Sunteți pe pagina 1din 11

Curs 3- Medicin legal

Traumatisme mecanice
Leziuni traumatice ale muchilor i tendoanelor
-traumatisme :
- nchise :
-contuzii, compresiuni
-tipuri de leziuni:
o rupturi de tendoane, musculare-> pariale, complete (totale)
o hematoame n muchi, infiltrate sanguine difuze n musculatur care disec fasciculele musculare;
sngele poate difuza-> migreaz la distan de-a lungul tecilor i tendoanelor
o leziuni grave=> sindrom de strivire= form grav (distrucii extinse de mas muscular)-> poate
duce la moarte prin oc traumatic sau IRA datorit obstruciei tubilor uriniferi de ctre mioglobina
rezultat din musculatura distrus
-consecine:
o cicatrici musculare (proliferarea esutului conjunctiv)-> tulburri funcionale-> invaliditate
posttraumatic
- deschise :
o plgi prin aciunea obiectelor tietoare, despictoare
o leziuni : seciuni pariale/complete a muchilor/tendoanelor + usu.hemoragii importante datorit
vascularizaiei bogate a muchilor
Leziuni traumatice ale nervilor periferici
- traumatisme :
o nchise
o deschise
- dup mecanismul leziunii :
o leziuni directe-> se produc datorit aciunii nemijlocite a agentului traumatic :
traumatism nchis= compresiunea nervului ntre un corp dur i un plan osos
subiacent
traumatism deschis (arme albe sau de foc)= seciuni complete sau pariale ale
nervilor
o leziuni indirecte (secundare):
ischemie-> leziunea vaselor care nutresc nervii
fragmente osoase-> n fracturile cu deplasare
- clinic :
o tulburri motorii, senzitive, vegetative, trofice
o n funcie de momentul apariiei=> tulburri:
imediate
n doi timpi-> exist un interval liber variabil (ore, zile); se
formeaz un hematom n prile moi care crete i comprim
un nerv adiacent
tardive (luni, ani)= modificri posttraumatice tardive cu
efect compresiv (ex: calus vicios exuberant, hematom
organizat conjunctiv)
Leziuni traumatice ale vaselor de snge
- traumatisme nchise, deschise
1

aspectul lezional depinde de agentul mecanic


contuzii=> rupturi, zdrobiri vasculare,leziuni traumatice ale intimei vaselor
obiecte tietoare,neptoare,despictoare=> secionarea vaselor complet / incomplet
arme de foc=> rupturi ale vaselor
consecina=> hemoragie extern, intern-> arterial, venoas
hemoragii interne= sngele se poate acumula n esuturi i organe-> apar hematoame, sau n caviti
preformate (pericard, pleur,peritoneu)
gravitate depinde de tipul (arter / ven), calibrul, aspectul lezional (al vaselor)
complicaii :
embolia gazoas->esp.leziuni ale venelor jugulare
tromboze (leziuni ale intimei vasculare), tromboflebite
anevrisme posttraumatice
anevrisme disecante (ruptura transversal a intimei vaselor)
fistule arterio-venoase (leziune concomitent a venei i arterei)->afluxului n teritoriul
distal leziunii
moartea survine fie datorit unei hemoragii masive (rapid) (vase mari), fie datorit ocului hemoragic
(cteva ore) (vase mici)

Leziuni traumatice ale organelor interne


- pot duce la moarte prin :
o leziunea direct a unor organe vitale (inim, creier, plmn)
o leziunea indirect a organelor parenchimatoase (hemoragie intern) sau complicaii septice
(organe tubulare de ex. intestin=> peritonit)
- aspectul leziunii depinde de agentul traumatic;
o obiecte neptoare=> leziuni limitate
o arme de foc-> leziuni limitate dar grave, tip transfixiant
o contuzii-> rupturi viscerale (compresie puternic ntre dou planuri dure) :
organe parenchimatoase :
proiectarea-> n accidente de circulaie
precipitarea-> cdere de la nlime
lovire direct puternic
-se produc n funcie de intensitatea traumatismului:
- fisuri capsulare
- rupturi superficiale
- rupturi capsulo-subcapsulare
- rupturi profunde
- rupturi multiple-> explozie de organ
organe cavitare :
se rup mai greu
cu ct sunt mai pline, ca att se rup mai uor
rupturile organelor se pot produce n traumatisme de intensitate sczut dac exist un
fond patologic (ex: steatoz hepatic, splin mrit)
Leziuni traumatice osteo-articulare
- entorse= leziune traumatic caracterizat prin distensii capsulo-ligamentare ale unei articulaii
o clinic: durere, impoten funcional relativ, tumefacie, echimoz a articulaiei interesate
o sub 20 de zile de ngrijiri medicale usu.
- luxaii= modificarea raportului anatomic normal a articulaiei
2

o complete (suprafeele articulare nu mai pstreaz nici un contact) sau incomplete (subluxaii->
suprafeele rmn parial n contact)
o mecanism :
traciunea puternic a unui membru
torsiune
aciune de lateralizare asupra apofizei unui os
o dg.= examen clinic+Rx=importan medico-legal
o timp de ngrijire medical= 25-30 de zile n caz de luxaii simple; n caz de complicaii
o luxaii :
cu fracturi intraarticulare
cu smulgeri pariale esp.de apofize
recidivante-> datorit refacerii incomplete dup prima luxaie mecanic cu laxitate
ligamentar;apar la traumatisme minore
fracturi= ntreruperea continuitii unui os sub aciunea unui agent traumatic
o clasificare ;
dup mecanismul de producere :
directe= apar n zona de impact, se pot produce prin ndoirea osului sau zdrobirea
ntre dou planuri dure
indirecte= se produc la distan de zona de impact
-se pot realiza prin :
flexie-> comprimarea axial a ambelor extremiti ale osului sau
ndoirea unei epifize->fracturi ce intereseaz diafiza
rsucire-> fractur spiroid
smulgere (traciune)->fractur parial (parcelar)
ale oaselor lungi :
epifizare
diafizare
epifizo-diafizare
intraarticulare
dup aspect morfologic:
o fracturi incomplete : fisuri, fracturi pariale, smulgeri periostale,rupturi
trabeculare, nfundarea unei tblii
o fracturi complete :simple,multiple, cominutive, orificiale cu sau fr
deplasare
dup integritatea tegumentelor supraiacent =>fracturi nchise/deschise (lezarea prilor
moi) ->aciune direct a agentului traumatic, capete osoase deplasate.
o evoluia morfologic a fracturilor= importan medico-legal :
ziua 4-7-> se formeaz calus fibrino proteic
ziua 7-14-> calus fibros (conjunctiv)
ziua 15-20-> calus osos primitiv
calus definitiv-> interval variabil de timp care depinde de :
aspectul fracturii
reactivitatea individului
vrst
o complicaii:
imediate :
locale:
o interpunerea de pri moi ntre fragmentele osoase
3

o apariia de vase, nervi ntre fragmente->leziuni vasculare / nervoase


o hemartroz->fracturi cu deschidere intraarticular
o infecie local
generale:
o oc traumatic->fracturi multiple
o embolie gras pulomnar i cerebral (esp.fractur de femur i bazin)

tardive :
locale :
o ntrzierea formrii calusului
o calus vicios (exuberant)->poate genera tulburri neurologice tardive
o pseudartroza posttraumatic->esp.pe oase / zone de os cu vascularizaie
proast
o artrite, anchiloze posttraumatice
o osteoporoz
o tulburri trofice
generale :
o osteomielit cronic supurat
o bronhopneumonii,escare superficiale (datorit imobilizrilor prelungite)
o stri septicopiemice / septicemii
o expertiza medico-legal:
stabilirea diagnosticului de fractur : clinic, Rx->obligatoriu
aprecierea datei producerii fracturii->aspectul Rx
stabilirea mecanismelor de producere (n funcie de aspectul fracturii)
-fractur cominutiv->strivire
-fractur spiroid->rsucirea unei extremiti
precizarea timpului de ngrijiri medicale= perioada de consolidare (perioada de
imobilizare n aparatul gipsat)+ timpul de recuperare funcional
precizarea sechelelor morfofuncionale

Tipuri de traumatisme (Traumatologie topografic)


1. TCC :
-med. clinician-> orice lovire a extremitii cefalice chiar dac se limiteaz la prile moi
-med. legist-> adaug i leziunile osoase sau modificrile neurologice obiective, nu se iau n
considerare acuzele subiective;prezena unor leziuni primare la nivelul scalpului nu face parte din
TCC
-traumatism deschis:
-medic clinician-> orice plag a scalpului
-medic legist->discontinuitate anatomic cu prezen de leziuni externe cu soluie de
continuitate,leziuni craniene i uneori chiar leziuni meningo-cerebrale
->orice leziune de baz de craniu exteriorizat prin : otoragie, epistaxis,
scurgere de LCR
-mecanisme:
-activ->acceleraie
-pasiv->deceleraie (se vd leziunile de contralovitur)
-compresiune bilateral
-suflu de explozie->aciune indirect:
-imprim o micare brusc de extensie/flexie a capului
-crete brusc aportul n circulaia venoas
4

2. Leziuni ale scalpului:


o sunt particulare datorit vascularizaiei, sprijin pe plan osos relativ sferic
o sunt :
fr soluie de continuitate :
echimoz (greu de studiat datorit prului pe persoanele n via); la cadavru se
studiaz uor infiltratul sanguin dup scalpare; infiltratul poate interesa toate
structurile scalpului sau doar o parte, suprafaa lor e mai mare dect zona de impact
datorit difuziunii; ele pot conflua n traumatisme repetate esp.pe o zon limitat a
scalpului ; n cazul compresiunii bilaterale sau lovirii capului sprijinit=> infiltrate cu
caracter bipolar
hematom->se instaleaz foarte repede;iniial ajunge la dimensiuni mari iar ulterior
volumul se reduce datorit difuziei rapide a sngelui
cu soluie de continuitate:
escoriaii->rare datorit proteciei realizate de pr
plgi contuze-> seamn cu cele tiate; ex. cu lupa -> fine neregulariti ntre
marginile plgii
plgi tiate, prin mpucare,plgi despicate
scalpare parial-> traciune puternic a prului (accidente de munc, rutiere->trre)
3. Fracturi craniene
- directe :
- se produc n zona de impact
- frecvent bolta cranian
- aspectul i ntinderea fracturii depind de suprafaa agentului traumatic, intensitatea
traumatismului i localizarea traumatismului
- dac agentul acioneaz :
- ntr-o zon cu curbur mai mic->fracturi liniare ce iradiaz din zona de aplicare
a forei->fractur asemntoare cu spiele de roat = fracturi meridionale/prin
ndoire
- ntr-o zon cu curbur mai accentuat->fracturi circulare n jurul zonei de
aplicare a forei => fractur prin curbare = ecuatoriale
- daca suprafa de aciune :
- < 4cm2 -> fractur care poate reproduce suprafaa de impact a agentului
traumatic
- 4-16 cm2 -> fracturi multieschiloase (cominutive),frecvent cu nfundare,nu
reproduc particularitile agentului trauamtic
- >16 cm2 ->fracturi liniare
- fractur de baz de craniu <= agentul lovete direct baza (ex. mpucare prin gur,prin
masivul facial)
- clasificare:
- liniare :
- cele mai frecvente
- caracterul vital rezult din prezena infiltratului sanguin ntre marginile
osoase fracturate
- rectilinii, curbe, linii frnte, circulare, ramificate
- unice/multiple
1. un singur impact=> din aria de impact pleac mai multe linii de fractur
2. lovituri repetate=> se poate stabili cronologia-> o fractur care se
oprete ntr-o alt linie de fractur este a II-a
5

cominutive:
- ntretierea unor multiple linii de fractur cu aspect ecuatorial /
meridional=> delimitarea mai multor buci de os = eschile=> fractur n
pnz de pianjen
- pot fi denivelate=nfundare/nedenivelate
-denivelarea > 1-1.5 cm determin usu.leziuni traumatice meningocerebrale
- dehiscente:
- cnd exist un spaiu liber ntre dou fragmente
- aspecte:
- asemntor cu terasa-> unul din fragmentele osoase denivelat
- ambele fragmente sunt nfundate-> realizeaz un povrni asemntor
cu un jgheab
- produse prin traumatisme cu instrumente cu suprafa mic (< 4cm 2): topor,
sap;aspectul morfologic permite identificarea agentului traumatic
- orificiale :
- se produc prin ptrunderea intracranian a unor ageni traumatici propulsai
cu energie mare (schije, proiectile)
- form rotund (ptrundere perpendicular), ovalar (ptrundere oblic),
margini neregulate
- pot aprea iradieri
- aspectul vzut pe seciune e caracteristic (se poate stabili direcia de
tragere)-> aspect de trunchi de con cu baza mic orientat n direcia din
care vine proiectilul
- achiere:
- cu obiecte ascuite-> se detaeaz o parte din tblia extern +/- diploe
- agentul traumatic acioneaz tangenial
- apar usu.n zonele de curbur accentuat a cutiei craniene
- disjuncia suturilor-> n faza de calcifiere a suturilor
-cel mai frecvent la nivelul suturii coronare,apoi pe sutura sagital,rar pe sutura
lambdoid
-marginile suturii devin dehiscente,infiltrate cu snge
-usu.fracturi de calot care n drumul lor ntlnesc o sutur->dehiscen
- fractura progresiv a copilului:
- la copil mic cu TCC soldat cu fractur liniar de bolt cranian apoi prin
HIC-> fractur progresiv dehiscent-> hernierea durei uneori chiar a
creierului acoperit de meninge
- explozia cranian:
- n traumatisme compresive : strivire sub roi, precipitare de la nlime
mare, mpucare de la distan mic, lovire puternic a capului sprijinit de
un plan dur
- craniul: neregulat deformat, se percep la palpare eschile, creierul poate
hernia sau poate lipsi, scalpul se poate ndeprta
-gravitate foarte mare->moarte fulgertoare
mediate prin contralovitur
- frecvent de baz de craniu
- apar la distan de aria de impact prin transmiterea forei traumatice, prin
- rahis :
- precipitri n ax vertical cu impact pe segmentele inferioare (picioare,
genunchi,ischioane), pe segmentele superioare (vertex)
6

fractur de baz de craniu n jurul gurii occipitale + telescoparea


intracranian a coloanei vertebrale cervicale -> moare prin leziunea
trunchiului cerebral (secionarea bulbului)
- n caz de impact pe vertex->fractura are diametrul mai mare,frecvent
asociaz fractura clivusului
- prin mandibul :
- traumatismele regiunii mentoniere=> fractur de baz de craniu situat n
etajul mijlociu = cavitate glenoid a articulaiei temporo-mandibulare-> nu
se produc dac se fractureaz oasele care transmit fora traumatic
indirecte : de calot/ baz de craniu, iradiate / izolate de tip particular (disjuncia suturilor,
explozie cranian), fracturi contralaterale -> apar la distan de zona de impact
- fracturi iradiate :
- iradierea fracturii de calot spre baza craniului
- iradierea se orienteaz n axul de transmitere a forei traumatice
- n funcie de zona n care se afl dehiscena maxim a fracturii se apreciaz
mecanismul de producere :
- lovire cu corpuri dure = dehiscena maxim e apropiat de aria de impact
- compresiune = apare o fractur cu traiect meridional, traverseaz baza, are
dehiscena maxim la distan;aspect asemntor cu lovirea puternic cu
capul sprijinit
- fracturi izolate :
- apare n lipsa unei fracturi de calot cranian
- dac impactul s-a produs ntr-o zon cu rezisten mare care nu se fractureaz
dar transmite la o zon cu rezisten mai mic fora agentului traumatic
- impact pe arcad-> sprncean,plafon orbitar
- impact pe protuberana occipital extern->fracturi n etajul posterior
- fractura contralateral =n aria diametral opus zonei de impact ( ex. traumatismul
protuberanei occipitale externe cu modificarea bazei craniului=> fractur n zona orbitei)

4. Leziuni meningo-cerebrale :
-specifice : contuzia,dilacerarea cerebral
-nespecifice : edem cerebral posttraumatic, revrsate sanguine intracraniene (subdurale / subarahnoidiene
/ intracerebral / intraventricular
-leziuni finale (sechelare) : cicatrice meningo-cerebral, scleroza atrofic a substanei albe
a) contuzia cerebral-> leziune specific posttraumatic :
- localizat= cortico-subcortical
- la suprafaa creierului interesnd una sau mai multe circumvoluiuni cerebrale
- macroscopic-> pe seciune form relativ triunghiular interesnd substana cenuie cortical
+substana alb subiacent ( baza la suprafa, vrful n profunzime); focare hemoragice cu
tendin la confluare (frecvent focar hemoragic central nconjurat de focare satelite)
- microscopic-> revrsate sanguine perivasculare cu alterri neuronale secundare : picnoz,
vacuoliz,picroliz,pn la necroze neuronale produse prin compresiune
- leziunile mici usu.se resorb
- leziunile extinse au gravitate mare->mortalitate ;n caz de supravieuire->cicatrice glial
- leziuni vechi : brune macroscopic, microscopic apar celule cu lipoizi i pigment hematic n
timp=> cicatrice glial
- apare att n aria de lovitur ct i n aria de contralovitur,adeseori n dezacceleraie
- difuz= hemoragii punctiforme rspndite n substana cenuie i alb n jurul nucleilor bazali i ariile
periventriculare
- clinic:
7

- contuzie minor:
- pierderea strii de contien de scurt durat (minute)
- semnele neurologice pot lipsi
- LCR uor hemoragic;usu.revenirea este complet
- contuzie medie :
- pierderea strii de contien de durat mai mare (usu.cteva ore)
- revenire lent
- apar modificri neurologice obiective
- LCR hemoragic
- apar sechele neurologice uneori
- contuzie grav :
- com profund-> moarte
- sechele neurologice->cazurile rare de supravieuire
b) dilacerarea cerebral = distrugerea esuturilor nervoase usu.n focarul de lovire;foarte rar expresia a
contraloviturii
- foarte grav,mortalitate
- mecanism :
- direct : aciune direct a agentului traumatic (instrumente despictoare, proiectile), eschile
osoase nfundate
- secundar : confluarea zonelor de contuzie cerebral->apariia zonelor de dilacerare n
focarul de contralovitur
- macroscopic : zone de distrugere a substanei cerebrale-> amestec de creier devitalizat + cheaguri
sanguine, n jur apar mici focare hemoragice=> contuzie satelit
- microscopic :
- structura esuturilor nervoase bulversat,disprut
- detritusuri celulare, fibre nervoase + vase sanguine rupte
- la margine focare hemoragice->substratul contuziei satelite
- n caz de supravieuire-> cicatrici meningo-cerebrale
c) hematomul extradural= acumulare de snge ntre planul osos i dura mater
- n majoritatea cazurilor este nsoit de fracturi craniene usu. liniare
- apare la intersecia unui vas cu zona de fractur
- ruptura arterei meningee :
- mijlocie-> localizare temporo-parietal
- anterioar-> localizare frontal
- posterioar-> localizare occipital
- rareori sursa este reprezentat de: sinus dural, vene diploice, vene emisare
- au tendina de a se limita la un singur os cranian datorit aderenei durei mater de planurile
osoase
- apar numai n zona de impact-> sugereaz o leziune meningo-cerebral;nu apare niciodat n
focarul de contralovitur
- moarte rapid-> devine compresiv (->24h)
- clinic:
- traumatism-> pierderea cunotinei de durat variabil; fenomene neurologice trectoare
/ persistente
- interval liber = 12-24 h;maxim 48 h= pacientul i revine
- agravarea-> apare un sindrom de HIC-> tulburarea strii de contien-> com
- semne neurologice de focar
- tulburri vegetative
- midriaz paralitic homolateral cu anizocorie
- evoluie grav-> moarte dac nu se intervine chirurgical
8

urgen neurochirurgical

Hematomul subdural
= revrsat sanguin ntre dur i arahnoid
-etiologie:
-majoritatea de origine traumatic
-foarte rar netraumatic / patologic:
-primar->ruptur de anevrism
-secundar->deschidere subdural a unui hemoragii cerebrale superficiale netraumatic
-usu.se asociaz cu fractur cranian dar poate apare i n absena ei
-hematoamele traumatice apar usu.pe convexitatea craniului,cnd sunt de dimensiuni mari se pot extinde i la
baz
-sursa:
-vase meningeene,vase care merg de la cortex la sinsusul longitudinal
-mai rar lezarea sinusurilor durale
-apar n focar de lovire direct dar pot apare i n focar de contralovitur n traumatismele de deceleraie, avnd
uneori un caracter bipolar
-aspectul morfologic depinde de vechimea lor:
-primele ore->snge lichid
-dup aprox.24-48 h->snge serocoagulat
-dup 3-4 zile->la periferia hematomului se formeaz o fin membran de fibrin care n 2-3 sptmni
se transform n esut de granulaie
-dup 1 lun la periferie se formeaz o membran conjunctiv evident impregnat cu pigment hematic
-tablou clinic asemntor cu hematomul extradural (dar intervalul liber este usu.mai scurt)
-terapie : o mare urgen neurochirurgical->evacuare rapid altfel prin n dimensiuni i volum determin
compresiune cerebral cu evoluie letal
Hemoragia subarahnoidian (meningee)
= revrsat sanguin n spaiul subarahnoidian
-etiologie:
1. traumatic
-cel mai frecvent prin lovire cu /de corpuri dure cu suprafa mare
-apare pe convexitatea craniului
-extindere variabil->poate fi limitat la sinusurile mici sub aria de impact sau deasupra unor zone de
contuzie sau dilacerare cerebral sau extinse pe toat convexitatea,difuznd i la baza creierului n caz de
traumatisme puternice
-apare n procesele de lovire i contralovitur,avnd caracter bipolar n dezaccelerare
2. patologic / netraumatic
-apare la baza creierului prin ruptura spontan a unui anevrism
-prin sngerarea unei tumori cerebrale cu component vascular bogat
-clinic:
-com instalat progresiv
-semne de iritaie meningeal
-LCR hemoragic
-evoluie grav cu prognostic rezervat n hemoragiile extinse->mortalitate ,usu.ntr-un interval relativ
scurt
Hemoragia intracarebral
= revrsat sanguin relativ bine delimitat n masa cerebral
-etiologie:
1. traumatic
-se produce frecvent secundar,prin confluarea unor zone de contuzie cerebral;mai rar primar prin ruptura
unui vas intracerebral (localizare profund)
9

-se produce frecvent prin dezaccelerare


-hematom localizat profund n vecintatea ventriculilor
-se poate deschide cu drenare intraventricular->inundare ventricular->deces
2. cauz patologic
-usu.profund
-intereseaz capsula intern i nucleii cenuii bazali i se nsoete frecvent de hemoragie intra-ventricular
-cauze frecvente->HTA,ATS vaselor sanguine cerebrale,anevrisme cerebrale
-tablou clinic:
-asemntor cu hematoamele subarahnoidiene i extradurale->aceleai 3 momente : traumatism interval
liber agravare prin HTIC
-hematoamele intracerebrale au evoluie grav cu mortalitate (n caz de supravieuire rmn sechele
neurologice->invaliditate,sechele posttraumatice)
Hematomul intraventricular
-nu este niciodat primar
-apare ca i o complicaie a unui hematom posttraumatic profund care se deschide n sistemul ventricular
Leziuni sechelare
= leziuni de tip reparator,cu caracter definitiv,care provoac sechele neuro-psihice,constituind substrat
morfologic al unei entiti clinice largi : encefalopatii posttraumatice
-medicina legal judiciar constat astfel de modificri->infirmitate / invaliditate posttraumatic
1. cicatricea meningo-cerebral
-cea mai frecvent modificare morfologic sechelar dup leziunile meningo-cerebrale
-intereseaz meningele i creierul subiacent
-macro : zon albicioas de consisten ,cu margini neregulate,adeseori nsoit de retracie i modificri ale
sistemului ventricular cu asimetrie ventricular i modificri de hidrocefalie intern
-micro : proliferare glial i de fibre de colagen cu prezena de rari neuroni cu modificri degenerative
accentuate
2. scleroza atrofic a substanei albe = atrofia traumatic a substanei albe
-caracter difuz sau localizat
-macro:
-zona afectat a creierului de consisten cu aspect decolorat
-ventriculii dilatai,asimetrici
-substana cerebral->normal sau moderat grad de atrofie cortical
-micro : hiperplazie glial cu demielinizarea substanei albe subcorticale
-clinic->depinde de extindere i localizare
-tulburri senzitive,senzoriale,deficite motorii,tulburri vegetative,tulburri psihice (chiar demen
posttraumatic)
-epilepsie posttraumatic
-toate modificrile sechelare posttraumatice ridic n general probleme mai delicate n expertiza medico-legal
Leziuni n focarul de contralovitur
= totalitatea leziunilor meningo-cerebrale care apar n zona opus aplicrii forei traumatice (apar numai n
mecanism de dezaccelerare
-n apariia lor intervine efectul cumulat al 3 factori:
1. transmiterea undei de for prin masa cerebral
2. variaia peretelui cranian datorit ocului de lovire
3. presiunii intracraniene
-sub aspect lezional:
-toate leziunile meningo-cerebrale cu excepia hematomului extradural
-cea mai frecvent->contuzia cerebral->corticosubcortical,singura leziune cu caracter primitiv
10

-celelalte usu.au caracter secundar:


-hemoragia subarahnoidian->se produce prin difuzare n spaiul subarahnoidian a contuziei
cortico-subcorticale
-dilacerri->prin confluarea zonelor de contuzie
-hematom intracerebral->prin confluarea zonelor de contuzie
-hematom subdural->rar,prin drenare subdural a hemoragiilor cerebrale traumatice
-cel mai frecvent leziunile sunt mai extinse i mai grave dect leziunile din focarul de lovitur direct
-exist situaii esp.TCC fr fractur n care pot lipsi leziunile din aria de impact,exist numai leziunile de
contralovitur

11

S-ar putea să vă placă și

  • Homocisteina
    Homocisteina
    Document14 pagini
    Homocisteina
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Homocisteina
    Homocisteina
    Document14 pagini
    Homocisteina
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • EKG-ul Normal
     EKG-ul Normal
    Document62 pagini
    EKG-ul Normal
    Alina Burca
    Încă nu există evaluări
  • Digestiv
    Digestiv
    Document24 pagini
    Digestiv
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Digestiv
    Digestiv
    Document24 pagini
    Digestiv
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Cardiovascular
    Cardiovascular
    Document29 pagini
    Cardiovascular
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Curs Prim Ajutor - Principii Si Manevre de Bază Ale RCP
    Curs Prim Ajutor - Principii Si Manevre de Bază Ale RCP
    Document10 pagini
    Curs Prim Ajutor - Principii Si Manevre de Bază Ale RCP
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Administrarea Anticoagulantelor
    Administrarea Anticoagulantelor
    Document8 pagini
    Administrarea Anticoagulantelor
    Daniela Maria Asavei
    Încă nu există evaluări
  • Neonatologie
    Neonatologie
    Document5 pagini
    Neonatologie
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Metab Glucidic-3
    Metab Glucidic-3
    Document50 pagini
    Metab Glucidic-3
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Ekg/ Ecg - Electrocardiograma În 12 Derivații
    Ekg/ Ecg - Electrocardiograma În 12 Derivații
    Document7 pagini
    Ekg/ Ecg - Electrocardiograma În 12 Derivații
    Gherghevici Marian Nicoleta
    100% (2)
  • Termoreglare 2
    Termoreglare 2
    Document32 pagini
    Termoreglare 2
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Recoltarea Sputei
    Recoltarea Sputei
    Document11 pagini
    Recoltarea Sputei
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • NASTEREA
    NASTEREA
    Document7 pagini
    NASTEREA
    Gabor Ionel Radu
    Încă nu există evaluări
  • Partea - I Tratat Farmacologie
    Partea - I Tratat Farmacologie
    Document16 pagini
    Partea - I Tratat Farmacologie
    Maria
    Încă nu există evaluări
  • Curs 7 Obstetrica
    Curs 7 Obstetrica
    Document8 pagini
    Curs 7 Obstetrica
    suvaialaluciamadalin
    Încă nu există evaluări
  • Curs 9
    Curs 9
    Document8 pagini
    Curs 9
    Cosmina Alina Moscu
    Încă nu există evaluări
  • LP
    LP
    Document1 pagină
    LP
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • LP
    LP
    Document1 pagină
    LP
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Curs 7 Obstetrica
    Curs 7 Obstetrica
    Document8 pagini
    Curs 7 Obstetrica
    suvaialaluciamadalin
    Încă nu există evaluări
  • Subiecte Neurochirurgie
    Subiecte Neurochirurgie
    Document2 pagini
    Subiecte Neurochirurgie
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • 12e Pubertatea
    12e Pubertatea
    Document39 pagini
    12e Pubertatea
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Curs 8
    Curs 8
    Document12 pagini
    Curs 8
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • CURS 9. Studenti Varianta Scurta Schizofrenia, Tulburarea Schizotipala Si Tulburarile Deliran
    CURS 9. Studenti Varianta Scurta Schizofrenia, Tulburarea Schizotipala Si Tulburarile Deliran
    Document48 pagini
    CURS 9. Studenti Varianta Scurta Schizofrenia, Tulburarea Schizotipala Si Tulburarile Deliran
    Gherghevici Marian Nicoleta
    100% (1)
  • Curs 4
    Curs 4
    Document12 pagini
    Curs 4
    Anaid Foureva
    Încă nu există evaluări
  • Cap. 9 PDF
    Cap. 9 PDF
    Document9 pagini
    Cap. 9 PDF
    hggnijl15
    Încă nu există evaluări
  • Cancerul Pancreatic
    Cancerul Pancreatic
    Document13 pagini
    Cancerul Pancreatic
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • 05e-Hipotiroidia Copilului
    05e-Hipotiroidia Copilului
    Document13 pagini
    05e-Hipotiroidia Copilului
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Complicaţiile Precoce Ale Stomacului Rezecat
    Complicaţiile Precoce Ale Stomacului Rezecat
    Document1 pagină
    Complicaţiile Precoce Ale Stomacului Rezecat
    claudia_a
    Încă nu există evaluări