Sunteți pe pagina 1din 88
DEMIAN GABRIELA |. NOTIUNI DE FIZICA TEHNICA MECANICA $I TERMODINAMICA EDITURA UNIVERSITARIA Craiova, 2011 £ , sayy jopun x apeifavd ayeatsop no orienoa e7¢ *°" BALLONGOINI INDILON “TL snniaao eympUOY Uy pay, PSOB6S IST Ob sa wrMpMON “eAjoesD “y 95 $-1210-¥T-909-846 NASI “BOT Toe ‘eurysieatun : exon --usIuEG HaI3eD / YOTWYNIGOWWAL 1S YOINVOGW YOINHAL YSIZ14 10 INALLON Soumpmioy © qetoHeN HOVONAHE AID H=sALI989q ‘BDUSIOARIN EnupA areatezag ans ojzamydoxp a4e0] ‘BURITSIBATUN 10 I4BUAEOD ‘yupumn’y 9925 “4p Wo), ue FOIE “IP Joa sPYBUMS pUDZg9y 3.2411.Difraetia undeto 32.12 Dispersia undelor 3.2.13. Efectul Dopple 3.2.14, Acustica si ultraacusticn 4 oe MOLECULARE ALE SUBSTANTEI B5 Masurares temperaturi 3. Eeuafia de stare pentru gazul ideal si gazul real. 5.4. Lucrul mecanic si cantitatea de cAldur.... 45 149 9 BIBLIOGRAFIE aan “ fencnes UB. gee 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE Fizica, este una din stiinjele fundamentale ale naturii, care st ‘cele mai simple dar, in acelasi timp, cele mai generale forme de migcare sau de transformare ale materiei. Fizica studiaz’ toate procesele mecanice, _termice, clectromagnetice, ete. Scopul fizicii este acela de a descoperi, aplica legile care guverneazi interactiunile dintre corpurile sau dintre diferite cémpuri de forte. Observatia, rafiunea si experienta formeaza metoda stiintifica de studiere a naturii, scopul acestui demers stiintific find injelegerea fenomenetor ce se desfasoara in universul ‘cunoscut de om pand in prezent. Cea mai importanta misiune a fizicii este stabilirea legilor generale care pot explica modul in care se desfagoara fenomenele fizice observate in natura, Injelegerea legilor fizice ale universului nostra a devenit din ce ince mai profunda de-a lungul veacurilor, de aceea multe au suferit modificari, _completari descrieri tot mai complexe ale naturii, fin mod traditional, fizica se imparte in mai m dom mec optica, fizica solidul a, termodinamica, electromagnetismul, fizica nucleara. in secolul trecut au fost introduse noi capitole ale fizicii, cum ar fi: fizica plasmei, fizica semiconductorilor, fizica supraconductorilor, biofizica, fizica particulelor elementare, etc. Din acest punct de vedere, putem vorbi de caracterul pluridisciplinar al stiinei in general, deoarece multe din fenomenele studiate se situeazi deseori 1a granita dintre mai multe dome 5 -pimjeu af mnjnUsLAOURS vareatosgo (0) (qusuusdxa) soveroqey wp ovefinp arnieazasqo (@ ‘(e80] o-nuud syeurudxa) uowouay yumue soysums loztTeue aaqey[nza1 (e) :anjUy eMEps0oUOD 0 aySTx9 Bs ‘amgozy, “Itjipuos ayaun yoseaurdepuy ys emgey ajjuoUItadxa ‘ogee eyexopisuoo ye nnuag ‘ojusuadxs osoumu 28 ‘solzij ououoUZy JUN WoFajajuy tndoos uy ‘0}EI09R uy eremmogyo orefimp spfeaiosqQ Izy juoupradxy “o1zy waysys run e aroma wares vepanaid syeod as ‘aoyssads soy Way pugonde ‘cousmese 9q soIwOqe] UL Nes EANYEU UE JeALOSQO a1S9 ameD UaIOUOS jnunue un ezyeue owod as saizy s0[1fa] ezeq eg ‘2072 Wap osounu as agjzyf ajauauouas yreausennd are ayes0Ue dUBe7] ‘oAnsodso 9]ouowouay yaeaZUaOUID 20 d01Z TUBE OPEN apRquIS anuy epezneo optejar osoTqeIs see wiodoosop uaureo ‘a[eiuaumedxa uyuTaep und nes ifeazosqo uug “auyap amg sjeznes unefey eave yod soizy aszoord nes auawousy owmmunuy “yore 989 TeHO}OeA, duro un yzearous8 amo ‘afeod ap Jou un-nuIp o1nod[a duro wioroa(n) ‘eyes dmyo un ezeounioy oso ‘waueo o-nmp emyerodwa) (1) auns sory tndumgo op ojduoxg yavazyaoere9 9] 99 voIZyy veueUI ap ovfouny ut ‘aypLici9a4 tundupa nes a4npoos anduipo wy rod aoxzty ojtandwyd “exeo]eA vyrunoe 0 are polzy waumgIN ‘ounISar wp yound aswooy uy Spun eotzyy oumgM vITEMUE o wIsezITEM os apun nijeds up vounar ory digs asoumu ag “orzay die Insuas exjoomp und “(inpnsopaa jrynpow nes {njnsoyooa peu wTUM) eoYSUMU Jo] vaMoTeA uud syEUTWIOOP 9 yims opemoyooa opruueyy BY z= wx “doo mun vsvur oys9 wrejpos auMUYWE ap n{dwexe up “eotiownE Jo] vareoyes uid Teuinu oyeuTUTaIOp Ns Tepes soIZy aTRULIEYY “2pDIL01004 Jujapul 2S aampoos jutape vy yod sory OTR tnndroo raysetdap vemp esinozed wyueysip onuIp jnuodes yuizoxdox ezowA ‘Tydwexo aq “sfuuamepuny [RUN EzeaZtNN 20 yno[es op anuisoy wud ouyep puny ofo ‘ayDazsap yuyspeu juns eayzy HMUgUI ayy “svoo UN no areMeyU UL ndwn ser “oiSu o no aremsyur ud eUTMINEp 9s eIUEISIP ‘nydioxs oq] -aremsput ap mynopooord voxounsop wud wun syUYep PUI 2]8 ‘2pppuowmpunf juan yans soxzy YuLsgUE 9foup) ‘esour nujuiad Sy 1 ‘ovemp nagued epansos { ‘nuMguny nd nau] :emszUE ap igi ap ajdwaxo vaaypo Bel ‘vansyu ap juounupsua Q year es (zemszu nes) areredttoo eyseeoy ‘Dunspur ap appjiun va eseaye 380} ¥ 99 “eMyeU 1SeaBIe ap ‘euyop omq amp o no eayoadser voIzy vaMTLIENT ‘ereduioo 9s oxvs wid sooord un a1s9 HamDunsyyy "EZRAZLIAITESED a] 20 JOLUNLpUI vareMsyUT eoy|duN 901z4 JOjouaMIOUAY [MIPS rapansour vfurys duu you eytuma So} ¥ LIZ r Sezoyta “emnyerodusay “esemn “jums aayzyf juizapu ap a[dwoxg ‘AneueS osuosap y yod uIAS 20 ayLEquUTyDS ‘amd uy osoooid prvoztsoaeIe nes soydioo aye tigiatsdoud Ssouyap s01z\5 JMIUEWY “AXEANSEUR WORT OMNLIEAL aijearsqo und AQEUBS ANRHTED ayenjead uns ‘Y [B NEPNIS ap [mw2aqGo ‘pZeoUUIOg Joj S208 ap a[UEqUIINDS aro], “aBay eUMUE o gdnp ‘dean uy gzeanjoas e129 “undios ap waysis nes ‘dioo yrunce mun 9je HyoYIpOU op suTusooNs o wuLZardas (eareMIOsUE nes jnssooid) o1Zy [nuauousy ‘Izy woMoNag HWY aye opeyuamEpUNy UNHON “TT 1.2. Nofiuni generale de calcul simbolic 1.2.1. Operafii de calcul vectorial 1.2.1.1. Mirimi scalare si vectori unui vector Expresia analitich a jn fizick exist&: marimi scalare (masa m, densitatea p, temperatura T, lucrul mecanic L, intensitatea curentul electric 1) si mirimi vectoriale (viteza 3, forfa F it cmpului electric &, inductia cimpului magnetic B). Marimile scalare sunt complet determinate prin valoarea lor numericd (pozitiva sau negativa) iar marimile fizice vectoriale nu pot fi definite exclusiv printr-un numar. Marimile vectoriale sunt caracterizate prin modul, directie, sens gi punct de aplicatie. Consideram sistemul cartezian Oxyz , iar 7, 7,4, sunt -versorii celor trei directii. Versorul este un vector cu modulul egal cu unitatea. Fl={a=[q=1 ay Notim cu ,@,a3 componentele vectorului @ dupa cele tei directii (fig.1.1), iar cuay, ay,a, proiet vectorului d pe cele trei directii. yea a2) Fig.L.1 analiticd a vectorului a este dat de relatia (1.2) iar modulul vectorului este dat de relafia (1.3). azJara+a® (3) 1.2.1.2. Adunarea vectorilor 8) Regula paralelogramului. Considerim doi vectori G si 5 care au unghiul « intre directiile lor. Suma a doi vectori concurenti ce au directii diferite, este un vector reprezentat de diagonala paralelogramului constituit cu vectorii dati ca laturi, =a+6 aay c? =a? +b? + 2abcosa (1.5) Operatia de adunare a vectorilor este comutativa a+b =54a (1.6) b) Regula poligomu Aceasti regula ne permite si adunim doi sau mai mul simultan . 2 “p'no enuo9 ‘a1sa u goep Ze}

y nayUod Je! ‘BVEIDJI008 ULOFTUN yer auzosnut o Rfuopiaa uL ound a8 Q? uN O>ay ‘a>4 RoIpe ‘dum uy apeos ezaHIA imru0}D0A Injnpour goep ‘eere]900e aruHIAT arEos O WOAR gO Wounds 18 Q

rod OMA B FRU ]TUTPHO Op EWEAIZAP 3189 L PIIEIA|SOOV : ygtlheieee (sr) fatps=? aro yta+t fae tgne LV) x zt pose ord x 2 rorfero[200" 8 EDI soxdxq Fig. 23. a,b 24 2.1.6, Miscarea rectilinie cu accelera(ie variabilit Miscarea cu accelerafic constanté reprezint’ o bund aproximatie a migedrii unor corpuri in cidere automobile si avioane aflate la inceputul migcdrii lor. Exis multe tipuri importante de miscare in care acceleratia este variabila de exemplu si considerim miscarea unui corp in sens pozitiv al axei x, cu o acceleratic al carei sens este opus vitezei sia cirei marime este proportional cu viteza a=—kv (k este o constanta) a-#, at avem: oO niyo kas (2.24) dt v jek at (2.25) Peeaeetis Integrand relafia (2.25) obtinem: In =-kt.v = ve "# (2.26) U Relatia (2.26) arati cd viteza scade exponential cu timpul. Aceste curbe exponentiale se intilnese la sciderea activitapii unei substanfe radioactive, desc&rcarea unui condensator si amortizarea oscilatiilor mecanice, acustice si electrice 2.1.7. Migearea circulara Un punet material executi o miscare circular’ atunci cand traiectoria lui este o circumferinta. Viteza pe traiectorie sau viteza liniard este (fig. 2.4) _ds _d@-R)_ do 227 Peerae era at y ew ytp-= 4: ,0-=axo=toryxgs ty z . a w z (eo spay = Bia\ $d0= jo-dt0-%=Ht-t) 239 dt = a 237) Relatia (2.37) reprezintd legea migcarii tn miscarea circularé uniform’. Perioada miscarii citculare T, reprezintatimpul in care mobilul efectueaz’ o rotatie complet. Cal IT), =1s i eee vy, reprezinti numérul de rofafii efectuate de mobil in unitatea de timp. iii eee ala 4 urmatoarea relatie: intr da si frecvent& existé urmato: tote perion si a my ae b) Migcarea circulard neuniforma (<0 este variabil) in migcarea circulara uniform variatd avem: (2.42) = $2 const di (2.43) a 44) inde integrare se ajunge la: @ = @ + elt (2.44) (2.45) 16g at 28 jdO=fo-dt (2.46) a= jovat fe fdt=>0=0, + ayt+ Relafiile (2.44) si (2.47) sunt perfect analoage ecu: Gorespunzatoare din cazul migcérii rectilinii cu acceleratie constant’. 2.2. Principiile fundamentale ale mecanicii Mecanica clasici (newtoniand) se bazeaz’ pe trei_principii fundamentale formulate de cétre Isaac Newton (1687). Prineipiul Inerfici A fost descoperit de Galileo Galilei in 1632 si a fost starea de repaus sau de miscare rectilinie uniformd, atéta timp cat asupra sa nu acfioneazé alte forge din exterior, care cautiisa-i schimbe aceasta stare. Este imposibil de principiul inerfiei pe calea experientelor directe, deoarece in mediul real care ne inconjoar&, corpurile mu se pot afla in condifii in care sa nu fie supuse deloc acti altor corpuri. INERTIA: este proprietatea unui corp de a-si mentine starea de repaus sau de migcare rectilinie-uniform®, in absenta actiumilor exterioare, de a se opune la orice actiune din exterior care cauti si-i schimbe starea de miscare, SISTEMUL INERTIAL: sistemul in care este valabil Dupa cum am vazut dupa prima lege a lui Newton rezult& & actiunea unor corpuri materiale asupra altor corpuri este capabili si schimbe directia lor de miscare. Aceasté actiune a unor corpuri asupra altor corpuri, la schimbarea stati 29 I¢ : equip einypdoy eis Bs woundosd ax “x1 ye19pISUOD.ajsa g Tnuaysis Jer “2 EjuRIsUOD Rz—aIIA o no § ap gle EzBasE|dap as .g Tmuraisig ".g 16 g eluuagar op owarsis gop wgiopisto; “uLayIp wowasesqo Z op sILaJIp outaisis 7 waaw ayeod juoUNTUIAD Wepoow uy “Q) esodway eun 8 (‘A “%) o[ntieds tan ares ‘rp (@°2 ‘4 *x) sreuopso0s F und yezHaroeIKD o1s9 uaLIUAAS iP) IN] OPHvpy ‘ootavsou sojauawousy jysADETD: oso Bp penne g Ope lee aponpraipur s0}}19012]9990 » proLieroea puns 2159 piunynzes vtinsaje200 ‘aluof ayjojaoje0 pfuazaud 2p mepuadapu; pow uw atfesajao0 0 impndio3 puadutr pi4of aanoayl ‘afuof aymu you parauoyfoo dioa mun vadnso povq 40,9340) yyoundeadns Injdyoud nes sojahz0y zoUnyjoe jo\uapaadapur ardioutsg (218 yurares no tmdioo ynop anuip rounrfovsaruy ‘undioo anmip gooudioar ypouorieaei® erfoene) dumps mun jorpewuort uud yuntioeiom nze ul 1S 19 undioo gnop B Roeuos ef yeuME nu sede eauniiovar 18 vauntloy (re) gs y ‘aunsfonos parunu sndo suas ap 18 pou us yo8o pliof ono io2 imjmuyad vadnso pevauorton dioo vapiop jo-ap 109 18 isunwo ‘phuof 0 no dioo impo badnso pzosuorjow dio un vovg WoUMoN My & eps © wasoy nes mungiovar 1 yunHoe midrouqag s s =s.% as =% 1S, = 5, SS NI=8- SP Bar= 1 Bar = “(a)- Sw) = Sa) “@ BZOUEA [ruo}o—aA vo aIEUALIO eaaa o1e 29 yeHO}OA amURUE o ajs9 Ins|ndwuy au = d ‘sinduat ySoumu 8 gzouA 18 useM aL jnsnpoIg x09 duu 18 By J ap eSeUE ND jexoaooe 0 yurtsdui ens st 2 ny a (ND SOV. Y ynun vadn’ nt rey = we “NV i _gsoun yuan “TeusreU sow apun fewwo ‘anzod nujauresed on 3 nyruound austa¥ oe ‘paryuourow D0} ~ d= 9 yates aypau ehi0§ ~ wo ws at no pyouortuodoad -ynyndao> 0 18" BION To fof vadnso pe02U 2 mndioa aap aysa 109 Unt ap 2 ° ep 0 vzeq ad 9205 & ap ynanrzodsic. 10h sojaneye ¥70 s mes) yn om! i? su ‘x09 UN sat dioo aoe go PUMIEASTS ureep a serpnS eee aac re “yo 2 a UO}ED oP 228 219338 OTP sp Ol 219332 reaa7{TeHOESR 98 onnuud yeva2e jorziy aeaRU gt saonut 18 : pd v1iosaj7007 dad 19 no pyouotiso aoyatiog waTEMSEN ( i din coordonatele unui eveniment de 2 observatori diferiti adica dis cele dou’ sisteme S §i S’. Fig. 2.7 ‘Tindnd cont de legatura dintre vectori putem sere: 72007" Featt?’, taf GSD Tinem cont c& timpul in scanoa case ee aot mes rela form Pe cain k pabpnseeehiey Ele sunt echivalente t Galilei 5i sunt scrise sub form: cu urmatoarele relatii scatare: xeut+x ape yey Zaz fet i Cumoscind coordonatele (7,1) ale unui eveninen’ masurate intr-un in SR dat, se poate caleula ev att transformérilor Tui Galilei coordonatele (7) ale acest! ‘oveniment masurate in oricare alt SR, in migcare lla a vitezelor in mecanica ‘Legea de compunere a vitez : = newtoniant se objine derivand spafiul in raport cu timp vtilizandu-se relatiile (2.52). os peas (2.54) Bats 32 Derivand (2.53) in raport cu timpul, objinem legea de compunere a acceleratilor: F =F" saa =a (2.55) Acceleratia este aceeasi in toate sistemele de referinta care se migc& rectiliniu uniform unele fafa de-altele. Primul principiu al mecanicii newtoniene este valabil in toate sistemele de referinid inerfiale, deoarece este chiar folosit pentru a defini aceste sisteme. Principiul al doilea este valabil in toate sistemele de referinja inerfiale pentru ci @ este aceiasi fat de toate sistemele inerfiale, iar masa este considerati constanté in mecanica clasicd newtoniand deci m-i= invariant Principiul al treilea este si el valabil in toate SR inerfiale. Principiu! relativitafii in mecanica gasit de Gs poate fi formulat astfel: Principiile mecanicii newtoniene fiind aceleasi in toate SR inerfiale rezulid cd toate legile mecanicii sunt aceleasi in orice SR inertiale. 2.3.Teoreme de conservare in dinamica punctului material ecuafiilor traiectoriilor fra a fi necesara integrarea ecuatiilor difereniale ale miscaii 2.3.1. Teorema de conservare a impulsulut doua a dinamicii se poate scrie: (av at fe (2.56) deci B= 2 ap ata asn 33 se 4957] “quersuoa ayso iy 1 mound Fe snow Iruuawiow yo (¢9°Z) WIP wn{Nzas Inu aYSe ToLO] rYLSIOUL me OWS MYRUDWON HAALOsUOD eULDLOO, (970) = w= id ae Indu {8 onouro ijuoutoW eteaKop no ye ats Itty TaOyy OW, ‘onau]D MNUsMIOM EMIDL09 5, oe gux sty yexed yuns t1s0y99A) = aul xa = aut x (oa) 2B @ Je ts(eu) Ex =(au) Ex grou ® (dinette der 2 on HoUlO mrquouoUT & ;aduan no wodes Wy BwALIOP wEIND;eD ag 2 s-="() ‘auxa=dxg=7 syayise au rououoin nes yeusreu jound mun fe (624 iyo Insindux pruawiow yout jmUDUIOy ue nt= S(W)Sax4=W syd arujop ayes jod syeum youayeU round youn widnse wzeauorioe aseo (§°Z “3y) Yoho} Trams, ord) ayourp yoynyauoUl & a4var9s40D 9p 9M10409,L TET -axinouad woourn aySocur fou 2s 1120) yostndas “du 9P SVT aqeaiayu uy orwaind aloy sede opun “ruD0y9 aP ‘ajosaa0id Uy “(geusoytun 36 an aseobiun 0 axe yeuatem yrmotmd) 9 =a. FUE suo? = 2 -gazasuoo as yosyndun yorpe ‘7 ei suo9 = d go wynzos (gz) wp foure ‘= J wn 289 yeusrew injmyound xdnse yzeouoriae ozeo Yojaho FUE yor ynynsqndan yprgAzasu0 837} rajzoy qasindunr aySeunU 28 F7 so (quip = 'd-*d= 3 aj-H a (gs'2) ww a =(au)r -ourigo woa (j.¢°Z) foriejay earesBovut Olid yuayeua tnjajaund yaynstadasy erfeyseA NO de ayuenynzoz yoti0y [nsjnduay mjnsnduny ew2s09 yeSo ayso yeyareur myruound 978 2.3.3.Lucrul mecanic. Forte conservative. Energia mecanic& Lucrul mecanic elementar dL efectuat de o fort F a + de aplicatie se deplaseaza pe o distant df este dat carui de rel au-F-d (2.64) {1}, =U Lucrul mecanic elementar la o deplasare finité intre doud puncte 1 i 2 de-a hungul unei traiectorii se obfine prin integrare 2 L= fF? (2.65) i ca urmare a actiunii forfei F pe drumul df viteza punetului ‘material variazd cu d¥ astfel ci putem serie: 2 aL=F arantig noid) at. (2.66) 2 mov? a Prin definite mirimea E, =", reprezintt energia cineticd a corpului care se misc cu viteza 5. deci: dL =dE, (2.67) Relatia (2.67) exprima teorema variajiei energici cinetice Lucrul mecanic elementar al rezultantei forfelor care fctioneazA asupra unui corp este egal eu variyfia elementard a energiei cinetice a corpului. Se defineste puterea forfelor care Scfioneazi asupra corpului ca fiind lucral mecanic efectuat de aL mpartind (2.67) cu df se obfine: forte in unitatea de timp, dL _ aE. (2.68) aL le dt dt 36 Relafia (2.68) exprimd o al ‘ It forma a teorem energie cinetce: varia energie cinetce tn untoea etek este egal cu putereaforfelor cae ationeaza ia general fe itie, vi nee fortele sunt functii de pozitie, viteza gi timp G-3:0), Daca ma se cunoaselegea de migeare «unui punt : poate calcul: cani ee ula Iucrul mecanic pentru o variatie Exist& inst o cates goric de forfe, numite Pent care se pat reola aceasta probiemd O fot ue ae Proprtatea ci luerul mecanic efectuat de ea intre dows puncte le curba pe care se deplaseaza punctul siu de aplicatie se numeste cons crctesen Smee, coMeratvs, Asiel” de fore ge Be As SF dF = Alt) on (2.69) “ () si (F;) sunt dos curbe ce unese punctele A si B Se. 2.10) Din relat (2.69) rezuté of tuerul mecanic ees rf conservativa pe un contur inchis este nul. Ft Fig. 2.10 dF =0 (2.70) © Forfa se mumeste conservativa daca satisface conditia: escent ee (url our tt fon =ogradt =v {U7 Os, aug) dU 7 Beit ie EE). Om 37 aque 6 ames ‘ ‘PANBAL : juss0u 9p sod “nmusss «oyu py ablatachna Bede uoDeU JOJoLioy Je sTuRsaUE ‘eileuea no [28a Cosa) i muon eorpy ‘gp =(N+ ap =np+ ap = py 2 "wamnzea (6{°7) erfeyax wip IP = 2p""74+ p= Lo APY + apy = ap {> + y= ap (p49) = a ; ‘aus ateod os I+ "°)= ad aopaiz0j ymysox ap cattearomang aolaey pone ann 3 a upsedag ‘soquozoul rap aus I pounoou 03 JMpasasuoo vada} - "Bioua ayoasasuor ajsof ap pie ei auptupa wo to un-aguy ssuoy = 4y + * "a=q (uo reymnzaz 8 (Lo séqp-= p= "P= "IP guos arvod 26 foUmny aATgBAIOSUOD juns yersoyeu anymgound stent ajauioy yoeC (LO °gp = "1? -wussoy op 2159 sonouro vr8zau9 wiusi0a} psnwuauroye arese[dap 0 Nd (La) o= ah -your ayse obi0y sorsaoe ye oquvo=us sony Spanyouy equa © a 29] a8 AAHEAISSTON ‘ojaisoy waunttae fins euayeur rojnsgund voxeseydep 2eCL mound g2vaseidap aes od prourup ap opardap nw eyealy 2918 TPA yjtzod ay g) Inj aqHOTeA 2p TUITE spardap ofuroaun [40] agp =nP we gutoo dingo ua 2p wqIOs 2389 ZO HP aL hoy feowouorjow wna eds (2ov8uE InIOUNG ‘renuatod vy8s009 ruvzasdad va Yourge ‘}27EUOPI009 yroder uy yooaTUn 2350 Benn ap esuapwadapal ois 7) Hun 9729 Wi INZSS UL v («ao (@n-(vyn= 2-7 jayase outigo 2s a8 V ayound ynop @zIU1 2 amearesu0n eboy op very Tey orueoous MT wo op ip x9 (ap + fps pL ne-=|? 9°? no"? ne (gps rt ye Rae bo eee yav+ p+ BEATS * ne" sney ~ * says nyenrasuos alzoy foun [2 seyrauia|e O1seoewe yon oqiseyo ajai03 “ajeuowentan 210b0s ‘anguaraswoo sjuoy ap afduoxg “(z'4°x)/2 ‘areUoplon ap apurdap go selio} ap atloung ‘yururnuap YyH[eos aNomny © 9380p) apun 3. OSCILATII $I UNDE 3.1. Oscilagii mecaniee 3.4.1. Notiuni generale ge orice fenomen in care energia ‘de energie in alta, periodic, sau fn functie de tipul energiei Prin oscilatie se infeles se transforma dintr-o forma pseudoperiodic, integral sau partial care se transforma oscilatiile pot fi: coscilatii mecanice in care se sn energie potentiala si invers; transform energia aman * ein care are Toe sate i etic? transformarea energici cdmpului electric in energie magn { electromecanice in care energia electric’ se = oscilati ice tne i canica $i invers. transform in enerBie We jar osclaile in cursul circle tanta smirimile care caracterizeazsistemul oscilant (macy, SOF TTE clastied, coeficientii de proporfionalitate intre forte si viteze, sarcina electric, ee.) rama constants in OP ‘Oscilatia neliniard este aceea poe, ‘ind de timp de coordonate sau de viteze._ Ro Sere gspative sunt acele oscilaii care Se fectueaz’ cu scdderea energiei sistemului ele e Scvilatile nedisipative sunt cele in care transformarea dintr-o forma in alta este reversibil Dacé sistenul este izolat i ‘un impuls initial, oscilaile efectuate se numese o 40 $i este pus in oseiaie print. sat oscilajii proprii ele se efect numitl frecven{’ proprie. O os A cu frecventé constanté ie proprie disipativa este Daca sistemul nu este izolat oscilafiile sunt amortizate iar daca sistemul primeste energie in acest caz oscilafiile devin forfate sau intrejinute, Daca energia este primiti cu o frecvenfi egali cu frecventa proprie a sistemului oscilant acesta intra in rezonanté cuexteriorul Din punct de vedere al variatiei in timp a matimilor care caracterizeaz’ oscilatia deosebim o: petiodice in cursul c&rora aceste mérimi variazi peri si os pseudoperiodice in cursul clrora mérimile sunt func pseudoperiodice in timp. 3.1.2.Oscilafii mecanice. Migcarea oscilatorie armonicé 3.1.2.1.Ecuatiile misearii intr-o oscilajiei mecanicd corpul sau un sistem de corpuri efectueaz’ migcari simetric fati de 0 pozitie de echilibru si la intervale cgale de timp in care energia se transforma reciproc din energie cineticd in energie potential se numeste miscare oscilatorie sau oscilafie mecai Oscilatiile armonice constitu se efectueaz sub actiunea forfelor ammonice s¢ mai numesc si sinusoidale. Considerim un sistem oscilant compus dintr-un corp de mas m gi un resort elastic aflat in stare de echilibru (in punctul O). Daci lum aceste punct ca originea axci Oy si deformam resortul pind cénd corpul ajunge in punctul M asupra acestuia va actiona forta elastic’: aie 6) 41 (spes ) audord eijesind ‘4 1499 9p eifizod ap givy imjnioyeposo © puxed eoreupdep guizaidos 1 eauipmyjdure asa y nx ova 9p wiitzod ap vies inynsoretioso wammagdap murzozds NA 3 MUoWOU BY mrI0yEHIOS0 wHeBUOTO a1S9 A a ore (cre (Rous % 800+ Sascodurs)y = a "PULIOS ap oxeo$ur ap va8a] authqo a5 are eee “omsy = 415 ‘3IHejoOu sns Tew 9p exieyo: 4 94 us WsonponLy -ayeax runLzeU ayuzordar ys oIngan sm s - _ 191 UIP doInaWoUOTY soHfouny stuoIoya% : 0. © Peruas(*- 'D)t-+ 90 s00(*D + CF — nes (seuss 3-387 300)? + (9% uss + 789 s09)!'5 = (j)h ‘ods uraind 18 ee) ] 1°) UI81~ 190509 = sy, Po uss + 7% = : sping imunioy earde wor 23 18 19 ne ae inwuajap nyudg fot 9p aumesuo9 guns 2 1§ 15 apun Proe2D+ 109,21D= (AK :BUNIOY 9p aIs9 ormoMUE a 199 B vIeIOUD erinog Corps Cle nuo}R|I0s0 ¥ aperiuaronp (w) ~ w “ret = to or ford Joga ens Your ap forfenoe wyetoose Borystia}gexe9 PHENO “oquoute Wyore|!9s0 ruosrar ® gtequosenip wilenae ogous os aylenae FISv20P o=hto+h “on haeh wo uw sunautigo i$ 5 0c audoxd erfestnd woonponur 18 uz wird ayjenao wiseade wrliedty] we = Ay + fim ouTye co fy = fue nes ae co AY= ap saya ws seu ap yeuayeus qraound nunued yotuap w enop © POHIT Md ingmenaysis 1rgELIOJOP ‘elroy go madey gorput (-) [MUUIES “~PORSTI> undo 2s youse> ysourmu os A apun pjueysuoa ayso ¥ Fe atleBuoye a # > faza initialé (rad) : Perioada, T reprezint& intervalul de timp in care oscilatorul descrie o oscilatie completa (s) Frecventa,V reprezint’ numérul (or in unitatea de timp (Hz). Viteza si acceleratia punctului material intr-o migcare oscilatorie armonica sunt date de relafiile: 1 de oscilatii efectuate de ya the yn oydcos(at+ #0) G15) P a= Fa 9a ah Asin o =-aby G.16) ‘Semnul (-) din expresia acceleratiei reprezint& faptul c& intro migcare oscilatorie armonic, accelerafia este proportional si de sens contrar cu elongafia. Acccleratia este Yefazati cu x (sau T/2) fata de elongatie, adica este in opozitie de fazk cu elongatia, Acceleratia si elongatia se afl in contrafazi, Cand elongajia este atinge valoarea maxima pozitiva accelerafia atinge valoarea maxima negativa si invers. Parametrii fundamental ai unei 0 concrete i anume ine A si faza inifial’ g, se determin din conditiile adic cunosednd elongatia yo si viteza vo la momentul initial. lt) = Asinlagt +90) Gin Le 4 avem: Yo = Asingy 3.18) v= GA cos@nt + Po) G.19) lat=0 avem! Y= Oy ACOSPp 3.20) din (3.18) $i (3.20) se obfine: do go, = 2% 2A _ O0Mo Bo cosy, Ye ty G21) 4 a => op =arctg 22 Su 3.22) Yo = Asingg 3.23 05 = WA? cos* o, an o2y2 = @2A sing, hee U, + ay, = @3A* (cos? 2 2 ote (cos* 9, + sin? p,) 8.26) cas? py + sin? @, =1 0) + eae = a5 A? a => ar titobvs 4. fea meget Vaart 3.29) 3.1.2.2, Energia oscilatorului armonic liniar a Sena us pnt material de masi m cae se misc unei i frecttrile). forte elastice F——ty (se neglijeazd Jn decursul osci ei sistemul are energiacinetica B= p mi? _ mA cs foyt+94) 2 2 3.30) i energia potentiala: ‘ % 2 26? sin’ 5 a-ha ffady= fig dy A mA obs ont 4) 2 care se transforma periodic una in alta. ay) 45 lb 2 wo QUIS! —Qs00 = (pe) ° : 0118149809 =, 2 7 a] ny LoFapMULIO; weg Hy = 97 =(91151+ 9 500)0 = qty =2 UNOS qns 18 ous aod as z xojdwioo oon UO, Cove) e¢ By » ee) 789m =9= 281 xopduioo muyumu jmusund. wine q (se 7 ia 1+ 2)=4=P] xejdwo9 magus pnpour or) {q+ v}wy ={z}uy =q erurBeun woud {q+ v}oy = {z}oy =» yeas eamg 18 imusundse wf ynpous ‘ueuidewn vated ‘er tused wevony ned WE}ON, a saeopio od zo “z wyruguuna © eeas fence p m3 2orej yon ‘anoadsa3 juoison wud a oa an tnuejd uy yyuvzardar as xojdw09 ‘mum €"€) a (= wu 29°0)'q40- 480 xojduoo seu a ree ov oso ww no yoRe quaUuNEZE oP 18 Y 9 aguuner mun e (greuiseut nes) BPOF soured ¥> Inpous ap xajduro: 1950. WiPaszoudad uy 0d ‘afeplosnins “2ououne 9 waswuazasdey “FZ TE (we Bu) jp yruoron ap ghey » anoodsoz £ no Hezojap ‘V7 '¥ IRPOU ap sojycrson ngqruroxe ayioarond ap wiowout So uy EP guns poruoune voseosyur ul e1sez9]0008 1$ ezoya ‘SopUY ayepyosnuys soygiertaso w pxoydiao ve Bs Ne -goruownre azvagtut 0 yIN99XO JOP wrysoow tewuranxe vy woetord “(ee 3g) @ BreinysUN raya no suoWOUOSIN sus UE S101 28 area y inpour ap (1ozey) soya" ymun v exe o od mijsatord und o1njaw09s Preyuazaudan ip ayvod FoyuouE asOrPTOS0 aHROSIH SPO suuoyeyfoso fayosim @ greyiozes vase quazasdan CTTE enon exBs2u, Lage’ #2 spasasuoo 96 toap “duan ap wrvapuadaput 2189 z ee) Gas) 44) (3.45) 3.1.3. Compunerea oscilatiilor armonice paralele de acecasi pulsatie i dispus simultan Consideram un punct material care este ' la dou& misciri oscilatorii armonice in aceeasi directie. pot fi scrise sub forma: igi = + x, = A cos{at +94) 2 eee / Grafic, compunerea oscilailor sinusoidale se ie i compunerea vectorilor reprezentativi dup re; paralelogramului fig. 3. 4. Elongafia rezultanti poate fi obfinuti prin insumarea elongatiilor x, ae (3.48) Miscarea rezultanta este 0 migcare oscilatorie de aceeasi frecventa avind ecuatia: x= Acos(at +9) (3.49) AaAsAr (3.50) A? =A? +A} +2A,A, cos(g, —@,) G51) Faza os: rezultante se obfine din: tgp = —caeteopusa__ Ay _ Ayt Ay G52) cateta alaturata Ar Ax A,x dar C059, ais Aa =A,cos@,, A,x= A, cose, (3.53) Ay=A,sing, (3.54) ns > @ = arc Zi A sing, +A, sing, A, 0050, + A, 205 9, A, cos, + A, cos@, 3.55) Amplitudinea oscilafiilor rezultante depinde de amplitudinea celor doud oscilatii componente, precum si de diferenja de faz Ag=¢,—g, dup’ cum urmeazi: Cazuri particulare: DAD=Q-Q=% , A=A+ A, (3.56) Cele 2 oscilatii sunt in faz, amplitudine este maxima d)Ap=@-g (+z, A=|4,-A,] (3.56) 4B 49 ECS Pee eee eee eee Eee Pe eee eee CrPE yourue ‘9 <3 no‘ +un = © gong ‘RUNDE BOILO[EA BOAR z ea pueynzas vouipmyydane “(7 [Q= 4 mo) wu =F nauog cus i o (e9"e) tz W=0 on ‘ywsopisuos 1o1sHiejJoso wasounduoo ud greynzaL t a (so ees See 7 oN us (Sie Be age) ‘ON-4Z=0 now Zuasz core) ‘ = op oae (se) & =< BMEUM Ty :aoarwoag (as'¢) Sus yz=n ‘ueynzes woupmyydue auios og YW Bze! ap 9329 un-sIUY suOsuE y oyeod aueo uoStjod tm aurjgo as ‘yrequazard yoywss wpojaur pugordy (dx, +30) s00%e = Nx use) (bz + 1) 800% = x. (°6 + 40) s00%e = "x “gonaunue o1soiZoud uy oye 9jozey puyae ‘ompryduw sSeoo0e 14. wivonsoy tSvaaon ap wiv[ioso N undwoo as go maundnsaxd ‘oisy ajay82ed 1fe9s0 ap azegazeo som mum wasoundt09 ay sunxo atvod v2 aoamoap ‘gin ave} oso voyess EporDw MsEOY ‘TuNUsIgo yjeUOreVA asoundwwoo ud ouriqo seepuciinzo: vourpryy|dure qiurzaudas oreo (noi, “2yediNL Jororey pundsaioo 90 unyun ey XQ exe op wey HeUNOUL 99a usd O[UTpmay|cuure pugyuazasdar — fousou.g ny D aoyfous raporau yruomnfe no 6 aynutigo y rod sreynzar e2peoy sriowasq -sndoa wy oupangs [euornus aotmnd 1o9p = V «= fW =! BEC puma ‘ayso vourprayjdure ‘gzxy ap atiizodo ap uns iey!oso Z 2[99 No ante ‘| sin Ne _ Ne =NELn AR+E c0 sine & 3.64) deci valoarea maxima a amplitudinii rezultante va fi; a — Nap. Minimul amplitudinii se objine pentru sin x“ =0, cand N Pama,cumeN, 3.1.4,Compunerea oscilafiilor_armonice freevente diferite paralele de Fie doud oscilatii armonice de amplitudini si faze Giferite care se produc de-a lungul axei Ox dupa legile: =A, coat +g) (3.65) X2 = Ay cos(@,t + >) (3.66) Diferenga de faza A= (0, ~ 02} + 92-9 G67) mu mai este constant in acest caz. ‘Acest fapt permite s& alegem originea timputui in momentul in care Ag=0, obfinand: B= =9 G.68) Tar ecuatiile (3.65) respectiv (3.66) devin: x, =A, colt + 9) 6.69) x = Ay cos(ayt +0) @.70) Prin compunerea osci Wr se obfine: x= A, cost +0)+ A, cos{ont +) @.71) Oscilafia rezultant& nu mai este armonic& si nici mAcar periodicd. Conditia de periodicitate este satisfaicutd cénd; 52 aicolort+ 9) Ar colon! +0)= Ar coll! +7)+0]* 6 49) Ap costonn(t+T)+ 9] : Bgalitatea exprimata prin relatia (3.72) trebuie satisficutt jpentru orice valoare a lui t, deci si pentru ¢=0 cand se obtine: Ee Arcosl)+ A, 2n(9)= Ay colanT + }+ A coslaxT + 9] @.73) - “Deoarece periodicitatea mi este influenfati de valoarea amplitudinilor, relafia (3.73) trebuie satisficuté pentru orice ‘valori ale lui A, si A, de unde obfinem: oso, = A, cos(o,T +9) 0591 = A, c0s(,7 +0) ~insareatncnkii iashonaln adic&: oT = 2k (3.74) @)T = 2k (3.75) impartind intre ele relatile (3,66) si (3.67) obfinem: 24 (3.76) O, ky sav wik aE (3.77) Deci pentru ca doua osci diferite si dea prin compunere o oscilajie periodic’ trebuie ca raportul frecventelor lor s& fie egal cu raportul a doua numere {ntregi adica s& fie un numa rational i Dack A,=A;, iar frecvenfele ,=.,din relaia (3.78) obtinem: x= A\lcos(at+9)+ A, cos(axt + 9)] 3.79) r=2Ajcos 24 cof 222149) .80) Folosind notafiile -;=A@ si a +a, ~20,, relatia 3.80) devine: 33 ss ‘ow e223 9p ejuaioyip ap purdap tasdyo aptizueimonsea “yondno 1980 0 e1aUd8 uy 2389 ‘arejnorpuodied itoamp ad “eluonoog, Seago" ap SolUOWLE !LoTeH!OS0 POSH EOP ¥ EINeI|RZAK 190] ndije wrezuejod 24Sauinu as atfepioso op lapse © “(e1ev0pio0s ” 2 ajaxe no yun un sey fasdypo a[oxe) ey¢ By JOTUpMNdue InyBumdayp wamuop gz 16 ye un¥e| ap. jnmygumdosp Wy Rstiosuy ays yInurigo wsdiy3{ asco 19UN eLienoa ais9 are . wool VY so (8-10) 18% (6 ~ toysoo oF youoysoren wrfenoa noo vexed ¥] pUBOIpRY (aso) (18 - %yu1sy0s00= ‘ous + tou 2 jar wiaut}go 18 1fepa4 gop joo ~ no (59°) eronoo unjnuyy uso) ('— %yas ours = ‘e500 + ©4300 urfgo 98 a|-npupunpe 1S sns teu ap a umgunpe “1S no (9g'¢) 18% erlejar wiouriqo 18 miejax gnop 190 uunpe ‘'6s09 no (98"¢) 8'0s09~ no (¢g°¢) esfonoa uniymuany “(9§°¢) 18 (sg'g) emierar wip indurp sours emqay rauoysorey wifenoe Ise8 e nUHOg (98'9) (4 -+10)s09 9 = 4 (see) . (164.40)s00y =x ‘aqtsiejos op ayep sums azeosim ap = 9P 2[19] asouns os youp yound ys008 ap ystiosep eLO}DoIEN NS WOA varejnorpusdied qoanp ad oueymuns aoruouNe 1980 EOP B] Sndns 289 o1v9 foLIDIeUN ound uN sky apesind O80 voroundwoy “STE 9998 ap aaemnsppuadiad 40) yaumure 0 gdnp 30a} P tseH9so yoIpE ve [e seinonzed zeo un aysa sojrmeq uaWoUD, “aquauodw0s sojmieyioso eluaacayy no gee ais9 sojImeq eiusasony 2% (ose) tan Waa 0 epeouad ywudxa (¢3'¢) to —'o (e8"6) wt pugs ‘purxeur oyso (Zg"¢) etlejar op wep faljepioso vompryydury 2360 whuanaaly 381 20 oe Br “(9 ¢ By) MEQ ap JNUaUFON;y ap vaztUNUep yareod ‘Totleyioso vfuaaoay op elegy yoru wluoaoay 0 no pzeueA |feploso foun aurpryydure oxo aud jnuswoUay cro iosm 'Vz=¥ qua] pZeHEA aseo eaurpruy|dure no ‘eoruoULTE!seAd 1980 0 eo eIejaidiaym y ayeod (og'¢) eHie[ar ap EsLIOSep wijejioso ‘'@ no axferdwos uy a1 auvo} 2189 WY aoarvoag z aso (0+ Ho)s00 1-S-sooiye =x | sunt in concordanza de Daca 4e=2n7, n=0, : fazA iar relatia (3.89) devine: 2g? 3030s ya? +x7B? - 2xyAB=0-9(yA- xB)? =0 { BoA a yAnsBay-2 6.90) Ecuatia obtinuti este ecuatia unei drepte (fig. 3.7 b) care coincide cu prima diagonala a dreptunghiului amplitudinilor de-a lungul cireia oscileszi punctul material, Oscilatia se numeste polarizata linear. © Dacd: age (2n+i}r, n=0,,..n=>0scilatiile sunt in opozitie de faza iar relafia (3.89) devine: B G91) Ecuatia obfinuti este ecustia unei drepte (fig. 3.7 f) care coincide cu a doua diagonal a dreptunghi de-a lungul clreia oscileaz’ punctul mate numeste polarizata linear. © Daca! Ag=Qn+I)e, n= ‘compun se numesc in cvadratura iar relafia (3.89) devine: 2 Ey at 3.92) BaP Adic& ecuatia unei elipse raportatl la axele sale (fig. 3.7 d, h). Oscilatia se numeste polarizati in particular dac B= A lipsa devine un cere de ecuatie: v+ysa? 3.93) Oscilatia se numeste polarizata circular. Modul de parcurgere al elipsei dar $i orientarea axelor pentru diferite valori ale diferentei de faz este indicat in fig.3.7. Reciproc orice migcare circular se poate descompune in doud i armonice perpendiculare, de amplitudini egale, avand diferente de fazi (2n + nF 3.1.6. Oscilatii amortizate oscilatorului este proportional cu patratul amplitudinii, 37 = no wEoU ‘0).°- ‘axajduoo juns sonstigyoere forfenoo oyruisepes 0) bo jayise ‘ome vaad 2389 nu sreznioure 9p whz0y yoeg (9 “yous areziuowe no gorpoutade asvosrta 0 zeo ys20e Uy 1S e189 M|RIIGoW! vazEOsIPY (ore) Or hwy (O49) g 2 2A ‘BULIOY ap a1 [OS © ayrtupe ojeHuazoyip tatienoa v ypesatia® tinjos zv9 ysooe uy fe = Me w= 9 Boe (q -gorpourade azvosiar o-su eyseaoe aadsuy Toned BA nagipiype ap etiizod wip soos inyiqous gompe 0 A yo Balsqo asee+-7 poEC “ozMIGTE ayuRIsUOD JuMs > 16 I>) opun (sore) Uso A mHON — (Lo~ og (por'e) weet wid= A BULIO] LaAR eA TU damn uy azeorgosaxosap arioury o ayso A plutoasuos ut 18 saneeu saquie quns sonstareres railenso 8 9]pa1 Y 0A aonsumoRIe rorlendo vag 3(/q yorpe . PoHSe]9 wlio; vo osu feu aysa plusisizar op eiog (v sano yu Susp 08. dteedel” utogper eangeu edn, (core) 8s (tore) OPEY OE 0300 (oor) O= 04+ 497+ 4 :aise (66°¢) forienoa amoyezundsaioa ponsyaioees vtenog “Wurystios Huatsya09. no uoomo yjejuarop atienso o aisa (66'¢) elienog (66'€) o=Alorfigzrh :autaap (g6'¢) etlenoo azezioure 9p |TaUsto]909 - gf ‘ueznioume efuasge ut sojnieytoso e auidosd vifesnd - Ym :opun uw u 7" dz a = 20 ; opnjxjou ovy as wong ww (6'€) ond ptt gtd sungurigo wseur 3 (z.¢°¢) etieya1 purireduny (L6'®) ORG SF hye hou es (96') ees tap (soe) fi wad ua 7 WAG FONUEL [e [eWoUepuTy INjrIdpoutrd wuoyHOD, ‘pluaysizoi ap yuarayooo un 389 f apun (yore) W-=of-= 44 compost ap ezaiiA no pjouorfiodosd ‘rquaysizas el2oj 0 ezeaUoHfoE jUELLO5O impnuysts widnse “soremfuosut prrpour no rnunrjoezouT EOTeP go WoMUMpY “soosea nipous un-nuy Ay-= 2y aoyseja aLioy aun vounsior qns postu as yeuowur ound un oveo uy jnzeo mEZIeUy D=$T By lor amortizate poate fi aplicat indiferent de r. y=Cye + Ce! Cie PO + Cyc Fie 0B! ele +Ce**) Folosind formulele lui Euler putem serie: y=e"'[C,(coset +isinat)+C,(cosat y=eP"[(C, +C,)cosat +4C, -C,)sinat] Notém C, +C, = Acosg, iC, -C,)=Asing ‘ia ecuatiei devine: ou emotes) (3.108) Amplitudinea A, = Ae?‘ descreste in timp, migcarea fiind cvasiperiodica (fig. 3. 8). ya natura oscil Aplicatie: Considerim un circuit electric format dintt-o bobina de inductanta L, un condensator cu capacitatea C si un rezistor cu rezistenfa R legate inseric (fig. 3. 9) " f a Fig. 3.9 La variafia curentului electric in circuit ia nastere o team ao--1t (3.112) Legea a doua a iui Kirchhoff pentru acest circuit se scrie: UL O=Ue (+ uy (D) (3.113) 4 O=Z00) $1 ug(t)=Ri(t) sunt tensiunile ta borele 5 Q © sii (© sunt condensatorului si respective rezistoral Fig.3.8 H sarcina elect a condensatorului si respectiv intensitatea Deoarece « este constant, se poate defini cvasiperioada: curentului din circuit la momenral ¢ G.109) Deci legea a doua a lui Kirchhoff se poate scrie si astfel: Aes aera G.114) introduce, in afari de £,0 } ae fan Pe * envitnie definité prin : Derivim aceasta relatie in raport cu timpul si obfinem: yumi en > ; Togarimul natural al raportului dintre dowd amplitudini i adi a AQ , Rai @.115) de acelasi semn: a? Cd dt mp 2 dar: A(t) aoe ayo lneS™ = pT ne = pT 4Q Pa +7) Aer isk ‘ Ate) G.110) at 61 60 : 10G¥+(,0- $0) 0,9 +( 40 ~ So) pu [ote 20) q (oy OA = 9 ‘wuLTO} gns sues woind 0 1S exojdwos 1p gjear aumuipM o aso nu g i dv + (20-30) w_(o*fiz +(,0- Yoyju Pet .o- oy | (sce) [egie=( 0 wy] oy @ ue reqs 24[ $0 +z +e ] :euiigo 9s jxeosqur exfenao ut (p21) pugonponuy (pee) oP AO > (Zz1'E) eHienD9 wy axinjos easea0e WasNpo;L #8 aingon gq vyuTsdoo eURMUIeP v nnusg “uuIpmrdure uodxa tapyos wane) up ezeojnue os auefomo rorfends erinjos aru ap quoroyns 1 dwn un edgy (ez) 9d +(0-+10)509 ay = fi Feo1pe “ea}iop Je mynrquiow eno} ap uaa) mune 18 (gore) “())°A auafowo retiense & epesoUed auip eums no gye8o a189 rorfenso w yreroued winjog ap Ap (cere) 294 = Aka + = de + 7 e ip ap 1 8A yeLOg inyruoyeyoso v aweosrn ap enero, oP dad ‘Tetluauiodxa tnots9s 0 yoep spoutod seus uns sfo|no|e9 sep $09 nes Uls yoMetmouoSin RULES qns wIsea0e wLI0} au9s vosnd WY “porpoured va 1s aly gs aMgan “gorporiod 989 o189 “Injnz0}2{1080 eoseositu aunjanuy wand e nnuod ‘preouonxs voy “wanurfanuy nes grelioy auzoyejioso azeosnu aroun os arwowarxo soipoued aliog Youn azesay ap i$ yousejo vio} ap ereye UL 7 sndns soreptoso mun vareasiyy “azourlonuy op eliog 0 920 rw gs aingan mj eidnse ‘amos uy jruoie[toso urjuaw vaind e nauod ser dum wy apeos injnuoyeioso Be yoruRo9W vious aezTVOWE WOVFOsO Los rou [NZeS UL “aqnor yoyo uiad soysize1 Wy RimplEO ap BULIOY qnss ayedisip forBsous prearoyep 98 J0]!1JeII980 eamezOUY ‘InjnuoIesuapuCS JTUMZUN aNWp smN99[9 mynduys eWroua uy FUT uy yearo oyouseu mynduigs e sonauReU worAoud e yO voIULOJsUBN 90] Ie MyRyuaIND sojslie|loso jnsinsap uy az) (ozt's) 2 pieznowe erfepioso pugorput SE jnzeo nnusd Guo) (b+40)800 42 a =1 aire) 0- Tt py tip ‘autaop vrfensa "| no wastireduuy ydng «ire urigo won 1s unde B(o)este o marime reala: i : Blo) = 3.126) : mylag a? )+4p70? Pentru faza g(a) este evidenti relatia: igo) = 2p 5 (3.127) Cum 8 > 0 inseamna ci sing(o) este intotdeauna pozitiv si deci 0s 9(a)< 2 Se observa ci B(o) depinde nu numai de valoarea maxima a fortei Fo ci si de freevenfa cu care actioneazé forta Maximul amplitudinii se obtine pentru: @, = 40; -28" ; @, =2nv, (3.128) ,— pulsatia de rezonanta; v,~ freeventa de rezonanté. (6) : Fenomenul prin care un punct material ce execut& oscilatii forfate ia amplitudine maxima se numeste rezonanti, in fig. 3.10 se arati dependenta amplitudinii oscilatiei forfate de pulsatia fortei intretindtoare precum si de influenta frectrilor asupra acesteia gi asupra pulsatiei de rezonanta. Valorilor deserescdtoare ale lui le corespund maxime din ce in e mai mari gi deplasate spre dreapta. Pentru ~ g=Oamplitudinea devine infinit de mare si se obfine pentru o>. La frecari mici ampl mult si poate produce distrugerea legaturilor sistemului oscilant, De aceea in telnici sistemele vibrante trebuie proiectate astfel ca frecventa proprie a sistemului si aibi o valoare mult diferita de frecvenfa unor eventuale forte perturbatoare, Exemple: oscilafia podurilor, a aripilor de avion, a suporturilor motoarelor, etc. Rezonanfa are o importantd. covarsitoare in microcosmos. Multe fenomene la scari molecular, atomicd si subatomici se pot explica prin fenomenul de rezonanta. Organele interne ale omului interactioneaz permanent cu factorii externi, Cand freeventa oscilatiilor unui sistem din organismmul nostru gi cea a unui obiect produce fenomenul de rezonanta deci amplitudinea oscilatiilor organului intern respectiv se schimba (se amplifica), ceea ce conduce la perturbari serioase in functiile acestuia, iar apoi ale intregului organism. Undele sonore pot face sa rezoneze fiecare celuld a corpului uman. Muzica poate schimba tensiunea sangvin’ gi ritmul cardiac, precum gi ritmul respiratiilor. Sunetele dezagreabile pot provoca greata, crampe stomacale, pot tulbura chiar vederea si pot afecta gustul. Una dintre cele mai spectaculoase metode de prevenire, ca si de tratament, contra tumorilor benigne si 65 | : a FE a | 1 * oreourau guns zenuoo zeo uy ‘optieqimuad 10mm euMs D189. dy, ejaoe op pun so1ynun few earaundeidns uid yatuososd Broqoya eileqmued avo nnuad paw ajaoe quns arzouly apo ‘oHfgonp op arloury uy pzeueA axes aorzy aptimatdoid guvzaud odonozte ayripaar 20 dum uy ‘asamp gytunue o ednp yzeisea nut 99121 aytigisudoud oxo raguad ojipaw yun :adoxjo: “auafouoau osouinu aytigetdosd azeo uy “an ‘gxeoutjau. ‘ouaZowo :1y 10d aimmnue euReep opIpPEY, “Tupour man efuoysixe ap osms reun eluas}xo ySug, ad oundnsosd gpun Q ee uy wm soudioas puoysuen 95 99 ‘yonsufem 16 yournaye mAsoua guodsuen soneusewons9[9 ojopuy “stoaur i$ greriusiod o18soua UW. oneutD Lor8ious vareunOysMEN | yoIMeOaU eIBsoUe op Wrugysuen wud yzvozuaypereo os sonseja ajepun “piueisqns ap nu 18 a18u0u9 op wodsuen uud wzeazuaoemo 0s 3[epuy, SoUpUI{IO opun& auejd pum « aouays spun + epun 3} joy eunoy gdnp (9 ‘amBedoud ap extoanip ad semnorpuadiod gzvoyioso erieqmed ap asune mympou: ajajound yoep “ayesizasuen jadsax ‘amBedosd ap jarfoamp nBunj uy gzeoyioso atleqinuad ap asune mmupour ajsjound youp sfeupny!suoy osoumu 98 9]apuN “afesIeASUeN apun 18 ojeuIpryLsuO] apun so] mpupr ey 30d ayeuOI9A ajopuy suowsua, apun gyeuoroa oun azejeos spun « 99 epUN RZAZLIOIIeIWD ATED HUILIRWM Je [BUOISUD) NES [ELO}DIA yeas majeure ye arapaa ap yound up — (q yoru) pamgeu ap inbequmasod youn gum uy osi$ea net oreo sore) opun e ‘soyauBewosioa|9 18 aonseya ieqamuod ap asnpoud corumeuipospyoyauzew apun ‘sonouSeulons9}9 so]!Hfepfoso B pra Uy nes opeLoyeM oppau uy eargedoid ap asnpoid “oyoufeuonsoja apun, Sponsejo lypour wy oormeoaut ELUOJap youn vorefedoid op oyeiouss ‘sonsejo opun « jedoad as amo rerfeqmaed emeu gdnp —(e uaqE oynur eu Ednp sreoytse|o Wy 10d a}9pUN, (zi) VER Lh = “epun op rorjoung. jmoynfe no yurs~U a}s0De WPZLO}BILD “oHOUseUE Nes 9199]9 dures ‘empexaduim ‘vaunisa:d ‘ezata ‘vareseydap :y 30d ‘quapIP ius exfeqmurad yzeszu=seIeS a1 JILL ‘apun op ajdwtoxo aze10pisu09 y qod ‘oyoun wear ap asnpord sopfeaqa e “uIpe| und sortescUt 301 v 4oe und mymauns eareSedosg zpun"* ap ajaumu gueod ileqinuad raun ye arededod ap jnuauiouag aapanpoaquy UnHON “T7'E sonsep apun TE “jeunsgy ne-s vaysaoe arva ad s0jaue810 aunize[ o fou aonpoad ev BIR ajeoWN a|LNIonNs BnasIp BzEeaI9 21% }su09 epolau ameorgaaputa © ‘oufrem sojaauns ev wyuma-rée eortar in mec dispersive viteza de propagare depinde de caracteristicile undei, iar in cele nedispersive este constant’. Mediile disipative: sunt mediile la care propagarea undelor se produce cu absorbjie de energie ip ce in mediile conservative energia totala se conserva, Un mediu omogen linear, izotrop, nedispersiv si conservativ se numeste mediu ideal 3.2.2. Eeuatia undei plane armonice Se considera o unda plana armonic& care se propagit in lungul axei Ox astfel ca punctul material din origine a efectueze 0 latie armonic’. Notim cu y elongajia si presupunand faza 14 egal’ cu zero, ecuatia oscilatiei din originea axelor de coordonate este: y=Asino-t Consideram un punet P de pe axa Ox aflat la distanja x de origine (fig. 3.11) , P Fig. 3.11 in punctul S (sursa) ecuatia oscilatici este: Ws = Asin ax 3.130) lar in punctual P ecuafia oscilatici va fi vp = Asinalt -/') 131) Unde 68 care oscilatia parcurge distanta x. 3.132) “Dac unda se propaga in sens contrar atunci ecuatia oscilatiei va fi ; x Sys Asinol ++2) G.133) Deci in general putem serie: v= Asino(172) 3.134) 2. o t x AEE ve = Asinaa( si) = Asina 7 2) (3.135) AnoT unde Aeste lungimea de und& (distanfa parcursi de unda in timp de o perioada), Dar Qn_o_ 2x _2n ote ape 6.136) iark se numeste numar de unda. Relatia (3.134) devine: ye Asin(aot ¥ kx) (3.137) sau w= Agilattex) (3.138) Relajia (3.134) este ecuati imensionale. undei plane armonice Rel y=Asin(ot#k-r) .139) 69 Ie (p= yee =0 @ eHesind 70 = % + 409 — wy (IUBISHOD 2yS0 #zE} azeO RIAL Jojaround pe ounotos8 jnoo1) yzeyIyoo nes ezey ap efeyesdng og Breghiar wzey wauf — (+ jo— xy) = (7’x)b PAD COSTE) (6a.ay—uyys 0 = (FX) A uvid 8 agquouLze Jofpun saNspO}OUIED MLB “pz"¢ “otpoued pour ly guqeizea susgur s0ou0 19 ‘ounFun| o yeumu no ojuzardax BS ated A ze sojapun e ameBedosd ap wzoua aisaa pun ® 20 ry ela Aer“? puny 2fe ‘a|ereuopiocs no poder Op |B [NUIpJo op ayerLsed aojareaLep eums aurluod axe) Inuoyerado pursojog “wermosoxd your guuoy qns I$ 99s s1eod os repun viienag i fe , 0 Crr'e) ho ho Ao a1s0 repun eifensa zo ezvasisuowiap 2s azvoareo atjoarp o-nuy ySedoud 9s § mound uz snpoid orpoysad nuawousy yor] joanip ur pzvasejdep 28 auto tapun v grediuasoyip erence wiuizeudar (gpI'E) wiiOpoY + Grr) (spre) (oer'e) # (ere) (241-s0)s00 0 =F nduiy no s1odex uy torjeSuoya v vnop v weaLap EzeoqnoyEd OF 2 wre Agi = (21> MSV a= 28 Ea cere), (pV = FS © ByeWops009 no odes uy jorleBuoje @ enop & wyeALZep ezeaino|E0 ag “BULIOY Te o qns § ound ayeod os (xy-7-o)usy = A eifenog aueid yopun & apeyjzed ayeaziop no eyjenag “¢-7'¢ le a at ‘uy sopun erienoa wiots9s ps jIqeUDAUOD Feu 2459 HieoH|de a]oUN UL soqposoosop x aids géedoad 2s avo tapun apundsasoo (+) Joyposoio x suds eSedoud 9s a2e9 1opun apundsax09 (—) a hy 5 ajauouoduios are apn “nijeds uy azeaazeo attzanp 0 ednp pSedoid 2s are aotuounre auxjd rapun e pperauadl exjenco 9380 dx : viteza de fazi ve _® numirul de unda (ky) k= perioada (T) freeventa (¥) 5+ yy? amplitudinea (A) A=Wury) unde ¥* expresia complex conjugatd a functiei de unda ¥ Intensitatea (1) ate 2 Tungimea de unda (7) *= T=) 3.2.5. Viteza de propagare a undelor Unde longitudinale Considerim 0 bard elastica de ‘tungime 1, scetiune Si densitate p. Asupra sectiunii transversale actioneaza o forta deformatoare F , un timp At Fig.3.12 Actiunea forte’ comprima local bara pe distanfa Al=uAt. in acelasi timp deformatia elastica se propaga in ungul barei cu o vitezi v >> u, parcurgand distanta I= vAt Conform leg Hooke forfa dezvoltati prin comprimare este : 2 paEsts est 151) > E = modul de elast Impulsul transmis prin comprimare va fi: FeAtom-u m p= > map-S-1 (3.152) Ficdnd inlocuirile obfinem: u wel cw gs*at=psiu Est=psty gs = paneer eee ESu = pSv7u 3.153) on fe @.154) Ve Relajia exprima viteza de propagare a undelor ale mediului prin marimea E si de densitatea corpul fn cazul lichidelor modulul de elasticitate este inlocuit prin modulul de compresibilitate za viteza de propagare a undelor longitudinale este descrisa de relafia Pea ° La gaze modulul de elasticitate ar trebui inlocuit cu presiunea p, mlarime caracteristici acestora, Deoarece destinderile si comprimérile succesive sunt prea rapide temperatura local suferé variatii ce nu pot fi compensate prin schimb de cildura astfel incat procesul primeste un caracter adiabatic. Ca urmare presiunea se va inmulti cu coeficientul adiabatic y care este raportul dintre caldura specifica la presiune constanta si cdildura specifica la volum constant. 8.155) se a8 +(xy-10),50 vy .oap-d= = E 5 (e1-1),50 ,vioay = (21-90) ,500 2¥ MAT -o 2 # tha, i |; he a+ (Bret av + ar =a 2 Wy BA yeIapISUOO UMIOA op myNIUaWayS B EpEIO) wIELOUY x z (core) G& 2 lav: oar" a aumaap greHuoiod exBroue sns teu op wilejar pugziin ¢ dazg' haa werd’ s :asa a[eurpmrSuoy sonseja tpun e axeBedoad op wzan, : 2 ap.ghe (2).5.9% (re) Ge aye (B) s-a7= “a7 inrupuryis e BAnejos vareuLIOFop yyuIZosdor 1S xe i — euuoy qns a1s0s ayeod as Ae w (sre) it }- s ate ee fe Met Tow dUuIAdp a[erusjod to1Bzoua wisordxg OHSe]o eytEIsUOS Sy 8} JeIOpysuos uMJoA op In]RyUoWO]D woNITUNIe ais TY : open (oot'e) (ste) BA UMNIOA op irMUDWO]a v YoHOMID wIBEN tL % _ =— 18 yurjsuoo = — ye su09= 5 He + ayfusga WOU [aFISe OM Op jUoIOYNS ays9 UMJOA ap |nIUaLHa/ (CS = AV) § 1ezeq eieyeadns 18 7 vounjyeur no AVY wmyoa op tupumo un wpsdas epun yBedosd os aqeo us onsejo fmIpaw Ul “(xy—Jo)uIsy =A :epun op erfouny 2p BSLOSap 2189 epUc] “x axe jnBuny z-ap yBedoad os oseo UI is MIE REUIPMBUOT eptm o urzIprsuOD “O13 8 atjewzojap ap RieHiusiod af@iaua 1$ azeosiur a sof yonfouto alfyoua ap gutsoy qns epum pBedoud 9s area und nipowt wardeo 0 axeo ad eiSrotto asa apun ap prmodsuen eiBsouq, YerpIsuoD |HIpoU Foxy uy gjueysqns op 18 nu sep o1Broua ap wodsuen un 901 axe sojapun yeaedoxd ndunn uy aopseps pun eB8Ny 97 Jd d ( ) [=a (ste) 7 “a Woop won Feur arBoyes © axe oreo J asv09ps0j op |n{NpoU op INE] 2 10] vazeBedord 16 apyos pow uy feumu y8edoid as apun ayscoy ayws9ssue.y op g sre) (ip‘T = 42ormorerg aze8 ep) 74 he a aze8 uy sjempmtsuo] sojapun v oxeSedoad ap eza11A (ost) Veo? A? c0s*(0# Ix) +1 p-AV0 A cos? (wt kx) Se poate observa c& energia cinctica potengialé sunt egale si devin maxime si minim timp. Energia totala a elementului de volum AV este: AE = p- AV +a? - A? -cos? (cat — kx) (3.164) Se defineste densitatea de energie (W) a undei ca fiind energia corespunziitoare unitajii de volum : AB w ay 7 POA (at —kx) (3.165) Valoarea medie a densitatii de energie pe un interval de timp egal cu o perioada: acel a, 1h 1 W = [Wes -adto* = feos (or — fe) =5, 2g? (3.166) deoarece integrala patratului cosinusului intr-o perioada este F energia nu riméne localizata intr-o portiune a mediului ci se transmite in acesta. Se defineste fluxul de energie printr-o suprafapa oarecare ca fiind cantitatea de timp prin suprafata data aE I = 3.167) at ae Intensitatea undei I este marimea care caracterizeazi unda din punct de vedere energetic. Intensitatea undei se defineste ca energia transportaté de und& in unitatea de timp, printr-o 16 suprafeti de arie unitar§ situati perpendicular pe directia de propagare a undei. (3.168) Undele care se propaga cu viteza v dupa directia normal Is suprafata AS vor strabate in timpul At distanta Ax =v-At. in volumul AV = ASAx este transportati o energie: AE=W-v-At-AS Deci 1=W-o ; T= 50%pA*o ~ 3.2.7. Principiul lui Huygens Dacd intr-un mediu elastic un punct oarecare $ incepe si oscileze, atunci punctele invecinate incep si ele o miscare oscilatorie. Fiecdrei unde ti corespunde o suprafata de unda, Suprafafa de und reprezinti locul geometric al punctelor in care ajunge miscarea la un moment dat. Pri lui Huygens: orice punct de pe o suprafata de unda constituie el insusi un izvor de unde care emite unde elementare, Deasupra unui vas larg cu ap& asezim vertical o pipet cu varful ascutit in care apa curge cu picdturi rare. | Fed Fig.3.13 7 ee =< 2 (eure) O='0="0='0 ‘wautiqog=04 peg ‘aljezedas ap eieyesdns ad ayeBa auns apun ¢ 10/20 9feze3 poIpe (ere) BY-VYO= yx - 10 = Y'y-1'o :ROep feumU yoWOUL aa10 Bj yUNdopL ex atueysuoo ams ty 4y “ly alrepydure soaroa, (tre) (2Y— Fes0o y =( 44 —s'o)s00"y +{%'y—7 :B] eonpuos’rfipuos wiseage “x vieyeudns ad ap ozvoareo yound inun ye 2yfizod 9p [mojas oy pupzepisuoy (ours) ‘ha "hein seTeMUNUOD ap eLfipuod ypun op 1orfouny ounduat wOA, (£4-To)s09'y = 1A oro (44-10}s09 ‘y = “A (#4 - #0) sooty =A souejd 1$ aoquoune uns apuin ran 9190 go Bropisuos ag (esrmstren) ayeyoesza jpun eoupmydure *y no 1 awooyer rpun veurpriqdume 4y no ‘olapiom: rpun vous vie 8 jue fy no won 8L “pl'¢ ‘By (gsrusuen) gyeyoeagas 18 eeioayar ‘sqaprou zojapun © areBedoxd op aytitooup 18 Z vlepesdns zyeuou aNUIp syMIYsu tp 1S “D “ho n> WRION Za anoadsal 18 14 qunS pau wnop a[90 Uf pun e areBedoud ap ajazauta ae 7d Anoadsar i$ 1d ajuensuap ne o[stpayy “auequosqeau npaw vnop oump z aiitiedas op efeyeidns arSourgimy area gweld yeurpnySuo] gonse[e Epun o wyraprsuoD ‘nIpeus enop 2}29 anuIp arsedas ap telayeidns varesreaen ve] areBedosd ap tolfoop 8 axnquanyos op jnuewousy o1s0 erloeyoy uasosd & aszo UIP Tnipow cy Yepun e axoozeO I ap [nUdUIOLAS 2489 BIXDBOY “arejowagaz afaptn wiuyzaidas 2 und os-npuySedosd mpaur vaf-z [e-9p J20 wy punned area ajao zer ‘asaya afapun purmmystos wos ne 7D UIP |RIPeM UL UO}! 28 opUN oYuN “exEpUNdas apun y8edoid os oreo v| ap MuyUID Now UN IWOASP vA HPAL ‘nop 20[99 v orfesedas op tofageidns ye yeuyeu yound areoary ‘pjuraprour ymuunue o qns apun ap [notosey un apeo arexedas op eieyesdns sosgo v od onza]Ip Hyntsuop 1§ ayeonse]a op oNpout no TIpow gnop wBIIpIsUOD ‘>apuN wIoayas as azo vdnp aya] ugnsuowop ys omuuad ou suoBAngy my idiourg sojapun eplseayoa 16 eROUIY S'7°E ‘1epumods apun 9p rujuD9 un 9}89 Q Bolpe ‘O UL |ANUDD No azB[NONIO Spun op a19s 0 BZvOLLIOY 9s apd © EyeyESO vowed ul mntoygiz0 jmdoup uy “(a1xayjar op RUIWIOUIZ) odeus suoiuy as 16 q woeyd osoqzi y |njound uy asia opopun win urmiiasgo ‘tede v o1oqi| rofajeidns jnyearu vy un pugae q eed o sojapun vores uy wezase gow (ere3y) stjeqmiod op vsms op ynut rm 40} ezeouydop 2 2109 a1e[NouId LuNTeA a1StU vo PULL) BDIS99e) afesI2ASUEN opuN op o119s © zonpoid ea rade eleyeidns ad apeo emjgord o pug, Relafia (3.173) araté faptul od pulsatia este invarianta in procesele de reflexie si refractie. Daca t = 0 din (3.172) rezulta: Kit = kf = kit @.174) sau findnd seama de orientarile vectorilor & si 7 se objine: 21,00{ £-i) =~ 21 cof $— )-2rocof$—] (3.175) Legile reflexiei si refractiei: 1) i=i', unghiul de incidenga gi unghiul de reflexie sunt egale(legea reflexiei) yn Bt. + By fiind indicele de refractie al sinr 0; lea mediu in raport cu primal (legea retactci) celui de-al 3.2.9, Interfata undelor Fenomenul de suprapunere # dou sau mai multe unde se numeste interferenti. Vom considera cazul cind osci au aceeasi frecvent’ iar defazajul dintre acestea este constant in timp. Sursele ce emit astfel de oscilafii se numesc coerente. Consideram dowd surse 8 si $2 care oscileazé in faza si un punct P situat Ia distanfele ny gi r2 de surse (fig.3.15). P Elongafiile celor dont unde provenite de la sursele S, si S; vor fi y, = A, sin(wt —kr,) (3.176) = A, sin(at - kr, ) G.177) Migcarea rezultanta in punctul P va fi descrisé de ecuatia y = Asin(at - 9) 3.178) unde: =A) +A,'+2A,A, cosk(r, -4) (3.179) Amplitudinea va fi maxima in punctele ce satisfac condigia: fof =nAn= 3.180) ‘Amplitudinea rezultats va fi minima cénd: = =a G.181) Locul geometric al punctelor din spafiu in care intensitatea este maxima reprezinti hiperbol cu doui panze confocali. Focarele sunt situate in sursele S; si Sz Intersectnd aceste panze cu un plan paralel cu dreapta care uneste cele doua surse vom observa pe acest plan o succesiune caracteristicd de maxime si minime care poartd numele de franje de interferents, 8 were ag ‘oljorayip op ojoumu gueod Jo[2Jo9~ISqo B ypuN ango ap arjooo ap jnuawoUoy, ‘989]000 2] aze9 ad (suRI09 Nes HO LI0) apoousqo asiaaip roppuy od 2[apun “‘wegedord yada up Aofapun wea ITE ive By {puod UIP yULULIa}Op 98 LoTLMpoU eIhIZoq Haee: at =~ xzs00 aid zs ‘erjipuoo pugund urigo os 1$ unpou rumu soa 2s nupridure ofouUTA, (ssr'e) fug=Suex ae ee uD LIP FUIMLID}ap 98 JOJaNLAA eIfIZOq (sre) (os) “TTO=H ‘T Ip uxjgo as 16 anuaa osaumu as imp nprupou soje}ound v (x) wuizod ap apurdop vampnyydue yo YAlOsqo ag ‘EeuoHeis ypun imma eA 9s EIUEYNZAL epUl, ‘oymeyjnzaz ropun rompnartdare vuzoadas ™ xz soo YZ jnuouoy a (sate) youis= 27 S027 = A (psi'e) (+:Jomy +(S-sJousy = the han 21g eA eueynZax epun ser @ (sre) ($+sousy = A a (sre) (4 jenog ‘oynu quns ay -ayeBa aluaaoay 18 ¥0 arfoaup eaaoe ad giejoaysax apun no artay voroundedns gurzaides pluarpiayut ap quesasoi} ze9 up) Nop 10}99 aawuonieas opun “Or7e Considerim o sursi punctiformé care emite unde sferice intr-un mediu elastic omogen $i izotop. Undele emise de sursa $ intélnesc in calea lor un ecran mare avand orificiul a b Trecerea undelor prin acest orificiu depinde de dimensiunile tui (fig. 3.18) {in spatele ecranului sc formeazi unde sferice cu centrul in M. Punctul M reprezinté o sursi secundari de oscilatii Fenomenul apare daci deschiderea a b este comparabilé cu ungimea de und’. Daci deschiderea este mult mai mare ca Tungimea de unda propagarea se face rectiliniu. Fig.3.18.b 3.2.12. Dispersia undelor Fenomenul de dispersie a vitezei de propagate 2 undelor de freeventa oscilafiilor poart’ numele de dispersie. Considerin doua unde armonice gi plane cu frecventele foarte apropiate oS si @ + d @ gi respectiv cu numérul de unda k sik + dk Presupunem c& undele au aceeasi amplitudine iar ecuatiile de propagare in lungul axei Ox sunt yy = Ar sin(ct - kx) ya = Asin{(co + deo}t - (k+dk)x] Prin suprapunerea celor dowd unde objinem vayitur (3.192) (3.193) 84 y = Asin(at - kx)+ Asin{(w +da)t-(k + dk)x]= sin (ax — kx) t-da—x-dk 2 bedo~x-dk 2 termenul: 24cos eae 3.194) reprezinta amplitudinea undei rezultate, in fig. 3.19. s-au reprezint’ urmatoarele situatii : a) daca de-a lungul axei Ox s- unde '¥; sau numai 2 eee ae b) —dac& se propagi simultan ambele unde. Elongaiile punctelor de pe directia Ox sunt date de suma algebric& a elongatiilor datorita fiecareia din cele dow’ os Fenomenul se petrece se petrece ca si cum in axei Ox s-ar propaga 0 und cu lungimi de unda cuprins 4 sid si amplitudinea variabila intre O gi 2A. 85 8 ove Bt (qmze> [7 wprouad 16 a wjuansay ap ¥a wzayta no atdosde os 20 Inuoydooax pye 9s azeo ty erhtt yRyOUNd CG uNRJep!suo> you ruojdooa Sexy ysing —(@ fanzeo ayn Yew SuysIp as tnjruowouss uprys Uy “aayddog 39949 ap ajoumu yreod 39339 assay ‘soxdooos ap yzeouydap os wsms pugo opeos 16 so1ds0a1 ap aldoide as esins pugo foume oiSoi0 weunsyun vjuandouy Wyje ap pley pram parnepar areosius oy yuns jruoidaoar 18 9p esIns ies uy [nzeD UT “(wun ATSnjoU!) soryoUTeUIONDI}9 Jojapun jrzeo uy 18 1d “(IMjouNs Atsnpoul) sonsejo Jojepun Inzeo up apie verersuoD y ayeod sojddog |rig9y—j“sOyd0901 ap viey areoStt UL Bye 9S BISEIIE BOEP ‘IHfePIOSO op Esms o ap asta apun Joun altanoayy exfeuren uy yisuod soqddogy moar safddog imys9yq “erz'e “atsrodstpou nupour aygoume as of sgoipe glueasay ap apurdop td 98 nae op aaa and rps on -[o> 7] emo cet arsiedsip 0 auijgo as “y Epun ap eawiun] no jeuorsodoud Siosur feeuea JOjpuN Epes ap Bea avd Ul nzs> 4 (0< £ gpeuuon stetadenp © sonpoxd 96 rounye , ypan Tap ap vaunSuny no ;euortodosd yoamp ezeureA yzey op wZaIIA HOE By sae 8 (ooz') Tig eeeee duos waynd 1ourye xv ge Pye Saal Sax) = 8, (ore) Top? /# (fa)3--*e s woutigo (36 1°€) #6 (L61“€) ap BMEES pupTTt 1 By (sere) orp BZ0y ap PzIIA auTigo as jndumy no pode: ul vtjeyer pUeALOG (L616) $SU09 = XY - 7-0 + erfrpuoo pugund ourigo as p2uy ap ezaHtA “dru op wzajia ywuyzaiday *4 apun i 3 _ Ps (ere) wpe * 1: UIOAR purtjuaoytp nes (sere) soo = xp-x—Op-4 + eifipwoo pugund punuuoap as msvace “eyusUOD suIpRrTdE ap yound mun e xq erfoap uy szesejdap ep wana wiurzoidor dau op wzaya gorpe ‘opm ynop 40j99 mjndnsd wzaHA “apun op uaa nas apun ap yoysed ‘opun op dru aoumu as ginu o7s9 vatnpnayjduae axes us nipow wip ayound ynop anuy asuudno sojopun varen1]e0], Prima oseilaic emist de sursé in momenta t; = 0 , ajunge in O dupa timpul ¢ =52. Urmatoarea perturbatie ° emis de sursi la momentul fy = T va ajunge in O° dupa timpul 4-782 ° Perioada oscilajiilor inregistrate de observator va fi: Tae uf 27450807 00 op wal v8 ° > unde am notat cu v viteza de propagare a undelor si cu us respectiv un viteza de deplasare a sursei respectiv a receptorului in raport cu mediul prin care se propaga unda. viev[e 3.201) (+3) ‘Un rationament analog se poate face in cazul (3.201) cand receptorul se indeparteaza de sursa. ve ) -2) (3.202) b) —_Sursi mobild si receptor fix. $4 presupunem cd sursa se apropie de receptor. Consider pozitia ideal a sursei ce emite prima ie in momental t; = 0 88 Aceasta va fi recepfionata dupa timpul t; = 52 ° Unmatoarea oscilafie va fi emis de sursi in momentul ty = T cénd sursa se afl in momentul $' ($ S' = vs T) siva fi receptati in O dupa timpul : 627 50 ay SOmOT yy UT v v jor receptate de observator va fi: (3.203) in cazul in care receptorul se indeparteazd de sursi apare semnul + ©) Observatorul si sursa se miscd simultan pe aceeasi directie. Rafionamente analoage celor anterioare pentru apropierea respectiv departarea sursei de receptor pe directia communi conduce la relatia : (3.204) Semnele superioare la numirdtor si numitor corespund cazului in care sursa gi receptorul se apropie unul de altul iar semnele inferioare corespund cazului in care ele se departeazZ. 89 eluarsay ap apuidap 20 (ami rom nes mjnose wu ye 9p) jouns mun eayeytyes yiutzosday impnsouns rowfyouy ‘agua ‘Syeusuozut ‘unijput :ajaye ap osoqasoop |} o2v9 ruuuUT ofeor yutzesdos yeunS tun s}oNsHADEIED “10[ayaUNS JPPOBS|I979e.e ‘atupne ynuvSi0 op wezisas y # nated (sco‘ z) wore day 9p jearoyur un-voseasedep es oingan mmynouns eremp ypne ariezuas o aonpoid v nnuod piwsIoyNs ay ES aINgaN a1ouOS Jo[epUN voxERISUa}UL 18 ZH 9] aiusacoy ap yeauay gsuudno ay gs angan sojayeuns 107: <(p1A uy eBedord as nu afayaums) soyda0ax 16 pious esins anuy areedord ap onseja nipam un aysixe ys {(/o19 aquwaqia sup] ‘aueigia suerquiou ‘iopyd ‘oquesqiA Jae ap auBO|09 ‘aimiqia 12109) “piouos psins © ap asnpoud oy ys Afipuos ojazeoypunzn poseourdaput BS eingaxy axoUOs ajopun ‘oysoun ap omdaosad Y v rUBUOd “ezUT 18 apryoy “oprpos ur gEedoud os 29 opeuIprySu0] soruvoau epun juns a1ouos afapuy) “(uordos1) voysam — mmwo ye Anipne nuv8io azouorsaxdt ys oqlqedeo eoruvosu I ajajauns ~sojayauns sopigiudosd pe i wreSedoud ‘conposd Ipnys no gdnoo as area woizy jnjoyideo ayso wonsnoy BONSNIV “TPL TE “oqueztyered soy s199J9 9p UIA o jUMIS asvol-eN{N o1OUOS aIUDADAIT B] asndxa ysauawo sjaiuiy 210} vo yeHSUOWIEP v neaAeD 06 anunpe|A, zeouey [mmo ejaoza9 “euLe © ad vo ajayounsexyut 1S0]0) ¥ ap ROrETIQISOd eine ¥-s ‘Sg6T U] “BaLIEOLE 1s OUI Jojaue810 vosodns e] wud “ewio ap arms Is deo ap uomp ‘4aypjoue :wordurls ayumue eazoaord 20 mneaqla soun eUOY qns dios anes ap u eyHUNsas quityos uy y ayeod rep ‘eueum ayoomn (0 ap eindeosed sepese yy aywod nu vg “IZu9H OT ans ‘eseof-eayin zitianzayj ap ‘worwaynd Konsnoe epun o arsa jMauNseyUT ZH,,01 8 ZH,,01 any ysuudno aso rojaxounsiodry wluoncasg ‘aseHedoud ap susjgoxd und nu you jopise “ioe op tsrounpu eativo ty ‘arfroua aouo ef “jo[dwoo yzwanuaye 9s 91g “MUTE Ye no nFuny pupae ‘sojiounsenin amouadns ajopm = ayounsiodi & pne mexede jpouuayay utid reuoridaaas aiso snpoad nooo Dayar 9s * In] ayRD UF JooRSqO uN UTE! v 90 ednp 18 zH0000z anu: "suUdns ejuaaceY ne aysjounsenyn 18 aprypy, Wy see Tew “opiqeioaide aseSedord ap derigisod ezvansed area sep aeorpts 10] Yeiuoasady @ axeuLM vo ‘oyooIn 9p aindaosod yj 30d nut 99 aonseja afepun - ojounsen|] « #0091 16 91 anuy asuudno ajusnsay pupae ‘eosvoueto voyoon ap ayndaoied 1 yod 29 aosepa Jojepun eared - o1oung {24191 18 anu suusdno [nruamop giedoor ajo SInynwo eayoam ap amdaoiad y 10d nu agout eseol ap ree aisa ejusaooyy Joug> B 2onse|a apun - ajaunseiju inuuo ape aradoaiad ‘op aptiviriqisod op 1 10} viuaaoayy op axfsung sonsej> sojapun ve orUZNBUaySIs PoreOPRULIN BITBIANY UL gIEdaode asy eopisnomeayn 8 vonsnay “PTT in cazul sunetelor definim doua feluri de intensit&ti si anume: intensitate sonord sau acusticd $i intensitate auditivd, Intensitatea sonora I, reprezint& energia transportata de unda sonord in unitatea de timp prin unitatea de sectiune a mediului prin care se propaga. E ieee So ES : Hl unde: E este energia sunetului, t— timpul gi S-suprafata pe care an o traverseazi. In SI, intensitatea sonora se mAsoard in m Urechea umané nu percepe decat intervatul de restréns de frecvente cuprins intre 16-20KHz. Urechea omeneasca prezinti sensibilitate maxima pentru sunetul cu frecventa de 1000Hz denumit si sunet normal. Pentru sunetul normal cu freevenja de 1000Hz intensitatea acustic’ variazi intre 107 ws 10? ae m m Valoarea minima a intensitatii sonore care poate fi perceputé de ureche omeneasci se numeste prag de audibilitate. Pentru sunetul cu frecventa de 1000Hz valoarea acestui prag este de Ig =10? 4, Valoarea maxima a mm intensitatii sonore care poate fi suportatd de urechea omeneascd se numeste prag de senzagie dureroasa. . in practicd se utilizeazi valoarea relativa a intensitatii sonore in raport cu intensitatea unui sunet de referint si poarté numele de nivel de intensitate sonora sau nivel sonor (acustic) (3.205) 92 unde I, este intensi 12 W : Tp =10' aoa este intensitatea corespunzatoare pragului de audibilitate care corespunde sunetului v= 1000Hz Unitatea pentru nivelul sonor N, este belul (cu simbolul B) in memoria lui A. G. Bell inventatorul telefonului. tea sonord a sunetului considerat iar cu frecventa In practic& se foloseste decibelul (dB), 1dB = 6 B 4, N,(@B)=1010g5= (3.206) fo Antensitatea auditivé (I, ) caracterizeazi senzatia auditiva produs4 omului de ciitre un sunet. Aceasté marime sta introdus deoarece sta constatat ci urechea omeneasc& percepe dowd sunete care au aceeasi intensitate sonori, dar frecvente diferite, ca doud suncte de tArie diferiti. Prin definitie intensitatea auditiva a unui sunet este egala cu intensitatea sonori a unui sunet normal (v=1000Hz) care produce acceasi senzatic auditivé ca si sunetul dat. : 1,=I, (v=1000Hz) 207) Vom defini nivelul auditiv astfel N, =10lo} (3.208) Fa = 19-2? W it = 10"? => este intensitatea auditiva de pe pragul de audibilitate a sunetului normal (v= 1000Hz). Nivelul auditiv se masoard fn foni . _— Fonul reprezinta al unui sunet a cri intensitate auditiva este de 1,26 ori mai mare decat intensitatea auditiva I,, de pe pragul de audibilitate a sunetului normal. unde 1,, 93 ainoiosey Joun euOy gns autigo yod as ajayounsenjn Suro aaygo ap ayndaouad quns nu apjunsexn Aopyounse.nmn opieaqadosg -anfoxdeap yrupaw ut oneuSeu dug ynun eareuuoy vj 2onp oneuteuorgy jee uN-nuEp faieq vareuinas nes vanduny wwepuadapm pury ‘pinezadwoy ap ‘uyznoudeutosd vayensuoyuT ap “emysaoe juaureyey op ‘oRoUgEMOII In|NTeLOVeUN wumjex op purdep roreq ayreuuojog “snou3ew mjndumyo B retiepioso ap taluancay mui uy areymos o nes anZunje © Biayns ereq “ylusAcoy EyUMUE o no BZvO}IOSO If In] EXE NO prered onaugeu durgo mun sndns 9389 oneuieworay jeuosewe lun-nuIp qru un nes gxeq o EOP JaRsy -aprunisuaunp equuyos 18 areznouBeu ve] sonouemoray ajumjsqns sfeun yo jmdey od pzvazeq 28 ANOUISOISUBeWM ImjrioyesoUDz vareuoHoung 2onauReworay s079]euUO;eU B ajeemoned o asa anoyyso;useUr jMyD9q “sioaut 18 gotueoour a1Bsaua Uy yoINj9aya wiBi9UD yUOFsURD ays ranwzodsip aise omnogjaozaid —[nsoyonpeay “puSeay opmwoy oy YS BANoodsar Bjnogld wo eoRJ 99 vaZO “oT aLIeOy TUNIS WOAR ¥8 9IngaN a}eoIpL rut ajuaxsag Joun vazsuiiqo NNLIg “DUNST ~ 61'O. 9p soj9inogid ae wurrSox8 sun opundsaio9 29 #399 ‘ZFSI-01 anuy asuudno sjueacayy nnuad osasojoy as izeno ap 9j9]@3S11>) “arounsexin 9p ysis o yUIASp ys areod I$ azouqa ys adaouy ¥o yanewiayye auntsua) o porde as 1oinogyd wdnse poe reaULTOJap 2s Binagyd “gnupuos gotjaaya ountsuay o goxde as ‘soqpeou aronjuoD und as a1e9 ad 19 oja}9y ad 1$ winogid 0 ore) as Leno utp gor, ‘oreuntidutoo ap nes azeputnuy ap arjeunoyap © varasqo 9s JojHodIp manor v azeuLN Bo IoUMe “EreoLta}xa +6 Jexujod ap giuszayIp o mmnyeysuo goude os orp ssuaAuy auayDafozaqd [mysaxa IS ZAIZSGO 98 D]LIS1I0 op JoJISe PT : afar 16 ZOIg IS 9p pIxoIg ‘neq ap jrIeUENIOW ‘oHoUdIes vores ‘|nzeND gjuns souys9psozaid afeysus ayuenodut yeu 3j99 sndns 9489 avo vy (aumysaidwoo nes arapunu) ap jada ap spuidap snujur nes snjd jnuuios ser yeoyde mimics vaunugu op spurdap aoiooja 4 vareojeA “Q9aAp Iy99J90za1d yaya) azeNUOD auUIAS ap 1S j}ay ad Byoazap iijsanip ayumue pdnp azepanyy ap nes auntsaudwoo ap tanproga sun asndns yuns pups [psu ajaup) eaunsajaozard sosigioudosd vlusisixo yeasasqo ne aun tieyy gg [NUE WIP YOUT aojajunseayin vasdonpord aunyjarnsojoudem 1$ aye ounD9js0zatd ap sojauawOUay wzeq ad pzvouotioung amo aotursamoncaja areowiauad Pzeazt]yN as sap {eur [99 Jojaiaunsenfn varzanpod tunUeg dprounsenn “THT E “eiwoiuepury yryouns >] sxeouadns so1uouNe ossumu asap ‘Az, djeluoacay no ojayouns ser jejoumepuny youms oyunu os “Aa gseof Tem ao eluaadayy no aug “fag ‘Az ‘A ajtiaaoayy ap anoodsas ~“'wg ‘wz ‘@ mlesind ap 9jduns ojouns ayo reat ap axoundesdns o-2)unp snduzos 2989 19 “nydums ojs9 nu youns un Texouad ut vo jmyday ap eyeuIUUDTOp aisa a}auNS a1)UY vaNIqaso> “RLoyIp BNyeU 9p ass PNOp ap astro Iep ‘BANIPNe ayLyISUIRLHT ap 1§ wluaasayy i€eoooe op 2jouns gnop 9]9 aalu! aTIqasoop ay es ‘oqunod cups youstuiajoesvs vaoe 2]S9 mynjouns [guy 2 Jeorznur yTOUMNSUT 9}s9 asv9 Nes BIURD UID “oS9qIOA sua wayseounscr myriquin wzeq oq “Mpnjouns jmiquits sia * ultrasunetele transporti 0 cantitate insemnati de energie; © ultrasunetele sunt putemic absorbite de substanfe in stare gazoasi. Undele ultrasonore prezinti fenomenul de cavitafie ultrasonor& (acustica) la propagarea lor prin lichid fi refacerea imediata a acestuia sub actiunea unor tensiuni sau variafii rapide gi puternice de presiune. Fenomenul de cavitatie hidraulic apare in cazul migcdrii relative a lichidelor in raport cu un obstacol sau la curgerea fluidetor prin duze, la turbinele hidraulice, elicele navelor por centrifuge. Din cauza acestui fenomen se reduce puterea eli sade viteza de curgere a fluidului se pot distruge materiale solide, se corodeaza elicea. Fenomenul cavitatiei ultrasonore (cavitafia acustica) poate fi dirijat si controlat. Acest fenomen este fol eroziunea unor suprafefe solide in contact cu ultrasonat. Hfectele produse de utrasunete pot provoca incalziri locale * duc la omogenizarea unor sisteme disperse gi anume solutii coloidale, emul + pot distrage starea de omogenitate a unor astfel de sisteme; pot accelera sau provoca reactii chimice; pot favofiza procesele de polimerizare si invers; produc fenomenul de cavitatie: provoact perturbafii mecanice in interiorul celulelor vii. Aplicafiile ultrasunetelor se pot imparti in dowd grape mari :aplicatii active gi aplicatii pasive 96 Aplicafiile active sunt acelea in care ultrasunetele de puteri mari intervin in mod activ si schimba structura si proprietifile mediului strabatut, Aplicafiile pasive sunt acelea in care ultrasunctele de puteri Kr ici servese la objinerea unor informatii referitoare la calitatea sau dimensiunile corpului studiat. Aplicatii pasive Acestea se referii la cercetarea diferitelor proprietiti gi caracteristici ale mediului in care se propagé ultrasunetele, Detectarea defectelor pe baza ultrasunetelor poate fi utilizati atét in piesele metalice cat si nemetalice. Dintre aplicatiile pasive amintim: defectoscopia ultrasonorg; sonolocatia (SONAR); cercetarea proprietatilor elastice a unor materiale. Sonolocatia se bazeazi pe reflexia ultrasunetelor pe obstacole si utilizeazd ultrasunetele in localizarea diferitelor compuri aflate in apa marilor, Sonolocafia inlocuieste locatia prin unde radio (radarul), folositi i undele electromagnetice sunt puternic absorbite de ionii din apa sarat& a m&rilor si oceanelor. Cu ajutorul acestei metode se pot determina foarte precis adancimi, pozitia vapoarelor si submarinelor, a bancurilor de pesti se stabilesc comunicafii {ntre nave la navigatia pe timp de ceat’. Aplicatii active © Prelucrarea materialelor solide (taiere, perforare, etc). © Lipirea si cositorirea ultrasonor’; Schimbarea structurii metalelor prin ultrasonare . daci ia timpul solidificirii masa metalului topit este supusé ultrasunetelor, se obfine o granulatic mult mai mica decét in cazul solidificdrii obismuit Sudarea, lipirea unor piese m Realizarea in cimp ultrasonor a unor depuneri de paturi metalice cu calitii fizico-mecanice superioare. 97 66 ; i tea re -psad uy sojiounsenqm v areedord op vzoya weuuuap [eHSe 20Bp 98 MIDapap vorEzt|eIO] “prenusve rout 30 uy a0 ulp ayse ‘sinozed oxesoy edup wreroeljos “inymiounsemyn eifions > mymdey wuop ‘suprydwe to asnpas eur 20 ut 99 UIp ‘WoaJop ap LNoDe ap soIwzundseso9 eu uM 18 puny op smnooe- oynur teu eazede jod mmndoosopioso jnueoa ad ‘arew yeu eluvisip no eios 0 pupgapy “pury ap loos 6 arstura ap ynsindwt anutp roiueysip jnooyfia v] gompe “ysard ur “eimysooe lorftzod amorgzundsaio9 vjueysip 0 wy uesos ad auede yoayap ap Jnoog “avjoay91 9190 syeuoT}daoaz guns 1ezned Indwn uy zer Geuywexa ap esord ut juayruuoyur asrusuen yuns ayansmday “aridooar 1S aisnuo ep eiqnp eijouny axgoundapry area soedjed snBuis mun earezy yn UL RSUOD epoIaTy qeyDaYaa sInday no Bpo}9] aporau ¢ ajorwoyguun yonoeid wi syezyEyn amo 1uNs soypisur iojopeusjeur e youoseHIN vidoso;sajap UL “yewourtumexa 8 area esaid uy sojaroayap aye areniqisnupe ap dja] ‘Soj}ounseaIN rome no eiuopLAa uy asnd ye gzeautm oro asndnsaid so[qo9op watuen & ‘ysord urmmmnotosey ye areBedoad ap jnpow « ‘oyaunsex[n no vaxeaturexa e| pzvoieid as yoep JeTEORULIN YoseoUND a5 YS 1esD99U aySO EZvOUILTEXO 28 ares asad jnyeuoreur a:dsaq onuos op Os-npunELA ton] sp astooud ayy 1§ HUaWOp no IOS9DN8 ap 18 umoaad ‘orm|Sax ‘axeoytydure ap ajdujaus wwiosesae op pugundsip Mqasoap azeyoazap 0 indsoUNd ¥ YoIuOsENIN eMeIEdY “panipne orfezuss 0 onposd ozo Joj20 ereoyrodns glusacayy ap sorueaout 86 ieyoso onpord axes 16 aoyedjed wy oyu aonsnozonos[a siwoonpey) — uns aoItoseAIN §—_sareozeTLosQ “augiosqz suns soarwoap WOOE-O7 9p LeU TeUs FuNSOIB ayequns yod nu Z nes (x azer no eidoosoisajap) x ajazes amo nquad aalseut ajasoid nmued 1 gzvozyin as sisunsenin no vidoasosayaq -(onseyd “utus}) eanoinsoroufew are sorpeiouiou 2[eLaIeW JUN |NjonuOD nnuod am eur ayesede ajoun v7 ‘s01syD9]20zaId a1vore|J9S0 war 28050 ]0} a8 ajaunsenin utd anonnstpau Jonuos ap a[aporeu! ut “eqoayep outiuod area fetiovet tnun vomesionen B{ amosouns Ionsus}seED no oluoseNIN nolosey un op squayns Jo[LyoyTpom vamrasdo uy RIsUOD 1S so}a}ounseRIN Tuowfe no apyos sojimdios jruouur up sofaroajap vammoaep —mutzeidax —oruosenjn —eidoasorayoqq oquoseayin a1dossoysazop ap fruya) 16 apOIW “CPETE -arenuawBidap “uporeoonue ‘eioey SUNY! ‘TeI9"J MyUOD 1S Yo nuyUAd yeLORy Tryuswreye wy oYSO]O} UNS d]ayoUNsENIN “eoUOWIESe oC] d B aunizuryoud uy mrBespIY v 18 uMBuRS For}e|nonD vareIe[209e ‘rejepowios ap mnifoy 1§ owo10 1 2e uno aqeor|de apeuorsayord sojasnpord v wrzmyoud wi voxapunned ‘ropurgnse} tignonse[3 vaulgmunquy * yonIM|oHUe soNIMpou varenuoIE ‘op ayeSoq gyerodios sojausureyen yersods ul yeuNsop aysa ayaunsen no MUSWELL “]UNSeN on ayuOMTE ELL, Sunge no ouvzvo od ranaid uoundap voisequiog « sorojorg “aoquntys ‘sorsnaoeurey ‘ormuaume ajosnpord nuguad afiqeiepisuos afeyueae ‘Mutzaid areo 9004 B] vareosn ayS0 aJouNSeIN no vazEOSp) “ounse13 9p oun op nes Jed ap eoeiaus zojaiayerdns wastes « unde d este gros a impulsului, in pies apar la rezonanfi unde stationare atunci iesei # distanta in unitagi de and este sati : timp dintre imputsul final, misurati pe ecranul Cee eee ee defectoscopului, d= ke . (3.209) Free esoate oni a Getic ote unde k este un numar natural oarecare. © Metoda prin transmisie (transparent) Se aplic’ cu ambele tipuri de palpatoare Andu-se doud palpatoare - unul de emisie, receptie. Piesa este parcursi de un fascicul continuu de ultrasunete, iar recepia undelor transmise prin piesi se face pe i pe care se afla generatorul. Metoda este mai © pozitionare foarte riguroasi a palpatoarelor. Defectele intilnite in pies’ modifici -intensitatea fasciculului ultrasonor. in prezenta defectelor fasciculul de ultrasunete este putemic atenuat. Se remarci faptul c& la etalonarea scarii distanfelor, in cazul introducerii pe ecran a mai multor ecouri succesive, primul semnal apare la o distanfa egal cu un parcurs in pies, iar urmatoarele dup’ un parcurs dublu Afisajul osciloscopic este diferit de cel clasic, maximul la rezonanfé evidentiindu-se prin imaginea de pe ecran. Metoda se utilizeazi la mésuritori de grosimi, examiniri de table placate ori evidentieri de discontinuitti. Fig3.21 * Metoda rezonantei Aceasti metod’ consti in transmiterea _undelor ultrasonice intr-un material de grosime d, cu ajutorul unui traductor. Modificdnd frecventa si, implicit, lungimea de und 100 £01 18 BP ap wun eluRISIP vy BAIS ES roqaANO9qO: areaudo.d mye o vorpar sojaze8 ehuaysixg “EpHOS nes epIyory aueys Uy eye zw-s BiUBISqns FEO} ‘19 afOUIDOA 18 va amp orjoene 9p elo} YF ze ojno9jow foun v ayoUdosd eInfuts eseq ‘patsqndes autaap wizoy p 3p0 or fous 2789 9[nd9JOW anuIp eiuesIp pugs ‘omy P sep © nuyuod oraz v| guyd 23So10s0p rode 18 wixeu on-squd a20n ‘aueui eur 403 outaap otioeye ap ebioy “aayfe ap ajoun auidoude yOu also. whioy L IP B]_2]>1[8 ap sjoun adeoude rew osnpe iuns ayes ao mo9JoUN 1§ jeusLAdWOD 9389 [nz 29 EMsEUI ad arforD arioesE ap ehog “apoene dy ap oys0 15 oR ap wanxe aisa vlog ‘areu aisa anoojow anuip ejuesip sojsze# |nzeo uy 9]no9[our anurp aunslowsaita ap aoja}i0g e pouress voxewazasdayy “1p By zor Tray (€ equna) arejnaajoumuy nes ayueynzas Jalsoy & 1S (Z BquNd) atfoane ap roluoy ® “(1 equno) axaBurdsaz ap safz0y v ajnoajou. anup ejueisip anup vluapuadsp yrezeidar asa zmiy Lug ‘2oy gop s0j20 afafnpour anwp eusiayIp ap eVep asa 1S yoMosjouUr giuoy ap eastumuUap wrod RUEINZaL vod ‘araButdsax ap alioj 1$ go atloene ap abiog yee dum 4 orgund urjuos afanoaqour eoareoog “oUsi09]9 azapea ap round UIp axmOU Uns JAULOVE Tes ETHOajOUr Bo [aise OaNeTOU 201 aopiurores gums no plefa ayse aantzod ao1D9[9 204 wuns amusiqo Wi1puos uy ~JopUIOYe s[o9[onU 18 -gounoaya Bulazes op aseoygund ajnonsed wip ayeuu0y “piqus aueoy ‘sreoydui0s swa}sIs UNS v[NoVToUI Is NWOT (ry) sees — = ‘(pros UN JO[9{NOgJOW vauNIZs0D UINIse ad BOLYDI|D {10} no arjeredwios ut yliqeftBau yuns aysa vyseooe ep EIBUOHEUARIT otjoeNe ap BJO] O EISIXO eINd9JOUI enop ANU] “eqeuld9AUT Joa|nosjou widnse axegudsax op nes onjoeue ap alzoy ayjouexa us #8 oyatod un no Is sep 2yeuroaau} o]oqno9jouL 1no !uool9 ayvod as areo as axes auays YOUN Je BjBoR 2359 yINDIjOU 2p jepour njduns reur jag “aouoaja 1S oolunoow rigyoudord iSeojaoe 16 yseUE SvooB MONS Keae0e Ne o]9 ‘sonUOPL quns o1oarvo ajuejsqns Youn ajanoa[oyy “aNosjou aywNU ainasnmu snonsed up ysndwoo oso viuesqng IGDINVISAAS FTV TAVINITION ITLLYLIMAOUd'> anume miscarea molecular, Cu cét migcarea este mai intens’, cu att este mai micd sansa de condensare in stafe lichid’ sau solida. in solide moleculele execut’ o miscare de vibrafie in jurul unor centre mai mult sau mai putin fixe. Migcarea de vibrafie este relativ slaba, iar centrele rimén fixe in pozitii situate la distanfe regulate, forméind o resea spatial. ide distantele intermoleculare sunt de obicei numai cu putin mai mari decat cele din solide. Moleculele execut& o migcare de vibratie cu energie mai mare in jurul unor centre care sunt libere sa se miste, dar care rimén ia distanfe aproximativ constante unele fat de altele. Lichidele prezint& ordine de scurta distanfa spre deosebire de ordinea de lung distanfa dintr-un solid cris Moleculele unui gaz se misc& rectiliniu pana cind are Joc © cioenire cu alté moleculg, fie cu un perete. Un gaz ideal este un gaz intre ale cdrui molecule nu se exerciti nici un fel de forte de atractie. 4.1, Numérul lui Avogadro in anul 1811 s-a sugerat pentru prima oara de citre Dalton faptul ci moleculele unei substanfe chimice date sunt toate identice. Volume egale de gaze diferite, aflate in mperaturd si presiune contin acelasi Aceasti lege a condus la definirea numdrului lui Avogadro, determinat experimental ‘de ‘Loschmidt: = 6,02217 10” molecule: mot” (4.2) ‘Masa molecular’ M este egalé cu masa unui mol si poate fi exprimats ca produsul dintre numérul lui Avogadro N, $imasa m a unei singure molecule: M=N,-m (43) <= 104 Numarul de moli v dintr-o substanf’ purd este egal cu numarul de molecule la numérul lui Avogadro. N ‘cing a4) legea gazului ideal poate fi deci scris&: N P.V=v-R-T=>.-R-T Ny (4.5) S-a introdus $i nofiunea de volum molar: V, = votumul ocupat de un mot dint-un gaz-in condi ( sau 1,013 10 Nm’) Vy = 22,4141 mol (4.6) _ Numarul lui Avogadro poate fi folosit pentru calcularea masei unei molecule. Masa unui mot de hidrogen atomic este 1,008g. Masa unui singur atom de hidrogen este: 1,008g-mi 5022-10? moi? 167310“ Un mol de gaz ideal ocupa 22400 cm* . Numarul de molecule pe centimetru cub intr-un gaz ideal in conditii standard este leci: 6,022 -10 22400cm* Loschmidt). normale (0° C $i 760 mmHg my = — = 2,69-10" molecule-cm (numérul dui 4.2. Ecuatia de stare a gazului ideal Studiul sistemelor fizice compuse dintr-un numir mare de particule (molecule, atomi,...) poate fi efectuat pe cai diferite. in teoria cinetico-moleculard se utilizeazi marimi fizice ce caracterizeazi fiecare components microscopica a sistemului (coordonate, viteze si impulsuri,). Deoarece numatul particulelor componente este foarte mare, aplicarea legilor 105 Zor ? : cypea ay nda Wg Biegeidns ap ruaaja um 140] 4oA 99 sojainoajour jrugwUny, b ap “ANP 189 p+ A‘a Imyeasorar wy psuudno ezata ne azo sojaqnoajour aeumm ee oe Sp-ap- pu N ~ Fag N = “NP 35 tA Ops 6 ‘gp +99 mfeazoiEN UE asuridno yuns exvosiur ap atjoasip Jogo e s0j2]no90uL qnagtunyy era “NP = °°"NP sr) mynzaz tooq, azeobtat 0 ne ajoinoajour aoazeoaq ‘gp ymuaur}9 ef gpauzIOU ap ‘ey yemspur 1 exeod yrugun apun “& 1 g 20U0}8 a}ayeuopI009 und mezusioeivo y ood soj2noafour iuseydap etioasg EA RT TPE 901 “A eZaA nD wRUIMUOIp BS gan BA A eZaNA ainogjow ap injaiazed yeonumusos -]8}0} MMsmnduyeaseuMAp —nnudg Cp Ba ox pect a a sv en area ajnoaou YA ese|dap 40a as antzod jnsues u-18 x exloomp ad foume ‘2mnsojour x outfuos [nze# axe9 uy [nzeD Uy ‘poutsay arfon80 ap aavosiue guru “eieuopiozep armosu 0 pzeomajamynzeB —gpomnoojOWY“TUqNIYDO 2p ams uy gge os ormempoutigy jnuaysis yo uMpopIsueD ‘aytioajom =X aurjuco a1e9 ze un unpapisuo-) ‘piejnoo[oUL woreostun a1es9pIsUOD UL pupny (*-"emyesaduray ‘vaunisaud) myzeg aye eoudod ajaun azayardiam ys ar$asnar gorjauio — semodjow eL0a], ome}s raysereo UN ne 91g THeMIony 1WUNE JOA 2s o1pauu BasEOTeA ap ely afuareqy ‘sordoosouore puiurgur soun oye paw o[UOTeA Bas run doosoionm tuys varaiSeound yo yyNZod “woIsIs Seinjooe audord muosop opoiou ajaquie go jmdey wig ‘ueys ap erfenoe utd 19 auquy tfeBo] 4) 0A 9160 <<] emmesaduray ‘A unjon ‘d aunisoid -nawesed ap om aguMU UN Ese INjNUAIsIs F EoIdoasosoNW voNSUDIOEIeO LO SU] YIeISUOD 9g “aInSSoUNdeu ap areUL zeLIMU UN nO wlenoa ap uiaqsis mun vasesfojur B] aanpuod 32-9 aa, dvyog= Ne. $02..aS-vicosd-at 3 (49) unde V este volumul vasului. Impulsul total comunicat peretelui de aceste molecule va fi AP) g,y=2mv-c0s0-dvy,8,y (4.10) a, ao Te 9 cod OAS. vo 4n (4.107) Dacd integrin APs dupl valorte iv, 0 9 @rezut: mae = Jan joe sind- ‘ie aay Prima integral din (4 4) reprezinta valoarea medie patratica a vitezei: Le, : — foan, =0 4.12) N Pr v (4.12) Daca notim n= si calcula celelalte doud integrale, (4.11) Vv conduce la expresia presiu gazului p=znm,7? : (4.13) care poate fi scris& in forma: exercitate de gaz asupra peretelui (4.14) Cu cat temperatura corpurilor va fi mai mare cu atat agitatia termica a moleculelor va fi mai mare. 108 Bat dur (4.15) unde: — temperatura absolut, k=1,38:10 J/°K= ct. Boltzmann, (4.15) pune in evidenga faptul ct la T= 0°K area de agitajie termic’. (4.14) si 4.15) rezulta: penkT = Nyro NokT voON, Vv sau: N Vv =—— RT 4. P’ Ny (4.16) care reprezintd ecuatia de stare a gazului perfect, 1 Produsul: N, -k=R=8,31-10 a rodusul: N, aj defineste constanta universal a gazelor. ‘Numirul molilor de gaz se poate scrie: N __mgN _ om unde: m= masa gazului, M= masa unui mol, Daca concentrafia n= N/V a moleculelor de gaz creste, interactiunile dintre molecule nu mai pot fi neglijate, fapt care conduce la modificarea presiunii gazului Pentru un Kmol de gaz, ecuatia de stare cunoscuta sub denumirea de ecuafia Van der Waals, are forma: (e+ )v-y-er (4.17) unde coeficientii a, b depind de natura gazului 109 “L mynze® e einjosqe emyessdwiay ap 1$ so]2n9o]ou v ayeuOQy] ap apesd ap 1 yrupuu ap aviouny uy yumudxs as mjnzed e pwrour eBioug (rp) ayes "n zetejau op Erep 2189 a1eyaqy op ape 1 ne ajno9jou! Mugo ole yap! zeB ap jour mun e yuo! vIB00y :erB1ouo o1pouu ut outAay Binodjour avoay muted “areLi9q| 2p apex 1 puvar aya up ‘smoey ‘sonuapt anoajour utp sndwos 2ysa nze8 yo aundnsoug ¥ NZ_Z_, Poe ‘eiejau op glep arsa areyoqy] ap pead un nayuod eisuoug, zd wea’ € serous auiaa ty ‘amuoql] 2p aper3 191) pundsouoo y area * iomnsejou ¥ ariejsuies, 9p ROSA “aWBYOq 9p oped od aBioua rarfurediysa ud ap vamumUsp qns ginosound alsa aa] seaoy “°Y a1Bsou9 ap ayeyuws Seos9e oIpow Wl oUEAd! Jo]no9TOWI Te sreusqy ep pei ezoay nuyuad soap ayejaieo ap Eley s1eur eur ayepifigeqord 0 axe nu azeoSitu ap opaunioy anutp ean {onu “greuopsozep yejduioo aresstur o ne a[o|naejow soarR0Iq “nujeds uy oxjejsuan ap ragosiar pundsaio9 132) az¥9 tp “AreH199) 9p epeB ap yuinue spWNU UN veAE eA ginoD[OWI aeodtf “ayeusaqy ap apral 101) no euopeur ound vo yexepisuos y srvod atigysueN ep azeostut © Yeu axe 10 foximor ysndns 89 na auRD BAIS C Olt ‘avexagi] ep pail ase$ ue pros up “a[euosou0 xt ap injnuioysts a2 °Z ‘A *x auazauses ajareuopso09 njduroxa ap ayeuopioos tan wud gumuaiep as urfeds up inj etiizod aoareoap ayeuagy] ap ape ian ame jeusyeu jnioung gareunmuarap nuuad asnponut ay ys amgan ares ‘aqtapusdaput sojeeuopioos§tugumu asa doo. ap Jojeped jrrguny “ojs{nsojou e ap gonaUIo aiBsota ‘atjejsueN ap Nagostu v eoueuto arfsaua UIP RHMIEDTE asa sOjeqnoajour nos w EONAUID eIBIOU juaiod 20] ei8soua snjd iojejnoajour tugosim & aonewts 1orBsou9 yuns eyurzaidax FUNWNT wiBi2ua sear oezeF nUad [ep ‘ojanosjoW v oordioar peniaayod exBroua 1$ axezoprsuos ul even] aingan a[tat ajozed nua ‘pusayUT my wiBreK9 yUIULAep JoJajnoajoW Yom P aohoey tizeostM & KONOUIO EI@ieue (wapt zed um nag “g[Ps s0]9|N99[OU B doTaUTO taIHrOUA P SzPOYFIPOU 9] ‘axe “pINp[EO ap ayeyWUED yTWNUL o EZOpeO nes oyowLd jnzed pugs foumy “aqueysuoo yuns oxfejor UEP JoyrunaBUE |mysas eI Sp mynzed emyesoduiay op arsnjoxa gweunuaap aysa s0jayno9joU v avjejsuen 9p tessa e otpam yououo vigroUy “wmaraqog ny sunsuoo = ‘oupefoay iy jruguinu Vy ‘sojaze® wuesuoo sey apun (sr) wea Ne "a eran veejau ap eep aise “1, einyesaduray ef ‘taynaa[out aye apejsuen ap tugosim v?g yonauto eis9u9 21 yreuopiozap yetdwos amass o-nuy yuns zeB mun apafnoaopy aye }19qH1 ap sojopesd jnaywinn “mynzeS e pussUD wBoUG'E'y bertate). Dacd notim cu i numirul total al gradelor de ibertate, se poate scrie: : L=ntn+2n, Energia intema a unui gaz ideal format din molecule poliatomice se va scrie: u=S ipe (4.20) Ny, 2 4,4,Cldura specificé a gazelor Caldura specified (c)a unei substante este 0 marime fizicd numeric egal cu cantitatea de cAldura care trebuie adiugatd unititii de masa acestei substanfe pentru a-i ridica temperatura cu 1 °C C&ldura molari a unui corp (C) este o marime fizick numeric egali cu cantitatea de caldura care tebuie adaugata unui mol de substanf pentru a-i ridica temperatura cu 1 °C. la volum constant este data de 421 Ca unitate pentru cantitatea de caldura se foloseste gi caloria, Caloria este cantitatea de cilduri care trebuie transmis’ unui gram de api distilati pentru a-i mari temperatura de la 19,51a20,5 °C. Leal = 4,182.) Pentru gazele monoatomice i =3 cy=3R, cp=SR (4.22) unde C, =Cy +R (4.23) Pentru gazele biatomice i= 5 2 5 7 Cy=5R. Co=5R pentru molecule mai complicate (triatomice si poliatomice) trebuie si le atribuim 6 sase grade de libertate. Pentru i=6 6 8 Cea ae y 3F Cp 3k M3 (4.24) (425) cms 5 , ysu0d=], guUaIOz! arEMUO]SUEN jueisuoo eupuTET ares nawesed ednq —(q “osmug poyIpow as rsnowezed - goneisiseaoou areuLoysuen dum ur juay poyspow as imourered - yorwysiseao arewuoysuen joynowesed & atelea ap ezmia dng (e ors 2p LOPLEWMOYsuEN vareOYISE| (vaunisaid ‘emyeradwio; njdasoxo 0p) taisuayu, osaumu as mynuiasis usw ap Huapuadepur as ares ap mmowerg -(eidoque ‘giejo1 viSseu9 ‘Inumjoa njdwexa ep) ajnonzed op jamguin no nes mjnwioysis wsow no Weuorbodosd yuns woep rarsuaIxe ssoumu os axes ep tyouree “sovoid nes sreuuoysan 2p ajoumu wuieod ammys pie Uy o1eIS O-TNMIP Waysts mun vOIDo—z] HUPUIPOULD} NUQlIYSS UL EYE as oueUpoUNs jnUISIs ‘dum wy rjueysuoo wpa nyoueed govq ‘worseoe oe Feu 18 vperfrur eyuyis op reeanu opuidep sofauraysis wes varequargos PB adeueA sows e Jo ap ayeunmaap ooArUN pur ams 9p nunauresed ap purdep arvo nustrgur suns axeys ap ayitioumg °(a) you ap jrgumu ‘(1) empezadusa; “(q) jummjoa “(q) vounisosd auRS ams op ywiowery “aes ap sopsjouered [niojnfe RO BRZHOIOEID ase WrsIS mun varRg ap ojouiny yuieod rep autour un 2 woysis mun 3 vowiyeio] ouarxa jupam no aifiaua 18 9p quiyos 2083 "OEP siyosap, aauiNN as jNUDsIg “soLIE}xo Impow no giueysqns 9p quIyos 2oef nu pop siyour aySouIN as o1tuEUIpoUNaL jfuArsIg yeIOZIoU Isa rMUaIsIs yO wounds JousIxe |Mpaut no ezeeuorlseiaIM ofureUIpoULIO, jMUIEISIS Impew no ezeauoroerequr na ofureurpouuay jnuoqsis YOR, CL's) sodossoreu undios ap yezioaid sui nyquiesue nes ardossoreu doo e910 smrempows, Warsis WHTCNN “soMMeUIpOULID} aUTAISIS SUKTEL JMS SUIDISTS 23590 rae ee Ta er Tee a tuon] ap guuoy qns goruR.aM atfioUs JoNe;xXa mynipaut araysuen ys 16 EMpjza ap ULIOJ Qns aIB1oU9 ROSeoWNUd ys 91215 Inworsts vo van ep unquiyos moro ‘yosnuq amido und aifodo) as auea njuo[a ‘gzeaupyy aze9 [nyIqowomne :njdwiaxe ap a01zy afauia}sig guRMerep ‘otiuonsysuos & se um: o-nut eye rusnmnsuos ‘apnoojour x mons et] ap axtousod — giejnoo[ow-oortoula e103, “yuu HMpjgo e areuuoysueN UpRYS BI [ap “eoTTEIoUI 999 18 soHOIEO djouawoUsy anUIp a[K}e[or EZeIprys — voruMeUIpoUaL “(zonsuivis epojau) erejnoajou -ooyouta epoyaur i$ gorumurpowL; epoja ‘aury90100 2p epoysut Nop eJoAZep ne-s sojYNdIOD sopimoLdosd eoloLOsap Uy “porMUD) otjenSe ap suvosm yyuMU ‘orosiU ‘pun ur ype 28 20 “tordoosoio1m rjuargysuo9 ‘a]n9ou 1$ Two Up ayULIJ yuNs sotdoosos9mM a[uundi07) a HBADUIN) “T'S YOIAVNIGOWNAL Id TININAT ‘S transformare izobara P=const. transformare izocori V=const. ¢) Dupa drumul parcurs: transformare revers transformare ireversibila. Procesele cvasistatice sunt reversibile adica la revenirea din starea finald in cea inifial& sistemul trece prin aceleasi stiri de echilibru. In caz contrar sunt ireversibile. Daci starea finali coincide cu starea initial’ a sistemului transformarea se numeste ciclica. 5.2. Misurarea temperaturit In teoria cinetico molecular temperatura definit’ ca o mirime care caracterizeaza energia cinetica medie de migcare a moleculelor unui gaz. Din definifia cantitatii de cAldurd se poate preciza cA temperatura este legat de cantitatea de c&ldur& transmis’ prin schimbul de cAlduri intre doud corpuri si anume ta contactul dintre doua corpuri care au temperaturi diferite cantitatea de caldur& se transmite de la corpul cu temperatura mai ridicat’ la corpul cu temperatura mai scizuta. Din punct de vedere termodinamic temperatura caracterizeaz& sensul schimbului de caldura intr-un proces. Temperatura este mirimea fizici care caracterizeazA starea termici a unui corp aflat in stare de echilibru natura o limit inferioar’d a temperaturii care irea de zero absolut. Scara de temperaturé a punctul de zero absolut se numeste scara absolut a gazului ideal sau scara Kelvin. Unitatea de mésura in acest caz este kelvinul (K). 116 © Celsi Legatura intre temperatura exprimat in Kelvin notata cu temperatura exprimata in grade Celsius (f) este data de T=t+273,15 [K] 6.1) Asemanitor cum scara Kelvin este asociaté scarii mai exist o scar de temperatura ce pleaci de la zero absolut si anume scara Rankine care este asociaté scArii Fahrenheit. Formule de conversia temperaturii, oe iC= — 32)/1 pee [ces ius (C) Ikewinc) [kecrans lang © | C=K-27315 [pabrenbet |Rankine (R) (Fe R= 459,67 | [Rankine ® |Fowe alee R=F +459,7 : i stiel& cu lichid, termometrul cu gaz, etc. + Termometre cu variatie de presiune: termometrele manometrice, 17 poeta RL cm 611 : De 009 B HUBd 5, 00 — BI ap UNyBIEduIa! nated UE;EISHIOD =A) Imjdnoounsy and judno no 11‘, 906 eB] EUEd >, 007 = 2] ap unreiaduray eanseur aqeod axes woUE}SUO)-9.4 InjdnooULiA nauad and ray no axfeurquios wy pzvajunganur as 1g “> %09 1S IN %OP aut{uOD are> [ele uN aySa nUEINEISUOD sumuture soyimjdnooua) ailongsuos e| areztign s0pp{ele euOFoI9 WIG “D, 09 0 anuy unyeroduay preosgur por yuned-guneid njdnoousy ‘souosya 18 oNUIYO sOTHRES BLOp sojuMjdnoouLas trionnsuos nauad ofeuoyew arejumganus teu of20 wip ayoun miuizaidar nipos no guneyd ap apaferpe no punasdu ayysnpuy uy ayezqyM Lnjdnoow9} apap Huanxe pnp 999 aNuIp ymyersduoy ap ejuosapIp uOIONpuoD wNyeU ap apuldap areojowoNde]9 IrunIstIA vareoveA “|eliazeu ap ajueysuod jus 9“q ‘2 set‘, Ut preTULIXe emyeroduia: 1 ‘younsafaounay eoumisua; 2480 4 spur ws) oH-gH=a euNigy 9p aa] o dnp yzeLeA are ‘gmsgu: ap suede un no gliqemsem ‘ssvojowos10919 Sumisua 0 azaSeu er ras ajaiadeo By ‘oyepns miynManxe varizjyour ug ‘oiede wIp [aun wy sjepns “aLORP ofeoU Wp Woronpuos ap aypaied o-nUIp RIsuOD njdnooNLA up) ouysnpur UE arezifun yBzey O ne aro nguad anow ‘yew spear ur wunjeroduiy varemsyur yuuod 2jaquowojs0uN9, (unjdnsoua)) ayuaurapsoursaf, Jojonpuod mjnyeLsayeuu eanyeu ap purdap 9 iluatoysco ser ‘5, Q ap eangesaduioy ef viuoysizar Oy ‘Dp 3 eumyezodure; ef rynsoinpuoo wjuajsiza1 eurzaaday "y apun (es) (3-44-24 1) Do 0£9 3, 0 [hytaMOp nayuad - @s) [:C0019)242-44-2+ 1]-y=y ee ae sit De0'** De O6I- InIwowop nouad ‘auinue I$ 1a] ajuunue youn ‘uuoyuoo ‘emieiadutay no soxonpuoD nun v aoLN09)9 rafuaystzad tienen ad gzeazeq os aquoumnsur ajsa0e nd earemsey “Op 0€9°*D» O6I- axeMszWI ap {nIUWIOP od osasojoj ag OHNaaI@ Ehuaystza no azjaus0ULL9 | “emmstoduray no omawouLe) injndioo mmumyoa viiepea nidiourrd xo are anououDy 1018908 voreuoyjoung “epuewiod ap nes amornsiBaru ‘oseoiworput ayerede vo Holmes 2fe NuaWop ayLapIp ur arezapian sung "De 009 18 3. OOZ— OU arEsEUT Op WIP NY as LyaMIOUwUT 9.n9WOUIO, “Co SG#'""Do OZI~ INFeAray) nuTauad 1S (D,, OOL+'"*Do08- InfearsiuT) NUON IO (, OL+'""De OL ImTPAIBIUL uy) TRJoosye *( 9.0084 “O.SE+ Infeasowur uy) punsiow PzvAZIYN 9s Sop rau [99 “souToMIOWe! apIyo 18 ze) repeat pieos nes togid ad ayejuow sede no anowsouna) » ‘909 no nes aydaip “preonaqut press nd auejngn) anewou[ « ‘mayfeq nes aiseur seideo no anaMoua) « : uy ueduyy as aja Anannsuos 21apaa op yound wich “oujeWoULIA) NpHyDH] ZY! 9s ayvo Ut JOATEZaI un no guruuay as souayar mpdes e] sousdns jrygdeo vy] Siyou! ‘guLOgIuN yfesieAsueN eaunifoas no ze[IdeD gn uN-nUIp aundwoo as prypy no yous ap nayeuowua) un nidiouud uy HUSH Nd gpops ap anawomsay, arferper no anowond colerpes forBaua e atfeea no anawouLoy “nydnzowiay no ajanowowsey ELA no aNaWOUNIOL —« eluaistzar no anourower jeueA n3 axjawounay + ‘auporowoss9a79 Hunssuar ® “orstuuay no nes ¥otn sadtutgaja taluaystzed w Constantanul se poate obfine destul de usor si are reprint electrice suficient de stabi este un aliaj avand compozitia 89, 0% Ni, 9,8% 0,2% Mn. Se utilizeaz’ in combinatie cu alumelul (94%Ni, 0,5% Fe, 2% Al, 2,5% Mn $i 1% Si) formind un termocuplu tehnic pentru domeniul de la 0°C la 1 200 °C, foarte des folosit. Pirometre cu radiatie Sunt utilizate pentru temperaturi mai mari de 1000 °C, pentru care masurarea cu i bazate pe realizarea echilibrului termometrie si obiectul studiat prezinti dificultat. Din aceasta categorie fac parte a) pirometre de radiatie total’ (domeniul 600...2000 °C); se utilizeazi la mfsurarea in spatii inchise si folosesc intregul spectru de radiafie emis de corpuri Fig 5.1 Pirometru cu radiatie total’ Energia emisa de un corp este concentraté cu ajutorul unui receptor de energie de radiafie, constind din foife de platina inegrite 4, a c&ror temperaturd se mAsoari cu ajutorul unui termocuplu. Luneta 1 (impreuna cu lentila obiectiv 2 si diafragma 3) este astfel reglati incdt sf se objind 0 pozitie in 120 care imaginea vizibilé a sursci si acopere sudura cald’ a termocuplului 7 si aceasta din urmi si se giseascd in centrul fondului vizibil, b) pirometre optice monocromatice (domeniu 700...3500 °C) 5, Fig. 5.2 Pirometra optic monocromatic iul lor de misurare consti din compararea icandescent cu luminozitatea unet ia fcdndu-se la o anumitd lungime surse de refering de unda a spectrului vizit Masurarea tempera {in dow moduri: « pe baza legii lui Planck, a dependenfei de temperatura a electric de f prin acest procedeu se realizeaz& Lentila ocular 3 si vizorul 4 permit o marire de aproximativ de 20 ori a imaginii Limpii 5 si a 0 reduce mirirea benzii spectrale, crednd astfel posibilitatea 121 ez saeyy ‘ovssny] Avg ‘onowep-oidogr qwapl inmze8 apBay Is uoakade[Q Aaojpuayy [eapt mynzed v oes ap eenog, a] a4 10/0208 » aunjs op vitonos (q (ors) (soprey9 wa8ap) isu0d=L sysuo=. da CY euov0zy oreuLsojsuesy, (6s) (oessny-Aep vadey ysuoo= LE sysu00=d A +@ © V Bauqozy areuzoysuery, @s) (enouey-2}6og ¥o89]) isu09=Ad “SU00—], De V ewnsj07) areuuoysuvay, + es By a rainy uy 18 ayeuezoidas ozejnonred uymoysuen opozeorguum urgo os roune yueysuoo oupuug: wnauRred utp [nun vse jelous’ aySoumu as vazeuoysuen ‘tio} yzeLEA rordoasoiseu wyourred ays eye uy ames oe] ap vouoooN eyed ws) suo = ye mad ‘LOS ayeod Tew os ares op taiense rounye 18 ysuoo=ur 199p “|mipaut no BjuEisqns EquIIGOS nu jnmojsis x9 sndnsad v-s azousjae ajauoueuoljes uy wl | rugUINU yuan (a|no9our one *¢q01-20'9= VN oupeoay ‘nes moje) HuaTaNsuos ap Eun ISej20e auLfuED ‘amt UID 6, OL ZZ = OA sBJOU UmMJon uM ‘uMIoA un (oqEMIOH rpuos amumd) YOTELZ = =" 2M/N Ol-El0'= d= uy ensy qesieatin = ajoereo Ince eanyeu ap xyUapusdapul aysa ams ap exbenog a 7s) gr gs ad Aaajapuay- woskade[5 exjense 6 yyromne aise axes ap esfenoa jeep! nye ynzeo Uy rap innzo3 v aavts ap vitonayy (0 eseur = eamyeraduroa - J Tnumpoa 4 vountsaud - :apun (ss) O=(“'L'A'd)d rams ap otfenoa aysaumu as ons 2p tnourred anuip toluspuadop v vonteue visaxdyg 1802 [nze3 16 peop! jnz03 n.quod ass op eendg “t's “omnoaye myryuarno vazemnspwu muuad Q1 [neworjusyod 18 6 wjusystzer rey “idumyy v oxeuoue 9p Myo FnyoIU0I quad g jryrysoor 18 / eudeE “Youryg my waBol ul wezZTNN ye ezvou 99 epun op munFuny e astoord ew WrUSp descriu strict comportarea unui gaz ideal ipotetic. J. D. Van der Walls a dedus 0 ecuatie de stare modificata fafi decea a gazului ideal (5.11), introducdnd corectii care fin cont de dimensiunile moleculelor si de forfele de interactiune dintre ele. in cazul gazelor reale una dintre cele mai larg utilizate ‘ecuatii de stare este cea a Iui Van der Waals. era -b)=RT (Gan ccuafia este scrisd pentru un kilomol de gaz cu volumul V,, Vj,- volurmul unui kilomol de gaz 2. reprezinté corecfia la forfele de interactiune intre Ni molecule : b- reprezinti corectia 1a volumul ocupat de mofecule. in caz ‘general ecuatia (5.3) se scrie: Ni v- reprezint& numarul de kmoli cuprinsi intr-o mast de gaz. 5.4, Luerul mecanic si cantitatea de céldura Energia W schimbaté de un sistem. de particule cu mediul inconjurator poate fi considerati cao sumd a energiilor schimbate de fiecare particu!’ cu mediul inconjuritor. evaluarea lui W ca o astfel de sum este imposibila, datorita numérului foarte mare de particule din sistemele cu care avem de-a face in realitate, De aceea se convine sa se exprime W ca © suma a dow’ marimi_distincte: L — numita lucrul mecanic gi Q—cantitate de caldurs. 124 Consideram un sistem format dintr-un gaz inchis. int un cilindru cu piston mobil de suprafafa S. Schimbul de energie intre gaz si mediul exterior se face prin intermediul ciocnirilor moleculelor de gaz de perefii cilindrului, Fig.5.4 a) Lucrul mecanic unui perete sau a pistonului) se poate defini o fort medie F ce actioneazi asupra sa. Datorit4 actiunii acestei forte pistonul se deplaseaz pe o distant dx, intr-un timp infinitezimal dt. Corespunzator volumul gazului creste cu dV = S-dx, ceca ce inseamna c& gazul a efectuat un lucru mecanic asupra mediului inconjurator. dL =Fax=p-Sdx=pdV 6.13) fs. =4 unde,,_* reprezint presiunea exercitatl de gaz asupra s pistonului. Dacé in urma unui anumit proces volumul de gaz se modifica de la ¥; 1a ¥,, atunci lucrul mecanic se exprima prin: ve L= frav (5.14) vi b) Cantitatea de cilduri In decursul unor procese termodinamice au loc transferuri de energie intre diferitele parti care alcdituiesc un sistem sau intre sistem si exterior. Energia transmis de la un 125 zt JoueIxe [nypaur iS Jo ant D “BIMpIgo nes “| ormBooW nuoNy ap quIyos ¥ BOUp IeUINU BOYrPOU as ININUIAASIS BA UU BidreUT nw mes 90] ne diuuay 1S sueD9UN Je[OZI WoISIS MUN e WOW YsIOUy “niquresue ur yeapisuod [nwaYSIS B] yIJO4 as HS glerudjod 18 goNoMID apHISieUD yp aundwos os pusayxo erBuoug ‘ousayU 1918s9U0 JoiBieua ems Mp YIwUHOS 219 sojeworsIs wrBseUg HLUBUIPOULIO} IMFNIUI}SIS @ oUTOWUN LOFIOUa BaIBoY!POU B] SONpuOD 29 P9990 JOJoNIJOW v Yow} afENTe ap vauwis yoyrpou as ‘o1doosossnu aiopaa ap yound Lig SolUTeUpOMLLIO) oes 8 2[e BAP e] ZoNpUOD 99 ¥990 yoLFIpoU as aTBS 2p TRS yprowrered runtjowsyur soyso9e wuLIN UL Jer FOUDIXS [rIpoM No Stuesau nes sua) euo!}eIayut deed sturEUIpOUL otureUIpouns; afauaysis nuuad 191819u0 vo nuyap y vaind se HoIwreutpouL, Te nidiouud mung ypqurewypourias ye | inydpuytg “ss “eimplgo avamud nu i yzeapea nu jnupisis aio uy voseuUoysuE ‘aisa yoRegeIpe vartULOJsURLL “EINS ap eIeA ‘Joe op oysn3u! jumyENs ‘qnuIa] “{naasystfod :areowjoz! ajeuoWeM sjareoyULM Jsojop tod 25 gonowd uy “pperlied sop 980 yoruLIE, vare]Ozt oareoap EIYLH U] RIUI_IUL se 289 9) Hise2oy “nIpsw 18 waists anuy oRreoauE RIN] ap quumyos und ywoap mynwarsis tums vaszoyipow aruuad nu 1g “onqoIpo asoumnu as jeap!_ nzvo) r2dwoo ioIparduy aso rous}xa rupau 1s onuBUIPOULIE [NLIISIS aNUIP PINP|ES ap INqUIIGOS BEC] o1uesout uony un azanioajo xs [iqedeo asa 1f punpyyo aySaurud jnwarsis 921 (q) ‘empjyo ezeapao nuiaysis sey ‘ofuRoaut nsony un PzeaNyoqj9 inwajsis eidnse (e) d) ap (enquosqe ‘piemud) gredaoae einppeo ‘orfuaauos ug IS'SB1p = [P9¥ | = HHOpw. (4201 094 ap veunisaid e]) 5 5°07 #1 45° 2] 9p smisjag pwd un no emperaduiay voip re ngued pnd gde op wrexZoyry mun gresooou ganplEO ap wayequLD wyurzexdar eUoTROO[TY “([eo) su0TeO YUU ayeITUN Oo YO! aS0S0[0F qeur as EMpjEs op sopignues varemudxo nquog (srs) qo w= satieyar jnzoynfe no eunidxa ayzod as ‘seooad yrumue wn-ayuy dioo un ap wud pinprgo op wart f= "90 ai81ouo op sas un prvospur oruvsow fruon] 1S yo vINpiE ITY °(O) BNpTED aisoumu os olfeipex ud nes joaxtp 3oeju09 wud re ey doo Energia intend se noteaza cu U si (U),, = Joule. “U” reprezinti. suma tuturor energiilor cinetice ale moleculetor datorate agitatiei termice si suma tuturor energiilor potentiale datorate forfelor de interactiune dintre molecule cit si ai cAmpurilor de forte exterioare. Variatia energiei interne in procesele reale se produce prin efectuarea de lucru mecanic gi schimb de cAldura. in cazul in care sistemul primeste din exterior cdldura Q si efectueazi un lucru mecanic L suferind o transformare din Ii cu energie U, la starea cu energie U,, variatia energiei interne se poate sc AU=Q-L (5.16) Aceasti relafie reprezinti exprimarea matematicl a principiului I al termodinamicii sub forma integrala. Energia intend U este 0 functie de stare a sistemului in sensul cA valoarea sa depinde doar de starea in care se afl& sistemul de particule si nu depinde de procesul particular prin care el a ajuns in aceasta stare. L si Q nu sunt funcfii de stare in gen: valorile lor depind de procesul particular pt trece de la o stare la alta Pentru variatii mici, expresia matematicd a Tal termodinamicii trebuie scrisa sub forma diferential dU =dQ~dL sau dQ = dU + pdV 6.17) unde am folosit dL si dQ pentru a pune in evident% c& L gi Q nu sunt functii de stare. Daca sistemul este izolat adiabatic, adicd nu poate schimba energie sub forma de cAlduré cu mediul inconjurator (dQ =0). dU =-dL (5.18) Relatia (5.18) araté ci in acest caz sistemul de puncte poate efectua lucrul mecanic numai pe seama energiei sale interme jn sensul c& care sistemul 128 Cum, insi pentru sistemele finite, cu care avem de-a face in realitate, energia este finitl, acestea nu poate efectua jucru mecanic la infinit, fara a consuma energie din exterior. O masina termic& ce ar putea realiza acest jueru se numeste perpetuum mobile de spefa I. 5.6. Capacitifi calorice ale gazelor Capacitatea caloric C, a unui corp se defineste prin cantitatea de clldurd necesard variafiei temperaturii acestui corp cu un Caildura specified c, a unei substante se defineste prin capacitatea caloric a unitatii de mas& din acea substanta. dQ (a) Caldura molaré este cantitatea de caldur’ necesara incalzi un grad a unui mol de gaz cand se menfine constant volumul respectiv presiunea, costar (Rare) v-dT’ (Kmol-K. in fizicd cel mai des folosite sunt caldurile molare la volum constant (C,,) si la presiune constanta (Cp). Energia intend este in general o funcfie care depinde de temperatura T si de volum V. U=sU(T,V) (5.19) prin urmare putem scrie: (au ou) au={22) at+[<—] av 5.20 (ar ), (5), oo 129 2 9 =7 ‘ayeuaqiy ap apes aseS g wingunye 9] ys amgan (eoimoyeyod 18 sonore) areordwos rear ofnoajou nnuad s z z “ Zak tySa4g cy Sea (ces) i wpe fase $=} aonmoreig ajaze8 nnuag £ z z : flpeylaay cy bua aes) grb age wen 49 £= 1 eonwospouow apoz08 nujuag, 1 a oes) aa Pek w+ 4 aureist09 wunjoa ¥] exefOU eIMpres Is RUEISUOD oUNIsoId By BIEIONL eanpjgo anutp jryzodes va yuyap ais 18 JojozeB tuRodui0o vorsHosop ut aueyodum jor un az onegeipe jmuauodxg z_4 i) $4924 style [loa a+49=9 cue (4 2 -s1eaqi] 9p sojapest jrumumu ap avlouny uy arejour ajLinpyes eundxo jod 9s tounge (Jeopl zeF ws) ap ow inun ev pursjur erBsaua) syt= °7, exfeyes pugzan, “rake waqoy inj exleja1 wuuszardos asco (z's) : a= *9~ “9 :100p 4 = (\e5 4 (87's) Ue ( zs a-"O rarsutigo (¢2's) Uy punoopuy a_/e ues) 1" (%) surautiqo: ze8 op Jour un runuad ysuos ypapt injazed v oes op wifenaa wig ol 4 ne o= (¥) oop (1) = 9 emmqesodusor ap wop apuidap yuo vifious yeopt ze8 un nnuog ‘var a]9z08 nnuad 18 yeo ayeapt a]aze8 nnnuad eve onde as atfenda giseaoy 4 4 de A2\] ae Bae [A \Je%9- (vs) (2 + (2)] 9- "9 setios wand (zz"s) erbezor puyz! wo Ble > $5 ‘gueysuos ounisord ¥] Eowo}eo warey[sedeo yap areod as (p's) fortejar ruomfe nO, 4 y : Ag iw (e's) a + (3) +1P (4) =op nes 4 A (ers) Apd+ AP (4)- (Z)-0° sayios wand (07's) eviezas puyzitin 1S apd +p = OP yorueupouuar je nidound mjnmud eljensa pulsojog is A ? YP a (zs) (4) (2) 2 uy BA JUrIsUOD WNJOA B] EOUOTES eayEyIOEdeo ToxlrUyap WUO;UO A 7 we\_ap=4 acs) ip (2) ap = *(OP) soraae (L1°S) pupzynn iS Q = Tp 199p 0 = AP ounye «(9= A) giosozt ozeuncysuEN © uMBIOpisuos poEp cua 2 " Rio x 2 woo R, y= 2 (5.33) whe 5.7, Transformari de stare ale gazelor ideale a) Transformarea izotermA - transformarea in decursul c&rora temperatura sistemului rimane constant (T=ct). Pentru un gaz ideal dacd T =ctatunei U = ct deci du=0 Din principiul I al termodinamicii pentruT = ct si dU =0 avem: dQ = dL = paV (834) intr-un proces izoterm lucrul mecanic efectuat de sistem catre mediul inconjurator este egal cu cantitatea de cdldura absorbita de sistem de la mediu! inconjurator. Deci, in decursul proceselor izoterme cantitatea de cAldura absorbita se transform’ integral in lucru mecanic. Expresia lucrului mecanic intre doua stari corespunzatoare volumului V; si V; este: (5.35) in fig. 5.6 se prezinté reprezentarea grafic’ a unui proces izoterm in coordonate P-V, P-T si V-T. Lucrul mecanic efectuat de gaz intro transformare izoterma de la volumul Vila V,este dat de aria haguratd din aceasta figura. b) Transformarea adiabatied — transformarea unui sistem izolat temic de mediul fnconjurator, adicd un proces in care nu poate avea loc schimb de cAldura intre sistem $i mediul Inconjurdtor. in decursul c&rora sistemele nu schimba energie cu mediul inconjurator (dQ = 0) (5.17) a principiului | al termodinamicii rezult&: -dU=p-dv (5.36) efectuat de sistem se face numai pe seama tere in cazul unui gaz ideal Cy = = deci dU = CydT iar relatia (5.36) devine: CydT + pdv=0 (537) Prin diferentierea ecuafiei de stare a gazului ideal (pentru un mol de gaz) PV = RT, obtinem: pdV + VdP = RdT (5.38) Introducdnd aceasta relatia in (5.37) obtinem (Cy +R)pdV+CyVadp =0 (5.39) Pentra gazal ideal C, =C, +R si imparfind ecustia (5.39) la CyPV, se obtine: ys Peo (5.40) Cp 7 = GE numit exponent adiabatic. y Relatia (5.40) se integreaza si se obtine: 133 ea ser 7 snws (iss) Apd+ IP) = LPO rouas ayeod as reyus uidroutg (oss) suo = 2P 5 oP :gjueystoo SupurpL Inynurajsis & pouoyeo voreoedyo ares ruyuad vazeMUO}SUER 2183 donyod wasemoysuesy (p rs) \ p Av-d=('A- “Aa = afd = area = Abd zff = “piuejsuoo aupungy vaunisasd eio1g> Jnsinoep Wy varewIOysuEN ~ yrBqo7] vaTEULIOJSUEL], (P 0= 1 CAPd = IP) 9p 80 = AP ByNzar = A woe jymeysuos ougurgs jauinjoa Biase Insinsep wy vareuUOysueN — y4A0I074 vaLBULIOJSUBIL (9 (sp's) 1+4- ‘a= ap, Ath (ald =1 tal eA ap ‘ysu09 = i'd sep AY aa Page = AP- df = "1:09 vel (ors) (ses) add == EASd = eauntsaid ayeo3s 9s uossiog Inj etfe[au UG (brs) AP. ay =1 apse suosep y visod gleqeipe axeuuossuen o-nu) s1UvDeUE [RUIN] seunarozt e9 eidnuge Yeu! yur pULy erequIpE ‘Z-¢ FE uy wep o1s0 fo voy eoreyuazordas Jel ereqeIpe oaunu as aivuLoysuen vauouiose o guutzadar aseo eqmy Lssy ays * LZ a “uossiog my eijensa ap ajoumnu gueod 18 goneqempe oreunoysuen 0 nussep (eps) 18 (Zp's) arerey (ers) ysuor = AL autAop (2p's) erfenoo Jeopr inpnzed v areis op erfenoa pursojog (ers) ysuoa = ,ad weep ars) ysuoo uy = duy+ Amd (C-C, aT = pdV (5,52) Se utilizeazd ecuatia de stare a gazului ideal (pentru un mol de az): We RT (8.53) care se diferenfiaza: pdV + VdP = RAT (5.54) VaP aT= ae Introducer expresia lui dT in ecuatia (5.52): (c-cy PEA pav =0 (5.55) Cate pav+ £-e VdP - pdV =0 (5.56) C,-Cy C,-Cy (C-C,)paV +(C-Cy VdP =0 657) ‘mpirfim aceasta relafie cu termenul (C-Cy )P-V si obfinem: C~Cp WV a (5.58) c-Cy VP Coeficientul adimensional roe 659) c-C, se numeste indice politroy Prin integrarea rel $4) se obfine legea transformiii politrope. xlnV + InP = In const (5.60) sau PV* = const (9.61) ‘Acest proces contine toate celelalte transformari: 136 x=1 > PV=ct — tansf.izoterma y=0 > Pet transf.izobara ae (6.62) %=Y => PV’ =ct. transf.adiabatica yew V=ct —— transf.izocora €) Procese ciclice — este procesul in care sistemul revine Ja starca initialé. intr-o diagram& (P-V) sau (P-T) reprezint& printr-o curba inchis&. s¢ stau la baza tuturor magi motoarele cu ardere intern masinile cu vapori, turbinele cu vapori si gaze, masinile frigorifice etc. In cazul destinderii din starea A in starea B de-a lungul curbei C, gazul efectueazi un hucru mecanic asupra mediului exterior care este egal cu aria delimitatk de curba ordonatele punctelor A si B gi axa abscisclor. in cazul comprimirii gazului de la starea B la starea A, de-a lungul curbei C; mediul exterior efectueazi un lucru mecanic asupra sistemului termodinamic egal cu aria delimitati de curba C2, ordonatele punctelor A si B si axa absciselor. Luerul mecanic efectuat de gaz in timpul transformarii ciclice este egal cu aria suprafetei innegrite din fig. 5.8. 61 Yo}OU JOULE) {Nj>I!9 sLOSaP Y RA EZeaULM 39 9]99 O] ‘4o;p/ouad njoto un ze9 S998 MH PUIly ‘oloMIOUOTIN ses WBS “dojou M7010 “IHIO suas UT smored I ayEod JUNE) ‘oro; JO[IUTSeUE Te OFULIAY MyTuUOUTEpUEX Hpi yeunsap JOuTe —Ipeg pIeUGyy TE Zaouesy yruout 9p OZBT ut sndoad ‘onaxoay NTS un aise youre MI91D JOULE INDIO “6's ‘weoipy teu emueroduiay no dico un 3] gep emesodusa no dio un vo] ap iUMplgo v auts e] ap vo1s03n JeINZaI BO ae NU 97e9 srEMUIO}SUEN O ETIgISod 2389 nN smusjaQ tn] outbred 1 sins gMBUIS O NO soTULID ItnSeUT TOUN e BOTOIO ouny wpiqisod aysa nu Boe sns teu asndxo 9190 WIC] 6 6__% x-1= ak (995) Dp @! a-o "7 juowrepues und yzeaztiajoese9 as 91919 sooad ap jayise un-nuy “| op voIonpory “yrepao, wanplgo="0) ‘gywud wmplgo = 'O apun ‘|'G|-'G=7 euss ard as uraysIs ap-yemoaya [HN] 1ep ‘suas panysrodwoy ap asms gnop urind yao azesaoau aums J ay O vereuLOyuEN nnusd yo <= qonmeupousy ye yf inidiouud wig “avlesuadwroo exey styouy o1joto soooud un-syu TUL O WRUUOJsuEN eareNIAIsodun yer (1) eHeoY, (s9°s) O=7 tounge Q Us] vareunroysuen Weak youp Jey (p9's) 11-6 gel ‘uwoawy ton] as-npugnyo9y: nes dios un 2] ap empygo as-npuvny 21 ofueooW AON] GF IuNp[eS v axeUULO}sueR Oo WIEISpIStO> ‘EOI Teun emMyeradura no dios tun y] eyep eimesaduiay no 09 un e] ap auls e] 2p 20an ofeod AU emMpfEo N[duaxa ap ajiqisiaau yuNs a[var ajassoo1g gytqisianaz aisoumu as eareuuoysuen founge grertur vareys no yoRUapr 9189 soUayxXe INIMIpsU wares peri vouwIs UY MyNUTDISIs BosTUOADI ey goecl “ETeNTUI vs vareis op BOJIp JoyEM{uooUr InMIpow asES letra eazeys uy mynuraists eaituaaas ej eoep BI OIEIS UL y A7eIS WIP Wors1s mun waIs9aI] « 28 suas un-nUY rem onpord 9s amo ajasao01g ~JoNaIx Wp auIAISIOL 98 NU EOEp suas jue UN-nUE teu saNed as opemuen ojasaoord ayeoy “aemyen rojassoord e arensysop ap jnsuas ey amtaud no atfeorpur o rol gp nu] [midrouag “yguuoysuen soyseoe widnse orem] o rou und © ENE ‘sroaut 16 einpyyo UW} ofuesour nuony euOYstEN v ap narenTgisod winzor noumeupou ye y je jridiound ug 19 sooid un-suLd HorMEUypousd} Te ,,, 11 Te Md}ouLA “8's ‘JoUayX mympaws wMp]LO ezvapoe o1vUIpOULDD Inwoysis 1 soNe}xXe MIP oIuRIoW! TUON] EZearyDAZ os injrZET wadnse SiSAUE NYO! UN-HU Je JoWeIXe wp astusuEN rEMprD ‘Lop sIuessW RON] EZvoMIDRJ [nZeF IOAN npoo un-nuy (¢9"s) qw-=0V saq9s wind Horweurpowue: ye nEdioud wig * 9 = Ay orez no ‘eyeBo aise offer sooord un-nut auzarar rarBiaua eniene A, “sraaut argauumy as njo1o 9p [ayise un sep endiy up anufoum 2189 auUlmpUE mga © ormEa|W nu9n| exdnse tounge sronur suas uy preosejsap as nsao0id poe Ciclul Carnot este proces reversibil format din dowd izoterme si doui adiabate descrise de gazul idedl care este substanfa de lucru. Substanfa de lucru (un gaz ideal) primeste cildurd izoterm la temperatura ridicati 7; si cedeazi cAldurd izoterm la temperatura mai coborata T>, Fig.5.9 * 1-42, T,=ct.Destindere izotermi (V>V:) a temperatura sursei calde T,. fn aceasté transformare in diagrama P-V) destinderea gazului este determinati de absorbtia de cAldura la temperatura constant’ de la sursa calda, iar gazul efectueaz& lucru mecanic asupra mediului L, = Q, Cantitatea de cAldurd absorbita de la sursa calda este notati in lucrarile in limba romand cu Q, Daca T= ct Rezulta U=ct, AU =0 Tar din primul principiu al termodinamicii Q = AU +L rezulta: Ly=Q, (5.67) © 23,0 = 0 Destindere adiabaticd (V3>V2) a gazului in aceasta transformare gazul continua si se destind’ efectuand 140 lucru mecanic asupra mediului. Deoarece transformarea e adiabatic’ (fara schimb de cildura), prin destindere gazul se riceste pnd la temperatura sursei reci, T,. © 394,7 = ct Comprimare izoterma (V41 vom serie relatiile lui Poisson: 233 TV" =Tvz" (5.72) 141 tpl , ors ay d “plu 304 9s voysooe ad aoruesour aytiniony 1 unsuss ojoque ut owr8oquI ur advorde asmoxed suns djareqeipe ‘areusuia[a wunjor9 sorssoe vosoBamored FY ‘ANRUULDIS SIISIONAL IOUNE) np! op oyeuyUT o-AUE snduoosap Y ayeod amo (Q]'¢ “By) TenIQR ‘S9] [IQISIDADI | NJI Oud k] ESUBXS | aywod (og'¢) exeIAY “ouaz ays asnpax zojLMpiyo & yoUgasTE Hs19A03 OUTED ‘NIoTD UN-UE “uefar forsoov WOOD “ponpo4 panpjpo axsounu 98 1/2 apun SEE (os's) : owt Ig nes yt (u's) aa ugg gns 1$ ysti0s ¥ ayeod (g's) wiielay “9>% 1 Q<' otiueauos und ‘s9a1e09q aH: (82's) Ghai Ee Fe fe zr sainzas apun ap we t asa sigisdanas rouo nyoro Un gymoaxa azeo soruuza) IuTSeuE fat RTaMEpUEY, apse smisno]) anes ap ysnposiu! ysoy e ame FIsboy “MLE usvooe pursojoy ane tueUNLIdxa |-us wlaind 1$ (§) ardowua RNA BUQeUvA O op yee] a}S9 vaj!op je intdiouLag Ges) widoaug ‘snisne[y my wares Z “Ors ‘Weep! YOYLOS UY purseuu o Jo}yse pupztyear sLoAUt suds 1S smored y ayeod Jo [IgiSIOAAN puIy JOU jnJOID “O=EL pugs smayigo es wpxeu quouepues ‘4 Joop Yet] epear oTLuNZvD aye04 UY shy 2p asins nop 10199 wunyeiaduio) ap reunu 19 euayeu ep apuidep nu soueD nyo! uN Ednp ezvauoriouny ‘sreo 2feapt eomuua, reuse Foun jryuOMMMpUeY i (oL's) ask l ‘A \ 7, Lae (su) poi g4 1 a, a6 ra 1 5, (4 rA A A (pes) Brae ()- 4) PAG EA EAA Aa (ex's) AL= 2A leo Fig.5.11 Jaotermele si porfiunile din adiabate rmase, care sunt eazK 0 linie frinti care, la 1. Dacd pentru unul din ciclurile elementare (Kk) se scrie relatia in forma: . aQr + IQ = (5.81) rT atunci pentru ciclul I se obfine (5.82) (6.83) (6.84) unde S se numeste entropie. Considerim © transformare revers deschisi oarecare, in care sistenmul trece de 1a starea inifiala / la starea finala f si alt& transformare reversibila deschisi in care 144 mul trece din starea final fin starea inifiald i. Reunind cele doud transformari deschise, obfinem o transformare ciclici pentru care putem scrie: (5.85) Fig.5.12 80, ~ (5:86) 5D -5Q. 50. =Osau fS=- JS (5.87) ee se calculeazi astfel = carer, 2 (5.88) relajie care se numeste egalitatea lui Clausius 4.11. Functii caracteristice si potentiale termodinamice Pentru un proces clementar reversibil, primul si al doilea principiu al termodinamicii se scriurespectiv: dQ= dtd (5.89) 145 7 F } i L 5 i al , (4/1)9 = 5 :eompe 118 g apoqtqeuzea ap erioury ur aisa H 199q (sor's) dP + LPs-= Sips—PL- dpa + apd + np = op raurigo 9s (¢ 1's) op eueas pururl 18 azatiuaxoyip ug (vor's) Ad+d=SL-Ad+N=SI-H=9 und ereyop “(sqqin) piagyy otdyeua yarn “(oruempouay ynyeriusjod) yonsuawes evloung Bognadieugq + “otuesoun jrugny no yequuiyos Braue eyjeuea yorpe Apd~ = 4p ua}oz1 areMUOYSUER Oo Tuy ‘eige de, qe cmoutiqo (Zor's) 18 (LOT'S) soyHefau nuowLE) pugstynTapr Ag’ te w(B) B)-9 rae 1s008 Uy uulas ap 18 pyea ajsa azoqi vo (IOI's) wip Rynzar (ors) (zor's) (tor's) ps~ Apd~= Lps~ Spl Apd—-Op = LPS spL—np=aP ‘outigo es apd + np = Opriivjas 9p vueas pugurl 1 (T's) toliejer vazouaxopp cud ret (oors) si-nhed suid euuyap “(zyoyur[a}) Bz9qQq] a1Bs9u3 yume 7 (o1wemrpouta; perusiod) ouster Baaqy ayBisuye (6s) “(s'a)a= {Z)- ‘Ge)2 OF sourigo es (g6's) 18 (6's) pueor (86'9) {2 e) 86'S) SP “(SS +ar (Ho )* HP "209 38900 U] (’d)H = H: wap (o's) dPA + SPL= dpa + apd+ np = HP aurigo as tariejas wazarjuazayip ud (96's) aidqeua op sjaumu gueod 47 * Ad += H vidweug + 57 A0 4 (6s) (S‘A)d= (2) =d 8(S’A)L= ( )- i ‘aurigo as (¢6's) no pupreduioo 16 a ae se (6's) ae (2 S\ese | (2)- np ‘oxaHluaiagip wig (a's)n=n 2 Sle Rua eBoUy “ormeurpowiay waists 9 auds rorfnyons yndum uy arfozosop axeoyea 2189 B yonshaioeze9 axoury 0 2189 onuPUTpOULIE, [nTEHUDIOE (€6's) APd ~SPL= np (o's) Abd + NP= SPL zoluwoaun usony ezeanioaja aumusaxd ap 9joizoy rouma ozeo uy ‘ze mun qe njdunis ew fnzeo nnuad ‘nes (es) ‘P+ NP = SPL “forureurpounay v gyewwourepuny ettefas wy awumas ¥ od ae (06's) sPL=OP ec a 5.106) ac=(22) ar+{S] a 6.106) a (i), er i“ si comparind relatia (5.105) cu (5.106) se poate sorie: = us 5.107) v=|S), s-{%) 6. (Ge), AT ANEXE SISTEME DE UNITATI. SISTEMUL INTERNATIONAL. DE UNITATI in studiul fenomenelor sau obiectelor din natur& omul misoara diferite mirimi fizice care caracterizeazi fenomenele sau obiectele respective. Fizicianu! englez Wiliam Thomson (lordul Kelvin), a spus c& ,atunci cnd putem misura marimea despre care vorbim si 0 putem exprima printr-un numér, atunci noi stim ceva despre ea; dar cénd nu o putem exprima printr-un numar, cunoasterea noastra este slaba si nesatisfacitoare”’ Prin misurare, in general, intelegem atribuirea de numere, potrivit unor reguli stabilite, pentru obiectele si fenomenele studiate. Aceleiasi m&timi fizice i se pot atribui mai multe numere in functie de w exprima numercle respective. Stiinta care se ocupa de unititile de masuri pentru mirimile fizice, de sistemele de unitti de mésura, de mijloacele si procedeele de masurare, precum si de totalitatea normelor privind folosirea masurarilor, a mijloacelor si metodelor de misurare in toate domeniile, este o ramuri a In anul 1793 in Franta a fost creat sistemul de unitati de misurd denumit Sistemul Metric, care avea la baz uni fundamentale, metrul ~ unitate de masuri a lungimii kilogramul — unitate de masurd a masei in anu la Paris, de catre in care sistemul ‘Masuri si Greutiti(BIPM)- laborator permanent de cercetiri in domeniul metrologici cu sediul la Sévres, in apropiere de Paris 149) } ost (imgoig ‘epunsas ‘pamex8 “ruroumUad) 1 I. $09 nws ‘(g1uapuadapur goriaudeuonoaja awitun vo 09 mjpIA una varetanmnad no ‘oneysonoaya) “s'2 SOD ynwarsis - vo | ature | soyanans | y ‘(gpunsas ee ‘ghop-weroyry ‘now) SEA ofuyor jnworsis - : ‘Sezqeuorjerou (radure ‘epunoas wasn nun eaieusueIUt 2ys0 yuodury 4 oe *eseu-umeBo[py ‘nnaw) “y's YI showd jnweisis - gS 22 ouModiy-—-opearu nop amorgzundsaioo | s | gpunaos do € 3p SRR OST bE 21-299 sie} 0 afeo;npHOD 2200 a soye39]0 SUIAISIS BO PZBOZIINN Tew as euoHEMIAIUE TNMAISIS op BEE Uf Sc cmpeswe (28-V/LEL SVLSYE'T ImI8gea Ip axeyUaENANs apie Sin be moay 4 1 oyeusumepuny aytigun nes emags uzeq vy} san a9 ats) “Bas = Teuoriewanun jmusaisis “rusore811Q0 18 yeH9q nse ap sy | wet} ew |e uizysis anBuls vo edope v eiuywoy “Sy "1961 IMU 3 “sqeimoumepiny tiga 2ysa0e lip osmpop y jod ~ oqwauep viguun — mjmwoysis ape dan ayejoj2o aieoy “ojo amu eruepuodapm opejuouepuny ap ag Un Bzeq BME BsxUT ap HEHUN ap spoUIDISTS wu | ape suntuey | y 059 | no mye wouNBuny a9 (MEK gansyu! ap piyun op omrays1g eed toquig | auxumuag | Haveaepuny on ‘BuISBOU Be} UL NOPEIgo 18 [eo] HeUN op WISTS mRunduts 9989 Heun 9p [euoH}eMsoyUT [nUNDySIS “LPIPIOY S978 areuomepuny Hen] moy009 “Hep po a po pupdoouy “1961 ‘enne te up “as) gun op Jeuorfewronu jnwaysig widope v ynsvou ie, «OLE eaag os £ an Ig 7eunosaud yer0u T jun ap euoreussUT jnWIDSIg “9961 [RUB U] D0] JnAR v oIeD f (ume IenosE 18 LMR OP EIVIOUDH yULIQUOD v-[] e-9P v>D FI Wumusp Joye PSG] [NUE UIP HEALD I$ UBIMSEYy ap EleIBUIH elULIOJUOD &-O] ap va BI IIqQeIS HENUN op nuaIsiS “Eggl [UE Wp InN} FaxuanUOD v YsquIoW 2180 yNSROU ere, (NdI9) Hemaiy 18 unsEA op [euoHeuoyUr jryDyWOD ap BEUIMIPUY SO a}EHLANIe Muyo v - “epunoes ‘{nurex3 “nowTUI2) 47 gOD nes (gUepusdeput vonaumewonoojs aynun eo on mynplA vayeintqeauued no ‘oneuBemons9f) ura» gQQ—yUaySIS- s ‘gq OU €* VOL= tar | Kev fate de temeratict emperors | ay x | em ste aises 1/273,16 i 5 sermodinamiea | evi din’ terperatira termodinanicd 8 : panctla ip al pei ! Cantitate de Hy i 6) substan | m 7 intestate 2 candcli | od luminoast ewergetcS in este de 1683. wat pe ! Unitati suplimentare fl | Mi ! mes | Denumiee | Simbot soplimentart es ab 1] Unehiplan | Radian | ne Unghisotd | Stendian |" se Prefixe pentru formarea multiplilor si submultiplilor zecimali ai unit&¢ilor SI (STAS 737/4-84) MULTIPLI ‘Factor numeric zecimal Denumize | Simbol T 000 000 060 660 600000 = 10° xa E 1 000 000 000 000 000 = 1 peta P 1.000 000 090 000 = 1 tera T 1.000 000 000 = 10° ign 6 1.000 000 = 108 mega M 1000-10" kilo k 100 107 heeto b 10=10! deca da SUBMULTIPLI G1 = 107 deck a 0,01 = 107 conti e 0,001 = 10% mili m 0, 000001 = 10 micro # 0, 000000001 = 107 ano a 0, 000000000001 = 10" pico Pp 6, 000000000000001 = f 19,000000000000001 = a | i ssl rst Ato i aw F BROT] SasU TT FT | <8 80 ad amnoh aud i Woutoos ad FoEUIBUD at at s wa se] | arr eee ee ee ' LINPIED ddNSLa}IeAeD JOpN ape th Lage umlip FHNpE9 onsH19}0 aig ape eau] yaya] seg rosea srezoosea | zi yorueooun 534.01 * woseg | ounysuay ‘aumisaag V8 -8y.,0 sua r eS ¥ 4 St Sa N wowat Toy 8th mys ‘qn raw | ES]uTOA SEU ve + = ¥e yur | wy | od wresonry amused | 6 2S 84-00 aes 23qe8 fd yortesew aaps}iaye.e9 sopany rear ape EAI 4 ! rPriuorod “sreoxous = a Tai Tey F ~orououi(atios) Sir Gy [eeu ad wun | epan ep mea | y y sedwry unison | 7z ‘3x9U03 yo a mnéurg sorpolied sojsuauouay soysuaqIeIE9 OTE Ife HEU yout wy} adeday vorensuormy | 1z a as ‘aus ARTA BNF V8 8%. a pony swmioedey | og | eee SPRL | epuncos ad uepes | wiiessisooy | 9 WuDa|e vane’ ef srfeszqen: gS By. vu yo siuasrzoy | 61 | al 29M | epunaas ad nnayy yell te DRDO TTS | ae ope PARIS aa | Lv Sy wa | naar ad yon, eormusuanuy | 1 | i 2d uespea BEDI ; SAROIOMOTS =a apa | apa oar | ez £ } (210 ouncsuay é i Iriuarod sf a a go nny umon fz 2p pluasagrp e i ‘p29 i LY, 34,0 A Yon ounsuoy | Lt ; ~ ened nnoyy ouy 1 3 ea 7 aaqurnus wun | 22 ! id sv 2 gerojnoo | “gousayo guar | 91 E | "tose roams aT a at Inftuispausewo.99[9 oNsta;sesE9 JOU ae HEU, : dup 16 nyjeds ap z6junzgu aye Nenug Se w Be arand [$1 (28-Z/LEL SVLS) [WuoPeUIa Uy INHULD}sIs a8 aEALIOp HEYA TIES 9p remus 9i819u9 Glia nasa [joulepe ED TE s | Tel Genies 1 wate | wa. ae log oa | Slogam e | ms 28 | Conductivitate | Watt pemetrw | WimK) | mrkgs7-K" 6 | Poza de expunere | Coulomb pe | Gy aera termici kelvin Biogen ‘sokg 7 wer pe cet - a radiapiilor X si Kilog Akg. Ackg" Unitifi ale marimilor caracteristice opticii 7 Toule pe 8 Doz’ biologics joule pe Y 2 gt Kilogram, ke ms 9 | ntensitare walt pe Wise mk: Sar ° Debitul dozei Watt pe 7 energetic’, steradian biologice Kilogram Wkg ms? 30] Flux laminas [lumen a= 31 | Luminant candela pe edt med A 5} a eet peal UNITATI DIN AFARA SI recunoscute in uzaj impreun& 301 Tomninare Tox i mcd sr cu unitati SI (Unitéti fara expresie in unitati SI fundamentale) Unitati ale marimilor caracteristice fizicii atomice si fizicii x nucleare (STAS 737/5-84 $i 737/10-87) = foe ee ‘Marimea pentru care se ‘ eae ‘in unitti utlizeazs (éimensianea mii) ‘Nr. rs n Factor Utilizare specifica Crt. ee oe dimensional tla timp (T) a 1d= 864. 10's exprimarea durstei ‘Masa de repaus, 2 fev re ‘masa izotopic’, electronvolt LeV=1,60217733.10-y" 1 Kilogram rT neh pin ‘moleculara grad (fara ecuatie de sexagesimal dirmensiune) Baergie de repaus, energie de legit, ct grout 2 Joule ora 1h=3,6.10's ‘exprimarea duratei si T= 10m volum (L) eae volumul ihidelor 3 | Aairiats we | ecauere wit tino me us suse radioactive 7 T= (wi0800)rea= Pon Doza de radia > i chi pain 4 | absorbits(dozade | fee | ake : eed lGnetecuer ee ‘cnen), ‘ogra dimension) 157 156 8s Bess tet ccs esas sbasensbosse_seosenssantessessesterssnods 6s1 , - 7 t Tor oe=T MT TA] queer Fat =U 7 LAX f=, yay ad guy ee BAO =. w/a wal a TraaTaSS Seer a pe Epunaes Pe,.01" 9620/8" = pes} os Hi adam L = 008 wos SAG = P82 (Oohasz ) = uo98 | armor ap ptusacey, si=sat sin] ut pees Seino pF en) oat aq} + G =u | | youn oda Senet 9 Darinosap guansay) um | 91 R nay Brier Por bajor'ce="91 wl (eunisusunp 2163) a dyn puxzent al st Teper : 1,90) 4 todhao01 Qcors'teuy 1 | suosodue | sewers aiunds | 249, 01 8s'¢= a1 Se speyounsop9 9p ae wy wavper ‘3[03ne ans Pur we oleFT ely & ua (a) seeds ‘one - -L 1) W20p ap wapemyos AS. Of

S-ar putea să vă placă și