Analiza epidemiologica a morbiditatii prin rujeola in raionul

Calarasi pentru anul 1979-1980

Capitolul I
Scopul:

Determinarea particularitatilor epidemiologice a morbiditatii prin

rujeola in raionul Calarasi pentru anul 1979-1980

Obiectivele:
1. Caracteristica factorilor naturali si sociali si caracteristica sanitara a
teritoriului ce au influentat morbiditatea prin rujeola in raionul Calarasi.
2. Caracteristica dinamicii morbiditatii multianuale si nivelul mediu prin
rujeola in raionul Calarasi .
3. Evaluarea indicelui morbiditatii pentru anul curent(1979).
4. Analiza morbiditatii dupa anumite semne epidimiologice.
5. Determinarea problemelor prioritare a patologiei respective in teritoriu
deservit
6. Analiza masurilor de profilaxie specifica si

andiepidemice in focar

epidemic.
7. Evaluarea importantei epidimiologice si social-economice a morbiditatii
prin rujeola in teritoriul dat.
8. Formularea prognosticului dezvoltarii procesului epidemic.
9. Concluzii.
10.Elaborarea recomandarilor igienice cu scopul profilaxie primare
masurilor andiepidemice antiepidemice.

si

Actualitatea temei
Rujeola este o bola infectioasa acua din grupul infectilor respiratorii si
antroponoze,provocata de virusi care se transmit pe cale aerogena ,care se
caracterizeaza prin febra ,tusa,conjuctivita,rinita,eruptii cutanate macula-papuloase
si exantema specifica(petele Koplik pe mucoasa bucala)
Agentul pathogen familia Paramyxoviridae,Virusul polynosa morbilivirus.
Sensibil la actiune diferitor factori de mediu (RUV),dezinfectanti,mediu
acid,rezistent la temperature 37 grade pina la 2 ore,in picaturi de mucus la
temperature 12-15 grade citeva zile.
Sursa de infectie este omul bolnav,mai fregvent cu forme usoare
,sterse,atipice,asimptomatice. Perioada de incubatie 7-21 zile.
Perioada de contagiozitatea :4-5 zile pina la debutul eruptilor cutanate/ 4-5
zile dupa debutul eruptilor.
Receptivitatea si imunitatea:generala,afecteaza toate grupele de virsta in
special copii pina la virsta de 7 ani.Imunitatea postinfectioasa de lunga durata.
Sezonalitate : vara-toamna

Capitolul II:
Caracteristica conditilor sanitaro-igienice a raionului Calarasi
Raionul Calarasi este situate la 50 km de capital. Raionul este amplasat in
central Moldovei in codru. Prin raion trec traseurile Chisinau-Balti,ChisinauUngheni.
Raionul este agricol, se dezvolta pomicultura si viticulture. Industria nu este
dezvoltata.
Retea de asistenta medicala:
In raion functioneaza 7 spitale cu 425 paturi, inclusive spitalul rational cu 275
paturi,7 spitale satesti, 35 puncte de felcer si moasa, 2 centre ale medicilor de
familie, un sanatoriu pt bolnavi cu afectiuni ale aparatului dupa proect tip, restul
nu. Policlinica raionala e prevazuta pentru 500vizite/zi.
Pentru spitalizarea bolnavilor infectiosi functioneaza sectia de boli infectioase
cu 40 paturi
Obiecte alimentare:
In Raion functioneaza 17 brutarii si o sectie de patiserie. Starea sanitaroigienica la 7 din ele este nesatifacatoare .In 2 din ele nu sunt create conditii pentru
respectarea igienei personale. In sectia de patiserie ativeaza 7 persoane. Sectia e
racordata la reteaua centrala pentru aprovizionare cu apa si sisem de canalizae.
In raion deasemenea functioneaza o fabrica de lapte ,amplasata in cladire
veche.Teritoriul fabricii nu e salubrizat. Sunt 24 de ferme de vaci.
Sectia de mezeluri

functioneaza in cladire construita dupa proiect tip.

Aprovizionarea cu apa cit si cu incalzire este centralizat.

Numarul cantinelor in raion constitue 30, iar numarul total de locuri -1980.
Din ele in conditii nesatisfacatoare sunt 12. La 2 cantine si un buffet nu este
instalat utilaj frigorific.18 cantine functioneaza in cladiri dupa proect tip si sunt
asigurate cu apa si sistem de canalizare. Laptele se adduce in bidoane de la fabrica.

Sistemul de invatamint
In total in raion functioneaza 50 institutii de copii, 13 sunt amplasate in cladiri
dupa proiect - tip. Numarul de locuri constitue 4435, insa la moment sunt
fregventatea de 5090 de copii. Asadar, institutile prescolare sunt suprasolicitate.
Toate institutile prescolare sunt asigurate cu produse alimentare centralizat
prin unicul magazine specializat. Pentru transportarea produselor alimentare cu
masini specializate sunt asigurate doar 2-3, celelalt cu transport de ocazii, 3
institutii sunt asigurate cu apa calda. Altele sunt asigurate numai cu aparate
instalatii sau recipient pentru incalzirea apei, iar 18 din ele nu dispun de aparate
frigorifice suficient, iar 7 - din ele total inerte.

CAPITOLUL III
3.1Analiza dinamicii multianuale a morbiditatii prin rujeola in
raionul Calarasi pentru anii 1971-1979
Morbiditatea prin Rujeola pentru anii 1971-1979
Tabelul.3.1
Anii
Indicii
Total cazuri
Numarul
total de
populatie
Indicele
intensiv
%00
Indicele
demonstra
tiv
%(din
incidenta)
Indicele
demonstra
tiv %(din
val. Abs.)

Total

1971
211
11880
0

1972
298
11090
0

1973
287
10843
5

1974
48
10504
5

1975
26
9964
3

1976
104
9873
2

1977
1035
9011
4

1978
145
8968
1

1979
189
9010
8

17,76

26,87

26,46

4,56

2,60

10,5
3

114,
85

16,1
6

20,9
7

100

151,2
9

148,9
8

25,67

14,6
3

59,2
9

646,
67

90,9
9

118,
07

141,2
3

136,0
1

22,7
4

12,3
2

49,2
8

490,
52

68,7
2

89,5
7

100

2343

26.74

Indicele intensiv = (numarul total de cazuri/numarul total de populatie) x 10.000

Incidenta pentru anul 1971:

x=

211
118800 x 10.000=17.76%oo

Incidenta pentru anul 1972:

298
x 10.000
=26.87%oo
110900

140

700

120

600
114.85

100

500

80

400

indicele
indicele
demonstrativ
demonstrativ 60

Incidenta

Linear
indicele
(Incidenta)
intensiv la MEDIA
10000
300

40
20

26.87
26.46
17.76

20.97
100
16.16
10.53
4.56
2.6
0

19
71
19
73
19
75
19
77
19
79

200

Figura 3.1

Dinamica morbiditatii prin rujeola

in anii 1971-1979

Concluzie:
Conform datelor analizate pe anii 1971 -1980, observam ca intre anii 19711976 nivelul morbiditatii este mai jos fata de medie pe aceshti ani, care constitue
26.74%. In anul 1977 a avut loc o eruptie cu incidenta de 114.85% . Dupa anul
1977 are loc scaderea incidente spre anul 1980 sub valorile mediei.
Determinarea tendintei morbiditatii prin Rujeola
Tabel
ul 3.2
X

Anii
1971
1972
1973
1974

-4
-3
-2
-1

Indicele
intensive(
y)
17,76
26,87
26,46
4,56

XY

-71,04
-80,61
-52,93
-4,56

X Tendinta

16
9
4
1

15,87
18,59
21,31
24,03

1975
1976
1977
1978
1979
n=9

A=

0
1
2
3
4
0

2,6
10,53
114,85
16,16
20,97
240,8

0
10,53
229,7
48,48
83,88
163,5

0
1
4
9
16
60

26,75
29,47
32,19
34,91
37,63

y
240
=
n
9 =26.75

xy

163.5

A= x = 60

=2.72

y=A(A X)=26.75+(2.72(-4))=15.87
Y=26.75+(2.72+(-3))=18.59
140

120

114.85

100

80
Indicele intensiv

Tendinta

60

40
26.87
20

26.46

17.76

16.16

10.53

4.56

2.6

1974

1975

20.97

0
1971

1972

1973

1976

1977

1978

1979

Figura 3.2 Tendita morbiditatii prin Rujeola pentru anii 1971-1979

CONCLUZIE:
Am constatat ca morbiditatea cu rujeola pentru anii 1971-1979

are o

periodicitate neuniforma de 3-4 ani, cu o crestere intre anii 1971-1973 de 8.7% ,

apoi cu o scadere usoara intre anii 1974-1976 de 7.23%.In anul 1977 avind loc o
eruptie epidemica fata de medie cu 88.11 % si fata de primul ani cu 97.09% ,
dupa care a avut tendinta de scadere catre anii 1979 cu 3.21% fata de primul an
si cu 5.77% fata de medie.

Capitolul IV
Distributia morbiditatii prin rujeola pe lunile anului in perioda
(1979-1980)

Tabelul 4.1
Indicii

1979
1980

TOTAL

abs
%
abs
%

I
8
4.23
15
2.13

II
5
2.64
25
3.55

III
12
6.34
137
19.48

IV
7
3.70
182
25.88

V
16
8.46
139
19.77

VI
58
30.68
124
17.63

VII
29
15.34
42
5.97

VIII
19
10.05
13
1.84

IX
11
5.82
6
0.85

X
14
7.40
4
0.56

XI
7
3.70
7
0.99

XII
3
1.58
9
1.28

media

11.5

15

74.5

94.5

77.5

91

35.5

16

8.5

189
703

100
94.5

90

91

80

77.5

74.5

70
60
50
40

35.5

30
20

16

15

11.5

10

8.5

0
l

ll

lll

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

Fig. 4.1Dinamica anuala a morbiditatii prin rujeola in raionul Calarasi, anii (1979-1980)

l
XII

100

ll

XI

lll
50

lll

IX

media
media m

lll

VIII

Vl
Vll
Fig.4.2Sezonalitatea morbiditatii prin rujeola in anii 1979-1980(diagram polara)

Coeficientul de sezonalitate=(numarul de cazuri in lunile de crestere/media

numarului de cazuri pe an)100%
338

Coef.de sez.= 446 100%=86.99%

Indicele sezonier=numarul de cazuri in lunile de crestere/numarul de cazuri in
lunile de descrestere
338

Indicele sezonier= 108.5 =32.19

Concluzie: Analizind dinamica anuala a morbiditatii prin rujeola (19791980), am observat ca are tendita de crestere din luna februarie pina in luna iulie.
Inceputul sezonalitatii incepe pe data de 10 februarie, picul fiind la 3 aprilie si
sezonalitate coboara pe data de 2 iulie.Astfel sezonalitate constituie 4 luni si 20 de
zile, din an raminind 7 luni si 10 zile.Diferenta din cea mai mare valoare si cea
mai mica este 59.Indicele sezonalitatii pentru aceasta perioada este egal cu cu
7,18.Coeficientul de sezanalitatea este egal cu 86.99.

1979-1980
35
30
25
1979-1980

20
15
10
5
0
I

II

III IV

VI VII VIII IX

XI XII

II

III IV

VI VII VIII IX

XI XII

Fig.4.3 Dinamica anuala a morbiditatii prin rujeola pe anii 1979-1980 in raionul Calarasi

nuarul absolul de cazuri pe luna

Indicele extensive= numarul absolut total de cazuri pe an x 100%

8
Indicele extensive= 189 x100%=4,23%
5
Indicele extensive= 189 x100%=2,64%

I
XII

10

II

XI

III
5

IV

IX

VIII

VI
VII

Fig.4.4 Repartizarea cazurilor de rujeola pe lunile anilor 1979 in raionul Calarasi

Ri= a x ai , unde
Ri-raza sectorului
R-raza cercului=3 cm
a-indicele mediu lunar
a-indicele morbiditatiipentru fiecare luna in parte

3
Ri= 15.75 X

8 =2.11

3
Ri= 15.75 X

5 =1.67

Concluzie:Analizind repartizarea cazurilol de rujeola pe lunile anului 1979

am determinat ca in luna inie si iulie se inregistreaza cele mai multe cazuri de
inbolnaviri prin rujeola.
I
XII

10

II

XI

III
5

IV

IX

VIII

VI
VII

Fig.4.5 Repartizarea cazurilor de rujeola pe lunile anului 1980 in raionul Calarasi

Concluzie:Analizind repartizarea cazurilor de rujeola pe lunile anului 1980

in raionul Calarasi am costatat ca cele mai multe cazuri se inregistreaza in lunile
martie, aprile ,mai, iunie, iulie.

CAPITOLUL V
Distributia morbiditatii dupa virsta prin rujeola pe anii 19781979 in raionul Calarasi
Distribuirea morbiditatii dupa contigentele de virsta prin rujeola pe anii 1978-1979 in raionul Calarasi
Tabelul 5.1
Nr.
ord

Virsta

ANII
1978
Nr.populatie
Nr.caz

0-12ani
1 an
2 ani
3-6 ani
7-10 ani
11-14
ani
15-19
ani
Total

Nr.caz

1232
1917
1635
6802
6985
7058

31
35
36
30
20
20

La
10000populati
e
251.62
182.57
220.18
44.10
28.63
28.33

1302
1915
1633
6805
6980
7070

30
31
25
20
17
12

14230

10

7.02

14235

17

11.94

39935

145

89.01

39864

189

109.62

1
2
3
4
5
6

1979
Nr.populatie
i

La
10000populati
e
230.41
161.87
153.09
29.39
24.35
16.97

300

250

251.62
230.41

200

220.18
182.57
161.87

150

153.09
1978
99.31

100
44.1
29.39

50

28.63
24.35

28.33
16.97

1979
media

11.94
7.02

Figura 5.1 Dinamica morbiditati dupa contingentele de virsta in anii 1978-1979 in raionul Calarasi

CONCLUZIE: Analizind dinamica morbiditatii dupa contingentele de virsta

in anii 1978-1979,am observat ca cea mai mare incidenta se atesta in grupele de
virsta 0-12 luni cu incidenta de 251.62 %, cu usoara scadere la virsta de 1 an de
182.57 % , apoi cu o crestere la virsta de 2 ani de 220, 18%.Catre virsta 19 ani
incideta scade semnificativ la 11.94%. Penru anii studiati se apreciaza o medie
de 99,31 %.
In urma studierii graficului se determina ca frecventa imbolnavirilor de
rujeola este la virsta de 0-2 ani este mai mare, deoarece ei nu au imunitate la
maladii respectiva,iar receptivitatea este mare.

Capitolul VI
Analiza masurilor de profilaxie si antiepidemice
Distribuirea morbiditatii prin rujeola printre vaccinati si nevaccinati in raionul
Calarasi , anul 1980.
Tabelul 6.1
Morbiditatea prin vaccinati

Morbiditatea prin nevaccinati

Nr.copi
ilor

Nr.bolna
vilor

Nr.bolna
vilor
La 1000
copii

Nr.copii
nevacc
inati

Nr.imbolna
virilor

Morbidit
atea la
1000
copii

23016

367

15.94

688

175

254.3

300

Morbiditatea printre fostii

bolnavi
Nr.ce Nr.bolna Nr.bolna
lor
vilor
vilor l
Care
1000
au
copii
fost
boln
avi
1750 6
3.42

254.3

250
200
150
100
50
0

15.94

3.42

Nr.bolnavilor la 1000 copii

Figura 6.1Distribuirea morbiditatii prin rujeola printre vaccinati si nevaccinati in raionul Calarasi , anul 1980.

Concluzie: In urma studierii graficului ce reprezinta distribuirea morbiditatii prin

rujeola printre vaccinati si nevaccinati am observat ca in raionul Calarasi in 1980
morbiditatea prin nevaccinati este de 254.3 %,iar printre nevaccinati este de
15,94%

si morbiditatea prin fostii bolnavi de 3.42%. Astfel incideta

morbiditati ditre cei nevaccinati si vaccinati este de 15.95 ori mai mare.
Morbiditatea prin rujeola la contactantii din raionul Calarasi, anul 1980
Tabel.6.2
Vaccinati
Au
contactat
10970

Nevaccinati
Din ei s-au imbolnavit

abs
55

La 1000
5.01

%
3.53

Au
contactat
351

Din ei s-au mbolnavit

abs
48

La 1000
138.7

%
96.46

Indicele extensiv

3.53
Vaccinati
Nevaccinati

96.46

Figura 6.2 Morbiditatea prin rujeola la contactantii din

raionul Calarasi, anul 1980

Concluzie: Studiind graficul morbiditatii prin rujeola la cantactantii din raionul

Calarasi in anul 1980 am constatat ca morbidiatea este mai mare printre cei sint
contactactanti nevaccinati cu bolnavii de rujeola, fiind de 96.46 %, iar la cei care
au fost in contact cu bolnavii de rujeola dar au fost vaccinati este de 3.53 %.

Morbiditaea prin rujeola printre vaccinati dupa vechimea vaccinarii in raionul

Calarasi(1980)
Tabelul 6.3
i

Vechimea vaccinarii (zile)

Tot
al

Indi
ci

Abs
%

10

11

33
9.2
0

27
7.5
2

22
6.1
2

21
5.8
4

32
8.9
1

25
7.0
0

26
7.2
4

45
12.
53

54
15.
04

32
8.9
1

14
3.9
0

1
2
9
2.
5

1
3
9
2.
5

14

15

7
1.9
4

3
0.8
5

359
100

16
14
12
10
8

indicele extensiv (%)

6
4
2
0
1

9 10 11 12 13 14 15

Figura 6.3 Morbiditaea prin rujeola printre vaccinati dupa vechimea vaccinarii in raionul Calarasi(1980)

Concluzii: In urma analizei graficului de distribuire a morbiditatii prin

rujeola printre vaccinati dupa vechimea vaccinarii in raionul Calarasi (1980) am
obsvervat ca in urma vaccinarii incepe sa se instaleze o imunitate postvaccinala in
ziua a 11 si receptivitate incepe sa scada care reduce riscul imbolnavirii prin
rujeola.

Capitolul VII
Formularea prognosticului dezvoltarii procesului epidemic
prin rujeola pentru urmatorul an (1980)

Stabilirea prognosticului dezvoltarii procesului epidemic prin rujeola pentru

urmatorul an (1980)
Tabel
ul 7.1

Anii

1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
n=9

Imed=
B=

-4
-3
-2
-1
0
1
2
3
4
0

Indicele
intensive(
y)
17,76
26,87
26,46
4,56
2,6
10,53
114,85
16,16
20,97
240,8

Indicele intensiv 240.8

=
n
9

xy 163.5
x 2 60

XY

-71,04
-80,61
-52,93
-4,56
0
10,53
229,7
48,48
83,88
163,5

Tendinta Ireal
-Iteoretic

X
16
9
4
1
0
1
4
9
16
60

15,87
18,59
21,31
24,03
26,75
29,47
32,19
34,91
37,63

=26.7

=2.72

Iprog(anul 1980)=Imed+BX=26.7+(2.72x9)=51.18%
Iprog(max)=51.18%+10.88=62.06%
Iprog(min)=51.18%-10.88=40.29%

1.89
8.27
5.16
-19.47
-24.15
-18.94
82.66
-18.75
-16.69
+=9
8
-=98

140

120

114.85

100

80
Indicele intensiv

Tendinta

60

40
26.87
20

26.46

17.76

16.16

10.53

4.56

2.6

1974

1975

20.97

0
1971

1972

1973

1976

1977

1978

1979

0
1980

Figura 7.1 Dinamica prognosticului morbiditatii prin rujeola pentru urmatorul an (1980)

Concluzie:Conform datelor analizate am stabilit ca prognostigul morbiditatii prin

rujeola pentru urmatorul an este nefavorabil, avind tendinta de a creste.

Capitolul VIII
Determinarea problemelor prioritare a maladii prin rujeola in
raionul Calarasi in anii 1971-1980
Facind analiza cazurilor de imbolnaviri prin rujeola in raionul Calarasiin anii
1971-1980 am determinat urmatoarele probleme :
1. Morbiditate printre copii nevaccinati este mai mare decit printre cei
vaccinati cauza fiind nivelul scazut de acoperire cu vaccin ROR.
2. In raion sunt 50 institutii de copii avind numarul de locuri 4435,insa la
moment sunt fregventate de 5090 copii,asadar institutile prescolare sunt
suprasolicitate ceia ce sporeste riscul de contact si infectare si raspindire.
3. In raion sunt 30 cantine cu numar total de locuri- 1980,dintre care 12 cantine
au conditii nesatisfacatoare,ceia ce poate fi la fel un factor de raspindire in
anumite conditii a maladiei.
4. In raionul Calarasi functioneaza 17 brutarii ,dintre care la 7 din ele conditile
sunt nesatisfacatoare,nu se respecta igiena personala,si o persoana fiind
bolnava cu usurinta poate sa infecteze si ceilalti lucratori

Capitolul IX
Evaluare importantei epidemiologice si social economice
Raionul Calarasi este situat la 50 km de la capitala, este amplasat in centrul
Moldovei, avind o asezare confortabila fata de principalele traseuri nationale.
Raionul ese agricol, se dezvolta pomicultura si viticultura. Industria nu este
dezvoltata. Reese ca raionul se bazeaza doar pe agricultura si nivelul industriei
fiind scazut duce la reducerea nivelului social-economic a populatiei. Conditile de
trai sunt medii, analizind ca scolile sunt suprasolicitatea, cantinele au conditii
nesatisfacatoare, in brutarii nu se respecta igiena personala,nivelul de acoperire cu
vaccinuri fiind la fel o problema prioritara. Acestea prezinta o serie de factori care
duc la sporirea riscului de imbolnavire si raspindire a maladiei prin rujeola.

Capitolul X
Concluzie generala:
Efectuind analiza epidemiologica a morbiditatii prin rujeola in raionul
Calarasi pentru anul 1971-1980 am obtinut urmatoarele :
1. Ca morbiditatea cu rujeola pentru anii 1971-1979 are o periodicitate
neuniforma de 3-4 ani, cu o crestere intre anii 1971-1973 de 8.7%, apoi cu
o scadere usoara intre anii 1974-1976 de 7.23%.In anul 1977 avind loc o
eruptie epidemica fata de medie cu 88.11 % si fata de primul ani cu
97.09% , dupa care a avut tendinta de scadere catre anii 1979 cu 3.21%
fata de primul an si cu 5.77% fata de medie.
2. Sezonalitatea medie prin maladia de rujeola se inregistreaza din luna
februarie pina in luna iulie,cu o sezonalitate de 4 luni si 21 zile .
3. Maladia se inregistreaza mai des la contigentul de virsta cuprins intre 0-2 ani
deoarece ei au o receptivitate mai mare si o imunitate mai scazuta fata de
maladia data.
4. Cercetind contigentele de personae vaccinate si nevaccinata am ajuns la
concluzia ca incideta morbiditatii este de 15.95 de ori mai mare la cei
nevaccinati fata de cei vaccinati.
5. Morbiditatea prin rujeola este mai mare la contactatii nevaccinati decit la cei
vaccinati de 27.32 ori.
6. Conform studiului in urma vaccinarii cu vaccinul ROR imunitatea
postvaccinala se instaleaza din ziua a saptea.

Capitolul XI
ELABORAREA PLANULUI DE MASURI DE PROFILAXIE SI
ANTIEPIDEMICE
Planul de masuri impotriva rujeolei in raionul Calarasi
Tabel 8.1
Denumirea masurilor

Executorul

Controlul

As.medicala a
institutie
,med .de familie

Medicul epidemiolog

Permanent

Permanent

Med.de familie

Medicul epidemiolog

-Evidenta contactilor si
supravegherea lor

Permanent

As.medicala a
instititiei
,med.defamilie

Medicul epidemiolog

-Vizitarea focarului de un lucrator

medical
-Administrarea persoanelor
vaccinate cu 6 luni in urma a
unei doze suplimentare de
vaccine ROR in primele 72 ore
,de la depistarea bolnavului.
-Copii contactati vaccinati de la
virsta de 10luni.

Timp de21 zile

Med.de familie

Medicul epidemiolog

Minimum o
data la 3-4
zile

As.medicala a
institutie
,med.de familie

Medicul epidemiolog

In primele 72
ore de la
depistarae
bolnavului

As.medicala a
institutie
,med.de familie

Medicul epidemiolog

2.Masuri orentatea la
mecanizmul de transmitere:
-In incaperi se practica curatenia
curenta si aerisirea

Permanent

As.medicala a
institutiei.Famili
a

Medicul epidemiolog

-Respectarea regulilor sanitaroigienice si a regimului

antiepidemic.

Permanent

Medicul epidemiolog

3.Masuri de ordin general:

-Informarea populatiei despre
caile de transmitere a rujeolei si
metodele de protective.

Permanent

As.medicala a
institutiei.Seful
institutiei.Famili
a
Lucratorii
medicali,medica
l epidemiolog

4.Masuri indreptatea catre

receptivitatea populatiei
-Vaccinarea opulatiei cu vaccine
ROR la virsta de 12 luni,6-7 ani si
la 41-15 ani

Permanent

Medicul de
familie,as.medic
ala a institutiei.

Medicul epidemiolog

1.Masuri orientate la
neutralizarea sursei de
invazie.:
-Depistarea precoce a bolnavilor
si izolarea lor
-Declararea cazurilor de urgenta
la CSP teritoriale

Termen de
executare

Medicul epidemiolog

Capitolul:XII
Recomandari:

Acoperirea populatiei cu vaccin atit cit este necesar.

Informarea populatiei cum se transmite rujeola,riscurile,cum sa se protejeze.
Respectarea regimului sanitaro-epidemiologic.
Respectarea igienei personale.
In caz de proces epidemic evitarea locurilor aglomerate.
Pregatirea cadrelor medicale din teritoriu ,perfectionarea lor.

Universitatea de Stat de Medicina si

Farmacie ,,Nicolae Testemitanu,,

Catedra de epidemiologie
Tez de curs
,,Analiza epidemiologic a morbiditii prin
rujeol n raionul Clrai pentru anul 19791980

Conducator tiinific:confereniar universitar Paraschiv Angela

Au realizat: studenii gr.P 1003

Bargan Veronica
Muntean Liudmila

Chi inu 2015

CUPRINS
Capitolul I..Scopul ,sarcinile, actualiatatea temei
Capitolul II.Caracteristica conditilor sanitaro-igienice a raionului Calarasi
Capitolul IIIAnaliza dinamicii multianuale a morbiditatii prin rujeola in
raionul Calarasi pentru anii 1971-1979
Capitolul IV.Distributia morbiditatii prin rujeola pe lunile anului
in perioda (1979-1980)
Capitolul V.Distributia morbiditatii dupa virsta prin rujeola pe anii
1978-1979 in raionul Calarasi
Capitolul VI...Analiza masurilor de profilaxie si antiepidemice
Capitolul VII...Formularea prognosticului dezvoltarii procesului
epidemic prin rujeola pentru urmatorul an (1980)
Capitolul VIII..Determinarea problemelor prioritare a maladii prin
rujeola in raionul Calarasi in anii 19711980
Capitolul IX...Evaluare importantei epidemiologice si social economice
Capitolul X..Concluzie generala
Capitolul XIElaborarea planului de masari de profilaxie si antiepidemice

Capitolul XII.Recomandari