Curs 4-Populatii Vuln Ineg 2015

Continutul cursului
Problematica medico
medico--social
social
a
unor grupuri vulnerabile de
populatie
Curs studenti - Medicin general-anul V
2015
Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
Ce inseamna populatie
vulnerabila?

Ce inseamna inegalitatile in starea de

sanatate (disparitati).
..cei incapabili s i protejeze propriile interese,

acetia avnd un grad insuficient de putere,
inteligen, educaie, sau alte atribute necesare
proteciei propriilor interese (Council for International Organizations of
Medical Sciences )
cei aflati la risc pentru o stare de sanatate

precara (din punct de vedere fizic, psihologic sau
social) (Health Status of Vulnerable Populations, Lu Ann Aday)
Diferente in ceea ce priveste starea de sanatate

sau in ceea ce priveste factorii determinanti ai
starii de sanatate intre diferite segmente ale
populatiei.
Ex: diferente inregistrate intre ratele de incidenta
a bolilor, gradul de vaccinare, comportamente la
risc pentru sanatate.
Majoritatea inegalitatilor sunt determinate de
determinantii sociali ai starii de sanatate (conditiile
in care oamenii sunt nascuti, cresc, traiesc, muncesc si
imbatranesc).
cei aflati la risc pentru inegalitati in starea de

sanatate (Centers for Disease Control and Prevention)
Inegalitati si populatii vulnerabile: definire

Cauzele ale inegalitatii si ale vulnerabilitatii
Categorii de grupuri vulnerabile: factori de
risc si fenomene caracteristice,
Interventii strategice de diminuare a
inegalitatilor si vulnerabilitatii

Importanta existentei inegalitatilor

in starea de sanatate
Factori determinanti ai starii de sanatate care

contribuie la inegalitati in starea de sanatate:
ECHITATEA IN SANATATE
Obiectiv principal al sntii publice
Avem toti drepturi egale la sanatate?
Nivelul veniturilor
Genul
Varsta
Nivelul de educatie
Statutul in ceea ce priveste
angajarea
Normele si valorile societatii
Asezarea geografica
Asigurarea oportunitii de anse, tuturor

grupelor de populaie indiferent de categorie
social, mediu, domiciliu, nivel de instrucie,
sex, nivel de sntate, capacitate de munc, etc
Concept bazat pe justiia distributiv =>

reducerea anselor de a fi sntos, n cazul
grupurilor sociale defavorizate
Echitatea n sntate
Cum arata inegalitatile in cifre?
Speranta de viata, Regiunea Europeana (2008)
Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea i

decesul precoce sunt mai frecvente, n cazul
categoriilor de populaie defavorizate
Accesul grupelor defavorizate la ngrijiri, dei
mai necesar, este mai dificil.
Inegalitatile in starea de sanatate care sunt
prevenibile nu sunt juste
NECESITATEA DE INTERVENTIE
Source: European Health for All database [online database] (9).
Cum arata inegalitatile?

Procentul populatiei ISCED 5 6 studii

superioare
Speranta de viata- diferente intre femei - barbati
Surs: ECHI List of

Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)


Procentul populaiei aflate sub limita srciei, UE
27,
Speranta de viata la varsta de 25 de ani, in

functie de nivel educational, 2008-2010
2009
65
65
60
60
55
55
50
50
45
Surs: ECHI List of

Indicators
(http://ec.europa.eu/h
ealth/indicators/echi/li
st/index_en.htm)
10
45
ISCED 0-2
40
ISCED 0-2
40
ISCED 5-6
ISCED 5-6
35
35
Total
EE

11
HU RO BG PL HR CZ
SI PT
FI
DK MT NO IT
Total
SE
EE
HU RO BG PL HR CZ

SI PT
FI
DK MT NO IT
SE
12
Grupurile populaionale vulnerabile cauze, consecinte ale vulnerabilitatii
Grupuri populaionale vulnerabile
familiile numeroase cu venituri insuficiente

familiile dezorganizate
persoanele de etnie diferita (romi, turci, tatari)
copiii i tinerii
vrstnicii
omerii
femeile
refugiaii
persoanele cu dizabiliti fizice sau mentale
13
Statutul socio-economic > nivelul veniturilor - srcie,

somaj, nivel educational scazut.
Statutul social > varsta, genul.
Rasa, etnia > stigmatizare i marginalizare social
Starea de sanatate > dizabilitati, stigmatizare i
marginalizare social
Starea precara de sanatate
Infracionalitate
Vagabondaj
Prostituie
Toxicomanie

14
Marginalizarea i stigmatizarea
Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi i

servicii sociale n comparaie cu restul populaiei
discriminarea n funcie de sex, vrst, situaie material,
numr de copii, apartenena la o anumit etnie sau
comunitate religioas
Marginalizarea sociala se defineste prin pozitia sociala
periferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces
limitat la resursele economice, politice, educationale si
comunicationale ale colectivitatii; ea se manifesta prin
absenta unui minimum de conditii sociale de viata
Srcia factor de
vulnerabilitate
Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indic o

nsuire sau o particularitate jenant, reprobabil a unui
individ n grupul populaional din care acesta face parte

15
16
Saracia- sursa de
marginalizare
Srcia fenomen multidimensional

situaia material
nivelul de educaie
starea de sntate
vulnerabilitatea i expunerea la factorii de
risc (ecologici, profesionali)
posibilitatea limitat a persoanei de a-i
exprima i de a-i face auzite i nelese
nevoile


priveaz individul de drepturile sale

fundamentale, de libertatea de a-i satisface
nevoile primare
mpiedic dezvoltarea potenialului personal
afecteaz dezvoltarea societii
17

18
Relaia existent ntre srcie i

starea de sntate
Srcia n Romnia
Rata srciei relative (459 lei) 18.5
18.5%
%MMFPS, Directia Programe
Incluziune Sociala
Sociala,,
Rata srciei absolute (247lei)
(247lei)
9.8
9.8%
% Saracia in Romania, 2009
Evolutia saraciei absolute si a saraciei relative, 2000-2007 (%)

40
35.99
35
30.6
28.9
30
25
25.1
18.8
20
15
17.1
18.1
17
17.3
18.2
15.1
10
5
0
2000
2001
2002
2003
saracie absoluta
19
Caracteristici ale fenomenului

de saracie in Romania
2006
2007
20
Exist corelaie ntre:
Srcie
Srcie
Srcie
Srcie
Srcie
Srcie
i mortalitatea infantil (r=0.632)

i mortalitatea matern (r=0.370)
i sperana de via la brbai (r=0.284)
i sperana de via la femei (r=0.394)
i acoperirea cu medici (r= -0.87)
si comportamente addictive

22
ntrebri SP
Exista discrepante regionale in acoperirea cu personal

medical a populatiei :
nr locuitori ce revin unui medic este de aprox 6 ori mai
mare in rural decat in urban!
Regiunea cu cel mai mare grad de saracie este si
regiunea cu cel mai mic grad de acoperire medicala (NE)
Factorii determinanti care influenteaz gradul de
accesibilitate al populatiei la serviciile de sntate sunt in
general reprezentati de: nivelul srciei, somajul,
ocupatia, mediul de rezident, statutul de asigurat n
sistemul de asigurri sociale de sntate, gradul de
acoperire cu personal medical
2005
Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti
21

starea de sntate (2)
2004
saracie relativa

starea de sntate (1)
Rata de saracia relativa in functie de:

mediu: urban 9,2%, rural 30%
gen: masculin 18,3 %, feminin 18,8%
Statut ocupational: lucrator pe cont propriu in
agricultura 40%, someri 37%, lucrator pe cont
proriu non-agriol 34%, pensionari 15%, salariati
5%
Varsta: 25% 0-15 ani, 20% 16-24 ani, 17% 25-49
ani, 13% 50-64 ani, 17% 65 si peste
Regiune: Nord Est, Sud Vest, Sud Est
13.8
9.8
Sntatea mai bun poate preveni sau ofer o

cale pentru a scpa de srcie
18.5
18.6
17.9
23
Care sunt aciunile care pot avea cel mai

mare impact asupra reducerii srciei?
Care sunt iniiativele cel mai uor de

exploatat i de extins pe scar larg?

24
Ce poate face sistemul sanitar:

interventii SP
Abordare strategica a saraciei
asigurarea unei functionri a pietei muncii favorabil

creerii locurilor de munc, reducerii fenomenului muncii
nedeclarate si a managementului adecvat al schimbrii
la nivelul ntreprinderilor si lucrtorilor.
promovarea incluziunii sociale pentru grupurile
vulnerabile.
promovarea competitivittii pe piata muncii, prin mai
buna corelare dintre sistemul educational si de formare
si cerintele pietei muncii.

Aciuni de ameliorare a strii de sntate a

categoriilor defavorizate.
Asigurarea gratuittii i accesibilitatii serviciilor,

la nivel cultural sau geografic.
acces echitabil la facilitile i serviciile de

sntate.
Formarea unui personal specializat pentru

nevoile populaiei paupere.
25
Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureti
Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP
Limite ale abordarilor de reducere a saraciei
S cultive la nivelul ngrijirilor primare de

sntate, practica supravegherii medicale i
medico-sociale active a persoanelor din
grupele la risc nalt.
S nfiineze servicii preventive i medicosociale n comunitile/zonele cu o numeroas

populaie defavorizat.
S pledeze pentru buna funcionare a
sistemului asigurrilor de sntate i a celor de
asisten social care s serveasc coeziunea
societii n vederea meninerii i dezvoltrii
solidaritii umane.
Imbunatatirea calitatii serviciilor.
26
27
absena datelor legate de fenomenul de

morbiditate la nivel de medii i regiuni
lipsa informaiilor care s permit analiza
fenomenului morbiditii sau mortalitii ntre
grupurile sociale
informaiile disponibile nu au permis analiza
comunitilor rurale, sau a regiunilor mai
afectate de srcie, n complexitatea lor.
studiul privind saracia nu a inclus informaii
legate de factorii comportamentali, de mediu sau
culturali, care influeneaz major starea de
sntate
28
Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in

functie de gen (1)
Femeile--grup vulnerabil
Femeile
Normele si valorile societatii atitudinile privind

genul.
Rolurile care i se atribuie si pe care le joaca femeia
in societate
Cauze biologice
Genul influenteaza riscurile privind sanatatea si
oportunitatea de a ramane sanatos

29
Exista diferente intre barbati si femei in ceea ce

priveste: sanatatea reproducerii, prevalenta bolilor, a
factorilor de risc si accesul la servicii de sanatate
30

functie de gen (2)

functie de gen (3)
O proportie mai mare de femei se confrunta cu

saracia,
Sansele la educatie sunt mai mici pentru femei in
comparatie cu barbatii,
Sansele la un loc de munca ( + bine platit) sunt mai
mici pentru femei decat pentru barbati,
Exista diferente in salarizarea femei/barbati pe posturi
similare,
Exista diferente privind ocuparea in posturi de
conducere
Femeile petrec mai mult timp facand munca neplatita.
Femeile traiesc mai mult decat barbatii, dar povara

morbiditatii e mai mare la genul feminin,iar speranta de
viata sanatoasa e similara chiar mai scazuta fata de
barbati,
Femeile utilizeaza serviciile de sanatate publice intr-o
masura mai mare decat barbatii,
Diferente in comportamentul sexual/violenta domestica
si sexuala
Femeile se confrunta mai frecvent cu probleme de stres
si depresie datorita:
31
Femeile ca grup vulnerabil

fenomene caracteristice
32

probleme de sanatate
sanse colarizare
sanse locuri de munc
imaginea femeii n mass-media
imaginea publica a femeii
violena domestic
traficul cu femei
prostituia

33

probleme de sanatate
Cauze de mortalitate in europa difera in fct

de grupa de varsta :
0-19 ani ani cauze legate de perioada
perinatala si cauze externe
20-44 ani tunori si cauze externe
45-64 ani tumori si BCV
Peste 65 BCV

34
Genul si educaia - factori favorizanti de

inegalitate
BCV,
Tumori ( cancer de san, cancer colorectal, cancer
de col uterin Romania aproximativ 30 cazuri
noi/100 000, cancer pulmonar)
Boli legate de sarcina, nastere, fertilitate, sau ale
organelor reproductive,
Anemie,
Tulburari de alimentatie,obezitate, diabet,
Probleme de sanatate mintala,
Boli infectioase
experientelor legate de inegalitate si discriminare

Afectiunilor cronice (artrita, osteoporoza)
Abuzurilor
35
Srcia i mentalitile nvechite referitoare la

rolul social al femeii rmn principala cauz a
analfabetismului i abandonului colar la fetele
care provin din familii cu muli copii, n special
n mediul rural i n comunitile de romi.
Fora de munc feminin predomin n

domeniul educaional la nivel pre-universitar.
Acces limitat la promovare si cariera:

reprezentare limitat n poziiile de profesor sau
manager la un nivel educaional nalt
36
Genul si locul de munca factori

favorizanti de inegalitate
Consecinele violenei domestice

Sntate mintal: depresii, anxietate, stima
de sine sczut, tulburri de stress posttraumatic, suicid
Sntate fizic: comportament autodistructiv
(fumat, alcool, droguri), astm, migrene,
cefalee, vtmri corporale
Sntatea reproducerii:
sarcini nedorite,
nateri
premature,
boli
ginecologice,
mortalitate i morbiditate matern
numrul de locuri de munc mai redus

acces mai mare la oferte de lucru part-time sau locuri de
munc care presupun un nivel sczut de calificare
omajul afecteaz un numr mai mare de femei dect
de brbai
reticen privind numirea femeilor n funcii de decizie
fora de munc feminin este inegal distribuit:
- 76% n sntate si asistenta sociala
- 70,6% n invatamant
- Alte domenii in care lucreaza majoritar femeile: hoteluri,
comert, agricultura
Salariile femeilor sunt constant mai mici decat ale
barbatilor (aprox 9% pentru domenii majoritar feminine))

37

38
Starea de sanatate a femeilor in Romania
Prostituia. Traficul cu femei
femeile tinere
nivel de trai sczut/ fr mijloace de
ntreinere
nivel educaional sczut
de obicei provenind din familii destrmate
Cauze :
- srcie
- nivel educational
- legislaie deficitara

Mortalitatea matern- cea mai mare rat a mortalitii

materne din Europa (24 decese la 100 000 nscui vii, 9
decese la 100 000 sunt datorate avorturilor, fata de 6
decese la 100000 in UE)
Un numar aproape egale dintre avorturi si nateri anual

consecine: infecii ginecologice trenante, sterilitate, deces
Mortalitatea prin neoplasm mamar (Rata Standardizata

Romania 21,76 la 100 000, UE 22,87 la 100 000, 2010)
Mortalitatea prin neoplasmul de col uterin (Rata

Standardizata Romania 13 la 100 000, in UE 3,29 la
100000, 2010)
Mortalitatea feminin prin boli cardiovasculare este dubl

fa de media european
39

Femeile si accesul la servicii de

sanatate
Interventii la nivel politic
Acces dificil la serviciile medicale pentru:
femeile omere
venituri mici
femeile vrstnice
mamele singure
femeile din zonele rurale.
La nivelul Parlamentului European fuctioneaza

Comisia pentru drepturile femeilor si egalitatea
de gen
Ultimul document de lucru: modificarea
Directivei Europene pentru a spori protectia
lucratoarelor gravide si lucratoarelor care au
nascut de curand.
Ex de masuri:

40
41
Concediu de maternitate minim 18 saptamani

Nu pot fi concediate femeile pe timpul concediului
de maternitate
La intoarcerea din concediu femeile pot cere
adaptarea programului de munca
42
Factori de influenta pentru

inegalitati legate de varsta - copilul
Copiii i tinerii grup

vulnerabil

43

Copiii si situatiile de inegalitate/vulnerabilitate
Abuzul fizic
Abuzul sexual
Neglijarea
Exploatarea
prin munca
Exploatare
sexuala
Exploatarea
pentru comitere
infractiuni
cei care triesc in condiii de mizerie

absolut
se confrunt cu o srcie sever
copiii abandonai - 1,3% din totalul copiilor
sub 18 ani
copiii fr identitate legal
"copiii strzii"
copiii neglijai sau chiar abuzai fizic si
emoional
tinerii lipsii de familie care prsesc
instituiile pentru copii la 18 ani
Factori de risc sociali

Srcie, izolare, lipsa sprijinului social
Instabilitatea structurii familiale
Frecven ridicat a mutrilor
Numr mare al copiilor din familie
Violen domestic
45
copilul ai carui parinti sunt decedati,

necunoscuti, decazuti din exercitiul
drepturilor parintesti
copilul abuzat sau neglijat
copilul gasit sau copilul parasit de catre
mama in unitati sanitare
copilul care a savrsit o fapta prevazuta de
legea penala si care nu raspunde penal

46
Masura plasamentului copilului

(L272/2004)
Copilul ce necesita protectie speciala
44
Copii aflai in situaii critice
Caracteristicile copilului cu risc vulnerabilitate
Sntate fizic fragil, handicap, boli cronice
Natere prematur sau greutate mic la natere
Probleme perinatale
Probleme de dezvoltare a copilului de vrst

mic
Probleme de comportament la vrst mic
Stim de sine redus, tulburri de limbaj

Familia
Scoala si sistemul educational
Comunitatea de care apartine copilul (
apropiatii, factorii culturali, credintele,
vecinatatile)
47
Are caracter temporar

Plasarea copilului sub 2 ani in familia extinsa
sau substitutiva
Mentinerea fratilor impreuna
Politica de deszinstitutionalizare
reintegrarea copiilor in familia naturala,
inlocuirea masurii de protectie de tip
rezidential cu una de tip familial.
48
Copii - beneficiari ai sistemului de

protectie sociala, iunie 2013
Copii parasiti in maternitati si

unitati spitalicesti ian - iunie 2013
numr copii (cazuri active la

30.06.2013)
Tip serviciu
SERVICII DE TIP FAMILIAL, din care:
- la asistenti maternali angajati ai
DGASPC
- la asistenti maternali angajati ai
organismelor private acreditate
- la rude pana la gradul IV inclusiv
- la alte familii/persoane
SERVICII ALTERNATIVE
- la tutore
SERVICII DE TIP rezidential
38709
19147
- prsii n secii de pediatrie
208
- prsii n alte secii de spital
34
49
Situaii de abuz, neglijare,

exploatare a copilului, ian-iun 2013
Cazuri de:
469
711
83
15503
3976
1714
1714
22532


50
Interventii pentru scaderea

inegalitatilor care afecteaza copilul
La varsta mica promovarea sanatatii fizice,
stimularea functiilor cognitive, sociale si a
dezvoltari emotionale la nivelul familiei
La adolescenta interventii asupra
contextului in care cresc adolescentii, tinand
cont de creterea autonomiei scoala
Interventii diferite- la nivel general si asupra
grupurilor aflate la risc.
Total Cazuri
a) Abuz fizic
b) Abuz emoional
c) Abuz sexual
d) Neglijare
e) Exploatare prin munc
f) Exploatare sexual
g) Exploatare pentru comitere
infraciuni
Total
Numrul copiilor prsii n materniti i n

alte uniti sanitare n perioada ianuarie
iunie 2013 din care:
- prsii n materniti
545
719
347
4164
115
31
35
5956

51

52
Context
Singura prevenire valabil a senescenei este redarea demnitii

omului care mbtrnete.
(I. Simeone)
POPULAIA VRSTNIC:
VRSTNIC: GRUP
Populaia persoanelor n vrst de peste

60 de ani este de 600 milioane
2005 - 18% din populaia mondial > 60

ani
> 65 ani 11% brbai, 16% femei

prezint incapaciti
> 80 ani 4 din 5 persoane - prezint un

anumit grad de incapacitate
VULNERABIL

53
18,3% din populaia Romniei - > 60 ani

54
Metode de apreciere a mbtrnirii

populaiei
Cauzele mbtrnirii populaiei
natalitii
mortalitii generale
mortalitii precoce
speranei de via
performanele medicale

Vrsta medie a populaiei

Varsta mediana a populatiei (in 2010 populatia
europeana 39,8 ani, in Romania 38,3)
Raportul Nr. vrstnici Nr. copii
Indicele de dependen Nr persoane inactive
Nr persoane active
55

56
Principalele cauze de deces ale

vrstnicilor
Importana pentru serviciile de sntate
Ponderea populaiei vrstnice n totalul

populaiei
Consum crescut de prestaii medicale
supramorbiditate i polimorbiditate
tendin de supradiagnostic
Populaie mai vulnerabil la mediul fizic i

social
Modificri n structura familiei familia prefer
ngrijirea n uniti speciale
Serviciile medicale primare (adresabilitate,
accesibilitate)
subevalueaz
morbiditatea
vrstnicilor
Incapacitile
funcionale necesit servicii
sociale adecvate
Bolile cerebro-vasculare
Bolile circulaiei pulmonare
B.C.I.
H.T.A.
Boli respiratorii

57
Morbiditate specfic: alterare capacitate

functional

Schimbrile cu care se confrunt

persoana vrstnic
artroza, osteoporoza
hipoacuziile - 75% dintre vrstnici
cataracta i retinopatia diabetic -80% dintre
vrstnici
boala Parkinson
boala Alzheimer
demena senil
incontinena sfincterian

58
59
Funciile corporale resimite alterate

Statutul social modificat
Reducerea timpului de via, apropierea morii
Pierderea motivaiei de via, a capacitii de a face
planuri n viitor
Triesc doliul anticipat
Se confrunt cu durerea fizic, singurtatea, frica: Mi-e
fric de singurtatea n faa durerii i a morii
Scderea stimei de sine:
Pierderea controlului asupra funciei i integritii
corporale
Dependena de ngrijiri
Pierderea unor roluri n familie
60
10
ntrebri strategice (O.M.S.)
Strategii de interventie
Cum va fi n stare un procent tot mai redus al

populaiei active s susin nevoile n cretere ale
populaiei vrstnice?
Numrul tot mai mare de vrstnici nu va determina n
cele din urm falimentul sistemelor de ngrijiri de
sntate i sociale?
Cum ajutm persoanele vrstnice s rmn active i
independente?
Cum mbinm responsabilitile statului i ale familiei n
ngrijirea persoanelor dependente?
Cum putem folosi experiena, talentele i abilitile
vrstnicilor?
Odat cu creterea duratei medii a vieii, cum putem
mbuntii calitatea vieii persoanelor vrstnice?

61
Raspunsul politic la inegalitatile in sanatate
Conceptul de mbtrnire activ
Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea Britanei

Cluster 2: Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia,Suedia
Cluster 3: Cipru, Grecia, Ungaria, Romania
Scop: mbuntirea calitii vieii persoanelor

vrstnice
Optimizarea oportunitilor pentru sntate i
securitate
Se asociaz cu promovarea unui stil de via
sntos programe de prevenire a
principalelor cauze de mbolnvire a
vrstnicilor (cderi, accidente, depistare
precoce tulburri de vedere, auz, etc.)
Continuarea participrii persoanelor vrstnice
la viaa economic, social, cultural,
spiritual

63
Obiective strategice ale OMS 2020

Cluster 1raspuns pozitiv

si activ ( cel putin
1 raspuns)
Cluster 2raspuns variabil
(fara raspuns
exlicit la nivel
national, dar
raspunsuri
regionale
Cluster 3- revaltiv
nedezvoltate (fara
raspuns explicit
pentru scaderea
inegalitatilor in
sanatate
HEALTH
INEQUALITIES IN
THE EU, Peter
Goldblatt, UCL
Institute of Health
64
Equity, 2013
WHO Action on Health

Inequalities
Oamenii sunt imputerniciti si sprijiniti sa atinga
potentialul maxim de sanatate si bunastare
Promovarea sanatatii si reducerea

iengalitatilor in sanatate
Imbunatatirea guvernarii in sanatate

Reea de servicii sanitare de ngrijiri la domiciliu

Screening pentru identificarea vrstnicilor care pot
rmne integrai n familie i necesit ngrijiri la
domiciliu
Centre de ngrijire de zi i de noapte centre de
permanen
Centre de ngrijire pe termen lung pentru asistarea
medico-social a vrstnicilor cu boli cronice,
dependeni
Centre de ngrijire terminal
Servicii de stomatologie specifice vrstnicilor
Sprijin material pentru familiile avnd n ngrijire
62
UMF "Carol
Davila" Bucureti
vrstnici cu probleme
sociale
65
WHO Action on Health

Inequalities, Ero Ziglio,
Belinda Loring, Meeting
of the EU Expert Group
on Social Determinanta
and health inequalities,
2013
Reducerea inegalitatilor si imbunatatirea

guvernarii in sanatate
Rezolvare
a
Investitii
Creerea
principalel
Imputer
in
de medii
or
nicirea
sanatate
si
provocari
SS
de-a
comunit
din
centrat
lungul
ati
regiune
pe
cursului
suportiv
privitoare
pacient
vietii
e
la
Adaugarea de valoare prin parteneriate
sanatate
66
11
Emigranii- populaie
vulnerabil
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Emigraia: deplasarea oamenilor ntro zon

sau ar nou cu scopul de a muncii sau
pentru condiii mai bune de trai (Oxford
Dictionary)
Motivele emigraiei:
OMS estimeaz c exist n acest moment

1 miliard de emigrani
740 milioane emigrani interni

260 milioane emigrani internaionali
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Conflicte armate
Dezastre naturale
Srcia
Persecuii politice
Lipsa de acces la servicii de baz
Cutarea de noi oportuniti (n special n ceea ce
privete munca i educaia)
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Emigranii nu trebuiesc considerai ca o

populaie omogen. Exist foarte multe
diferene dpdv al strii de sntate, riscurilor
asociate i conceptelor culturale.
Principalele probleme de sntate ale celor ce

emigreaz n UE
n general, problemele lor de sntate sunt similare cu cele

ale restului populaiei (poate n anumite grupuri s aib o
prevalen mai mare)
Cele mai frecvente afeciuni:
Starea de sntate corespunde cu statutul lor

socioeconomic i cultural precum i cu
prevalena bolilor din ara/ comunitatea lor de
origine.
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Afeciuni psihosociale
Complicaii legate de natere
Mortalitate infantil mare
Consum de droguri
Tulburri de nutriie
Alcoolismul
Violena
Sntatea matern, a
nounscutului, a copiilor
Sntatea reproducerii
Violena
Factori de risc:
Rni provenite din accidente

Degerturi, arsuri
Accidente cardiovasculare
Complicaii legate de sarcin i natere
Diabet
Hipertensiune
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Femeile provocri specifice
Cresc vulnerabilitatea n faa

bolilor netransmisibile
Copiii
Risc crescut de infecii respiratorii i diaree
Infecii dermatologie (din cauza lipsei de igien)
Numr crescut de decese pe parcursul cltoriei

(de ex: cnd trec Marea Mediteran)
12
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Emigranii i bolile transmisibile
Bolile transmisibile sunt asociate n special cu

srcia. Emigranii provin din comuniti afectate
de rzboi, conflicte, crize economice i parcurg
distane lungi pn la destinaie.
Emigranii- populaie
vulnerabil (contd)
Emigranii i bolile transmisibile (II)
Fenomenul migraiei poate lega diferite

comuniti dpdv al rspndirii bolilor transmisibile
(de ex: TBC, hepatita, Ebola dar riscul importului
acestora n Europa este extrem de redus)
Exist un risc crescut de apariie de boli cu transmitere

aerian, alimentar sau prin ap
13

Curs 4-Populatii Vuln Ineg 2015

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4-Populatii Vuln Ineg 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Continutul cursului

Curs studenti - Medicin general-anul V

Catedra de Sanatate Publica si

Catedra de Sanatate Publica si

Ce inseamna inegalitatile in starea de

..cei incapabili s i protejeze propriile interese,

cei aflati la risc pentru o stare de sanatate

Diferente in ceea ce priveste starea de sanatate

cei aflati la risc pentru inegalitati in starea de

Inegalitati si populatii vulnerabile: definire

Catedra de Sanatate Publica si

Importanta existentei inegalitatilor

Factori determinanti ai starii de sanatate care

Asigurarea oportunitii de anse, tuturor

Concept bazat pe justiia distributiv =>

Cum arata inegalitatile in cifre?

Speranta de viata, Regiunea Europeana (2008)

Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea i

Cum arata inegalitatile?

Catedra de Sanatate Publica si

Cum arata inegalitatile?

Procentul populatiei ISCED 5 6 studii

Speranta de viata- diferente intre femei - barbati

Surs: ECHI List of

Catedra de Sanatate Publica si

Catedra de Sanatate Publica si

Cum arata inegalitatile?

Procentul populaiei aflate sub limita srciei, UE

Speranta de viata la varsta de 25 de ani, in

Surs: ECHI List of

Catedra de Sanatate Publica si

Catedra de Sanatate Publica si

Grupurile populaionale vulnerabile cauze, consecinte ale vulnerabilitatii

Grupuri populaionale vulnerabile

familiile numeroase cu venituri insuficiente

Statutul socio-economic > nivelul veniturilor - srcie,

Catedra de Sanatate Publica si

Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi i

Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indic o

Catedra de Sanatate Publica si

Srcia fenomen multidimensional

Catedra de Sanatate Publica si

Catedra de Sanatate Publica si

priveaz individul de drepturile sale

mpiedic dezvoltarea potenialului personal

afecteaz dezvoltarea societii

Catedra de Sanatate Publica si

Relaia existent ntre srcie i

Evolutia saraciei absolute si a saraciei relative, 2000-2007 (%)

Caracteristici ale fenomenului

Exist corelaie ntre:

i mortalitatea infantil (r=0.632)

Catedra de Sanatate Publica si

Exista discrepante regionale in acoperirea cu personal

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureti

Relaia existent ntre srcie i

Relaia existent ntre srcie i

Rata de saracia relativa in functie de:

Sntatea mai bun poate preveni sau ofer o

Care sunt aciunile care pot avea cel mai

Care sunt iniiativele cel mai uor de

Catedra de Sanatate Publica si

Ce poate face sistemul sanitar:

Abordare strategica a saraciei