FINANELE FIRMEI

CONF. UNIV. DR. MARIUS DINC

CUPRINS
1. LOGICA FINANCIAR
2. OBIECTIVUL PRINCIPAL AL ACTIVITII FIRMEI
3. CARACTERISTICILE GESTIUNII FINANCIARE A FIRMEI
4. ACTIVELE I PASIVELE FIRMEI N ABORDAREA FINANCIAR
5. GESTIUNEA FINANCIAR A ACTIVELOR IMOBILIZATE
6. MODALITI DE SELECIE A PROIECTELOR DE INVESTIII
7. FINANAREA PROIECTELOR DE INVESTIII
8. COSTUL CAPITALULUI FOLOSIT PENTRU FINANAREA
INVESTIIILOR

MODALITI DE EVALUARE
1. EXAMENUL DE FINAL: 50%

2. UN REFERAT DESPRE EFICIENA/FINANAREA

PROIECTELOR DE INVESTIII, COSTUL CAPITALULUI: 20%

3. PREZENA LA CURSURI I SEMINARII I PARTICIPAREA

ACTIV LA CURSURI I SEMINARII: 30%

BIBLIOGRAFIE

1. FINANE ION STANCU, ED. ECONOMIC, BUCURETI, 2006

2. GESTIUNEA FINANCIAR A FIRMEI - DINC M., ED. UNIVERSITII
TRANSILVANIA, 2011
3. GESTIUNEA FINANCIAR A NTREPRINDERII GEORGETA VINTIL,
ED. DIDACTIC I PEDAGOGIC, BUCURETI, 2010
4. FINANCIAL MANAGEMENT -

OBIECTIVUL PRIMORDIAL AL ACTIVITII UNEI FIRME

UN PROCES DECIZIONAL EFICIENT NECESIT

NELEGEREA
OBIECTIVELOR
STRATEGICE
ALE
FIRMEI. DE ACEEA, ESTE IMPORTANT S STABILIM
CARE SUNT OBIECTIVELE CARE TREBUIE S GHIDEZE
ACTIVITATEA DECIZIONAL A MANAGERILOR FIRMEI.
OBIECTIVUL PRIMORDIAL AL ACTIVITII FIRMEI A
PARCURS MAI MULTE ETAPE I A FOST DEFINIT PRIN
DIFERITE REPERE, PLECND DE LA MAXIMIZAREA
PROFITULUI, TRECND PE LA MAXIMIZAREA
AVUIEI ACIONARILOR FIRMEI, CRETEREA
VALORII FIRMEI I AJUNGND N ULTIMA VREME S
FIE DESEMNAT PRIN CRETEREA SUSTENABIL A
VALORII FIRMEI.

1. MAXIMIZAREA PROFITULUI
OBIECTIVUL INIIAL A FOST CEL DE MAXIMIZARE A
PROFITULUI, PERCEPUT CEL MAI ADESEA DREPT PROFIT
CONTABIL I NU CA PROFIT ECONOMIC.
ACEST OBIECTIV A FOST SPECIFIC EREI INDUSTRIALE, N CARE
CONCURENA NU ERA FOARTE ACERB, CONSUMATORII ERAU
NCNTAI S BENEFICIEZE DE PRODUSE STANDARDIZATE, CU
UN NIVEL DE CALITATE CERT, PLTIND IMPLICIT I PREUL
PROPUS DE CTRE PRODUCTORI.
INVESTITORII OBINEAU ASTFEL CTIGURI NSEMNATE, DEI
REPERUL DENUMIT COST DE OPORTUNITATE AL CAPITALULUI
NU ERA NC BINE DEFINIT I ASTFEL PROFITUL OBINUT NU
GARANTA I ACOPERIREA INTEGRAL A COSTULUI CAPITALULUI
PROPRIU.

 MAXIMIZAREA PROFITULUI PRESUPUNE DIN PUNCT DE

VEDERE TEHNIC DOU ACIUNI SEPARATE, RESPECTIV
PRACTICAREA UNUI PRE DE VNZARE CT MAI RIDICAT,
POSIBIL N CONDIIILE N CARE CONCURENA NU ESTE
FOARTE PRONUNAT, I MINIMIZAREA COSTURILOR.
MINIMIZAREA COSTURILOR PRESUPUNE NS EXISTENA
UNOR CONFLICTE LATENTE SAU POTENIALE CU RESTUL
ACTORILOR ECONOMICI, DEOARECE IMPLIC COSTURI DE
ACHIZIIE MICI, SALARII REDUSE, IMPOZITE PLTITE LA UN
NIVEL MINIM I ALTE ACIUNI MENITE S CONDUC LA
ECONOMII MAI MULT SAU MAI PUIN JUSTIFICATE.
N TIMP, SE AJUNGE LA NEMULUMIRI I CONFLICTE
DESCHISE CU FURNIZORII, SALARIAII, PARTENERII DE
AFACERI I CU STATUL, CARE PERICLITEAZ CHIAR I
EXISTENA ACESTOR FIRME.

 TENDINA DE MAXIMIZARE A PREURILOR VA

CONDUCE LA CONFLICTE CU CLIENII, CARE DIN
MOMENTUL N CARE NU MAI SUNT CAPTIVI FA DE
PRODUSELE I SERVICIILE OFERITE DE CTRE O
ANUMIT FIRM VOR CUTA S IDENTIFICE ALI
FURNIZORI, CARE PRACTIC PREURI MAI MICI SAU
OFER CONDIII DE PLAT MAI ATRACTIVE.
N PLUS, CUM O BUN PARTE DIN POTENIALII CLIENI
SUNT FORMAI DIN SALARIAI AI ALTOR FIRME, CARE
LA RNDUL LOR VOR FI PLTII PROST, DIN CAUZA
ACELEIAI DORINE DE MAXIMIZARE A PROFITURILOR,
ESTE EVIDENT C LA UN MOMENT DAT VA APREA O
CONTRADICIE I NTRE FIRME.

 DIN PUNCT DE VEDERE FINANCIAR, MAXIMIZAREA

PROFITULUI ESTE UN OBIECTIV DEFICITAR DEOARECE
PUNE ACCENTUL PE RECUPERAREA RAPID A
CAPITALULUI INVESTIT I PE PROFITURILE PE TERMEN
SCURT, N DETRIMENTUL UNEI RECUPERRI TREPTATE
A CAPITALULUI I A UNOR CTIGURI MAI STABILE I
MAI PREVIZIBILE.
MANAGERII, MNAI DE NECESITATEA OBINERII DE
PROFITURI RAPIDE (NU SE ADMITEAU PRACTIC
PERIOADE FR PROFIT CONTABIL) ERAU OBLIGAI S
ACIONEZE N DIRECIA MAXIMIZRII PREURILOR I
A MINIMIZRII COSTURILOR, DEMERSURI CARE
EVIDENT CONDUCEAU LA CONFLICTELE MENIONATE
ANTERIOR.

 TOATE ACESTE NEAJUNSURI, LA CARE S-AU

ADUGAT I PRETENIILE TOT MAI RIDICATE ALE
ACIONARILOR DE A FI REMUNERAI LA UN NIVEL
COMPETITIV (PRIN COMPARAIA CU PLASAMENTE
ECHIVALENTE PE PIAA
DE CAPITAL) AU
DETERMINAT RENUNAREA LA OBIECTIVUL DE
MAXIMIZARE
A
PROFITULUI
I
TRECEREA
TREPTAT LA UN ALT OBIECTIV, RESPECTIV
MAXIMIZAREA AVUIEI ACIONARILOR.

2. MAXIMIZAREA AVUIEI
ACIONARILOR
PENTRU O VREME, CEL MAI ACCEPTAT OBIECTIV A FOST
REPREZENTAT DE MAXIMIZAREA VALORII FIRMEI PENTRU
PROPRIETARII SI, CARE PRESUPUNE S SE ACIONEZE
PENTRU CRETEREA CONSTANT A AVUIEI ACIONARILOR
FIRMEI.
ELEMENTUL
CENTRAL
SUNT
INVESTIIILE,
APRECIATE CA PRINCIPAL FACTOR CARE POATE CONDUCE LA
CRETEREA REAL A AVUIEI ACIONARILOR.
AVUIA
ACIONARILOR
DEPINDE
DE
VALOAREA
CAPITALULUI PROPRIU (PREUL DE PIA AL ACIUNILOR
COMUNE ALE FIRMEI LA FIRMELE LISTATE).
OBIECTIVUL DE MAXIMIZARE A AVUIEI ACIONARILOR
PRECIZEAZ
C
MANAGERII
TREBUIE
S
NCERCE
MAXIMIZAREA VALORII ACTUALIZATE A CTIGURILOR
VIITOARE PREVIZIONATE DE PE URMA EXPLOATRII
INVESTIIILOR
N
BENEFICIUL
PROPRIETARILOR
(ACIONARILOR) FIRMEI.
ACESTE CTIGURI POT LUA FORMA PLILOR PERIODICE SUB

VALOAREA ACTUALIZAT
VALOAREA ACTUALIZAT ESTE DEFINIT CA FIIND VALOAREA
PREZENT A UNOR PLI VIITOARE SAU A UNUI FLUX DE PLI
VIITOARE, EVALUATE N CONDIIILE UNOR RATE DE ACTUALIZARE
CORESPUNZTOARE.
VALOAREA ACTUALIZAT IA N CONSIDERARE CTIGURILE CARE
POT FI OBINUTE DIN OPORTUNITI DE INVESTIII ALTERNATIVE N
DECURSUL UNEI ANUMITE PERIOADE DE TIMP.
CU CT BENEFICIILE (CUM AR FI PLILE N CONTUL DIVIDENDELOR
SAU CRETEREA PREULUI ACIUNILOR DEINUTE) SUNT OBINUTE
MAI TRZIU, CU ATT MAI REDUS VA FI VALOAREA PREZENT
ACORDAT DE INVESTITORI ACELOR BENEFICII.
PREUL ACIUNILOR, MSUR A AVUIEI ACIONARILOR, REFLECT
MRIMEA, MOMENTUL I RISCUL ASOCIAT CU CTIGURILE
VIITOARE PREVZUTE A FI PRIMITE DE CTRE ACIONARI.

 AVUIA ACIONARILOR ESTE EXPRIMAT PRIN

VALOAREA DE PIA A ACIUNILOR COMUNE
DEINUTE DE ACETIA.
VALOAREA DE PIA ESTE DEFINIT PRIN PREUL LA
CARE ACIUNILE SUNT TRANZACIONATE PE PIEELE
DE ACIUNI.
ASTFEL, AVUIA TOTAL A ACIONARILOR ESTE
DAT DE PRODUSUL DINTRE NUMRUL TOTAL
DE ACIUNI COMUNE EXISTENTE I VALOAREA
DE PIA PE ACIUNE: N X PP

 OBIECTIVUL
ACIONARILOR
EVIDENTE.

MAXIMIZRII
ARE
CTEVA

AVUIEI
AVANTAJE

N PRIMUL RND, OBIECTIVUL IA N CONSIDERARE

N MOD EXPLICIT MOMENTUL PRODUCERII I RISCUL
ASOCIAT CU CTIGURILE PREVZUTE DE PE URMA
DEINERII ACIUNILOR COMUNE.
N MOD ASEMNTOR, MANAGERII POT LUA N
CONSIDERARE ELEMENTELE DE MOMENT I RISC
ATUNCI CND IAU DECIZII FINANCIARE IMPORTANTE,
CUM ESTE CAZUL INVESTIIILOR DE CAPITAL.
ASTFEL, MANAGERII POT ADOPTA DECIZII CARE
CORESPUND ATINGERII OBIECTIVULUI MAXIMIZRII
AVUIEI ACIONARILOR.

AVANTAJELE OBIECTIVULUI DE MAXIMIZARE A

AVUIEI ACIONARILOR
N AL DOILEA RND, NE PERMITE S DETERMINM
DAC O ANUMIT DECIZIE FINANCIAR CORESPUNDE
OBIECTIVULUI FUNDAMENTAL AL FIRMEI.
DAC O ANUMIT DECIZIE ARE CA EFECT CRETEREA
PREULUI DE PIA AL ACIUNILOR FIRMEI, EA SE
CONSIDER C ESTE O DECIZIE BUN.
DAC DIMPOTRIV, SE APRECIAZ C UN ANUMIT
DEMERS NU VA AVEA O ASTFEL DE FINALITATE,
ATUNCI ACEL DEMERS SAU ACIUNE NU TREBUIE
NTREPRINS.

AVANTAJELE OBIECTIVULUI DE MAXIMIZARE A

AVUIEI ACIONARILOR
N AL TREILEA RND, MAXIMIZAREA AVUIEI ACIONARILOR
ESTE UN OBIECTIV IMPERSONAL. ACIONARII CARE SE OPUN
POLITICILOR UNEI FIRME SUNT LIBERI S-I VND ACIUNILE N
CONDIII MAI FAVORABILE (LA UN PRE MAI RIDICAT) FA DE
ORICARE ALT STRATEGIE I S-I INVESTEASC FONDURILE N
ALTE ACTIVE.
DAC UN INVESTITOR ARE O ANUMIT POLITIC DE CONSUM
SAU DE TOLERAN FA DE RISC, CARE NU POATE FI
SATISFCUT DE CTRE DECIZIILE DE INVESTIII, DE FINANARE
I DE DIVIDENDE ALE FIRMEI LA CARE DEINE ACIUNI, EL ESTE
N MSUR S-I POAT VINDE ACIUNILE RESPECTIVE LA CEL
MAI BUN PRE POSIBIL I S ACHIZIIONEZE ACIUNI LA O
FIRM CARE I OFER CONDIII MAI APROPIATE DE CERINELE
SALE.

DEFICIENELE OBIECTIVULUI DE
MAXIMIZARE A AVUIEI
ACIONARILOR
DIN ACESTE MOTIVE, OBIECTIVUL MAXIMIZRII AVUIEI
ACIONARILOR A REPREZENTAT PENTRU CTEVA DECENII
SCOPUL PRIMORDIAL AL MANAGEMENTULUI FINANCIAR I AL
POLITICILOR PRIN CARE ACESTA A FOST PUS N APLICARE.
PREOCUPRILE FA DE RESPONSABILITATEA SOCIAL A
FIRMEI, EXISTENA UNOR OBIECTIVE DIVERGENTE URMRITE
DE CTRE ANUMII MANAGERI I PROBLEMELE CARE APAR DIN
RELAIA DE AGENT, POT FACE S EXISTE ANUMITE ABATERI
FA DE COMPORTAMENTUL PUR DE MAXIMIZARE A VALORII
ACIONARILOR
DIN
PARTEA
ACIONARILOR
SAU
A
MANAGERILOR.
TOTUI, OBIECTIVUL DE MAXIMIZARE A AVUIEI ACIONARILOR
REPREZINT STANDARDUL FA DE CARE DECIZIILE EFECTIVE
TREBUIE S FIE JUDECATE I CA ATARE I OBIECTIVUL ASUMAT
N ANALIZA MANAGEMENTULUI I A POLITICILOR FINANCIARE
AFERENTE.

3. CRETEREA VALORII FIRMEI

ACEAST ABORDARE A FOST ADOPTAT N ANUMITE
MEDII I IPOSTAZE PENTRU A DA O FORMULARE MAI
IMPERSONAL
I
OARECUM
NEPRTINITOARE
OBIECTIVULUI PRIMORDIAL AL ACTIVITII FIRMEI.
ACEAST FORMULARE RSPUNDE APARENT MAI BINE
NECESITII RESPECTRII INTERESELOR TUTUROR
STAKE-HOLDERILOR (DEINTORII DE INTERESE,
RESPECTIV
ACIONARI,
SALARIAI,
CREDITORI,
COMUNITATEA LOCAL, AUTORITILE STATULUI),
DEOARECE NU MAI SUNT MENIONATE N MOD EXPRES
INTERESELE ACIONARILOR/PROPRIETARILOR FIRMEI.

 DEI PARE MAI ATRGTOARE DECT MAXIMIZAREA

AVUIEI
ACIONARILOR,
FORMULAREA
PRIN
CRETEREA VALORII FIRMEI ESTE NS I CEVA MAI
IMPRECIS,
DEOARECE
VALOAREA
FIRMEI
CUPRINDE
ATT
VALOAREA
DE
PIA
A
CAPITALULUI PROPRIU AL ACIONARILOR, CT I
VALOAREA DE PIA A DATORIILOR, CARE REVINE
CREDITORILOR FINANCIARI:
VF = VP KPR + VP DAT
ASTFEL, VALOAREA FIRMEI POATE CRETE, NS DE
ACEST LUCRU POT BENEFICIA MAI MULT CREDITORII, N
SITUAIA N CARE FIRMA REALIZEAZ INVESTIII
FINANATE PRIN MPRUMUTURI I CU O RENTABILITATE
APROPIAT DE RATA MEDIE A DOBNZII.

4. CRETEREA SUSTENABIL A
VALORII FIRMEI
ESTE UN OBIECTIV RELATIV RECENT, CARE VINE S
RSPUND
NOILOR
PROVOCRI
LANSATE
DE
SFRITUL SECOLULUI XXI, CUM SUNT POLUAREA,
DIMINUAREA RESURSELOR, CRIZA ALIMENTAR I MAI
RECENT CRIZA ECONOMIC MONDIAL NCEPUT LA
SFRITUL ANULUI 2008.
CHIAR OBIECTIVELE DE MAXIMIZARE A AVUIEI
ACIONARILOR I DE CRETERE A VALORII FIRMEI SE
POT
ENUMERA
PRINTRE
FACTORII
CARE
AU
DETERMINAT APARIIA CRIZEI ECONOMICE DIN ANUL
2008, DEOARECE AU NECESITAT INVESTIII MASIVE, DE
MULTE ORI N ACTIVE FIZICE, CORPORALE, CARE AU
PUS O PRESIUNE DEOSEBIT ASUPRA MEDIULUI I A
DISPONIBILITII RESURSELOR NATURALE.

 DIFERENA FA DE OBIECTIVELE ANTERIOARE A

OBIECTIVULUI CRETERII SUSTENABILE A VALORII
FIRMEI CONST TOCMAI N VECTORUL GENERATOR
I SUSINTOR AL ATINGERII ACESTUI NOU
OBIECTIV, REPREZENTAT DE INVESTIIILE N
CERCETARE-DEZVOLTARE
ORIENTATE
CTRE
TEHNOLOGIILE
NEPOLUANTE,
ENERGIA
REGENERABIL,
PRODUSE
ECOLOGICE
I
ECONOMICE, INOVAREA I CREATIVITATEA.

ABORDAREA FINANCIAR A ACTIVELOR

I PASIVELOR FIRMEI
Active

Capitaluri

I. Active imobilizate:

I. Capitaluri proprii:

- Terenuri

- Capital social

- Mijloace de producie

- Rezerve i prime de emisiune

- Imobilizri financiare

- Profit nedistribuit

- Imobilizri necorporale

- Profit reportat

II. Active circulante:

II. Datorii pe termen mediu i

lung:

- Stocuri

- Credite bancare de investiii

- Creane

- Emisiunea de obligaiuni

- Disponibiliti bneti

- Leasing financiar

- Plasamente financiare pe
termen scurt

- Leasing operaional
III. Datorii pe termen scurt:
- Datorii curente de exploatare
- Credite bancare pe termen

ABORDAREA FINANCIAR A ACTIVELOR

I PASIVELOR FIRMEI
Active

Capitaluri

I. Active imobilizate:

I. CAPITALURI PROPRII (cu

remunerare)

- Terenuri

- Capital social

- Mijloace de producie

- Rezerve i prime de emisiune

- Imobilizri financiare

- Profit nedistribuit

- Imobilizri necorporale

- Profit reportat

II. Active circulante:

II. DATORII (cu remunerare

explicit)

- Stocuri

- Credite bancare de investiii

- Creane

- Emisiunea de obligaiuni

- Disponibiliti bneti

- Leasing financiar

- Plasamente financiare pe termen - Leasing operaional

scurt
- Credite bancare pe termen scurt
III. CAPITALURI ATRASE (cu cost

FLUXURILE FINANCIARE ALE

FIRMEI
- FLUXURI FINANCIARE PROPRIU-ZISE (NU EXIST O
LEGTUR DIRECT NTRE BANI I SURSA LOR):

- FLUXURI BNETI (N CONTRAPARTID): SURSA

BANILOR ESTE BINE CUNOSCUT:

GESTIUNEA FINANCIAR A
FIRMEI
GESTIUNEA FINANCIAR ESTE O COMPONENT DE BAZ

A
PRACTICII FINANCIARE A FIRMEI. PRACTICA FINANCIAR REFLECT
ACIUNEA N DOMENIUL FINANELOR PRIVATE I URMRETE
REALIZAREA OBIECTIVULUI GENERAL, RESPECTIV CRETEREA
VALORII FIRMEI. PRACTICA FINANCIAR ESTE NTRUCHIPAREA N
PLAN OPERATIV, N EXECUIE, A FINANELOR PRIVATE I, CA ATARE,
OPEREAZ CU DOU CONCEPTE: GESTIUNEA FINANCIAR I
ANALIZA FINANCIAR.
PRINCIPIUL GESTIUNII FINANCIARE ESTE PRINCIPIUL DE BAZ
AL ORGANIZRII I CONDUCERII ACTIVITII FIRMEI I PRESUPUNE:

1. VENITURILE REALIZATE DIN ACTIVITATEA CURENT A FIRMEI S

ACOPERE CHELTUIELILE EFECTUATE I S ASIGURE I UN PROFIT
CT MAI RIDICAT.
2. PENTRU MANAGERUL FINANCIAR AL FIRMEI, ESTE IMPORTANT CA
NCASRILE OBINUTE DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE I CEA
FINANCIAR S FIE CEL PUIN EGALE CU ANSAMBLUL PLILOR
OCAZIONATE
DE
ACELEAI
ACTIVITI,
INCLUSIV
PLATA

ANGAJAMENTELE FINANCIARE
CARE TREBUIE S FIE ACOPERITE
DE CTRE O FIRM
1. COSTURILE DE EXPLOATARE: PLATA MATERIILOR
PRIME, PLATA SALARIILOR, PLATA IMPOZITELOR I
TAXELOR, PLATA UTILITILOR (ENERGIE, AP)
2. COSTURILE DE FINANARE SAU COSTURILE
CAPITALULUI UTILIZAT: DOBNDA, DREPT COST AL
CAPITALULUI MPRUMUTAT;
DIVIDENDELE I ALTE MODALITI DE REMUNERARE,
DREPT COST AL CAPITALULUI INVESTIT DE ACIONARI

COMPONENTELE GESTIUNII
FINANCIARE
GESTIUNEA FINANCIAR ARE URMTOARELE COMPONENTE:
GESTIUNE FINANCIAR PE TERMEN LUNG - ATRAGEREA I
UTILIZAREA CAPITALULUI NECESAR PENTRU CONSTITUIREA
ACTIVELOR IMOBILIZATE, DURABILE;
GESTIUNE FINANCIAR PE TERMEN SCURT VIZEAZ
GESTIUNEA FINANCIAR A CICLULUI DE EXPLOATARE I DECI A
ACTIVELOR I A PASIVELOR CIRCULANTE, CARE SE FINALIZEAZ
CU DIMENSIONAREA I FINANAREA ACTIVELOR CIRCULANTE NETE
PENTRU ACTIVITATEA DE EXPLOATARE;
GESTIUNEA TREZORERIEI SE REFER LA ACTIVITATEA DE
PLANIFICARE A NCASRILOR I PLILOR AFERENTE RESPECTRII
OBLIGAIILOR COMERCIALE I FISCALE ALE FIRMEI, PRECUM I LA
ATRAGEREA NECESARULUI DE FINANAT N COMPLETAREA
RESURSELOR PROPRII CU CEL MAI MIC COST SAU PLASAREA
EXCEDENTULUI DE TREZORERIE CU CEL MAI BUN RANDAMENT.

CRITERIILE GESTIUNII
FINANCIARE OPTIME
SELECTAREA I DESFURAREA DE ACTIVITI SAU REALIZAREA DE
PRODUSE DIN GAMA DE FABRICAIE NUMAI DAC SUNT RENTABILE
(NCASRILE OBINUTE PERMIT ACOPERIREA COSTURILOR DE
EXPLOATARE I A COSTURILOR CAPITALULUI);
DEZVOLTAREA I DIVERSIFICAREA ACTIVITII FIRMEI PRIN
INVESTIII NOI, ATTA TIMP CT RENTABILITATEA SPERAT A
ACESTORA ESTE SUPERIOAR COSTULUI CAPITALULUI UTILIZAT
PENTRU FINANAREA LOR;
TREBUIE AVUT N VEDERE FAPTUL C RANDAMENTUL MARGINAL AL
INVESTIIILOR NREGISTREAZ O TENDIN DE SCDERE, IAR
COSTUL CAPITALULUI CRETE PE MSURA SPORIRII NEVOII DE
RESURSE PENTRU FINANAREA UNOR INVESTIII NSEMNATE;

 SCADENA SURSEI DE FINANARE S FIE SUPERIOAR SAU CEL

PUIN EGAL CU DURATA DE EXISTEN A ACTIVULUI CREAT PE
SEAMA ACESTEIA; N ACEST FEL SE ASIGUR SOLVABILITATEA I
LICHIDITATEA
FIRMEI,
EVITNDU-SE
SITUAIILE
DE
INSOLVABILITATE;
FIRMA
POATE
URMRI
CRETEREA
GRADULUI
DE
NDATORARE ATTA TIMP CT RENTABILITATEA CAPITALULUI
INVESTIT (RENTABILITATEA ECONOMIC) ESTE MAI MARE
DECT RATA COSTULUI CAPITALULUI MPRUMUTAT, NTRUCT
ASTFEL AVEREA ACIONARILOR SPORETE PRIN UTILIZAREA
EFECTULUI FAVORABIL DE LEVIER AL NDATORRII.

CND ESTE EFICIENT

NDATORAREA
ATUNCI CND ESTE FOLOSIT PENTRU CO-FINANAREA UNEI
INVESTIII CARE VA CONDUCE LA CRETEREA CAPACITII DE
PRODUCIE/LA
CRETEREA
CALITII
PRODUSELOR,
N
CONDIIILE EXISTENEI UNEI CERERI SOLVABILE;
FIRMA FOLOSETE EFICIENT CAPITALUL MPRUMUTAT (RATA
RENTABILITII ECONOMICE ESTE MAI MARE DECT RATA
DOBNZII);
EXIST STIMULENTE FISCALE N ACEST SENS (DOBNZILE SUNT
DEDUCTIBILE, STATUL SUPORT O PARTE DIN DOBNZI, ETC.)

COMPONENTELE GF
GESTIUNEA FINANCIAR CUPRINDE TREI COMPONENTE
DE BAZ:
DECIZIILE FINANCIARE;
OPERAIUNILE FINANCIARE;
CADRUL ORGANIZATORIC AL ACTIVITII
FINANCIARE.

DECIZIILE FINANCIARE
A GESTIONA NSEAMN N PRIMUL RND A CONDUCE, IAR
CONDUCEREA
ACTIVITII
FINANCIARE
SE
REALIZEAZ
PRIN
INTERMEDIUL DECIZIILOR FINANCIARE, DEFINITE CA ACTE CONTIENTE
PRIN CARE SE STABILESC ANUMITE MSURI PENTRU SOLUIONAREA
UNOR PROBLEME SAU CARE IMPLIC PROGRAMAREA EVENIMENTELOR
VIITOARE.
DECIZIILE FINANCIARE TREBUIE PRIVITE N INTERACIUNE CU
ATEPTRILE
DIFERIILOR
AGENI
ECONOMICI.
DEOARECE
NTREPRINDEREA ESTE N CONCUREN PE PIAA CAPITALURILOR,
EFECTUL DECIZIILOR FINANCIARE TREBUIE S SATISFAC, NAINTE DE
TOATE, ATEPTRILE OFERTANILOR DE FONDURI, ACIONARII I
CREDITORII FINANCIARI.
ACESTE ATEPTRI SUNT EXPRIMATE N TERMENI DE RENTABILITATE I
RISC, NOIUNI CARE REPREZINT ESENA LOGICII DECIZIILOR
FINANCIARE. TOTODAT, EFECTUL DECIZIILOR FINANCIARE TREBUIE S
RSPUND I ATEPTRILOR PERSONALULUI NTREPRINDERII, CARE
PRETINDE N SCHIMBUL PRESTAIILOR SALE, O REMUNERARE ADECVAT
I O STIMULARE N FUNCIE DE REZULTATE.

CLASIFICAREA DECIZIILOR
FINANCIARE
ORIZONTUL DE
TIMP I AMPLOAREA LOR, DECIZIILE

DUP
FINANCIARE POT FI GRUPATE N:
DECIZII STRATEGICE;
DECIZII TACTICE.

DECIZIILE FINANCIARE STRATEGICE VIZEAZ UN ORIZONT

DE TIMP MAI NDEPRTAT I SUNT CELE CARE PREFIGUREAZ
CADRUL N CARE URMEAZ S SE DESFOARE ACTIVITATEA
NTREPRINDERII.
ELE
URMRESC
NTRIREA
POZIIEI
NTREPRINDERII PE PIA I DEZVOLTAREA NTREPRINDERII.
N MOD CONCRET, DECIZIILE FINANCIARE STRATEGICE VIZEAZ
NATURA I VOLUMUL INVESTIIILOR CARE SE VOR REALIZA,
CRETEREA RANDAMENTULUI ACTIVELOR, PERFECIONAREA
ACTIVITII DE MARKETING, POLITICA DE PREURI A
NTREPRINDERII, ETC.

 DECIZIILE FINANCIARE TACTICE SUNT DECIZII DE CORECIE,

PRIN
CARE
SE
URMRETE
AJUSTAREA
INFLUENELOR
CONJUNCTURALE, PENTRU A SE URMA STRATEGIA FIXAT.
N MOD EVIDENT, ACESTE DECIZII SUNT ADOPTATE N CURSUL
PERIOADEI, N FUNCIE DE CONDIIILE NOI CARE APAR N
PROCESUL APROVIZIONRII, DE PRODUCIE SAU DE DESFACERE.

DECIZIILE FINANCIARE SE GRUPEAZ N:

DECIZII DE INVESTIII; DECIZII DE FINANARE
DECIZIILE DE INVESTIII SUNT DECIZII DE CHELTUIRE CARE
CONDUC LA ACHIZIIONAREA SAU CONSTRUIREA DE ACTIVE N
VEDEREA OBINERII UNOR FLUXURI DE LICHIDITI VIITOARE.
INVESTIIILE
POT
DETERMINA
CRETEREA
VALORII
NTREPRINDERII I DE ACEEA DECIZIILE CARE STAU LA BAZA LOR
SUNT DECIZII STRATEGICE. DE ALTFEL, SPORIREA DE VALOARE A
NTREPRINDERII DENOT C INVESTIIA ESTE RENTABIL I C
RENTABILITATEA INVESTIIEI ESTE SUPERIOAR COSTULUI SU
DE FINANARE.

 N URMA DECIZIEI DE INVESTIII SE OBIN DOU COMPONENTE ALE

PATRIMONIULUI NTREPRINDERII:
O COMPONENT PRINCIPAL REPREZENTAT DE ACTIVELE
IMOBILIZATE SUB CELE TREI FORME: IMOBILIZRI NECORPORALE,
CORPORALE I FINANCIARE, CARE VOR REPREZENTA ZESTREA
NTREPRINDERII PE O PERIOAD RELATIV LUNG DE TIMP;
O COMPONENT COMPLEMENTAR REPREZENTAT DE ACTIVELE
CIRCULANTE (STOCURI, CREANE DE EXPLOATARE, PORTOFOLIU DE
TITLURI
DE
VALOARE),
NECESARE
REALIZRII
CICLURILOR
OPERAIUNILOR DE EXPLOATARE I FINANCIARE.
DEI SUNT CARACTERIZATE DE O ROTAIE RAPID, CARACTERUL LOR
DE PERMANEN LA UN ANUMIT NIVEL CONDIIONEAZ BUNA
FUNCIONARE A MECANISMULUI FINANCIAR AL NTREPRINDERII I
IMOBILIZEAZ O PARTE DESTUL DE NSEMNAT DIN CAPITALUL
NTREPRINDERII.

DECIZIILE DE DEZINVESTIRE
N AFARA DECIZIILOR DE INVESTIRE, N NTREPRINDERE, N
ANUMITE MOMENTE POT FI ADOPTATE I DECIZII DE
DEZINVESTIRE.
DECIZIILE DE DEZINVESTIRE PRESUPUN VNZAREA UNEI PRI
DIN ACTIVUL NTREPRINDERII, CONSTITUIT N SPECIAL DIN
ACTIVE CORPORALE DISPONIBILE, CARE NU-I MAI GSESC
NTREBUINARE N CADRUL NTREPRINDERII.
LOGICA DE LA BAZA DECIZIILOR DE DEZINVESTIRE ESTE ACEEAI
CA I LA DECIZIILE DE INVESTIRE, RESPECTIV CRETEREA
VALORII NTREPRINDERII. ASTFEL, LICHIDITILE OBINUTE N
URMA DECIZIILOR DE DEZINVESTIRE TREBUIE PLASATE MAI
RENTABIL, FIE PRIN REINVESTIRE N NTREPRINDERE, FIE PRIN
INVESTIRE
N
AFAR,
N SCOPUL CRETERII AVUIEI
ACIONARILOR NTREPRINDERII.

DECIZIILE DE FINANARE
DECIZIILE DE FINANARE VIZEAZ MODUL DE FINANARE A
ACTIVELOR NTREPRINDERII, RESPECTIV SURSELE DE PROCURARE A
CAPITALURILOR NECESARE. N FOND, DECIZIA DE FINANARE
NGLOBEAZ PATRU TIPURI MAJORE DE DECIZII:
STABILIREA GRADULUI DE NDATORARE, RESPECTIV STABILIREA
RAPORTULUI DINTRE CAPITALURILE PROPRII I CELE MPRUMUTATE;
POLITICA DE DIVIDENDE, RESPECTIV OPIUNEA PENTRU REINVESTIREA
REZULTATULUI SAU DISTRIBUIREA SA;
ALEGEREA
NTRE
FINANAREA
INTERN,
RESPECTIV
AUTOFINANARE I CEA EXTERN, DIN CAPITALURI PROVENITE DE LA
ACIONARI SAU CREDITORI FINANCIARI.
IDENTIFICAREA MODULUI DE FINANARE A ACTIVELOR CIRCULANTE:
DATORII CURENTE DE EXPLOATARE, CREDITE BANCARE PE
TERMEN SCURT, FOND DE RULMENT
DE ACEEA, DECIZIILE DE FINANARE SUNT TOT DECIZII STRATEGICE,
DEOARECE
INFLUENEAZ
N
MOD
DIRECT
VALOAREA
NTREPRINDERII, I IMPLICIT, EFICIENA ACTIVITII ACESTEIA.

OPERAIUNILE FINANCIARE
CEA DE-A DOUA COMPONENT A GESTIUNII FINANCIARE O
REPREZINT
OPERAIUNILE
FINANCIARE,
CA
ACIUNI
CONCRETE PRIN CARE SE PROCUR I UTILIZEAZ CAPITALURILE,
N VEDEREA OBINERII I REPARTIZRII REZULTATELOR FINALE.

N MOD CONCRET, SUNT OPERAIUNI FINANCIARE ACTIVITILE

DE NTOCMIRE A PROSPECTELOR DE EMISIUNE PENTRU ACIUNI I
OBLIGAIUNI, PRIN CARE SE SPORETE CAPITALUL PERMANENT,
NCHEIEREA CONTRACTELOR DE CREDITE, OPERAIUNILE DE
PRIMIRE I DE CEDARE DE LICHIDITI.

TOTODAT, SUNT CONSIDERATE OPERAIUNI FINANCIARE CELE

LEGATE DE STABILIREA AMORTIZRII ACTIVELOR IMOBILIZATE, DE
DIMENSIONARE A NECESARULUI DE ACTIVE CIRCULANTE I
OPERAIUNILE
DE
TREZORERIE,
MENITE
S
ASIGURE
SOLVABILITATEA I CAPACITATEA DE PLAT A NTREPRINDERII.

 OPERAIUNI FINANCIARE SPECIFICE SUNT DE ASEMENEA I

CELE DE PROGNOZARE A PROFITULUI, DE STABILIRE A
PROFITULUI IMPOZABIL, DE ONORARE A OBLIGAIILOR FA DE
BUGETE I CREDITORI I DE REPARTIZARE A PROFITULUI NET.
DETERMINAREA COSTULUI CAPITALULUI I ALEGEREA UNEI
STRUCTURI
FINANCIARE
OPTIME
SUNT
OPERAIUNI
FINANCIARE CALITATIVE, CARE CONTRIBUIE LA CRETEREA
EFICIENEI ACTIVITII FINANCIARE.

CADRUL ORGANIZATORIC AL
ACTIVITII FINANCIARE
ADOPTAREA DECIZIILOR FINANCIARE I EFECTUAREA OPERAIUNILOR
FINANCIARE PENTRU APLICAREA DECIZIILOR SE POT REALIZA NUMAI NTR-UN
CADRU ORGANIZATORIC ADECVAT EXERCITRII FUNCIEI FINANCIARE A
FIRMEI.
MODUL DE ORGANIZARE A ACTIVITILOR FINANCIARE A CUNOSCUT I
CUNOATE FORME INSTITUIONALE DIFERITE, N FUNCIE DE MRIMEA FIRMEI,
DE COMPLEXITATEA ACTIVITII FINANCIARE I DE PERIOADA DE DEZVOLTARE
PE CARE O TRAVERSEAZ SOCIETATEA. ASTFEL, ACTIVITILE FINANCIARE, POT
FI ORGANIZATE SUB FORMA COMPARTIMENTELOR, BIROURILOR, SERVICIILOR
SAU DIRECIILOR FINANCIARE PE GRUPE DE OPERAII OMOGENE :
ORGANE DE PREVIZIUNE FINANCIAR;
ORGANE DE DECONTRI CU I FR NUMERAR;
ORGANE DE URMRIRE A COSTURILOR I A EVOLUIEI PREURILOR;
ORGANE DE ANALIZ FINANCIAR I FISCALITATE;
ORGANE DE CONTROL FINANCIAR INTERN I DE CONTROL DE GESTIUNE.

CAPITALUL FIRMEI
UNA DIN LATURILE GESTIUNII FINANCIARE ESTE PROCURAREA I
UTILIZAREA CAPITALULUI NTREPRINDERII N VEDEREA REALIZRII
OBIECTULUI DE ACTIVITATE I A OBINERII UNOR REZULTATE FINALE
FAVORABILE.
CAPITALUL NTREPRINDERII SE CONSTITUIE DIN DIVERSE SURSE I SE
UTILIZEAZ CONFORM UNEI RAIONALITI PROPRII, ASPECTE CARE
INFLUENEAZ EFICIENA GENERAL I, DECI, DIFERENIEREA
NTREPRINDERILOR CU ACELAI PROFIL DE ACTIVITATE I CU UN NIVEL
ASEMNTOR AL CAPITALULUI AVANSAT N CIRCUITUL ECONOMIC.
DE ACEEA, STRUCTURA FINANCIAR, COSTUL MEDIU AL CAPITALULUI
UTILIZAT
I
MODUL
DE
GOSPODRIRE
N
FUNCIONAREA
MECANISMULUI FINANCIAR AL NTREPRINDERII, PREZINT O
IMPORTAN DEOSEBIT PENTRU ACEASTA.

CONFORM STANDARDELOR INTERNAIONALE DE CONTABILITATE, N

PRACTIC, NTREPRINDERILE UTILIZEAZ ATT UN CONCEPT
FINANCIAR CT I UNUL FIZIC DE CAPITAL.

ABORDAREA CAPITALULUI
POTRIVIT ABORDRII FINANCIARE A CAPITALULUI, ACESTA ESTE
SINONIM CU BANII INVESTII (PUTEREA DE CUMPRARE INVESTIT),
RESPECTIV CU ACTIVELE NETE SAU CAPITALURILE PROPRII ALE
NTREPRINDERII.
N ABORDAREA FIZIC (MATERIAL) CAPITALUL ESTE REPREZENTAT
DE CAPACITATEA DE EXPLOATARE SAU DE PRODUCIE A
NTREPRINDERII, CARE POATE FI EXPRIMAT N NUMRUL DE UNITI
PRODUSE NTR-O UNITATE DE TIMP (OR, ZI, ETC.).
LEGAT DE ACESTE CONCEPTE APARE I NOIUNEA DE PROFIT, CARE
SE DEFINETE MARGINAL, DREPT SPOR AL VALORII MONETARE AL
CAPITALURILOR PROPRII (RESPECTIV SPOR AL CAPACITII FIZICE DE
PRODUCIE) DE LA SFRITUL PERIOADEI FA DE NCEPUTUL
PERIOADEI, CU EXCLUDEREA DISTRIBUIRILOR CTRE PROPRIETARI
SAU A NOILOR APORTURI ALE ACESTORA REALIZATE N CURSUL
EXERCIIULUI ANALIZAT.
PROFITUL ESTE PRIVIT N ACEST CONTEXT I CA VALOAREA
SUPLIMENTAR FA DE CEA NECESAR PENTRU A MENINE
CAPITALUL LA NIVELUL DE LA NCEPUTUL PERIOADEI.