Sunteți pe pagina 1din 6

1

Lp 1 - ECG normal

ECG normal
Electrocardiograma este reprezentarea grafica a activitatii electrice a inimii inregistrata de
electrozi de suprafata. (activitatea electrica a cordului este reprezentata vectorial - vectori ce
sunt proiectati pe axele de derivatie).
Electrocardiograful (Einthoven 1903) consta in:
Galvanometru (voltmetru) care inregistreaza diferentele de potential dintr-un circuit pe care le
transpune grafic.
Sistem de derulare a hirtiei viteza standard de 25mm/sec => 1 mm=0.04 sec; mai
exista si viteza de 10 mm/sec si 50 mm/sec folosite rar cdt. speciale, cardiologie,
cercetare
Buton de calibrare astfel incat 1mV = 10 mm (1 mm=0.1mV)
Circuitul electric format din electrozii exploratori si cablurile electrice

Electrozii exploratori
a

mb. superior drept (artic. RCC dr.) ROSU


mb. superior stg. (artic. RCC stg.) GALBEN
mb. inferior stg. (glezna stg.) VERDE
mb. inferior dr. (glezna dr.) NEGRU fara rol de inregistrare, doar
pentru diminuarea parazitarii traseului

pentru derivatiile frontale

pentru derivatiile orizontale (precordiale)


V1 spatiul IV intercostal parasternal drept
V2 spatiul IV intercostal parasternal stang
V3 la jumatatea distantei dintre V2 si V4
V4 spatiul V intercostal pe linia medioclaviculara
V5 spatiul V intercostal pe linia axilara anterioara
V6 spatiul V intercostal pe linia axilara medie
optional V7 si V8 in sp.V pe linia axilara post respectiv
linia coborata din varful scapulei

A. Derivatiile frontale
1.

Bipolare (standard)

: inregistreaza
diferenta de potential intre 2 puncte (intre 2
electrozi exploratori cu pondere egala in
explorare) ale campului electric cardiac.
a) D I = inregistreaza diferentele de
potential intre umarul drept si umarul

2
stang; electrodul negativ plasat pe MS
(membrul superior) drept, cel pozitiv pe
MS stang; axa derivatiei D1 este linia
imaginara care uneste cei 2 electrozi.
b) D II = inregistreaza diferentele de
potential intre umarul drept si MI
(membrul inferior)stang; electrodul (-)
peMS drept, cel (+) pe gamba stg; axa
derivatiei D2 este linia imaginara care
uneste cei 2 electrozi.
c) D III = inregistreaza diferentele de
potential intre umarul stg si MI stg;
electrodul (-) pe MS stang, cel (+) pe
gamba stg; axa derivatiei D3 este linia
imaginara care uneste cei 2 electrozi
2. Unipolare:
intr-o
derivatie
unipolara un singur electrod este
explorator, el fiind situat intr-un
anumit punct al campului electric pe
care vrem sa-l exploram; al doilea
electrod are contributie redusa in
explorare = electrod indiferent.
( situat in centrul campului cardiac
unde potentialul electric este 0).
Wilson creaza un centru electric
artificial (cu potential zero) scurtcircuitand
cei 3 electrozi utilizati in derivatiile
bipolare ( cu rezistente de 5000 ohmi;
punctul de contact ale celor 3 cabluri =
borna centrala terminala (central
terminal); acestea insa determina
inregistrarea
unor
deflexiuni
de
amplitudine mica notate VR, VL, VF.
Goldberger scoate rezistenta de 5
Kohmi de pe cablul derivatiei in curs de
inregistrare (scoate din borna centrala
terminala cablul care scurtcircuiteaza
derivatia respectiva) = > unipolara
amplificata (augmented) a membrelor; se
noteaza aVR, aVL, aVF

aVR (unipolara bratului drept) = plasarea electrodului explorator pe bratul drept si cel

indiferent in borna centrala terminala; axa derivatiei VR = linia imaginara care uneste umarul
drept cu centrul electric cardiac, aceasta reprezentand segmentul pozitiv al axei; prelungirea
in sens opus reprezinta segmentul negativ al axei VR.
aVL (unipolara bratului stang) = electrod explorator pe bratul stang, electrod indiferent in
central terminal; axa derivatiei VL e reprezentata de linia imaginara care uneste umarul
stang cu centrul electric cardiac, aceasta reprezentand segmentul ei pozitiv; prelungirea in
sens opus reprezinta segmentul negativ al axei VL

aVF (unipolara MI stang) = electrod explorator pe MI stang electrod indiferent in central


terminal; axa derivatiei VF e reprezentata de linia imaginara care uneste piciorul stg. cu
centrul electric cardiac, aceasta reprezentand segmentul ei pozitiv; prelungirea in sens opus
centrului electric reprezinta segmentul negativ al axei VF

Deriv. inferioare: D II, D III, aVF


Derivatii laterale (sau stangi): D I, aVF
unica derivatie ce priveste inima din dreapta-sus : aVR

B.
Derivatiile orizontale (precordiale) unipolare: V1, V2,
V3, V4, V5, V6

electrodul explorator situat in anumite puncte de pe torace, iar cel indiferent in borna centrala
terminala.

Derivatiile precordiale V1, V2: derivatii drepte privesc inima dreapta si septul
interventricular (V2)
Derivatiile precordiale V3, V4: derivatii anterioare privesc VS perete anterior
respectiv apexul
Derivatiile precordiale V5, V6: derivatii laterale/stangi privesc VS perete
lateral

Caile de conducere ale inimii


Nodul sinusal (NS)
situat la jonctiunea dintre atriul drept si vena cava superioara
automatism 60-100 impulsuri/minut (frecventa cardiaca la normal)
Caile de conducere internodale fac conexiunea intre
NS si NAV descrise de James
fascicul internodal anterior
fascicul internodal mijlociu
fascicul internodal posterior
Caile de conducere interatriale transmit stimulul de la
NS la AS.
fascicul interatrial Bachman (initial
traiect comun cu fascic. internodal
anterior)
Nodul atrioventricular (NAV)
situat intre septul membranos, insertia
tricuspidei septale si orificiul sinusului
coronarian
automatism 40-50 impulsuri/min
viteza scazuta de conducere
200mm/sec
Fasciculul His - automatism 30-40 imp./min
Ramul drept al fasciculului His
Ramul stang al fasciculului His initial un trunchi comun care se divide intr-un
hemiram anterior si unul posterior
Reteaua Purkinje - diviziuni foarte fine a portiunii terminale a celor 2 ramuri prin intermediul
careia impulsul electric este transmis in miocardul contractil.
automatism 20- 25 impulsuri/min

Procesul de activare(depolarizare) a cordului


Depolarizarea atriala unda P
vectorul de depolarizare
vectori:
vectorul
de
orientat de sus in jos si
a AS orientat de la
vectorul de depolarizare
dreapta la stanga, de
spre posterior (unda
asincronism fiziologic de
activarea atriala dreapta
putin mai devreme decat cea stanga.
repolarizarea atriala nu apare pe traseul electrocardiografic.

atriala compus din 2


depolarizare
a
AD
vectorul de depolarizare
dreapta la stanga
atriala orientat de la
sus un jos si usor
P)
depolarizare
atriala:
incepe si se termina

Depolarizarea ventriculara complexul QRS

primele zone din miocardul ventricular care se depolarizeaza sunt cele subendocardice deci
depolarizarea ventriculara se face dinspre endocard spre epicard.
proces rapid (QRS scurt, inalt)
vectorul de depolarizare septala orientat de
la stanga la dreapta de sus in jos si
spre anterior.
vectorul de depolarizare a VD orientat de la
stanga la dreapta, de sus in jos si spre
anterior nesemnificativ la normal datorita
masei reduse a VD
vectorul
de depolarizare apicala este
orientat de la dreapta la stanga, de
sus in jos
vectorul de depolarizare a peretelui stang
VS este orientat de la dreapta la
stanga, de sus in jos si spre posterior
vectorul de depolarizare a bazei VS este
orientat de la dreapta la stanga, de jos
in sus si spre posterior
asincronism fiziologic de depolarizare
ventriculara depolarizarea VD incepe si se
termina mai devreme decat depolarizarea
VS

Repolarizarea ventriculara unda T

6
procesul de repolarizare nu incepe de la endocard ci de la epicard datorita potentialului de
actiune mai scurt al celulelor epicardice
(repolarizare precoce si mai rapida datorata
permeabilitatii crescute a canalelor de K+);
astfel celulele capabile de a-si reface primele
echilibrul electric normal al starii polarizate(90 mV) sarcini pozitive la exterior si
negative
la
interior

sunt
celulele
subepicardice.
cum prin conventie sensul oricarui vector este
de la minus (-) la plus (+) rezulta ca vectorul
de repolarizare ventriculara este orientat de la dreapta la stanga si de sus in jos (in sens opus
inaintarii frontului de repolarizare care se face dinspre epicard spre endocard deci de jos in
sus).

Aspectul undelor ECG la normal

Unda P - in derivatiile frontale - in general pozitiva cu exceptia aVR unde este obligatoriu
negativa
- amplitudinea maxima in D II
- in derivatiile precordiale - pozitiva in V3, V4, V5, V6
- pozitiva sau echidifazica in V1, V2 (cu primul complex
pozitiv) sau negativa

Complex QRS

- in derivatiile frontale complexe predominant pozitive cu exceptia aVR

unde e negativ.
- in derivatiile frontale stangi (D I, aVL) aspect
aVF, D III) aspect Rs
- in derivatiile precordiale:

V1 aspect rS

iar

qR iar in cele inferioare (D

II,

V6 aspect qRs

Unda T - in general concordanta cu complexul QRS =


- in derivatiile frontale in general pozitiva cu amplitudinea maxima in D II;
exceptia aVR unde este obligatoriu negativa
- in derivatiile precodiale in general pozitiva (copil, adolescent, adult tanar
negativa in V1, V2 si chiar V3)
Unda U vizibila uneori dupa unda T si cu maxim din ampltudinea undei T; probabil
datorata distensiei miocardului in timpul umplerii ventriculare - stretch mediated
depolarization;

S-ar putea să vă placă și