Efectele consumului de stupefiante asupra organismului

Stupefiantele sunt substane care inhib centrii nervoi, provocnd o stare de iner ie
fizic i psihic i care, folosite mult timp, duc la obinuin i la necesitatea unor doze
crescnde.
Sunt cunoscute n limbajul popular sub denumirea de droguri, dar cuvntul drog poate
avea mai multe semnificaii n limba romn.
Ca mecanism de aciune, stupefiantele acioneaz la
nivelul neurotransmitorilor din sistemul nervos, inhibnd sau stimulnd activitatea
acestora. Pot altera starea de contien, iar unele stupefiante au efect halucinogen.
Unele stupefiante (morfina, codeina, cocaina, atropina etc.) sunt folosite n medicin n
diverse situaii: pentru tratamentul durerii de mare intensitate (de exemplu durerea din
cancer), pentru efectul antispastic etc.
n afara uzului medical, exist i folosirea ilegal a stupefiantelor, pentru efectul
euforizant i halucinogen (opiul, heroina, cocaina etc.).
Regimul juridic al stupefiantelor, de la cultivarea plantelor de origine i pn la
consum, este supus unor reglementri legale foarte stricte.
Consecinele nefaste ale consumului unor astfel de substan e ori produse produc
afeciuni fizice i psihice grave, depersonalizarea i degradarea omului asociate
frecvent cu svrirea unor infraciuni grave omoruri, tlhrii, violuri, .a.
Consumul periodic de stupefiante duce la apari ia tulburrilor respiratorii, scderea n
greutate, probleme ale constipaiei, iar la femei apar menstrua ii neregulate.
Afeciunile psihice ce pot s apar sunt : oboseal extrem, schimbri ale strii de
spirit, anxietate, depresie, insomnie, iritabilitate, paranoia.
Fumtorii de marijuana se aseamn cu fumtorii de igri, din punct de vedere
medical au aceleai probleme la nivel respirator, ei fiind expu i infec iilor pulmonare,
ns riscul este mult mai mare dect al celor din a doua categorie pentru c marijuana
conine un numr mai mare de substane toxice, cancerigene.
Consumul regulat de marijuana i pe o perioad ndelungat poate duce la apari ia
cancerului, n special la nivelul gtului.

Drogurile halucinogene

Sunt un grup de substante care produc modificari importante si tranzitorii in procesul

gandirii, cu efecte psihologice ce tin de alterarea perceptiilor si modificarea starii de
constienta.
Halucinogenele produc halucinatii prin distorsionarea realitatii celor care o consuma,
simturile devin confuze iar senzatiile sunt amplificate si amestecate. Se produce un
fenomen de sinestezie, de amestecare a senzatiilor si se inverseaza modul de
perceptie a spatiului si timpului, se vad sunete si se aud culori, apar distorsiuni ale
marimilor obiectelor, subestimari sau supraestimari ale distantelor si marimilor.
Cel mai cunoscut drog halucinogen este LSD (acid dietil-amina lisergic).
Substanta activa se dizolva n lichide, ntr-o anumita concentratie, si se aplica apoi pe o
suprafa (zahar cubic, hrtie sugativa, bucati de psla, bucatele de hrtie, tablete sau
capsule) n vederea consumului.
1. Forme de consum i efecte.
Administrat oral, efectul LSD ncepe sa se instaleze dupa circa 45 de minute.
Injectat intravenos, efectul apare la doar cteva minute. Efectele evidente ale
LSD sunt mai ales asupra trunchiului cerebral si diencefalului.
Acesti centri cerebrali coordoneaza reactiile emotionale la stimuli externi si
influenteaza selectarea informatiilor provenite din mediul nostru nconjurator, ce
sunt transmise catre creier prin organele senzitive.
Efecte chimice si fiziologice:
Iimpresionanta este doza minima suficienta pentru a modifica profund trairile
timp de 8 - 12 ore. n medie, sunt necesare numai 100 micrograme.
Un gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi senzatii tari cu LSD tuturor
locuitorilor unui oras cu 10.000 de locuitori.
Marja de siguranta a LSD este foarte mare; cantitati de pna la 3000 de
micrograme pot fi suportate de organism, n majoritatea cazurilor, fara consecinte
negative.
Pe de alta parte, cantitatile de LSD produse azi n laboratoare improvizate n
bucatarii nu sunt ntotdeauna pure.
Efectul LSD asupra centrilor vegetativi nu este puternic, dar sesizabil.
Pupilele se dilata (ceea ce poate duce la fotofobie n cazul luminii puternice), iar
ocazional se constata greturi si varsaturi, ceea ce indica faptul ca LSD irita
centrul vomei din trunchiul cerebral.
Din punct de vedere farmacologic toleranta se instaleaza destul de rapid.
Persoana care ia LSD n doze constante, timp de mai multe zile, nu mai simte
efectul din a treia zi.
Fie ca se creste doza, fie se face o pauza de cteva zile, pna la refacerea
sensibilitatii fata de substanta. Aproape toti oamenii care au ncercat macar

odata substante halucinogene, descriu, ca prima modificare psihica, stralucirea

crescuta a culorilor.
Halucinatiile declansate de LSD nu sunt, defapt, dect pseudohalucinatii,
consumatorii fiind aproape ntotdeauna constienti de faptul ca impresiile traite nu
sunt reale.
Trairile din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de asteptarile individuale
ale consumatorului fata de consum, ct si de sugestiile pe care le primeste din
mediul sau social.
2. Pericole fizice i biologice ale consumului de LSD:
Au fost descrise rupturi cromosomiale la nivel celular, precum si malformatii
congenitale, la copiii mamelor care au consumat LSD n timpul sarcinii.
Pericole/riscuri psihogene imediate:
Deoarece n episodul de stupoare data de LSD se amplifica starea psihica
preexistenta, o stare depresiva nainte de consum poate degenera ntr-o
experienta "horror" ("horror-trip").
Astfel, pot aparea stari de anxietate masiva a caror durata se ntinde pe mai
multe ore. Experienta "bad trip" se poate ncheia fie spontan, fie cu ajutor din
partea medicului (clorpromazina - un neuroleptic comercializat sub numele de
Megaphen - este un antidot eficient).
Daca reactia negativa nu remite n timp util, poate fi urmata de o faza psihotica
mai lunga. Persoana afectata se comporta ca un bolnav psihic (de regula ca n
cazul schizofreniei paranoic-halucinatorii).
Astfel de reactii psihotice apar aproape numai la persoane predispuse la astfel
de tulburari, persoane la care predispozitia este determinata din timpul copilariei,
eventual combinate cu existenta unor factori genetici.
Riscul cel mai mare l prezinta tentativele de suicid - de exemplu saritura de pe
geam, persoana drogata avnd convingerea ca poate zbura.
n trecut au existat cazuri n care traficantii au distribuit substante ce nu au nici
o legatura cu LSD, ci aveau o cu totul alta compozitie. Consecinta au fost
intoxicatii dintre cele mai severe.
Cum recunoastem o persoana ca a consumat stupefiante?
Daca a consumat marijuana, atunci: poate avea in buzunare sau in camera foi de
tigara, pipe, bricheta, tigari, este somnoros si fara vlaga, are pupilele marite si ochii
foarte rosii, rade fara motiv, are un mers nesigur si este ametit, ii este foame tot timpul
si mananca multe dulciuri, ii este sete in permanenta, nu isi aminteste ceea ce tocmai sa intamplat, are un miros specific de frunze arse.

Pe termen lung, marijuana poate determina: diferite tipuri de cancer, tulburari ale
sistemului respirator (tuse stranut, sunt mereu raciti), sistemului imunitar si ale
organelor de reproducere, tulburari ale memoriei, dificultati de invatare.
Daca a consumat heroina, atunci: este foarte palid, nu mai are pofta de mancare, are
pupilele contractate, ca acele de gamalie, fumeaza foarte mult, e detasat, indiferent
fata de cei din jur, are un miros specific de otet, poti gasi la el sau in camera lui un
adevarat arsenal: pliculete cu pudra alba, galbena sau maro, cu gust amar, pipe, ace,
seringi, garou, folie de aluminiu, brichete, lingurite, fiole cu apa distilata, hellas sau sare
de lamaie.
Pe termen lung, consumul de heroina determina: dependenta fizica si psihica, boli
contagioase (Sida, hepatita de tip B si C), sclerozarea vaselor de sange, infectii
bacteriene, infectia tesuturilor inimii si a valvelor, artrita si alte probleme reumatologice.
Daca a consumat cocaina, atunci: poate avea asupra lui pliculete cu pudra alba
cristalina, cu gust amar, cu miros slab de benzina, are ochii injectati si ii lacrimeaza in
permanenta, are pupilele dilatate, este foarte comunicativ, vorbaret, are o atitudine
superioara, are un sentiment de fericire si energie, este foarte sensibil la lumina si la
sunet.
Pe termen lung, consumul de cocaina determina: iritabilitate, dispozitie
schimbatoare, neliniste, tulburari psihice (halucinatii, paranoia), tulburari fiziologice
(perforarea septului nazal, afectarea auzului), dependenta fizica si psihica.
Daca a consumat amfetamine, atunci: are pupilele dilatate, are un comportament
agresiv, este mai vorbaret, confuz, nu mai are pofta de mancare, poate sa aiba asupra
lui tablete, capsule cu diferite inscrisuri si de diferite culori, pliculete cu pudra fina sau
mai putin fina de culoare albicioasa sau galbuie, febra, transpiratie, tremuraturi, dureri
de cap, vedere dubla si ameteli, are sentimentul ca este puternic, respiratie accelerata.
Pe termen lung, consumul de amfetamine determina: scaderea imunitatii
organismului, scadere in greutate, tulburari psihice, comportament necontrolat, violent si
irational, deces datorita spargerii unor vase de sange din creier (anevrism), stop cardiac
sau a febrei foarte ridicate.
Daca a consumat Ecstasy, atunci: este confuz, are insomnii sau somn agitat, are
sentimente de frica nejustificate, are sentimentul ca este urmarit, scrasneste din dinti,
are senzatia de greata, are privirea tulbure, tremura, transpira abundent, are tensiunea
arteriala crescuta.
Pe termen lung, consumul de Ecstasy determina: afectiuni ale ficatului, dependenta,
tulburari ale memoriei, tulburari ale gandirii.
Daca a consumat Benzodiazepin (calmante, somnifere), atunci: este apatic, are
ameteli, isi controleaza cu greutate musculatura, este mai inhibat, nu se mai poate
concentra, ii scade pofta de mancare, transpira, tremura.
Pe termen lung, consumul de benzodiazepine determina: tulburari ale memoriei si
alterarea capacitatii de a asimila informatii noi, probleme digestive, sentimente de frica,
modificarea acuitatii senzitive (insensibilitate si modificarea sensibilitatii la lumina,

sunet, mirosuri), psihoze si convulsii, dependenta fizica si psihica, in combinatie cu

alcoolul poate sa aiba consecinte fatale.
Daca a consumat inhalante, atunci: este ametit (ca si cand ar fi consumat alcool),
vorbeste nearticulat, are dificultati in a-si controla musculatura, are iluzii si halucinatii, isi
poate pierde cunostinta, este somnolent, are dureri de cap, este nervos, agresiv, apatic,
are capacitate redusa de a judeca, nu are pofta de mancare, are reflexe incetinite, isi
poate pierde echilibrul, este dezorientat, are capacitate slaba de concentrare a atentiei.
Pe termen lung, consumul de inhalante determina: tulburari de crestere, tulburari ale
aparatului genital, scaderea imunitatii, anemie accentuata, boli ale aparatului respirator,
comportamente deviante, dependenta fizica si psihica.