Sunteți pe pagina 1din 13

Continutul cursului

Problematica medico
medico--social
social
a
unor grupuri vulnerabile de
populatie

Curs studenti - Medicin general-anul V

2015

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Ce inseamna populatie
vulnerabila?

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Ce inseamna inegalitatile in starea de


sanatate (disparitati).

..cei incapabili s i protejeze propriile interese,


acetia avnd un grad insuficient de putere,
inteligen, educaie, sau alte atribute necesare
proteciei propriilor interese (Council for International Organizations of

Medical Sciences )

cei aflati la risc pentru o stare de sanatate


precara (din punct de vedere fizic, psihologic sau
social) (Health Status of Vulnerable Populations, Lu Ann Aday)

Diferente in ceea ce priveste starea de sanatate


sau in ceea ce priveste factorii determinanti ai
starii de sanatate intre diferite segmente ale
populatiei.
Ex: diferente inregistrate intre ratele de incidenta
a bolilor, gradul de vaccinare, comportamente la
risc pentru sanatate.
Majoritatea inegalitatilor sunt determinate de
determinantii sociali ai starii de sanatate (conditiile
in care oamenii sunt nascuti, cresc, traiesc, muncesc si
imbatranesc).

cei aflati la risc pentru inegalitati in starea de


sanatate (Centers for Disease Control and Prevention)
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Inegalitati si populatii vulnerabile: definire


Cauzele ale inegalitatii si ale vulnerabilitatii
Categorii de grupuri vulnerabile: factori de
risc si fenomene caracteristice,
Interventii strategice de diminuare a
inegalitatilor si vulnerabilitatii

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Importanta existentei inegalitatilor


in starea de sanatate

Factori determinanti ai starii de sanatate care


contribuie la inegalitati in starea de sanatate:

ECHITATEA IN SANATATE
Obiectiv principal al sntii publice
Avem toti drepturi egale la sanatate?

Nivelul veniturilor
Genul
Varsta
Nivelul de educatie
Statutul in ceea ce priveste
angajarea
Normele si valorile societatii
Asezarea geografica
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Asigurarea oportunitii de anse, tuturor


grupelor de populaie indiferent de categorie
social, mediu, domiciliu, nivel de instrucie,
sex, nivel de sntate, capacitate de munc, etc

Concept bazat pe justiia distributiv =>


reducerea anselor de a fi sntos, n cazul
grupurilor sociale defavorizate
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Echitatea n sntate

Cum arata inegalitatile in cifre?

Speranta de viata, Regiunea Europeana (2008)

Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea i


decesul precoce sunt mai frecvente, n cazul
categoriilor de populaie defavorizate
Accesul grupelor defavorizate la ngrijiri, dei
mai necesar, este mai dificil.
Inegalitatile in starea de sanatate care sunt
prevenibile nu sunt juste

NECESITATEA DE INTERVENTIE
Source: European Health for All database [online database] (9).
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Cum arata inegalitatile?

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Cum arata inegalitatile?

Procentul populatiei ISCED 5 6 studii


superioare

Speranta de viata- diferente intre femei - barbati

Surs: ECHI List of


Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Cum arata inegalitatile?

Procentul populaiei aflate sub limita srciei, UE

27,

Speranta de viata la varsta de 25 de ani, in


functie de nivel educational, 2008-2010

2009
65

65

60

60

55

55

50

50

45

Surs: ECHI List of


Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)

10

45

ISCED 0-2

40

ISCED 0-2

40
ISCED 5-6

ISCED 5-6

35

35
Total

EE

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

11

HU RO BG PL HR CZ

SI PT

FI

DK MT NO IT

Total

SE

EE

HU RO BG PL HR CZ

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

SI PT

FI

DK MT NO IT

SE

12

Grupurile populaionale vulnerabile cauze, consecinte ale vulnerabilitatii

Grupuri populaionale vulnerabile

familiile numeroase cu venituri insuficiente


familiile dezorganizate
persoanele de etnie diferita (romi, turci, tatari)
copiii i tinerii
vrstnicii
omerii
femeile
refugiaii
persoanele cu dizabiliti fizice sau mentale
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

13

Statutul socio-economic > nivelul veniturilor - srcie,


somaj, nivel educational scazut.
Statutul social > varsta, genul.
Rasa, etnia > stigmatizare i marginalizare social
Starea de sanatate > dizabilitati, stigmatizare i
marginalizare social
Starea precara de sanatate
Infracionalitate
Vagabondaj
Prostituie
Toxicomanie

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

14

Marginalizarea i stigmatizarea

Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi i


servicii sociale n comparaie cu restul populaiei
discriminarea n funcie de sex, vrst, situaie material,
numr de copii, apartenena la o anumit etnie sau
comunitate religioas
Marginalizarea sociala se defineste prin pozitia sociala
periferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces
limitat la resursele economice, politice, educationale si
comunicationale ale colectivitatii; ea se manifesta prin
absenta unui minimum de conditii sociale de viata

Srcia factor de
vulnerabilitate

Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indic o


nsuire sau o particularitate jenant, reprobabil a unui
individ n grupul populaional din care acesta face parte

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

15

16

Saracia- sursa de
marginalizare

Srcia fenomen multidimensional


situaia material
nivelul de educaie
starea de sntate
vulnerabilitatea i expunerea la factorii de
risc (ecologici, profesionali)
posibilitatea limitat a persoanei de a-i
exprima i de a-i face auzite i nelese
nevoile

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

priveaz individul de drepturile sale


fundamentale, de libertatea de a-i satisface
nevoile primare

mpiedic dezvoltarea potenialului personal

afecteaz dezvoltarea societii

17

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

18

Relaia existent ntre srcie i


starea de sntate

Srcia n Romnia
Rata srciei relative (459 lei) 18.5
18.5%
%MMFPS, Directia Programe
Incluziune Sociala
Sociala,,
Rata srciei absolute (247lei)
(247lei)
9.8
9.8%
% Saracia in Romania, 2009

Evolutia saraciei absolute si a saraciei relative, 2000-2007 (%)


40
35.99
35
30.6
28.9

30
25

25.1
18.8

20
15

17.1

18.1

17

17.3

18.2

15.1

10
5
0
2000

2001

2002

2003
saracie absoluta

19

Caracteristici ale fenomenului


de saracie in Romania

2006

2007

20

Exist corelaie ntre:

Srcie
Srcie
Srcie
Srcie
Srcie
Srcie

i mortalitatea infantil (r=0.632)


i mortalitatea matern (r=0.370)
i sperana de via la brbai (r=0.284)
i sperana de via la femei (r=0.394)
i acoperirea cu medici (r= -0.87)
si comportamente addictive

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

22

ntrebri SP

Exista discrepante regionale in acoperirea cu personal


medical a populatiei :
nr locuitori ce revin unui medic este de aprox 6 ori mai
mare in rural decat in urban!
Regiunea cu cel mai mare grad de saracie este si
regiunea cu cel mai mic grad de acoperire medicala (NE)
Factorii determinanti care influenteaz gradul de
accesibilitate al populatiei la serviciile de sntate sunt in
general reprezentati de: nivelul srciei, somajul,
ocupatia, mediul de rezident, statutul de asigurat n
sistemul de asigurri sociale de sntate, gradul de
acoperire cu personal medical
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

2005

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

21

Relaia existent ntre srcie i


starea de sntate (2)

2004
saracie relativa

Relaia existent ntre srcie i


starea de sntate (1)

Rata de saracia relativa in functie de:


mediu: urban 9,2%, rural 30%
gen: masculin 18,3 %, feminin 18,8%
Statut ocupational: lucrator pe cont propriu in
agricultura 40%, someri 37%, lucrator pe cont
proriu non-agriol 34%, pensionari 15%, salariati
5%
Varsta: 25% 0-15 ani, 20% 16-24 ani, 17% 25-49
ani, 13% 50-64 ani, 17% 65 si peste
Regiune: Nord Est, Sud Vest, Sud Est
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

13.8
9.8

Sntatea mai bun poate preveni sau ofer o


cale pentru a scpa de srcie
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

18.5
18.6

17.9

23

Care sunt aciunile care pot avea cel mai


mare impact asupra reducerii srciei?

Care sunt iniiativele cel mai uor de


exploatat i de extins pe scar larg?

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

24

Ce poate face sistemul sanitar:


interventii SP

Abordare strategica a saraciei

asigurarea unei functionri a pietei muncii favorabil


creerii locurilor de munc, reducerii fenomenului muncii
nedeclarate si a managementului adecvat al schimbrii
la nivelul ntreprinderilor si lucrtorilor.
promovarea incluziunii sociale pentru grupurile
vulnerabile.
promovarea competitivittii pe piata muncii, prin mai
buna corelare dintre sistemul educational si de formare
si cerintele pietei muncii.

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Aciuni de ameliorare a strii de sntate a


categoriilor defavorizate.

Asigurarea gratuittii i accesibilitatii serviciilor,


la nivel cultural sau geografic.

acces echitabil la facilitile i serviciile de


sntate.

Formarea unui personal specializat pentru


nevoile populaiei paupere.

25

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP

Limite ale abordarilor de reducere a saraciei

S cultive la nivelul ngrijirilor primare de


sntate, practica supravegherii medicale i
medico-sociale active a persoanelor din
grupele la risc nalt.

S nfiineze servicii preventive i medicosociale n comunitile/zonele cu o numeroas


populaie defavorizat.
S pledeze pentru buna funcionare a
sistemului asigurrilor de sntate i a celor de
asisten social care s serveasc coeziunea
societii n vederea meninerii i dezvoltrii
solidaritii umane.
Imbunatatirea calitatii serviciilor.
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

26

27

absena datelor legate de fenomenul de


morbiditate la nivel de medii i regiuni
lipsa informaiilor care s permit analiza
fenomenului morbiditii sau mortalitii ntre
grupurile sociale
informaiile disponibile nu au permis analiza
comunitilor rurale, sau a regiunilor mai
afectate de srcie, n complexitatea lor.
studiul privind saracia nu a inclus informaii
legate de factorii comportamentali, de mediu sau
culturali, care influeneaz major starea de
sntate
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

28

Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in


functie de gen (1)

Femeile--grup vulnerabil
Femeile

Normele si valorile societatii atitudinile privind


genul.
Rolurile care i se atribuie si pe care le joaca femeia
in societate
Cauze biologice
Genul influenteaza riscurile privind sanatatea si
oportunitatea de a ramane sanatos

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

29

Exista diferente intre barbati si femei in ceea ce


priveste: sanatatea reproducerii, prevalenta bolilor, a
factorilor de risc si accesul la servicii de sanatate
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

30

Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in


functie de gen (2)

Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in


functie de gen (3)

O proportie mai mare de femei se confrunta cu


saracia,
Sansele la educatie sunt mai mici pentru femei in
comparatie cu barbatii,
Sansele la un loc de munca ( + bine platit) sunt mai
mici pentru femei decat pentru barbati,
Exista diferente in salarizarea femei/barbati pe posturi
similare,
Exista diferente privind ocuparea in posturi de
conducere
Femeile petrec mai mult timp facand munca neplatita.
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Femeile traiesc mai mult decat barbatii, dar povara


morbiditatii e mai mare la genul feminin,iar speranta de
viata sanatoasa e similara chiar mai scazuta fata de
barbati,
Femeile utilizeaza serviciile de sanatate publice intr-o
masura mai mare decat barbatii,
Diferente in comportamentul sexual/violenta domestica
si sexuala
Femeile se confrunta mai frecvent cu probleme de stres
si depresie datorita:

31

Femeile ca grup vulnerabil


fenomene caracteristice

32

Femeile ca grup vulnerabil


probleme de sanatate

sanse colarizare
sanse locuri de munc
imaginea femeii n mass-media
imaginea publica a femeii
violena domestic
traficul cu femei
prostituia

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

33

Femeile ca grup vulnerabil


probleme de sanatate

Cauze de mortalitate in europa difera in fct


de grupa de varsta :
0-19 ani ani cauze legate de perioada
perinatala si cauze externe
20-44 ani tunori si cauze externe
45-64 ani tumori si BCV
Peste 65 BCV

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

34

Genul si educaia - factori favorizanti de


inegalitate

BCV,
Tumori ( cancer de san, cancer colorectal, cancer
de col uterin Romania aproximativ 30 cazuri
noi/100 000, cancer pulmonar)
Boli legate de sarcina, nastere, fertilitate, sau ale
organelor reproductive,
Anemie,
Tulburari de alimentatie,obezitate, diabet,
Probleme de sanatate mintala,
Boli infectioase
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

experientelor legate de inegalitate si discriminare


Afectiunilor cronice (artrita, osteoporoza)
Abuzurilor

35

Srcia i mentalitile nvechite referitoare la


rolul social al femeii rmn principala cauz a
analfabetismului i abandonului colar la fetele
care provin din familii cu muli copii, n special
n mediul rural i n comunitile de romi.

Fora de munc feminin predomin n


domeniul educaional la nivel pre-universitar.

Acces limitat la promovare si cariera:


reprezentare limitat n poziiile de profesor sau
manager la un nivel educaional nalt
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

36

Genul si locul de munca factori


favorizanti de inegalitate

Consecinele violenei domestice


Sntate mintal: depresii, anxietate, stima
de sine sczut, tulburri de stress posttraumatic, suicid
Sntate fizic: comportament autodistructiv
(fumat, alcool, droguri), astm, migrene,
cefalee, vtmri corporale
Sntatea reproducerii:
sarcini nedorite,
nateri
premature,
boli
ginecologice,
mortalitate i morbiditate matern

numrul de locuri de munc mai redus


acces mai mare la oferte de lucru part-time sau locuri de
munc care presupun un nivel sczut de calificare
omajul afecteaz un numr mai mare de femei dect
de brbai
reticen privind numirea femeilor n funcii de decizie
fora de munc feminin este inegal distribuit:
- 76% n sntate si asistenta sociala
- 70,6% n invatamant
- Alte domenii in care lucreaza majoritar femeile: hoteluri,
comert, agricultura
Salariile femeilor sunt constant mai mici decat ale
barbatilor (aprox 9% pentru domenii majoritar feminine))

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

37

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

38

Starea de sanatate a femeilor in Romania

Prostituia. Traficul cu femei

femeile tinere
nivel de trai sczut/ fr mijloace de
ntreinere
nivel educaional sczut
de obicei provenind din familii destrmate
Cauze :
- srcie
- nivel educational
- legislaie deficitara

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Mortalitatea matern- cea mai mare rat a mortalitii


materne din Europa (24 decese la 100 000 nscui vii, 9
decese la 100 000 sunt datorate avorturilor, fata de 6
decese la 100000 in UE)

Un numar aproape egale dintre avorturi si nateri anual


consecine: infecii ginecologice trenante, sterilitate, deces

Mortalitatea prin neoplasm mamar (Rata Standardizata


Romania 21,76 la 100 000, UE 22,87 la 100 000, 2010)

Mortalitatea prin neoplasmul de col uterin (Rata


Standardizata Romania 13 la 100 000, in UE 3,29 la
100000, 2010)

Mortalitatea feminin prin boli cardiovasculare este dubl


fa de media european

39

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

Femeile si accesul la servicii de


sanatate

Interventii la nivel politic

Acces dificil la serviciile medicale pentru:

femeile omere
venituri mici
femeile vrstnice
mamele singure
femeile din zonele rurale.

La nivelul Parlamentului European fuctioneaza


Comisia pentru drepturile femeilor si egalitatea
de gen
Ultimul document de lucru: modificarea
Directivei Europene pentru a spori protectia
lucratoarelor gravide si lucratoarelor care au
nascut de curand.
Ex de masuri:

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

40

41

Concediu de maternitate minim 18 saptamani


Nu pot fi concediate femeile pe timpul concediului
de maternitate
La intoarcerea din concediu femeile pot cere
adaptarea programului de munca
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

42

Factori de influenta pentru


inegalitati legate de varsta - copilul

Copiii i tinerii grup


vulnerabil

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

43

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Copiii si situatiile de inegalitate/vulnerabilitate

Abuzul fizic

Abuzul sexual

Neglijarea

Exploatarea
prin munca

Exploatare
sexuala

Exploatarea
pentru comitere
infractiuni

cei care triesc in condiii de mizerie


absolut
se confrunt cu o srcie sever
copiii abandonai - 1,3% din totalul copiilor
sub 18 ani
copiii fr identitate legal
"copiii strzii"
copiii neglijai sau chiar abuzai fizic si
emoional
tinerii lipsii de familie care prsesc
instituiile pentru copii la 18 ani

Factori de risc sociali


Srcie, izolare, lipsa sprijinului social
Instabilitatea structurii familiale
Frecven ridicat a mutrilor
Numr mare al copiilor din familie
Violen domestic
45

copilul ai carui parinti sunt decedati,


necunoscuti, decazuti din exercitiul
drepturilor parintesti
copilul abuzat sau neglijat
copilul gasit sau copilul parasit de catre
mama in unitati sanitare
copilul care a savrsit o fapta prevazuta de
legea penala si care nu raspunde penal
Catedra de Sanatate Publica si
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

46

Masura plasamentului copilului


(L272/2004)

Copilul ce necesita protectie speciala

44

Copii aflai in situaii critice

Caracteristicile copilului cu risc vulnerabilitate

Sntate fizic fragil, handicap, boli cronice

Natere prematur sau greutate mic la natere

Probleme perinatale

Probleme de dezvoltare a copilului de vrst


mic

Probleme de comportament la vrst mic

Stim de sine redus, tulburri de limbaj

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Familia
Scoala si sistemul educational
Comunitatea de care apartine copilul (
apropiatii, factorii culturali, credintele,
vecinatatile)

47

Are caracter temporar


Plasarea copilului sub 2 ani in familia extinsa
sau substitutiva
Mentinerea fratilor impreuna
Politica de deszinstitutionalizare
reintegrarea copiilor in familia naturala,
inlocuirea masurii de protectie de tip
rezidential cu una de tip familial.
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

48

Copii - beneficiari ai sistemului de


protectie sociala, iunie 2013

Copii parasiti in maternitati si


unitati spitalicesti ian - iunie 2013

numr copii (cazuri active la


30.06.2013)

Tip serviciu
SERVICII DE TIP FAMILIAL, din care:
- la asistenti maternali angajati ai
DGASPC
- la asistenti maternali angajati ai
organismelor private acreditate
- la rude pana la gradul IV inclusiv
- la alte familii/persoane
SERVICII ALTERNATIVE
- la tutore
SERVICII DE TIP rezidential

38709
19147

- prsii n secii de pediatrie

208

- prsii n alte secii de spital

34

49

Situaii de abuz, neglijare,


exploatare a copilului, ian-iun 2013
Cazuri de:

469

711

83
15503
3976
1714
1714
22532

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

50

Interventii pentru scaderea


inegalitatilor care afecteaza copilul
La varsta mica promovarea sanatatii fizice,
stimularea functiilor cognitive, sociale si a
dezvoltari emotionale la nivelul familiei
La adolescenta interventii asupra
contextului in care cresc adolescentii, tinand
cont de creterea autonomiei scoala
Interventii diferite- la nivel general si asupra
grupurilor aflate la risc.

Total Cazuri

a) Abuz fizic
b) Abuz emoional
c) Abuz sexual
d) Neglijare
e) Exploatare prin munc
f) Exploatare sexual
g) Exploatare pentru comitere
infraciuni
Total

Numrul copiilor prsii n materniti i n


alte uniti sanitare n perioada ianuarie
iunie 2013 din care:
- prsii n materniti

545
719
347
4164
115
31
35
5956

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

51

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

52

Context

Singura prevenire valabil a senescenei este redarea demnitii


omului care mbtrnete.
(I. Simeone)

POPULAIA VRSTNIC:
VRSTNIC: GRUP

Populaia persoanelor n vrst de peste


60 de ani este de 600 milioane

2005 - 18% din populaia mondial > 60


ani

> 65 ani 11% brbai, 16% femei


prezint incapaciti

> 80 ani 4 din 5 persoane - prezint un


anumit grad de incapacitate

VULNERABIL

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

53

18,3% din populaia Romniei - > 60 ani


Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

54

Metode de apreciere a mbtrnirii


populaiei

Cauzele mbtrnirii populaiei

natalitii

mortalitii generale

mortalitii precoce

speranei de via

performanele medicale

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Vrsta medie a populaiei


Varsta mediana a populatiei (in 2010 populatia
europeana 39,8 ani, in Romania 38,3)
Raportul Nr. vrstnici Nr. copii
Indicele de dependen Nr persoane inactive
Nr persoane active

55

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

56

Principalele cauze de deces ale


vrstnicilor

Importana pentru serviciile de sntate

Ponderea populaiei vrstnice n totalul


populaiei

Consum crescut de prestaii medicale

supramorbiditate i polimorbiditate
tendin de supradiagnostic

Populaie mai vulnerabil la mediul fizic i


social
Modificri n structura familiei familia prefer
ngrijirea n uniti speciale
Serviciile medicale primare (adresabilitate,
accesibilitate)
subevalueaz
morbiditatea
vrstnicilor
Incapacitile
funcionale necesit servicii
sociale adecvate

Bolile cerebro-vasculare

Bolile circulaiei pulmonare

B.C.I.

H.T.A.

Boli respiratorii

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

57

Morbiditate specfic: alterare capacitate


functional

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Schimbrile cu care se confrunt


persoana vrstnic

artroza, osteoporoza
hipoacuziile - 75% dintre vrstnici
cataracta i retinopatia diabetic -80% dintre
vrstnici
boala Parkinson
boala Alzheimer
demena senil
incontinena sfincterian

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

58

59

Funciile corporale resimite alterate


Statutul social modificat
Reducerea timpului de via, apropierea morii
Pierderea motivaiei de via, a capacitii de a face
planuri n viitor
Triesc doliul anticipat
Se confrunt cu durerea fizic, singurtatea, frica: Mi-e
fric de singurtatea n faa durerii i a morii
Scderea stimei de sine:
Pierderea controlului asupra funciei i integritii
corporale
Dependena de ngrijiri
Pierderea unor roluri n familie
Catedra de Sanatate Publica si Management,
UMF "Carol Davila" Bucureti

60

10

ntrebri strategice (O.M.S.)

Strategii de interventie

Cum va fi n stare un procent tot mai redus al


populaiei active s susin nevoile n cretere ale
populaiei vrstnice?
Numrul tot mai mare de vrstnici nu va determina n
cele din urm falimentul sistemelor de ngrijiri de
sntate i sociale?
Cum ajutm persoanele vrstnice s rmn active i
independente?
Cum mbinm responsabilitile statului i ale familiei n
ngrijirea persoanelor dependente?
Cum putem folosi experiena, talentele i abilitile
vrstnicilor?
Odat cu creterea duratei medii a vieii, cum putem
mbuntii calitatea vieii persoanelor vrstnice?

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

61

Raspunsul politic la inegalitatile in sanatate

Conceptul de mbtrnire activ

Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea Britanei


Cluster 2: Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia,Suedia
Cluster 3: Cipru, Grecia, Ungaria, Romania

Scop: mbuntirea calitii vieii persoanelor


vrstnice
Optimizarea oportunitilor pentru sntate i
securitate
Se asociaz cu promovarea unui stil de via
sntos programe de prevenire a
principalelor cauze de mbolnvire a
vrstnicilor (cderi, accidente, depistare
precoce tulburri de vedere, auz, etc.)
Continuarea participrii persoanelor vrstnice
la viaa economic, social, cultural,
spiritual

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

63

Obiective strategice ale OMS 2020

Catedra de Sanatate Publica si Management,


UMF "Carol Davila" Bucureti

Cluster 1raspuns pozitiv


si activ ( cel putin
1 raspuns)
Cluster 2raspuns variabil
(fara raspuns
exlicit la nivel
national, dar
raspunsuri
regionale
Cluster 3- revaltiv
nedezvoltate (fara
raspuns explicit
pentru scaderea
inegalitatilor in
sanatate
HEALTH
INEQUALITIES IN
THE EU, Peter
Goldblatt, UCL
Institute of Health
64
Equity, 2013

WHO Action on Health


Inequalities
Oamenii sunt imputerniciti si sprijiniti sa atinga
potentialul maxim de sanatate si bunastare

Promovarea sanatatii si reducerea


iengalitatilor in sanatate
Imbunatatirea guvernarii in sanatate

Catedra de Sanatate Publica si


Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Reea de servicii sanitare de ngrijiri la domiciliu


Screening pentru identificarea vrstnicilor care pot
rmne integrai n familie i necesit ngrijiri la
domiciliu
Centre de ngrijire de zi i de noapte centre de
permanen
Centre de ngrijire pe termen lung pentru asistarea
medico-social a vrstnicilor cu boli cronice,
dependeni
Centre de ngrijire terminal
Servicii de stomatologie specifice vrstnicilor
Sprijin material pentru familiile avnd n ngrijire
Catedra de Sanatate Publica si Management,
62
UMF "Carol
Davila" Bucureti
vrstnici cu probleme
sociale

65

WHO Action on Health


Inequalities, Ero Ziglio,
Belinda Loring, Meeting
of the EU Expert Group
on Social Determinanta
and health inequalities,
2013

Reducerea inegalitatilor si imbunatatirea


guvernarii in sanatate
Rezolvare
a
Investitii
Creerea
principalel
Imputer
in
de medii
or
nicirea
sanatate
si
provocari
SS
de-a
comunit
din
centrat
lungul
ati
regiune
pe
cursului
suportiv
privitoare
pacient
vietii
e
la
Adaugarea de valoare prin parteneriate
sanatate
Catedra de Sanatate Publica si
66
Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

11

Emigranii- populaie
vulnerabil

Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)

Emigraia: deplasarea oamenilor ntro zon


sau ar nou cu scopul de a muncii sau
pentru condiii mai bune de trai (Oxford
Dictionary)

Motivele emigraiei:

OMS estimeaz c exist n acest moment


1 miliard de emigrani

740 milioane emigrani interni


260 milioane emigrani internaionali

Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)

Conflicte armate
Dezastre naturale
Srcia
Persecuii politice
Lipsa de acces la servicii de baz
Cutarea de noi oportuniti (n special n ceea ce
privete munca i educaia)

Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)

Emigranii nu trebuiesc considerai ca o


populaie omogen. Exist foarte multe
diferene dpdv al strii de sntate, riscurilor
asociate i conceptelor culturale.

Principalele probleme de sntate ale celor ce


emigreaz n UE

n general, problemele lor de sntate sunt similare cu cele


ale restului populaiei (poate n anumite grupuri s aib o
prevalen mai mare)

Cele mai frecvente afeciuni:

Starea de sntate corespunde cu statutul lor


socioeconomic i cultural precum i cu
prevalena bolilor din ara/ comunitatea lor de
origine.

Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)

Afeciuni psihosociale
Complicaii legate de natere
Mortalitate infantil mare
Consum de droguri
Tulburri de nutriie
Alcoolismul
Violena

Sntatea matern, a
nounscutului, a copiilor
Sntatea reproducerii
Violena

Factori de risc:

Rni provenite din accidente


Degerturi, arsuri
Accidente cardiovasculare
Complicaii legate de sarcin i natere
Diabet
Hipertensiune

Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)

Femeile provocri specifice

Cresc vulnerabilitatea n faa


bolilor netransmisibile

Copiii

Risc crescut de infecii respiratorii i diaree

Infecii dermatologie (din cauza lipsei de igien)

Numr crescut de decese pe parcursul cltoriei


(de ex: cnd trec Marea Mediteran)

12

Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)

Emigranii i bolile transmisibile

Bolile transmisibile sunt asociate n special cu


srcia. Emigranii provin din comuniti afectate
de rzboi, conflicte, crize economice i parcurg
distane lungi pn la destinaie.

Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)

Emigranii i bolile transmisibile (II)

Fenomenul migraiei poate lega diferite


comuniti dpdv al rspndirii bolilor transmisibile
(de ex: TBC, hepatita, Ebola dar riscul importului
acestora n Europa este extrem de redus)

Exist un risc crescut de apariie de boli cu transmitere


aerian, alimentar sau prin ap

13