- plante proaspete, provenite direct din pepinier, perioada optim de plantare este

toamna, din septembrie i pn la nceputul lunii octombrie, iar primvara, la

sfritul lunii martie i pe tot parcursul lunii aprilie.
- plante recoltate primvara devreme i pstrate n depozite frigorifice speciale,
cunoscute i sub denumirea de frigo plants sau plante frigo, vom efectua
plantarea n luna mai. Stolonii fiind foarte viguroi, de tip A , vor avea producie
dup ase-opt sptmni de la plantare, adic tocmai n timpul verii. Puse n
pmnt la sfritul lunii iulie i n luna august, plantele frigo vor asigura o
producie normal n primvara anului urmtor.
Despre nfiinarea plantaiilor de cpuni cu plante frigo vom discuta n unul din
numerele viitoare ale revistei Ferma. n acest numr voi prezenta cteva aspecte
privind realizarea plantaiilor de cpuni n toamn.

Pregtirea plantrii
Alegerea terenului, n funcie de tipul solului i de amplasare. n general,
cpunul prefer solurile mai uoare, aerisite, far exces de umiditate, lutonisipoase, argilo-nisipoase i lutoase.
Dei am primit multe rapoarte despre rezultatele foarte bune obinute pe soluri mai
grele, argiloase, trebuie s tim c acestea se lucreaz mai greu i necesit o bun
afnare, prin lucrri mecanice i manuale.
Nu se recomand solurile foarte acide sau srturate, iar PH-ul trebuie s fie mai
mare de 5,8.
Terenul este bine s fie situat n apropierea unei surse naturale sau artificiale de
ap, deoarece cpunul trebuie irigat, indiferent de zona n care se cultiv.
Nu se vor nfiina plantaii de cpun pe terenuri n pant mare, unde putem planta
pomi i arbuti fructiferi, dac solul este favorabil.
Pregtirea terenului pentru plantare. Dac eliberm terenul de cultura
anterioar n timp util, vom lsa buruienile s cresc 15-20 cm, apoi vom erbicida
ntreaga suprafa cu o soluie pe baz de Glifosat (Roundap, Gliphogan,
Cosmic, Sikosto etc.) cu 3-4 l/ha. Dup 5-8 zile, se poate executa artura de baz.
Este bine ca gunoiul de grajd s se aplice plantei premergtoare, innd cont de
rezerva mare de buruieni care pot mpiedica dezvoltarea plantei. Gunoiul de grajd
se poate folosi i nainte de a efectua artura, dar trebuie s fie foarte bine
fermentat (de doi ani), administrndu-se 50-80 tone/ha. Dup ce se ar, terenul se

poate lucra grdinrete.

n cazul n care nu s-a aplicat gunoi, se poate face o fertilizare chimic cu o formul
de ngrmnt complex, mai srac n azot, i mai bogat n fosfor i potasiu.
Recomandm ngrmintele mbogite cu Mg i Zn, avnd n vedere frecvena cu
care se manifest carena n aceste dou elemente la majoritatea plantaiilor. Se
aplic, n general, 3-500 kg complex/ha, n funcie de starea de aprovizionare a
solului.
Exist dou tipuri de mulcire a cpunilor:
- cu paie, cnd terenul rmne plan, dup care se poate executa plantarea.
- cu folie neagr, nainte de plantare, cnd terenul se modeleaz n straturi, apoi se
poziioneaz instalaia de irigare prin picurare, se acoper cu folie neagr i se fac
orificiile pentru plante, dac acestea nu au fost fcute de productor.
Alegerea soiurilor. n Romnia, pe aproape 70 la sut din suprafaa ocupat cu
plantaii de cpuni, n prezent, se cultiv soiul Premial, urmat de Redgauntlet,
Dana i Elsanta. n ultimii ani, s-au lansat n cultur soiurile Magic, Real i Coral.
Pe suprafee mici se mai ntlnesc i soiurile Senga Sengana, Marmolada,
Elsinore (indiferent la fotoperioad) i altele.
Pe plan mondial, cele mai rspndite soiuri sunt Elsanta, Honeoye, Camorosa,
Marmolada, Chandler i Darselect.
Soiuri precum Fresno, Madamme Moutot, Talisman, Tioga, Aiko, Totem, Brio,
Pajaro, Bogota i multe altele, citate n unele lucrri de specialitate, nu se mai
gsesc n cultur de zeci de ani, unele fiind probabil disprute i din coleciile
tiinifice din ar.
Stabilirea distanelelor de plantare. n funcie de sistema de maini agricole
folosit n plantaie, distanele de plantare variaz astfel: 80 i 90 cm ntre rnduri i
25 i 30 cm ntre plantele aflate pe un rnd. Pe suprafee mici, n grdin, cnd se
lucreaz manual, distana de plantare ntre rnduri se poate reduce la 60-65 cm.
Rndurile trebuie s fie echidistante. n condiiile unor posibiliti minime de
mecanizare, este de evitat sistemul de plantare n benzi.

Plantarea materialului sditor

Se poate face manual sau mecanizat, cu maina de plantat rsaduri.
Plantarea manual este cea mai rspndit i are cele mai bune rezultate la

prindere, dei este mai costisitoare. Lucrarea se poate face folosind plantatoare
speciale n form de U, cu sapa sau uneori cu plantatoare n form de lingur. Nu se
vor folosi cele conice, specifice legumiculturii.
nainte cu una-dou zile de a ncepe plantarea, se face o irigare. Materialul se poate
pune n pmnt i dup o ploaie, dar atunci cnd terenul s-a zvntat la suprafa.
Pentru nceput, se marcheaz terenul cu rui, la distanele de plantare ntre
rnduri, apoi se ntind srme sau sfori cu distana marcat ntre plantele de pe un
rnd. Dac sforile nu sunt marcate, se va folosi msura fcut pentru primele
cteva zeci de plante, apoi se va creea foarte repede obinuina, iar plantarea va
decurge uor, chiar i fr msur.
Dac lucrarea se execut cu plantatorul special de cpuni, plantele nu se mai
mocirlesc, iar rdcina acestora nu se mai fasoneaz, operaiunea fiind efectuat
odat cu plantarea. Dac se folosete lingura de plantat sau sapa, mai nti se fac
gropile, apoi se planteaz stolonii cu rdcina dreapt, pn la nivelul coletului.
Dup plantare, mugurele central trebuie s fie la nivelul solului.
Plantarea mecanic se execut cu maina de plantat rsaduri de legume MPR 5
sau MPR6, sau cu alt main de plantat rsaduri, concomitent realizndu-se i
udarea. Plantele trebuie fasonate nainte de plantare, apoi frunzele i rdcina.
Dup plantare, se verific toate plantele, iar eventualele greeli se corecteaz
manual.
n rile din vest, n special n SUA, s-au perfecionat maini de plantat cpuni care
realizeaz o plantare relativ uniform. Totui, cele mai multe plantaii, chiar i n
rile vestice, se realizeaz manual. Procentul de prindere n cazul plantrii
mecanice este mai sczut, iar dup dou sptmni de la plantare, se intervine
pentru completarea golurilor.

GREELI FRECVENTE
n cazul n care copca (gropia) din pmnt nu este suficient de adnc, vrful
rdcinilor se ndoaie n sus.
Cnd mugurele central (inima) rmne cu 1-2 cm deasupra solului, plantele se
nrdcineaz greu sau se usuc.
Cnd mugurele central este ngropat uor n pmnt, planta se usuc.
Dac solul nu este bine tasat n jurul plantei, rdcina nu are contact cu solul, iar
plantele vor suferi n dezvoltare sau apar mucegaiuri pe rdcin.

 Dac dup plantare nu se efectueaz udri, plantele se ofilesc.

AVANTAJELE PLANTAIEI DE TOAMN

n primul rnd, toamna este o prioad cu un vrf de lucrri n agricultur mai sczut
dect primvara. Astfel, dac avem terenuri libere, n special cele care au fost
cultivate cu cereale pioase sau cu alte culturi legumicole, care prsesc terenul
devreme, n timpul verii, recomandm plantarea de toamn a cpunului.
Toamna beneficiem de vreme clduroas i de o frecven mai redus a ploilor.
Un alt avantaj este acela c primvara plantele sdite n toamn pornesc mult mai
bine n vegetaie, beneficiaz de precipitaiile din timpul iernii, iar noi suntem scutii
de un volum mare de lucru exact ntr-o perioad intens de lucrri, mai ales, pe
legumicultori.

IMPORTANT
Cea mai frecvent ntrebare care mi-a fost adresat de fermieri cu privire la
plantarea de toamn a fost dac plantele vor produce n anul urmtor. Rspunsul
este negativ. Totui, dac toamna este lung, iar plantele se ngrijesc i se hrnesc
n mod corespunztor, se poate obine o producie de cinci-ase tone/ha n
primvara urmtoare, uneori chiar mai mare, care asigur o recuperare parial,
dar rapid, a investiiei n plantaie.
Sfatul meu este ca, indiferent c plantm n toamn, sau n primvar, trebuie
avem n vedere o producie maxim abia dup un an de la plantare.
Atenie la folia negr pe care o folosii: exist folie special pentru cpuni, care
rezist de-a lungul a doi-trei ani, fiind tratat UV. Nu se folosete folia special
pentru legumicultur.
Dup plantarea efectuat n toamn, se aplic una sau dou tratamente mpotriva
principalelor boli de frunz. Informai-v de la furnizorul dumneavoastr de material
sditor dac plantele au fost tratate nainte de vnzare.
Nu folosii stoloni din plantaii comerciale, deoarece acetia sunt afectai de bolile,
virozele, nematozii i de duntorii din plantaia de producie. S-a observat, n
ultimul timp, c asupra plantaiilor nfiinate cu material sditor adus din Italia sau
din alte ri vestice, mai exact din plantaii comerciale, se abat cu precdere dou
dintre cele mai pgubitoare boli ale cpunului: Verticillium i Phytophtora

cactorum.
n plus, calitatea slab a materialului de plantare va aduce recolte mult mai
modeste sau chiar neeconomice.
Nici o gradina nu ar trebui sa stea fara capsuni. Sunt frumoase, se cresc usor si este primul fruct ce apare primavara.
Capsunile au reputatia de a place temperaturile calde, insa exista specii care traiesc si in conditii mai reci.

Pasi
1. Cumparati plantele de la un magazin specializat sau comandati-le din catalog pentru a le planta primavara
devreme, imediat dupa ce pregatiti solul. Asigurati-va ca plantele nu au boli; capsunile pot avea boli care
distrug atat recolta, cat si alte specii din gradina dvs.

2. Alegeti un loc care are o scurgere buna, are mult soare si se incalzeste primavara devreme astfel incat
bobocii sa nu fie distrusi de ingheturile tarzii. O panta ce este orientata inspre sud este ideala. Daca solul
dvs nu este bun, cultivati capsunile in locuri amenajate sau in jardiniere mari.

3. Prelucrati solul pana la o adancime de 30 cm indepartand toate buruienile si amestecati cu mult compost si
ingrasamant natural pentru a asigura un sol fertil de care capsunile au nevoie. Solul ar trebui sa aiba pH-ul
intre 5.5 si 6.5.

4. Sapati cate o gaura pentru fiecare planta astfel incat sa intre radacinile. Puneti planta in gaura cu coroana
deasupra pamantului si umpleti cu pamant astfel incat radacinile sa fie acoperite in intregime. Spatiul dintre
plante depinde de metoda de plantare pe care ati ales-o.

5. Plantati capsunile pe linie, aceasta fiind cea mai usoara metoda de plantare.
6. Tineti distanta dinte randuri constanta, indepartand stolonii si plantandu-i in alta zona.
7. Atunci cand mutati stolonii, puteti indeparta si o parte din plantele "mama". Considerati plantele bienale.
8. Puteti planta pe straturi in cazul in care nu dispuneti de prea mult spatiu. Amplasati plantele la o distanta de
25 cm indiferent daca sunt pe rand sau nu.

9. Taiati puii imediat ce apar. Astfel plantele isi concentreaza energia in producerea de fructe si ar trebui sa
aveti o recolta buna pentru cel putin 6 ani.

10. Acoperiti cu un strat protector pentru a pastra umiditatea si pentru a impiedica cresterea buruienilor. Un
material cum ar fi paiele este ideal pentru o astfel de operatie.

11. Evitati sa lasati sa apara fructe in primul an, indiferent de ce metoda de plantare folositi. Taiati orice boboc
imediat ce apare - daca permiteti in primul an sa apara fructe in al doilea an productia va fi diminuata
drastic.

12. Culegeti capsunile in ziua in care s-au copt si mancati-le sau prelucrati-le cat se poate de repede: capsunile
coapte prea mult se strica repede.

Sfaturi

Exista patru tipuri de capsuni, toate agreand aceleasi conditii de crestere. Cele clasice produc o recolta mare
intr-o singura perioada, de obicei in iunie. Acest tip este ideal daca doriti cantitati mari pe care sa le
inghetati.

Exista si capsuni ce produc doua recolte pe an, una in iunie si a doua tarziu vara - amandoua fiind mai mici
decat cea produsa de capsunile clasice. Capsunile ce au doua recolte pe an fac exceptie de la neproducerea
de fructe in primul an.

Cpunul este una din rarele specii care poate fi plantat la diferite faze de
cretere. Desigur doar prin folosirea rsadului care are un sistem radicular intact.
Principala condiie la plantarea cpunului este asigurarea cu ap.
n conformitate cu tehnologia de cultur, plantaiile multianuale de capun, pot fi
nfiinate: toamna, primvara devreme, vara sau iarna (n cmpul protejat).
Indiferent de perioada de plantare a capunului, sursa de ap pentru irigaie este
obligatorie.
Plantarea de toamn. Cea mai favorabil perioad de plantare n toamn este
cuprins ntre sfritul lunii august i mijlocul lunii octombrie. n cazul plantrii la
nceputul perioadei recomandate (sfrsit de august - mijloc de septembrie),
plantele au timp s se fortifice pna la venirea iernii (formeaza un sistem radicular
i o rozet de frunze, capabil s menin planta n viata, pna n primavara
urmatoarea) i rezista mai bine la geruri.
Plantarea mai timpurie permite nrdcinarea plantei i formarea unei rozete
puternice pn la apariia ngheurilor. Uneori n aceast perioad se mai difereniaz
i mugurii florali, n special n timpul toamnelor lungi. Substanele de rezerv
acumulate la plantarea mai timpurie permite iernarea mai bun i obinerea n
primul an a unei cantiti mai mari de fructe n comparaiae cu plantrile tardive.
Cicatrizarea rdcinilor traumate la plantare se petrece mai greu. Din aceste
considerente doar rsadurile crescute n claiete, containere sau ghivece dau un
rezultat mai bun n comparaie cu rsadurile ce au rdcina goal.
La plantarea prea trzie, exista pericolul apariiei fenomenului de
"desclare" a plantelor ctre sfritul iernii. Desclarea, const n dezvelirea unei
pri a sistemului radicular al plantelor de capsun, produs prin deplasarea
pamntului de pe rdcini, datorita alternarii nghetului cu dezghetul la suprafaa
solului. La plantarea de toamna, cnd se utilizeaz stoloni recoltai n aceeai
perioada, diferenierea mugurilor de rod nu are loc sau este foarte slab. Din

aceast cauz n anul urmtor plantrii de toamn se nregistreaz o producie

mic.
Plantarea de primvar. Pentru plantarea de primvar se recomand
perioada cuprins ntre 15 martie i 15 aprilie. Cpunul plantat n primvara nu
produce fructe n anul plantrii (tehnologia de cultura prevede nlturarea
inflorescenelor pe masur apariiei lor). Plantarea de primvar asigur condiiile
necesare unei dezvoltri bune a plantelor de cpun, care rodete n anul urmtor.
n anul plantrii, an fr rod, are loc diferenierea mugurilor de rod i depozitarea
substantelor de rezerva n radacini, fr concuren data la formarea fructelor i a
stolonilor.
n anul urmtor nfiinrii culturii, plantele pornesc devreme n vegetatie
primvara, vegeteaz i rodesc bine, datorit sistemului radicular puternic format
n anul anterior i numrului corespunztor de ramificaii roditoare.
Plantarea de var. Plantarea de var se realizeaz n perioada iunie - iulie
(care poate fi prelungit pna n 15 august n zona de sud a Republicii Moldova).
Stolonii formai au o capacitate nalt de nrdcinare.
Pentru plantare se utilizeaz stoloni fortificai pastrai la rece sau stoloni
recoltai direct din cmp (formai n anul anterior).
n cazul nfiinrii culturii n vara, plantele se dezvolta destul de bine pna
toamna i formeaz suficiente ramificaii roditoare, pentru a asigura recolta din
anul urmator. Plantatiile nfiinate vara rodesc n toti cei trei ani, comparativ cu
cele nfiintate primavara sau toamna, care rodesc numai n 2 ani, primul an fiind
fr recolt. Pna n iunie - iulie, cnd se planteaza capsunul, terenul poate fi
ocupat cu o alta cultura care poate fi desfiinat devreme, realizndu-se o utilizare
eficienta a unei suprafee de teren

Capsunul este o planta perena putin pretentioasa la lumina si caldura , insa pretentioasa la
umiditate : prefera soluri lutoase , luto-nisipoase , fertile , revene si lipsite de buruieni.

In productie sunt cunoscute doua sisteme de cultura a capsunului : cultura anuala si

cultura multianuala.

Cultura anuala a capsunului

Aceasta consta in plantarea stolonilor intre 15 iulie si 15 august in teren bine pregatit ,
ingrijirea plantelor in vederea dezvoltarii rapide si diferentierii mugurilor de rod inca din

anul plantarii astfel incat , in primavara urmatoare , sa se obtina o productie maxima ;

dupa recoltarea fructelor , cultura se desfiinteaza.

Cultura anuala a capsunului prezinta o serie de avantaje fata de cultura obisnuita.Astfel ,

ea ofera posibilitatea de a folosi mai economic terenul si de a obtine recolte mari de
capsune de o calitate superioara ; pe de alta parte se combat mai usor buruienile din camp
si o serie de boli si daunatori.Pentru a se obtine rezultate bune in cultura anuala a
capsunului este necesar sa se dea mare atentie amplasarii culturii si agrotehnicii

acesteia.

Alegerea locului si pregatirea terenului.

Terenul destinat culturii capsunului trebuie sa fie fertil , cu expozitie buna , ferit de
vanturi si pretabil pentru executarea mecanizata a lucrarilor si irigatiei.

Cele mai indicate plante premergatoare pentru cultura capsunului sunt acelea care
parasesc terenul de timpuriu mazarea si fasolea pentru pastai , spanacul , salata , cartofii
timpurii etc.Pregatirea terenului consta in desfundarea la 40-45 cm adancime.Imediat
dupa desfundare terenul se niveleaza si marunteste.Odata cu desfundarea, solul se
trateaza cu 80-120 kg hexacloran la ha pentru combaterea viermilor albi si a
nematozilor.Cu 15-20 de zile inainte de plantare se administreaza la ha 30-40 tone gunoi
de grajd , 400-600 kg superfosfat si 200-300 kg sare potasica care se incorporeaza in sol
printr-o aratura la adancimea de 15-18 cm.

Amenajarea terenului.Dat fiind faptul ca in cultura capsunului trebuie asigurata irigarea

in cele mai bune conditii , este necesar ca de la inceput terenul sa fie modelat
corespunzator.In acest scop , pe terenul desfundat si nivelat , se deschid rigole cu latimea
de 50 cm si adancimea de 15-20 cm , distantate intre ele la 50 cm.Brazdele inaltate dintre

rigole se niveleaza astfel incat latimea efectiva a patului sa fie de 50 de cm.In vederea
alimentarii cu apa se construiesc canale de aductiune , perpendicular pe directia
rigolelor , amplasate pe cotele mai inalte ale terenului pentru a permite circularea libera a
apei printre straturile de capsuni;pe terenurile plane canalele de aductiune se construiesc
la distanta de 50-100 m , iar pe cele in panta la 25-30 m.

Plantarea capsunului.Conditia principala de care depinde prinderea la plantare si

cresterea stolonilor este ca solul sa fie bine pregatit si sa aiba in momentul plantarii o
temperatura in jur de 20 grade C si un continut optim de apa ( 75-80 % din capacitatea de
camp).Cele mai bune rezultate se obtin in cazul plantarii capsunului in jurul datei de 1-10
iulie.

Rasadul trebuie sa fie viguros , proaspat , cu cel putin 3-4 frunze in rozeta si cu sistemul
radicular bine ramificat.Dupa fasonare ( scurtarea radacinilor sanatoase la 5-6 cm si
inlaturarea celor uscate sau a celor bolnave), stolonii se mocirlesc intr-o pasta subtire ,
formata din pamant , balega de vaca si apa , la care se recomanda sa se adauge si
azotobacterin , care stimuleaza inradacinarea si previne atacul de

fuzarioze.

Terenul se uda bine bine cu 5-6 zile inainte de a fi plantat , iar dupa ce s-a zvantat se
distruge crusta de la suprafata.In vederea plantarii , se marcheaza randurile pe strat la 25
cm unul de altul si la 12,5 cm de marginea stratului.Rasadul se planteaza la distanta de 20
cm intre plante.Trebuie avut grija ca rasadul sa nu fie introdus in pamant prea adanc
incat mugurele terminal sa fie acoperit , deoarece acesta putrezeste usor;nici plantarea
prea in fata nu-i buna intrucat mugurele terminal sufera din cauza uscaciunii.Dupa
plantare plantele se uda cu stropitoarea , 0,5 l de apa la fiecare.Odata cu plantarea sau
imediat dupa aceasta se incorporeaza in sol cate 50 g mranita/planta.

Pentru cultura anuala sunt recomandate urmatoarele soiuri de capsuni: Deustch evern,
Regina, Senga Precosa, Gorella, Robinson, Red Gauntleet, Madame Moutot, Talisman,
Souvenir de Charles Machiroux, Senga sengana.

Operatiunea de plantare a capsunului este diferita in functie de sistemul de cultura:

cultura libera, direct in camp sau cultura protejata, in solarii sau sera. Indiferent de
sistemul de cultura, materialul saditor comporta doua operatii premergatoare lucrarii fasonarea si mocirlirea stolonilor.

Fasonarea consta in indepartarea resturilor de filamente, frunze uscate si reducerea

aparatului foliar la 1-2 frunzulite.
Mocirlirea se realizeaza prin introducerea sistemului radicular intr-un amestec de
consistenta smantanii realizat din pamant (de preferinta galben), balegar proaspat de
bovina si apa.

Plantarea capsunului in cultura neprotejata

Epoca de plantare se realizeaza toamna intre 10 septembrie si 15 octombrie,

primavara in perioada martie - aprilie sau vara in perioada iunie-iulie. Lucrarile se
realizeaza manual sau mecanizat (in situatia plantarii pe suprafete mari).
Plantarea manuala implica trei operatiuni:
executia gropii cu plantatorul sau cu sapa la 10-15 cm adancime;
introducerea stolonilor in gropi;
strangerea pamantului pe langa radacini, astfel incat acestea sa faca masa cu solul.
Plantarea mecanica se realizeaza cu ajutorul masinilor de plantat rasaduri de legume
care se adapteaza la sistemul de plantare al stolonilor de capsuni.
Principalele conditii pentru reusita culturii sunt:
pozitia radacinilor care trebuie sa fie perfect verticala si dreapta in gropi;
coletul stolonilor sa fie la nivelul solului;
mugurele central sa fie deasupra solului;
solul sa fie bine tasat prin calcare in jurul plantelor, astfel ca, la prinderea usoara de
frunze, plantele sa opuna rezistenta;
irigarea culturii.
Sistemele de plantare folosite sunt:
in randuri simple, cu distanta intre randuri de 60-100 cm, in functie de sistemul de
intretinere a solului (manual sau mecanizat) si 20-25 cm intre plante pe rand pe teren

nemodelat;
in benzi, pe teren modelat, in biloane de 2 sau 4 randuri. Distantele de plantare sunt de
35 cm intre randurile din banda, 85-95 cm intre benzi si 20-25 cm intre plante pe rand.

Plantarea capsunului in cultura protejata

Modalitatea de plantare este aceeasi ca la plantarea in cultura libera. Schema de

plantare este in benzi de 2-5 randuri pe teren modelat, in biloane, sau plan cu distanta
intre benzi de 85-95 cm, intre randuri pe banda de 35 cm, iar intre plante pe rand de 2025 cm.

Epoca de plantare

Infiintarea culturii in solarii si tunele se poate face in perioada 1-15 iunie, dar aceasta
lucrare implica folosirea la plantare a stolonilor refrigerati care dau rezultate mult mai
bune la prindere (90-91%), fata de stolonii proveniti direct din stoloniera (60-75%).
Plantarea in sera se realizeaza cu stoloni fortificati in camp, ce se pastreaza in celule
frigorifice pana la plantare.
Cultura se poate realiza direct pe sol sistem clasic sau pe verticala. Epoca de plantare este
in ultima decada a lunii noiembrie.
Cultura la sol se face pe teren plan sau modelat in biloane, in benzi de 2-4 randuri, cu
distanta intre benzi de 70 cm, intre randuri de 40 cm si intre plante pe rand de 20-25 cm.
Tehnica plantarii este aceeasi ca la cultura neprotejata.

Pentru nfiinarea culturilor de cpun, n Romnia se folosesc, n general, plante

proaspete recoltate din pepinier, care se planteaz direct n cmp. Avem dou
perioade de plantare, care pot s difere cu cteva zile mai devreme sau mai trziu:
toamna, ntre 15 septembrie i 15 octombrie; primvara, n intervalul 10-30 aprilie.
n cazul plantrilor de primvar, producia maxim de cpuni se obine abia n
anul urmtor.

Pregtirea solului
Artura adnc trebuie s fi fost realizat nc din toamn sau n ferestrele iernii. La fel i
fertilizarea organic. Cpunii nu se planteaz dac artura s-a fcut n primvar, lucrarea fiind
superficial.
Dac nu s-au administrat suficiente ngrminte cu fosfor i potasiu, acestea se aplic n
primvar.
La prelucrarea solului se ntrebuineaz un combinator sau o frez cu tractor. Acestea sunt mai
uoare dect discul care taseaz solul, lsndu-l bulgros. Dac suprafaa este de pn la dou
hectare, folosii o motosap (motocultor).
Plante sntoase, din soiuri de calitate
n aproximativ 70 la sut din plantaiile cu cpuni din Romnia ntlnim soiul Premial, urmat de
Red Gauntlet, Dana i de soiul Elsanta. n ultimii ani au nceput s fie lansate n cultur soiurile
Magic, Real i Coral.

Pe suprafee mici gsim soiurile: Senga Sengana, Marmolada, Elsinore (indiferent la

fotoperioad) etc. Pe plan mondial, cele mai rspndite soiuri sunt Honeoye, Elsanta, Camorosa,
Marmolada, Chandler, Darselect, Clery i Sonata.
Soiuri precum Fresno, Madamme Moutot, Talisman, Tioga, Aiko, Totem, Brio, Pajaro, Bogota i
multe altele nu se mai gsesc n cultur de zeci de ani.
Nu folosii material din plantaii comerciale care pot fi purttoare a numeroase boli, precum
Verticillium dhaliae i Phytophtora cactorum, viroze i duntori specifici, ntruct planta mam
afectat, pe lng caracterul de soi, transmite ctre stoloni i bolile, virozele, nematozii i
duntorii.
De aceea, solicitai furnizorului documentul de calitate i paaportul fitosanitar care s ateste
calitatea materialului de plantare.
Distana de plantare
Plantarea se ncepe numai cnd solul este uscat i se evit zilele foarte clduroase.
n sistemul clasic de cultur, cnd mulcirea se face cu paie, i n funcie de sistema de maini
agricole folosit n plantaie, distanele de plantare sunt de 75-90 cm ntre rnduri i de 28-30 cm
ntre plantele de pe un rnd.
Pe suprafee mici, n grdin, cnd se lucreaz manual, distana ntre rnduri se poate reduce la
65-70 cm. Plantarea se face pe rnduri echidistante. Sistemul de plantare n benzi noi ofer
posibiliti minime de mecanizare, de aceea nu l recomandm.
Dac dorii nfiinarea unei culturi cu mulci de folie neagr, mai nti organizai terenul n funcie
de sursa de ap i de echipamentele folosite pentru irigare. Se fac straturi cu un coronament de
80-90 cm pe care se ntind dou rnduri de furtune de irigare prin picurare.
Distana ntre picurtoare poate fi de 10 cm, astfel se va crea o band de udare uniform i
benefic pentru cpun. Peste ele se poziioneaz folia de plastic neagr care se fixeaz n
pmnt.
Aceaste operaii se efectueaz la o singur trecere cu maina de bilonat i de poziionat
echipamentul de udare i mulciul de plastic. Dac mulciul nu este perforat, acest lucru trebuie
fcut manual.
Exist i folie bicolor pentru cpuni: pe o parte neagr, pentru a mpiedica lumina i cretererea
buruienilor, iar pe cealalt parte alb, pentru a evita supranclzirea solului i vtmarea fructului
n verile foarte clduroase.

Se planteaz dou rnduri pe un strat, n general la o distan de 35-45 cm ntre rnduri i de 2832 cm ntre plantele de pe un rnd. Densitatea este de 40-50 mii de plante/hectar.
Plantarea propriu-zis i fertilizarea
Plantarea manual este cea mai rspndit i cu rezultate bune la prindere, dar mai costisitoare.
Se folosesc plantatoare speciale n form de U, cu sap sau cu plantatoare n form de lingur, n
defavoarea celor conice, utilizate n legumicultur.
Plantarea se face dup o irigare prealabil, cu una-dou zile nainte, sau dup o ploaie, dar abia
cnd terenul s-a zvntat la suprafa.
Se marcheaz terenul cu rui la distanele de plantare dintre rnduri, apoi se ntind srme sau
sfori cu distana marcat ntre plantele de pe rnd. Dac sforile nu sunt nsemnate, se face o
msur care se va folosi pentru primele cteva zeci de plante. Astfel, se creeaz foarte repede
obinuina, renunndu-se la msur.
Dac operaiunea se face cu plantatorul special de cpuni, plantele nu se mai mocirlesc, iar
rdcina nu se mai fasoneaz, aceasta fiind fasonat n momentul plantrii.
Dac se planteaz cu lingura de plantat sau cu sapa, mai nti se fac gropile, dup care se
planteaz stolonii cu rdcina dreapt, pn la nivelul coletului. Dup plantare, mugurele central
trebuie s fie la nivelul solului.
Dac acesta rmne cu 1-2 cm deasupra solului, sau dac se ngroap uor n pmnt, plantele se
nrdcineaz greu i se usuc. De asemenea, dac gropia (copca) din pmnt nu este suficient
de adnc, vrful rdcini se ndoaie n sus.
Plantarea mecanic se execut cu maina de plantat rsaduri, fie i de legume: MPR 5 sau MPR
6, concomitent realizndu-se i udarea. Plantele trebuie fasonate nainte frunzele i rdcina,
iar dup plantare se verific toate plantele, iar greelile de plantare se corecteaz manual.
Procentul de prindere este mai sczut la plantarea mecanic, de aceea, dup dou sptmni se
pot completa toate golurile.
Fertilizarea se face n funcie de aprovizionarea solului i de ngrmintele organice folosite la
pregtirea terenului. Se aplic: azot (100-120 kg/ha substan activ); fosfor (55-60 kg/ha
substan activ); potasiu (100-150 kg/ha substan activ).
Se prefer ngrmintele mbogite n special cu magneziu i cu zinc i se evit administrarea
de azot n exces.

Fertilizarea se face fracionat, de dou-trei ori pe an, din care o treime se aplic toamna (cele cu
fosfor i potasiu) i restul, primvara.
SFATURI PRACTICE
Eventualele inflorescene se elimin, pentru a stimula dezvoltarea sistemului radicular;
Indiferent de umiditatea solului, plantele de ud pentru a asigura un contact mai intim al plantei
cu solul i o bun pornire n vegetaie, iar solul se taseaz bine n jurul plantei;
Dac furnizorul n-a aplicat nici un tratament plantelor livrate, la dou-trei sptmni de la
plantare trebuie s efectuai primul tratament mpotriva principalelor boli, folosind un produs pe
baz de cupru, care este mai puin toxic, eficace i ieftin.
Plantele proaspete trebuie plantate n termen de dou-trei zile din ziua n care au fost scoase din
stolonier. Dac materialul a fost tratat nainte de livrare, el se poate folosi cinci-ase zile, cu
condiia ca plantele s fie pstrate n beciuri sau n magazii rcoroase.