Modulul II Comunicare si abilitati sociale

I . Exercitiu de incalzire: Fata in fata

II. Prezentarea programei si definirea termenilor
Tipuri de comunicare
a.) Comunicarea verbala poate fi orala sau scrisa si are ca principal instrument de
realizare limbajul. Un rol important il are limba in care se comunica, precum si intelesurile pe
care le poarta fiecare cuvant sau constructie verbala.
Comunicarea verbala este dominant constienta si de aceea relativ usor controlabila.
b.) Comunicarea nonverbala o insoteste pe cea verbala si apare ca un element de
intarire a acesteia. Este cu precadere inconstienta si de aceea foarte greu controlabila.
Mimica este cea mai evidenta forma de comunicare nonverbala si cel mai usor de
observat. Privirea (deschisa sau evitanta), zambetul sau grimasele, "umbrele" care apar pe
figura cuiva, toate dau seama despre autenticitatea/inautenticitatea mesajului transmis, de
gradul sau de importanta, de atentia pe care o acorda vorbitorul interlocutorilor sai.
Gestica este a doua forma de comunicare nonverbala ca importanta. Majoritatea
oamenilor, atunci cand doresc sa sublinieze ceva, au o gestica adecvata: misca mainile, bat
din picior, privesc repetat la ceas etc.
Postura reprezinta pozitia corpului pe care o adoptam atunci cand ne aflam intr-o
situatie de comunicare. Aceasta apare ca o reflectare a starii noastre psihice la momentul
respectiv.
Atitudinea apare ca o continuare a mesajului posturii, dar are un grad mai mic de
observabilitate decat postura. Se poate vorbi despre o atitudine relaxata, grava, serioasa,
inchisa, respingatoare etc.
Ex.: Persoanele ce ocupa pozitii importante au o atitudine relaxata, sigura, expansiva si
dominatoare.
Este un indicator al pozitiei adoptate in fata unei situatii (in particular sau in viata, in general).
Vestimentatia este o forma mai subtila de comunicare nonverbala. O anumita
vestimentatie este specifica intalnirilor profesionale si o alta celor din viata personala. Daca
aceste dimensiuni sunt inversate sau nediferentiate, putem deduce importanta pe care o
acorda persoana in cauza celor doua contexte de viata.
La un nivel mai profund, vestimentatia poate indica starea de spirit si personalitatea fiecaruia,
sistemele de valori personale. Putem sa urmarim/observam: culorile, accesoriile, modelul
hainelor, lungimea lor, stilul (sport, extravagant, classic), rutina/frecventa cu care ne
schimbam hainele si felul in care le purtam.
Proxemica (sau teoria distantelor) reprezinta modul in care comunicam cu si in spatiu
Comunicarea cu timpul este de aceeasi natura ca si comunicarea cu/in spatiu si tine
mai mult de normele culturale decat de cele personale.
Ex.: In cultura balcanica si cea a Europei Occidentale, punctualitatea este un aspect esential,
in timp ce in Europa Orientala accentul cade pe dimensiunea existentiala a vietii.
Culorile
In general, culorile stralucitoare sunt alese de oamenii de actiune, comunicativi,
extraverti, culorile pale sunt preferate de persoanele timide, introverte.

Culorile calde stimuleaza comunicarea, iar cele reci o inhiba.

Monotonia, dar si varietatea excesiva de culori distrag pe comunicatori.
Iluminarea slaba nu indeamna la comunicare; cea prea puternica genereaza agitatie.
Culoarea este o oglinda a personalitatii care regleaza din exterior metabolismul (cf.
psihologului roman Fl. St. Goanga).
Toate aceste forme de comunicare nonverbala constituie, de fapt, conditii aditionale pentru
o comunicare eficienta, indreptate catre intelegerea si interpretarea corecta a mesajelor transmise.

c.) Comunicarea paraverbala este un nivel mai profund de comunicare si opereaza

cu aspecte si forme ale comunicarii verbale si nonverbale.
Limbajul paraverbal se refera la ceea ce comunica oamenii prin voce (volum, intonatie,
ritm, tonalitate, accent, pauze) si prin manifestari vocale fara continut verbal (rasul, dresul
vocii, geamatul, oftatul, mormaieli, tipete, fluieraturi etc.). Accentul cade nu pe ceea ce este
spus ci pe cum este spus. Comunicarea paraverbala opereaza cu nuante si ne da indicii
despre: caracteristicile vocii (tanar/batran, alintat/hotarat), particularitati de pronuntie (zona
geografica, grad de instructie, mediul de rezidenta), intensitatea rostirii, intonatia, pauza,
ritmul vorbirii, articularea cuvintelor.
Aceasta forma a comunicarii este dominant constienta si deci, controlabila.
d.) Metacomunicarea este ultimul nivel al comunicarii; presupune mai mult decat
decodarea si interpretarea mesajului implica si pozitionarea receptorului fata de continutul
care i-a fost transmis.
Modelul Iceberg-ului
Cuvinte: 5-7%
Tonul vocii: 13-15%
Limbajul corporal:
- ochii 35%
- corp, expresii
45%.

faciale,

gesturi

Modelul ghetarului sugereaza cat de importanta este comunicarea nonverbala (ochii si

corpul constituie 80% din impresia totala). Aceasta inseamna ca prin expresia corporala,
persoana isi dezvaluie starea mentala si emotionala, simpatia sau antipatia inconstiente fata
de partenerul de discutie
Asadar, intr-o situatie de comunicare, este esential sa existe o corespondenta intre
exprimarea corporala si cea verbala.
O serie de cercetari de psihologie sociala arata ca 90 % din opinia despre o persoana
se construieste in primele 50 de secunde ale intalnirii; prima impresie se schimba foarte greu.
Toate aceste tipuri ale comunicarii sunt interdependente si constituie conditii
esentiale ale comunicarii eficiente.

III. Aplicatii:
A. Fii asertiv!
1. Discutarea termenilor: asertivitate, agresivitate si pasivitate
2. Distribuirea foilor de lucru pe grupe --de facut biletele!!!!!!!!!!
3. Discutarea situatiilor si identificarea altor alternative de comunicare
asertiva.
B. Steguletele!
1. Participantii se impart pe grupe in functie de culoarea cartonasului
care se afla pe mesele de lucru.
2. Moderatorul prezinta situatia problematica: Unde sa muncim- aici
sau in strainatate!
3. Participantii, in functie de optiunea facuta (pro, contra, nehotarati)
discuta si aduc argumente, iar secretarul grupei le noteaza pe o foaie.
4. Fiecare echipa isi prezinta si argumenteaza punctele de vedere, astfel
incat sa-i convinga pe ceilalti participanti ca alegerea lor este cea mai
potrivita. In final, cei indecisi au ocazia sa se orienteze cate cele 2
variante.
5. Evaluare: pune un fir de par pe capul figurei care exprima starea ta
actuala

C. Discutarea unor situatii

D. Mesaje de tip eu si interpretarea situatiilor
Mesaje EU-TU
1. Pornind de la un exemplu, li se explic participantilor diferena ntre mesajele de tip
eu i cele de tip tu.
SITUATII
REGISTRUL "TU"
REGISTRUL "EU"
Un coleg l - Ar trebui s-i fie - Sunt ocat s vd un coleg
lovete sau l
ruine!
lovindu-l pe prietenul sau de birou.
bruscheaz pe - Oprete-te!
M-a fi ateptat s-l ajui.
unul
dintre - Cum
i
consideri
colegii de birou.
gestul?

2. Cerei formabililor s noteze 2-3 exemple de situaii conflictuale cu care s-au

confruntat. Apoi s scrie pentru fiecare situaie, cte o formulare de tip tu i una de tip
eu. Pentru a reui s formuleze corect mesajul eu, li se poate oferi formula:
M simt/ sunt ................ . atunci cnd ...............................pentru c/deoarece.
(STAREA)
(SITUAIA)
(JUSTIFICAREA)
3. Grupai participantii cte 5-6 i rugai-i s discute cum au completat fiele. Solicitai-i
s identifice reacii posibile ale persoanei care recepioneaz cele dou tipuri de mesaje.
4. Citii n grupul mare cteva situaii completate de mesaje i insistai, n discuii, pe
importana utilizrii mesajelor EU n comunicare
IV. Prezentarea unor activitati
Exemplu nr. 1- Emisiunea
a) Fiecare participant va alege un cartonas colorat, corespunzator starii emotionale traite in
acea zi. In functie de culoarea cartonasului, elevii se vor imparti pe grupe.
b) Fiecare echipa, in functie de sarcina pe care o are de rezolvat, isi va imagina ca:
va fi prezentatorul unei emisiuni de stiri
va fi moderatorul unui tock-show
va fi prezentatorul unei emisiuni de divertisment
va fi prezentatorul unei emisiuni pentru copii
c)reprezentantul fiecarei echipe va prezenta in plen rezolvarea sarcinii, iar ceilalti
participanti vor evalua reprezentarile
Exercitiu de evaluare :
Pe o foaie de hartie, moderatorul va desena un cerc, iar fiecare elev va completa figura
initiala cu un alt element. In final, desenul va reprezenta imaginea clasei, iar elevii vor
constientiza faptul ca parerile celorlati pot influenta parerile personale.
Exemplu nr. 2- Grupul de trei!
Participanii stau in picioare asezai in cerc. 3 persoane sunt scoase din cerc, si se
intoarc cu spatele la grup. Ei trebuie sa-i strige pe numele mic, pe ceilalti memebrii ai grupului
(folosind anumite tonalitati..) iar acestia raspund in cor, folosind aceeasi tonalitate, asa cum au
fost stigati initial.
Exemplu nr. 3- Mimarea imaginii create de o persoana
Toti participantii se plimba haotic prin spatiul care il au la dispozitie. Conducatorul
grupului, dupa cateva secunde de plimbare, striga POZA, iar fiecare membru al grupului se
opreste intr-o poza mimnd gasirea/manevrarea unui obiect. Un singur participant este ales de
catre conducator sa ramana in acea pozitie, iar ceilalti il observa cu atentie, incercand sa rein
pozitia acestuia. Apoi plimbarea prin camera se reia, iar dupa cateva secunde, cnd
conducatorul grupului striga POZA, toti participantii imita pozitia observata anterior. Cel care
a fost imitat apreciaza corectitudinea simularii celorlalti.

V. Proiectarea unei activitati de consiliere educationala