Sunteți pe pagina 1din 19

1

I.

I. U.

111,03.11411.11.11111111111,114111.14111114111111.1111111111111411.114111111.11.1111.11.1112

TURA ,CELE TREI CRISURI"

1 1 4.... 6
L

CRISUL NEGRU

No. 3.

i
i

i
i
.i.

Vechimea si Originea ii

elementului

romeinesc in pdrtile Biharei

De .

Nicolae lorga

i
i

Oi

i
i
i
.

i
i

i
1

i
i

i.

i
i

..

i
i

(Bihoruloi)

i
i

'

ORDETI-MTIRE

1921
,
i
www.dacoromanica.ro
i61411111141114211.111111.111011111.114111.19.....111114111011111111411.11111101.40mI
1

Tipogr. Adolf Sonnenteld tn Oradea-Mare.

Conferinta tinutd la lidunarea Genera IA


a ,Tisociatiunii Mrdelenc de la
Oradea-Marc

www.dacoromanica.ro

1.

Vechirnea i importanta elementului romanesc consolidat la extremul Vest al Statului


iesit dm ultirnele tratate sunt mult mai mari de
cum s'ar putea crede.

In *tile acestea ale OrAdi-Mari, varul

unguresc, regal, de unde a plecat Nagy-Varad,


pentru Oermani Gross-Wardein, pentru noi prin
derivare Oradea-Mare (adecA GrAdistea-Mare),
nu e de loc o creatiune politicA i militarA sponlanee a Ungurilor in mijlocul unui Tinut pustiu
pAnd atunci.

Poporul de pescari si vtnAtori ai Maghiarilor n'au dat de la ei nimic In ce priveste organizarea prin aceste locuri panonice unde i-a
stramutat cucerirea. Statul lor nu fac .! cleat sA
irrite- Statul regal al Moravilor pe cati navAlitorii nu l-au distrus, ci s'au multAmit, cum era
si fatal, sa i s substitue. Vdrul" ceh i slo-

vac corespunde perfect vdru'ui" unguresc. Si


unul si altul insa n'au o origine barbarA.

Cetatea e pretutindeni romanA

sau, intr'o conceptie


mai largA, mediteraneanA,
www.dacoromanica.ro

in RAsArit,

ea s'a comunicat

pArtii dintre

Slavi, care a 'lamas In legatura cu Bizantul: de


aici grad uril e, gr A distile noastre.1) in Apus
ea s'a continuat prin Franci, 0, cind acestia au
ajuns cu m ar c a lor la DunArea mijlocie, au
dat Moravilor i prin Moravi Ungurilor, cu locuitorii lor, i cetatea, Burgul, asa cum se intelegea In civilizatia politico-militar a Carolingienilor, avind adecA ducele-Voevod, episcopul-VlAdicd, ostaii sAi apArAtori.

Ungurii au gAsit-o, cind au venit la Tisa


si au luat cel d'intAiu contact cu noi, dupA ce
se prefAcurA cu totul, material si moral, prin
contactul cu Slavii2). La 1075 un act de donalie cAtre Benedictinii din Gran pomeneste
alaturi de pescAriile de pe Tisa, deschise noii una din ele se cheamA Rolor colonisti
tunda (RAtunda), atunci cind nici o altA localitate nu apare decit cu numele unguresc sau
Intftiu cu acest numemuntele Sorul (Surul),
riul Cris, Crys", nu Krs, cum de alminterea
se pAstreazA forma relativ Ong In veacul al
') Din Orient au venit prin cruciate i castelele medievale, asemenea cu caracurile" Siriei. Calatori medievali o
bserva fals de castelul din Gand.
2) Acest contact a fost asa de puternic Inca un izvor
german din secolul al XII-lea, vorbind de o regina a Ungdriei, alipestewww.dacoromanica.ro
de numele ei calificativul slay de cneaghina.

XIV-lea'), vornicii (u d vornic i), judele (iudex)


Andrei, dupa vechea datinA romAneascA, serbii
cari nu puteau fi Unguri : quindecim domus

servorum cum terra sua, que magna est". Tot


odata se arata cd pdmAntul dAruit e In hotar cu
CernigrAdenii

(Cernigraden s es), adecA cu

oamenii de la Cernigrad, Cetatea NeagrA. Se


stie cd in Panonia Insi (Szdkes-Fehrvdr,
Stuhlweissenburg), ca i In Ardeal (GyulaFehrvdr, Alba-lulia),. ca si la vecinii Sirbi
(Nndor-Fehrvdr, Belgradul; Neszter-Fehdrvdr,

Cetatea-AlbA). Ungurii au gAsit cetati albe";


Belgraduri, dupa strAvechile traditii bizantine).
La Oradea-Mare o cetate de acest fel, un
Velichi-Grad poate, exista cu mult Inainte de
venirea Ungurilor. Ea nu putea sA apartie decit
Rominilor, ca veche mostenire a lor sau ca
mostenire de la $cheii slavi, conlocuitori mai
degraba decAt predecesori3).
1) Bunyitay,

11

gibb statutuma i,

vdradi kdptalan legrd-

Oradea-Mare 1886, pp 32- 3 : ramus-

culus fluvii Crisii"; p. 97: super fluvium Crisii".


2) SA nu uitAm cd Priscus, cronicarul bizantin, vorbeste de o luptA a lmperiahlor din Bizant cu /Wadi i Slavii
la Tisa.
3) Cred ca i castelul ,Noilgiant" pomenit alAturi cu
castelul Piimagiului i cu al Voevodului Nicolae cad a5a
In privilegiul, pentru
trebue sd se inteleaga situatia lor

Tara Benet, al Cavalerilor Teutoni, la tnceputul veacteui

Zimmermann Werner, Ur kundenbuch, I,


labia trebue sd lie www.dacoromanica.ro
un Novigra d.
at XIII-lea

4
11.

In cetatea aceasta era un Voevod i linga


el un Vladica. Tinutul Incunjutator pana jos la Mu.

res, OM sus la Baia-Mare, unde se face legatura cu Mara murAul, pand la Rasarit de
Beins,

avea, fireste,

i alti

Voevozi

alti

Vladici.

Pe cei d'intai, din cauzl disparitiei documentelor pe urma navalirii tatresti In secolul
al XIII-lea, ti Intilnim arziu numai, i spiradic.
In veacul al XIV lea Neagul de la Hodos
(H idus) (1326), In aceleasi parti Ivan cu fratii
Boch" (Voicu) si Bale (1363), la Zlatna Nicolae

fiul lui Cindea, avind ca rude pe Vlasie, Vladislau, Tatomir i Stoian; la HAI magiu Bybarch",
iar la 1410 la Beins si In Imprejurimi Petru
Voevod", .cu toti chinezii i juratii lui').
In ce priveste pe Vladici, ei se chiam
mai tArziu protop )pi sau, dupa datina catolica,

arhidiaconi. Echivalenta numelor In aceiasi Indeplinire a unui rost ca al corepiscopilor" din


Apus mi se pare incontestabill Protopopiile
h'au pu.tut fi create nici de Sratul strain, care
n'a vrut, nici de Biserica noastra ins4, care
n'a putut. Ele yin din cele mai departate vre1)

Romanilor din firdeal,l.ca-

pitolul respec tiv.


www.dacoromanica.ro

qi nu pot reprezinta cleat VIddicia sfintitoare de preoti In umbra bisericutii de lemn.


protop p-arhidiacon Dan apare la
1503 in segheti; Ii urmeaza loan din 1538
si, la 1554, Petru: atributiunile lor sunt curat,
orlAdicen"1). In secolul al XVIII-lea InsA gasim
5i pe ceilalti urmasi ai vechilor episcopi de
Un

tart: Mihai de la Luna", Gavra de la vi-

dicul Beiqu'ui, loan de la Cefa" mai mare


peste preotii din cAmpie", GavrilA dela PopmezAu", Giurge din Pestes de spre Crisul kApede2)
pe lAngA protopopul din orasul chiar al OrAzii.
Putem afirma ca, precum judetele noastre

de astAzi corespund ca hotar celor din vremile cele mai depArtate, tot asa aceste proto;
popii, cu centrele lor, n u re
ta u n umai Vladiciile primitive, dar i Vos-

vodatele care li co res pundeau.


III

Locuitorii acestui comitat

al

Bihorului,

care pentru ai nostri era un Tinut al Bih A-

r i i (de la localitatea Biharea) se Imprtiau


in Munteni i in Cimpeni (Cimpenii din Oradea", Cimpenii din PopmezAu 0 din Tinutul

Beinsului) 3).
1) Iorga, Istoria Bisericii, I, p. 171.

2) Hurmuzaki, XV, p. 1617, no frIMMXVI".


n) Ibid.

www.dacoromanica.ro

'

62_

Nume le satelor lor au un caracter a,

romAnesc. Unele din ele InseamnA, dupA norma

generala a nomenclaturii noastre, aspectul locului. In statutul capitolului de la OradeaMare, redactat in secolul al X1V-lea, supt Ludovic-cel-Mare, se aratA ce sate attrnA de
canonici,

Intre ele se afla de o parte cele

romneti : Satul-Nou (Vyzath-Uj-Sath), Dombrovita,' Carasaul-de-jos, Maciahaza i Lazlouhaza, Harna-de-sus i de jos. Dar 0 in celelalte sate recunoatem pe cele care apartin la ai

notri : AImauI, Mehepl, Bihaciul (Bikach),


Bogomir (Bagamer", Bagamir"), Giurgeti
(Giurgehez, Satu-Mare (Zathmatelek"), Jinta
(Zyntha", azi Szintye), Cuba, Ciga, Popul.
In Oradea-Mare chiar este locul zis Tykol,
neexplicabil in ungure0e, care ar pArea sA

aibA articolul nostru postpus.


.

Dar iatA i un izvor mai vechiu : regis-

trul publicat de Endlicher, in Monum enta Arpa dian a, al judecatilor de la Oradea-Mare,


Intre 1201 i 1235. Aflam acolo Romni (Buhu,

CrAciun, Micu, Lodomir, Dadomir (Tatomir),


Ceuca, Tihomir, Ciuleiu, lancu, Stan, Radu, etc.);
aflAm prist al zi (pristaldul Dan) i Bani romini;
aflAm pe un Voevod care e i conte de Dobica

(p. 716) pe Pavel Voevod, pe Voda", fiul


aflui Fftrca; pe contele Zobozlou",
www.dacoromanica.ro

iam satul chenezului" (villa kenesii)); aflm


iudecati Inaintea instantelor de sat romnesti.
Sunt j vinAtori de zimbri (v enatores

bubaloru m) din cutare sat.


0 statistica de la Inceputul veacului al

pastrarea mea, inseamtla


apoi, pe lng nume de obirsie strAin, ca
Beins, Trcaia, Mezes: Soimusul, Bistrita, Pietrosul, Poiana, Crasna, Cocioaba, Saliste, HoXVH-lea, astazi in

tarul, Lunca, Carpinet, Bradet, Sohodol, (= Valea


Seaca), Bordeiasa, Balta, Valea Neagra, Seaca,

Rstoaca, Dombrova. Altele corespund ocupatiei oamenilor : Carbunari, sau natiei : Scheiul.
Dese sunt i numele care yin de la mosul
inceptor al neamului si intemeietor al rnosiei" :
Seghesti (de la Sebea), Slavesti (Zlavecztky"

de la Slava), Pntosesti (de la Pantos), Burdesti (de la Burdea), Colesti (de la Cole), Ursesti (de la Ursul), Hercesti (de la Herce). Pe
alocurea e un sat colonizat din altul : Reciuleni
(de la Reciul), Lelesteni (de la Lelesti), Vaieni
(de la Vale), Bleheni (de la Bleahul).
Aceiasi statistica ni da nume romnesti
interesante ale locuitorilor din aceste sate :
Lupasul, Pogor, Sontorog, Ghembe, Bordan,
.

1) Pp.716, 724,734,740. Cf. Valoarea cronicelorunguresti

vechi pentru istoria Rotntnilor", fn Reviste istorice, 1921.


rite

t 3.

www.dacoromanica.ro

loan, Cionta, Costa, Lupu, Samson, Neagoe,


Drag omir, Rece, Dragul (loan si Lupan), Drag iiu, Lungul, Laicu, Petrascu, Ruiu, ChirilA,
lancul, Turcul, Mantul, Mogos, Sdrindar (Serandraher"), Ganul, BuruianA, Boghea, RumAnut
(Rumany"), Palaghia, Pavel, CrAciun, Turbul,
Bogdan, Dumsa, Trif, Dobre, Porcul, Stanciul;
Radul, Pascul, Fulinas, Buiu, - Bade, Coman,
Lupa, FlAminda, Codrean, 'Dan, Tigan, Dan

Lupea, $erbul, $erban, Popsa, Blaga, Cionca,


Uscat, Grozea, Bib, Tripon, Duma, Buza, Rat,
Seghesel, Bodor, Boghis, MAgheres,
Petrusca. Ca rost in sat se Intilneste cite un
BorilA,

jude, mai multi Voevozi, demnitatea lor_devenind


un simplu nume de familie, citiva crainici, un diac.

Pe o PravilA munteand de pe la 1650,

aflAtoare la Seghesti, se aflA pomenite nume


care, dacA sint ale unor locuitori de acolo,

complecteazd pe cele de mai sus cu un adaus


de acelasi vechiu si frumos caracter : Cirneleagd, Man, Vilcul, Elesia, Visa, Rada, Neacsa,
Miclea, Badul, lurga, Nedelea, Dragole, Musa,
Mircea, Sora, Nestor, Stefana, Zdeaiana, luba,
CrAciun, Dina).

Conditia acestui traiu se poate vedea dupd


statutul capitolului din Oradea-Mare. in Mara
1) Studii i documente, XII, la acest sat.
www.dacoromanica.ro

de zileri (seller) taxati de o sama cu Ungurii,


Romnii au un tratament cu totul deosebit" de
al acelora i anume dupa datina neamu'ui lor".
Pe an ei dau la RuF

dijma oilor, in sarna

quinquagesimei" ; ap i de Sinta Marie, pentru


coboritul dela munte", o oaie de fiecare sling
(mansio), plus dijma porcu'ui de Craciun. Mai
departe se vede ca dijma o dadeau i de la
iezi, i de la albine, ale carol roiuri (ray)
sunt pomenite cu acest nume. CheneziP) au 0
ei indatorirea de a da dijma odor i porcilor,
dupa invoiala fauna intre noi i ei", dar, in
afara de aceasta, dupa datina", in fiecare ano jumatate de cerga, 'Asia i un ca In deobte
ins Rominii notri ni dau de Anul NQI.1 in semn
de stapinire a noastra pe fiecare an un car):.
E intergsant de facut o comparatie intre
.

aceasta situatie, mai wait i care face distinctie Intre Rominul de rind i cnez", i aceia

9 Pentru d Bunyitay trimite 5i la Szirmay, S za t h tn r-

v dr megy e, I, pp. 6-9, st la revista Sza z a d o k, 1879,

p. 684 5. urm.

2) Praeter subditos nostros olaha es. qui, ritu adhuc


gentilitatis viventes, difterunt ornnino ab Ungaris in andiscollectis. Ipsi enim pro censu annuo tenentur singuli iiigu artter annis singulis circa festum Penthecostes dare
decimam partem ovium suarum. ratione quinquagesime ;
circa festum vero Nativitatis Beate Marie V.rginis sin-

gule mansiones oyes singulas ratione descensus, et de


mense decembris vel circa simi.iur decimam porcorum
suorum. Kenezii vero, tam ad ovium quam porcorum.
www.dacoromanica.ro

10

pe care in veacul al XIV lea si al XV lea o constatAm In Banat, la Rominii din Sebe (Caransebes).
Documente publicate in Szz a d o k pe
1900 de ThallOczy Ii aratA luind parte la campania din Bulgaria, ocupind Vidinul, dar supusi
la latretinerea tuturor oaspetilor: regele Ludovic, ImpAratul bizantin In trecere, ei dau

200 de oameni pentru lupta cu Vlaicu-Voda,


pun o garnizoand de 500 la Mehadia si tot
li se mai cer bani: 300 de florinit).
.

Datoriile obisnuite se vAd ins din articolul

in Mitteilungen des Instituts fiir 6sterreichische GeschichtsJoachim,

f or sc hug g, 1912, p. 113 si urm. Cei din


Caransebe dau de Sfintu-Nicolae doi porci,
cite o sutA de cible de griu la Sfintul Mihai si

la Sfintul Gheorghe, apoi sasesprezece oi de


trei ani (tregennesos) si un miel de Rusalii,
plus o sutA cinzeci de berbeci spre a fi scutiti
prestationem astringuntur iuxta conventionem factam inter
nos et eosdem, et ultra hoc iidem kenezii singulariter de
annis singulis medium lodirnodo consueto dant circa
cem, unum fittrum pro sella et unum caseum. Communiter

vero Olahi nostri dant nobis in die strennarum in sig-

num dominii annis singulis equum unum; pp. 44 5. V. si p.


50 si urm , pentru miei, iezi, porci si albine. Mentiunea
quinquagesimei si la pagina 86.
') Iscalesc, Universitas Kenezyorum et aliorum Ola-1:borum de districtu Sebes ; p. 604.

www.dacoromanica.ro

11

de quinquagesima. Dar nu

se ajunge

cu atita : de Craciun trebuie cinci cart de fin,


de Sf. Gheorghe i o plat de 200 de dinari
In bani. Cind vine contele din Timisoara, i se
cuvine ce urmeazA : un vas de yin bun, vite de

treiani (quadrupecudes trenenses),

de e varA, sase oi, de e lama, doi porci, cloud


sute de pini, iar de Rusalii o sutA de pui midi,
altd data cinzeci de pui mari ; in sfirsit pi
patruzeci de cible de papura (papuli) i vase
carA de fin. La Mehadia, de Sf. Gheorghe
un miel, de Sf. Mihaiu altul ; pe an o sutA de
cible de griu, o sutd de ovAs, si tot atunci
doudzeci de vite (pecudes), patruzeci de oi,

patruzeci de care cu fin, pe lingd quinqu a-

gesim a oilor, dijma albinelor si a porcilor.

La Alma se pretinde i cincisprezece c erg I.


La Iladia (Yliad) opt si jumatate. La Crasov
(KrassO) cam tot asa (la miel se zice mili a:

de suis ovibus

milia haberet).

V.

Organizarea bisericeascA incepe a se IntAri

si oastea mundupa reluarea de la Turci


teand, cea moldoveneasca merge cu dInii la
www.dacoromanica.ro

12

prin generalul Heissler, a vechii cetati,


1658')
unde atIta timp statuserA cApitani ardeleni (i

Cristofor Bthory, care a fost apoi principe al


Ardealului). De i Atanasie, episcop unit al Ardealului, odinioara Mitropolit, .cdpatase pentru
el

i aceste Tinuturi bihorene, un calugar de

Isaia, care fusese, profesind i el


unirea, la Careii-Mari i la Dobritin, se apaza
in f untea preotimii din Tinutul OrAzii i a
comitatului Bihorului pAnd la Gelmariu". Recunoate autoritatea lui Camelli, episcopul, tot
Grec, care Inca de mai nainte admisese schimbarea de crez2) Intitulat vicariu In partile Ungariei asupra Valahilor", el se apaza la manastirea Bicsad, din tara 0aului, In 1700, dar
ImpotrivA-i se ridicA Pantelimon, protopopul
romftnesc din Baia-Mare, i strAinul va fi ucis
la 15 Maiu 1701. Peste patru ani Camelli
pune in locu-i ca vicariu In acele pArti pe prola Athos,

topopul de SAtmar, Bizantie.


1) Brasovul si Romanii, p. 290: Radu Comisul,
9) Moneta scrie In ziarul sau: La 13 Septembre din

tn cale spre Timisoara.

anul 1692 am dat biserica din Dobritin parinteiui Isaid, calugarului dela Sfetagora si compalriottrui mieu si i-am supus

hn preotii cari sunt pe linga Oradea-Mare si Bihor. La 17


Octombre dupd calendarul cel vechiu din amil 1692 parintele Isaia, calugarul grecesc, parochul din Dobritin, si alt
preot roman au venit la mine tn numele preotilor cari sunt
In Tinutul Orazii-Mari i in comitalul Bihdrii pand la DealulMare, si s'au Inchinat mie ISincai, III, p. 255).
,

www.dacoromanica.ro

13

Lucrurile urmau neorinduite pind pela jumatatea veacului al XVIII' , cind puternica propaganda sirbeascA Indeamnd oficialitatea aus-

triaca la crearea pe lingd venerabila episcopie


latina, venita cu Coloman, viitorul rege, pe
urma trigropArii regelui Stefan al II' a la Orade
(1131)'), un vicariat romin unit2) El fu incredirrtat la 12 lulie 1748 Macedoneanului Meletie
Covaciu (Kovacs), care, pe urma Grecilor Camelli
ai Isaia, era paroh la Dioszg : titlur sail de

,
.

episcop in pa rti bus era : de Tegeia. In sin-

gheliile lui el se intitule, ca la 1754, dint


mila lui Dumnezeu i Scaunului apostolicesc
arhiereu Sfintei Biserici Rasaritului, Orezi-Mari
si ala Biharii varmedi, Grecilor, Romtnilor Si
Rusilor"; iscalia Meletie Vladica". Un loan
Nagy Ti era secretariu.
Episcopia In toata forma porneste a func-

Vona numai de la 16 lunie 1777 pentru un


arhiereu sfintit de eriscopul din Blab Grigorie
Maior (nobilul roman noise Dragosi, care,
1) V. Bunyitay, pp. 11, 14.
2) Romani lucrara si la refecerea cethtii. Preotul

losif din Beins scrie la 1733: la az.est anu am tnceputu a


face besareca cea rumaneasca, cand au los u stransu toata
varmegia, de au prinsu vidicul Beiusului mai multu de 80
de oameni, si au robit 12 saptamani, si pa unii i au dus
robascd acolo, s: pre alfii i-au batutu Si 1-au
la Oradie
slobozit (Studii siwww.dacoromanica.ro
doc., XII).
I

I.

14

dupa Insemnarea consacratorului, ki avea cer-

cul de activitate ,de spre partea Tarii Ungufusese si o Incercare


resti" 1). Urmasul sau

Ignatie
de a strecura pe strAinul Savnitchi
Darabant (la 1788) se intitula Vladicul OrAzii-

Mari". Dar al treilea ep'scop (1806-39), Samuil Vulcan, ocrotitorul lui Sincai, care si-a

alcatuit opera, pastrata Inca In manuscript la


episcopie, In acest loc, facu In jurul sAu ca o
academie de studii privitoare la trecutul romnesc.
II

VI.

Prezenta arhiereilor greci in aceste parti


se datoreste i caracterului oriental, balcanic
pe care-1 avea negustorimea neungureasca din
Oradea.
. La Inceput, regii Ungariei din veacul al
XII" asezaserA In umbra cetatii lor pe acei
Italieni al caror nume II pomeneste i azi o
parte din oras, acei Olaszy, dupa care Romlnii
cunosc un Olosig Rusesc" cartiere se chiama Venetia (Velencze), Bologna (Bolonia), Padova (Padua), de pe urma acelei departate colonizari italiene. In Ratvaros erau Sirbi.
') V. si ibid., p. XLIX 4i urm.
') Bunyitay,
o. c. p. p. 31-2, 58-9.
www.dacoromanica.ro

15

Grecii" faceau parte din companiile orientale" raspindite prin deosebite centre, de la
Tokay pe Tisa pand la Sibiiu i Brasov. 1 La
1702 ei cereau prin reprezentantii lor, Ladislau
adecd: din seres, dar numele de
Seresti
.

Ladislau arat o a doua generatie, crescutg

si
In Ungaria, dac nu trecutA la catolicism
unei
Gheorghe Guri a li se ingAdui cldirea
biserici nou In locul celei vechi care amenintA
o biserica ortodoxa, fireste, supusA
mind,
VIddicai sirbesc pentru Cenad i Inau. Biserica
exist si azi lng cea unit si inlocuieste pe
cea veche de la Vele*. in legatura cu dinsa,
in care si-au fAcut mormintele grit familiile
Gavra, PuspOki, Pudera, Jiga (Zsiga). Un Mihali Kristoff de la 1788 se intituleaza assessor ;

dintre Greci", erau la 1810 si jurati ai orasului. Si o ruda a episcopului unit Dragosi,
jupaneasa Dragosi Teodora, soata, juptnului
Stupa Teodor, negutAtor", e Intre cei cari fac danii.

La 1804 clopotul e facut cu cheltuiala"


norodului grecesc, strbesc i romnesc." In curand Rominii singuri erau sA ramlie. Incunjurimea
OraneascA romanizase pe negustori.
') Inca din veacul al XVIca negustori munteni aver-

geau la Orade, Cluj, Timisoara, Risnov, Tara Birsei (t.


www.dacoromanica.ro
Bogdan, Documente
etc.)
n

16

De altfel aceleasi lucruri s'au petrecut si


in Beiqul vecin, unde pe la jumAtatea veacului
al XVII!'" Compania avea un ivan (Dan Giurgiu, deci romanizat), un birAu (Laza Petru),
un protopop (Gheorghe Vidrai, 1782), preoti
,(Dimitrie Papolti, 1770), credinciosi nemesi
(Chis Istoc, Paul Urs), un dascal sou ludii
cantor (loan
maghistru" (ludimagister)
Popovici, Marcu Dimitriu apoi; la 1783), un pretiptor" (Borciui, 1784). Si aici biserica mAnAstirii Voevozilor Mihaii i Gavriil" era a
ortodoxilor creini negustori greci, i nu a uni-

dar ea lud
4iIor",
Iai mediu national.

caracterul cerut de ace-

DacA aceste lucruri s'au putut face de


instinctul popular, contra Statu'ui strAin, ce n'ar
putea face RomAnimea de astAzi cAnd Statul

5nsu0 -este acolo ca s'o ajute ?

www.dacoromanica.ro

6.11

EDITORA )CELE TREI CRWRIa


AU APARUT :

No. 1. Gh. Tulbure: Praznicul unirii neamului.

No. 2. Ovidiu !Lulea: Razboiul Rornaniei.


No. 3. N. Iorga: Vechimea i originea elementului romanesc in partile
Biharei (Bihorului).
No. 4. Al. Ciura: Adunarea dela Alba-1 ulia.
No. 5. Colinde
No. 6.

Sperantia: Frumosul ca
Malta suferinfl

www.dacoromanica.ro

Pretui: 2 Lei.