Despre stratul protector

Aplicarea unui strat protector se utilizeaza de obicei in majoritatea gradinilor unde exista variatii
mari de temperatura intre anotimpuri. Acesta are roluld e a proteja planta de intemperiile care pot
interveni de exemplu in timpul iernii, datorita schimbarilor bruste de temperatura.

Aplicarea unui strat protector, ofera o serie intreaga de beneficii:

Mentine umezeala in sol; deci va trebui sa irigati mai putin.

Pastreaza pamantul rece in timpul primaverii; plantele vor suferi mai putin datorita
schimbarilor bruste de temeratura.

Mentine pamantul inghetat in timpul iernii; astfel solul nu ingheata si se dezgheata in

mod repetat.

Reduce eroziunea solului;

Impiedica stropirea plantelor sau a casei cu noroi atunci cand sunt stropite sau cand ploua
puternic;

Combate cresterea excesiva a buruienilor.

Din pacate insa, exista si o serie de incoveniente:

Daunatorilor de gradina (omizi, soareci) le place sa se ascunda in interiorul stratului;

Daca nu se lasa o mica distanta pentru aerisire intre strat si tulpina plantei, se poate
provoca putrezirea radacinii plantei;

Alegerea tipului de strat protector

Exista doua tipuri principale de straturi protectoare: organic si anorganic. Amandoua aua celeasi
beneficii prezentate mai sus

Stratul protector organic

Adauga solului un plus de substante organice, atat de necesare acestuia.

Poat fi constituit din frunze taiate, resturi de iarba sau fragmente mici din scoarta de
copac. Este bine sa aveti in vedere faptul ca, cu cat fragmentele sunt mai mari, cu atat
tipmul de descompunere este si el mai lung, deci se inlocuiesc mai rar.

Unele materiale nu sunt potrivite pentru a fi folosite ca si strat protector. Totusi, in functie si de
plantele din gradina, se pot alege:

Pentru gradina de legume sau cea de flori se poate folosi compost sau balegar vechi;

Pentru culturile care nu necesita intretinere speciala, se pot folosi resturi de lemn

Stratul protector anorganic

Stratul protector anorganic nu imbunatateste solul, insa dureaza mai mult. Acesta include:

Pietris;

Fragmente de marmura si roci vulcanice;

Folii negre de plastic din diferite materiale, special confectionate pentru gradina.

Dezavantajul consta insa in faptul ca buruienile trebuie indepartate manual, deoarece acestea tind
sa se dezvolte mai mult decat normal, mai ales daca folosim folie neagra de plastic, pentru ca
atrage soarele si tinde sa incalzeasca solul mai mult.
Straturile de scoarta de copac
Este un strat protector care rezista cel mai mult. Bucatile mai mari din scoarta, denumite si
bulgari, sunt mai eficiente pentru a descuraja cresterea buruienilor, in comparatie cu aschiile.
Combaterea eficienta a buruienilor se face daca stratul se aplica pe o grosime de min. 15 cm.
Daca se foloseste totusi la stratul de flori, este bine ca acesta sa nu fie foarte gros, cid oar de
max. 10 cm, pentru a nu sufoca plantele.
Tineti cont de urmatoarele lucruri, in momentul in care decideti sa utilizati straturi de scoarta:

Pungile care sunt etichetate in magazinele de specialitate drept aschii de lemn pot
contine si alt fel de lemn decat cel de scoarta, inclusiv reziduuri de tamplarie, care pot fi
tratate cu substante chimice, si pot dauna plantelor;

Daca maruntiti dvs. singur aschiile de lemn, este bine sa le lasati afara cateva luni, pentru
a iesi toate substantele natural care pot dauna plantelor;

Scoarta de chiparos poate fi toxica pentru unele plante tinere;

Ziarele si cartonul
Chiar daca sunt inestetice, produsele din celuloza sunt foarte eficace in inabusirea buruienilor.
Este cea mai la indemana metoda de protectie, si mai ales, nu costa foarte mult. Totusi, este bine
sa incercati sa acoperiti foliile de carton cu diverse lucruri, pentru a nu le lua vantul.
Frunzele
Frunzele se pot marunti sau se pot utiliza intregi.
Se aplica un strat de 10-15 cm, iar la cateva saptamani este necesara greblarea lor, mai ales in
perioada primaverii, pentru a permite pamantului sa se incalzeasca.
Foliile de plastic sunt o bariera puternica impotriva cresterii buruienilor. Este un material
impermeabil, asa ca trebuie intepat din loc in loc, pentru a permite circularea aerului, mai ales in
zona radacinilor.
Compostul este alcatuit din deseuri din gradina si din resturi alimentare care nu contin carne,
partial descompuse. Se poate amesteca si cu alte tipuri de straturi protectoare, pentru un rezultat
mai eficient.
Fanul si paiele sunt straturi afanate, deci trebuie aplicat un strat gros, de 15-20 cm. Totusi, daca
inainte de aplicatea stratului de paie nu s-au curatat si indepartat buruienile, acestea pot creste si
strabate stratul gros de paie.
Resturile de iarba adauga solului un plus de substante organice, dar pentru a fi eficiente, trebuie
aplicate in straturi de 15-20 cm. se recomanda evitarea utilizarii resturilor de iarba de pe peluzele
in care buruienile au facut deja seminte, sau daca peluza a fost tratata cu ierbicide.
Aplicarea straturilor protectoare
Cel mai bun rezultat se obtine daca se aplica stratul protector direct pe pamantul gol, inainte ca
buruienile sa fi inceput sa creasca.
Aplicarea stratului protector, se face dupa anumiti pasi:

Inainte de aplicare, se verifica daca solul este umed suficient.

Stratul protector trebuie sa fie destul de gros (in functie de tipul de strat protector aplicat),
astfel incat buruienile sa nu poata incolti.

Solul se acopera cu un strat uniform, dar se micsoreaza in zona tulpinilor si a

trunchiurilor de copac.

Frecventa inlocuirii stratului protector depinde de tipul stratului folosit.

Haideti sa ne reamintim cateva dintre beneficiile unei astfel de tehnologii:

impiedica evaporarea apei de la nivelul sistemului radicular;

protejeaza radacinile plantelor de diferentele bruste de temperatura: impiedica incalzirea

in exces pe timp de vara si de inghet pe timp de iarna;

prin folosirea cu discernamant, cu mult cap cu alte cuvinte, a mulciului organic asiguram
un nivel optim de aciditate a solului;

imbogateste solul cu substante hranitoare si benefice , imbunatatindu-i structura, prin

urmare, regenerandu-l;

prin mulcire tinem ostatice substantele bune din sol si astfel se impiedica spalarea si
vantuirea lor in urma ploilor, gerului, vanturilor;

inabusa buruienile, impiedicand dezvoltarea lor, pentru ca nu permite patrunderea luminii

(stratul trebuie sa fie de cel putin 7-10 cm);

mulciul organic permite inmultirea miscroorganismelor benefice in substrat si le ajuta in

munca lor neostoita;

protejeaza plantele de daunatori;

sa nu uitam ca amplasat sub diferite culturi decorative da gradinii un aspect ingrijit si

natural;

mulciul impiedica stropirea cu noroi a plantelor pe timp de ploaie sau cand udam gradina;

impiedica formarea mucegaiului la unele culturi: capsun, dovleac;

Cu ce mulcim? Tipuri de mulci

Mulci organic
Buun! Am trecut in revista cateva dintre beneficiile acestui mod de protectie, hranire si decorare
a gradinii. E vremea sa insiram drept exemple cateva tipuri de mulci organic:

Compostul de gradina reactie neutra de departe lider intre mulcitori, chiar mai bun
decat balegarul. Contine substante hranitoare, mai ales fosfor, imbunatateste structura
solului, apara de supraincalzire sau racire excesiva (inghet).

Balegarul bine maturat reactie slab alcalina (de multe ori se prefera in combinatie cu
paie macerate) in calitate de strat de mulcire i-ar sade mai bine laolalta cu stratul de

suprafata de pamant, pentru ca altminteri se cam prapadesc bunatate de substante

hranitoare, mai ales azotul. Deci: balegarul se inglobeaza in pamant, altfel, degeaba il
imprastiem!

Iarba cosita bogata in azot este cel mai des si la indemana material folosit pentru
mulcire. Inainte de a fi imprastiata pe locurile alese, e bine s-o tinem o vreme sa se
zvante, adica sa se mai ofileasca, sau chiar sa se mai usuce. De ce? Pentru ca exista
pericolul sa intre prea repede in procesul de descompunere. Mai mult chiar, se va
imprastia in strat subtire , de cel mult 8 cm, deoarece altminteri va duce la supraincalzirea
substratului si nu ne dorim asa ceva, mai ales pe timp de vara. Pe langa iarba cosita sunt
bune si buruienile, pe care, deasemenea, le lasam sa se ofileasca, dar ATENTIE! In nici
un caz nu folosim buruieni inflorite sau si mai grav, care au legat deja seminte!!!! Va veti
blestema zilele, noptile, serile si amiezile, da ce zic eu! Chiar si lunile si anii! Pentru ca
va veti trezi cu un multiplicator de dnsele si vai si amar de noi!!

Paie maruntite prin descompunere inghite azotul din substrat ca strat de mulcire e
foarte bun, dar din nefericire contine si seminte de buruieni, deci va trebui sa fim atenti ca
inainte de imprastiere sa-l scuturam pe o folie nu sa-l vanturam, deoarece, dupa cum va
aminteam, intervine treaba cu blestemul semintelor. Ca si in cazul rumegusului, talasului,
cojii de copac, trebuie avut grija sa adaugam ingrasamant ce contine azot: cenusa, faina
de oase, zeama de urzici, apa de gunoi de grajd sau de pasari.

Rumegus si talas reactie slab acida este foarte indicat pentru culturile de legume si
fructe perene. E bine sa ne abtinem la utilizarea lui la culturile anuale, deoarece, dupa
recoltare, se va amesteca cu substratul de pamant si in timp duce la cresterea aciditatii,
saracirea in azot si deteriorarea stratului fertil. Se va utiza impreuna cu apa de balegar,
cenusa, faina de oase, apa de gainat

Coaja de copac, andara de lemn reactie usor acida Le utilizam mai mult in calitate de
strat decorativ de acoperire pentru a nu lasa gol niciun petic de pamant.

De preferat ca andarele de lemn sa aiba intre 1 si 5 cm. Este un material de mulcire

foarte potrivit pentru arbustii si pomii fructiferi, dar si pentru cei decorativi. Cu o astfel
de paturica cel mai bine se simte zmeura. Nu uitati combinatia de ingrasamant aducator
de azot.

Cele provenite de la conifere (fie coaja fie tandara) ar fi bine sa stea o vreme la
compostare, cam un an, inainte de a le utiliza in gradina (cauza sunt rasinile pe care le
contin in cantitate considerabila).

Cetina (acele) de conifere reactie acida De departe cel mai potrivit material pentru
capsuni, chiar mai potrivit decat paiele. Raspandita printre randuri impiedica atacul si
difuzarea putregaiului cenusiu, iar dupa ploaie fructele raman curate. De preferat sa se
foloseasca doar pentru culturile/plantele acidofile (rhododendroni, hydrangeea-hortensia-,
merisor, afin, rachitele,)

Turba reactie acida protejeaza solul de razele soarelui, pastreaza umiditatea. Sub
stratul de turba nu se formeaza crusta si datorita culorii inchise a materialului regimul de
temperatura este apropiat de cel ideal pe timp de vara. Nu este indicat pentru o mulcire
totala si se foloseste cu predilectie pentru culturile/plantele acidofile.

Mranita de frunze reactie neutra spre slab acida suficient de bogata in substante
nutritive;

Ziare (alb/negru), hartie de impachetat, carton, ambalaje diverse este bine sa fie folosite
drept suport pentru alte materiale de mulcire, de preferat organice, iarba, mranita de
frunze. NICIODATA nu se foloseste ca atare, deoarece trage toata umiditatea din sol.

Coaja de ou buna si in lupta cu limacsii si melcii

Coaja de nuca dar atentie, are un continut crescut de iod

Resturile de la productia de bere (hamei) extrem de hranitoare, dar nu in exces

Compostul de miceliu reactie alcalina

Zatul de cafea reactie acida

Resturile vegetale (masa verde maruntita) de la siderate, leguminoase (mazare, bob,

fasole), foarte bogate in azot, plante medicinale si aromatice (alunga daunatorii)

Coaja de la boabele de cacao, mai neobisnuit, ce-i drept, dar foarte bogata in azot numai
ca este extrem de TOXIC pentru caini mai ales!!!

Mulci anorganic

pietris, spartura de piatra, marmura, calcar, piatra decorativa, keramzit, argila expandata
arata foarte bine printre plantele decorative, conifere, arbusti decorativi. Atentie insa, pe
langa plantele acidofile spartura de calcar face ravagii! Este bine ca stratul sa fie aplicat
mai intai peste un material geotextil, care lasa sa treaca aerul si apa.

Folia si material geotextil, mai ales cel din urma sunt eficiente pentru plantele tinere.
Materialul geotextil este foarte util la culturile de capsuni, legume pentru ca permite
trecerea aerului si a apei catre radacini si , totodata inabusa buruienile si nu le permite
dezvoltarea.

Stratul de mulcire este un excelent pastrator al umiditatii substratului la nivelul sistemului

radicular al plantelor. Dar trebuie avut in vedere ca la udare sa folosim o cantitate mult mai mare
de apa decat in cazul udarii pamantului neacoperit, deoarece trebuie udat si stratul de mulcire si
substratul de sub el. Pe timp calduros si/sau secetos se recomanda udarea mai rar dar mult mai
intens.

ncepei din toamn lucrrile preventive pentru protejarea plantelor pe timp de

iarn, pentru a nu avea surprize neplcute.
Ramurile plantelor lemnoase pot nghea pe vreme foarte rece, deoarece lichidul
celular pe ger puternic se dilat, iar peretele celular se sparge. Rezistena plantelor
fa de nghe depinde de numeroi factori: soi i specie, vrsta plantei (cele mai
tinere sunt mai sensibile dect cele btrne, care se adapteaz mai uor la
condiiile climaterice), climat (n caz de scdere lent a temperaturii, plantele
suport mai bine gerurile puternice dect ngheurile rapide, venite pe neateptate)
i fertilizare (aplicarea de ngrmnt cu coninut de azot stimuleaz creterea
lstarilor, dar acetia nematurizndu-se la timp vor conine mult ap, nu se vor
lemnifica pn la sosirea gerului i vor fi afectai). Rdcinile sunt mai sensibile fa
de ger, dect prile de la suprafaa solului.
Plantele se pot usca n urma ngheului, lucru caracteristic plantelor venic verzi prin
ale cror frunze apa se evapor i pe timp de iarn. Dac solul a ngheat adnc,
prile de la suprafaa solului, uscate de vnt i soare, nu-i vor putea absorbi
umiditatea necesar din sol i se vor usca. Ud plantele venic verzi, pe vreme fr
ger i zpad.
Chiar i o cantitate mic de zpad poate provoca deformarea plantelor venic
verzi, deoarece ramurile cu frunzi se vor ndoi sub greutatea acesteia. Leag
plantele de form columnar sau conic folosind fa lat i ndeprteaz zpada
de pe plantele verzi i de pe gardurile vii, cu ajutorul unei mturi.
Cu ct este mai groas tulpina pomilor fructiferi, cu att este mai important
acoperirea acestora prin vopsirea cu var. Iarna acea parte a tulpinii care primete
mai mult soare se nclzete, iar cealalt parte rmne ngheat i din cauza
diferenei de temperatur tulpina pomului poate crpa. Varul alb respinge radiaia
solar. Dac tulpina este deja crpat leag strns i acoper ermetic locul crpat
cu unguent adecvat.
Toamna pune compost n jurul tulpinii i, pentru a proteja rdcina, acoper solul cu
un strat de 15 cm de frunze czute. Protejeaz plantele provenite din regiuni mai
calde prin acoperire cu paie i pnz de in sau rogojini.
Acum este i perioada ideal pentru sdirea plantelor lemnoase. Muuroiete
tulpinile trandafirilor, acoper trandafirii din straturi i pe cei crtori cu ramuri de
brad, cu saci de iut sau mpletitur de paie. Protejeaz pomii fructiferi cu vopsea
(biologic) de tulpin. Toamna du plantele din vase n locuri ferite de nghe, de
exemplu n pivni sau garaj, sau ngroap-le adnc n gropi fcute n grdina de
legume. Vasele mai mari, greu de micat, ncercuiete-le cu paie sau frunze czute,
fixate cu plas de srm.
Primvara ndeprteaz materialele pentru protejarea plantelor, grebleaz i
mprtie compost la rdcina plantelor. Rcie puin scoara plantelor care nu au
nverzit dup iernare. Dac au esutul verde, nseamn c lstarii sunt vii, deci nu-i
tunde nainte de vreme. ncepe tierile doar cnd mugurii ncep s se umfle. Acele
ramuri care nu nmuguresc n timp ce celelalte au nverzit, au ngheat. Taie aceste
ramuri goale, maro nchis, pn la prile de culoare deschis. Pentru ndeprtarea
definitiv a plantei ateapt pn primvara urmtoare, deseori planta formeaz
lstari noi din rdcin i poate fi astfel salvat.