicule, incluse intro stroma conjunctiva

Leiomiofibrom uterin

HE 10x;

VG

actina

Schwannoma= neurinom

Tumora benigna a nervilor periferici

Se poate asocia cu neurofibronmatoza
Frecventa la adulti tineri, ambele sexe
Ma- masa rotund ovalara, incapsulata,
dimensiuni diferite, pe sectiune albgalbuie, tumorile mai mari pot prezenta
zone chistice

 Mi- bifazica zone Antoni A si zone Antoni B in

proportii variabile
Antoni A arii compacte celulare; proliferare de
celule fuziforme aranjate in manunchiuri scurte
sau fascicule, cu nuclei alungiti in forma de
creion. Arii cu nuclei paraleli,asezati unii peste
altii - corpii Verocay
Antoni B zone hipocelulare ce contin vase cu
pereti hialinizati, pot prezenta degenerari
mixoide,
chistice,hemoragie
stromala
si
calcificari