Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Informatica de gestiune
1.O interogare in Access permite, intre altele:
a. vizualizarea sau modificarea atributelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o
ordine specificata.
b. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si modificarea structurii bazei de
date.
c. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si proiectarea bazei de date.
d. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si sortarea inregistrarilor intr-o ordine
specificata.
e. vizualizarea sau modificarea datelor, precum si introducerea evenimentelor intr-o
baza de date.
ANS: D
2. Secventa urmatoare de comenzi:
If A< B then
C=B-A
Else
If A=B then
C=0
Else
C=A-B
Print C=,C
End If
End If
pentru A=3 si B=10 afiseaza:
a.
b.
c.
d.
e.
C=3
C=0
C=7
nu afiseaza nimic
C=10
ANS: D
3. Se considera tabelul MAT:
Nr.
1
2
3
Cod
21123
31221
41124
Mat
Tabla
Cot
Con
UM
kg
kg
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
150000
120000
130000
150000
130000
120000
nu afiseaza nimic
400000
ANS: E
4. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Sa se calculeze profitul (profit) sau pierderea (-profit) din vanzari
pentru un produs la care se cunosc costul de productie (cost) si pretul de vanzare (pret).
a.
Dim cost As Integer
Dim pret As Integer
Dim profit As Integer
cost=InputBox(Costul; este: )
pret=InputBox(Pretul este: )
profit = pret cost Then
If pret > cost
MsgBox Profitul este: &profit
Else
MsgBox Pierderea este: &(-profit)
b.
c.
d.
e.
ANS: B
5. n Access, afisarea proprietatilor unui obiect se face:
.
a. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati aflandu-se pe cate o fisa.
b. pe grupe de activitati, fiecare grupa de activitati avand semnificatia descrisa printrun simbol.
c. pe grupe de sarcini, fiecare sarcina avand precizate numere de ordine.
d. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand formatul unui obiect.
e. pe grupe de proprietati, fiecare grupa de proprietati indicand o lista de actiuni la
care este posibil a raspunde obiectul caruia ii sunt asociate, ca urmare a aparitiei
unor evenimente.
ANS: A
6. Secventa urmatoare de comenzi:
If A< B then
C=B-A
Else
If A=B then
C=0
Else
3
C=A-B
Print C=,C
End If
End If
pentru A=10 si B=3 afiseaza:
a.
b.
c.
d.
e.
C=-7
C=0
C=7
nu afiseaza nimic
C=10
ANS: C
7. Se considera tabelul MAT:
Nr.
Cod
Mat
UM
1
21123
Tabla
kg
2
31221
Cot
kg
3
41124
Con
kg
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
170000
120000
140000
nu afiseaza nimic
420000
ANS: C
8. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema:
Sa se calculeze valoarea totala (val_tot) a 10 produse perisabile aflate intr-un
depozit, dupa o perioada de depozitare, cunoscand categoriile de produse (definite prin
cod_produs) si valoarea acestor produse (val) la inceputul perioadei de depozitare.
Valoarea finala (val_f) a fiecarui produs se calculeaza cu formula val_f=val*(1coef_peris), unde coeficientii de perisabilitate (coef_peris) se evalueaza astfel: daca
cod_produs<1000, coef_peris=0; daca cod_produs<2000, coef_peris=0,05; daca
cod_produs<3000, coef_peris=0,1; daca cod_produs>=3000, coef_peris=0,5.
a.
val_tot = 0
For i=1 To 10
cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: )
valo(i)=InputBox(Valoare: )
Select Case cod_produs(i)
4
val_tot = 0
For i=1 To 10
cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: )
valo(i)=InputBox(Valoare: )
Select Case cod_produs(i)
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
End Select
val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)
val_tot=val_tot+val_f(i)
c.
val_tot = 0
For i=1 To 10
cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: )
valo(i)=InputBox(Valoare: )
Select Case cod_produs(i)
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is <=3000
coef_peris=50/100
End Select
val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)
val_tot=val_tot+val_f(i)
Next i
5
d.
val_tot = 0
For i=1 To 10
cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: )
valo(i)=InputBox(Valoare: )
Select Case cod_produs(i)
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
End Select
val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)
val_tot=val_tot+val_f(i)
Next i
e.
val_tot = 0
For i=1 To N
cod_produs(i)=InputBox (Cod produs: )
valo(i)=InputBox(Valoare: )
Select Case cod_produs(i)
Case Is < 1000
coef_peris=0
Case Is < 2000
coef_peris=5/100
Case Is < 3000
coef_peris=10/100
Case Is >=3000
coef_peris=50/100
End Select
val_f(i) = valo(i)*(1-coef_peris)
val_tot=val_tot+val_f(i)
Next i
ANS: D
9. n Access, functiile Sum, Min, Max, Avg si Count asigura efectuarea interogarilor:
a.
b.
c.
d.
e.
de actiune
asupra unei anumite date
de grup
de stergere
de adaugare
ANS: C
6
C=5
C=0
C=100
nu afiseaza nimic
C=10
ANS: B
11. Se considera tabelul MAT:
Nr.
Cod
Mat
1
21123
Tabla
2
31221
Cot
3
41124
Con
UM
kg
kg
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
170000
120000
130000
nu afiseaza nimic
420000
ANS: B
12. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema. Sa se calculeze cheltuielile totale de transport (ch_totale) pentru cinci
curse, cunoscand cheltuielile de transport specifice (ch_tp) categoriei de distanta
(dist_tp).
7
a.
b.
c.
ch_totale = 0
For i=1 To N
dist_tp=InputBox(Distanta de transport: )
Select Case dist_tp(i)
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
ch_totale=ch_totale+ch_tp
Next i
ch_totale = 0
For i=1 To 5
dist_tp=InputBox(Distanta de transport: )
Select Case dist_tp(i)
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
ch_totale=ch_totale+ch_tp
ch_totale = 0
For i=1 To 5
dist_tp=InputBox(Distanta de transport: )
Select Case dist_tp(i)
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
ch_totale=ch_totale+ch_tp
Next i
d.
ch_totale = 0
For i=1 To 5
dist_tp(i)=InputBox(Distanta de transport: )
Select Case dist_tp(i)
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is<200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
ch_totale=ch_totale+ch_tp
Next i
e.
ch_totale = 0
For i=1 To 5
dist_tp=InputBox(Distanta de transport: )
Select Case dist_tp(i)
Case Is <50
ch_tp=100000
Case Is <100
ch_tp=600000
Case Is>200
ch_tp=900000
Case Is>=200
ch_tp=2000000
End Select
ch_totale=ch_totale+ch_tp
Next i
ANS: D
13. Secventa urmatoare de comenzi:
C=A-B
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
9
a.
b.
c.
d.
e.
C=5
C=0
C=100
nu afiseaza nimic
C=10
ANS: B
14. Se considera tabelul MAT:
Nr.
Cod
Mat
1
21123
Tabla
2
31221
Cot
3
41124
Con
UM
kg
kg
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
170000
120000
130000
nu afiseaza nimic
420000
ANS: A
15. Programul pe calculator (sau, mai simplu, programul) are in compunere, de regula,
urmatoarele tipuri de enunturi:
a.
b.
c.
d.
e.
Scheme logice
Rezultate
Probleme de rezolvat
Pseudocod si scheme logice
Declaratii si instructiuni
ANS: E
16. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 14 utilaje ale unei unitati
productive, gradul de folosire (grad_fol) si pierderile datorate nefolosirilor din cauze
diverse (pierd), dupa care sa se afiseze situatia cu utilajele ale caror pierderi sunt mai
mari decat 100 de milioane de lei. Se cunosc, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului
(den_utilaj), timpul normat (t_norm), timpul de folosire (t_fol) si tariful pe unitatea de
timp (tarif_unitar).
10
a.
b.
For i=1 To 14
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
t_normat=InputBox(Timpul normat)
t_fol=InputBox(Timpul de folosire)
tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp)
grad_fol=(t_fol*100)/t_normat
pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar
If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); pierd; Format(lei)
End If
Next i
For i=1 To N
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
t_normat=InputBox(Timpul normat)
t_fol=InputBox(Timpul de folosire)
tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp)
grad_fol=(t_fol*100)/t_normat
pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar
If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei)
End If
Next i
c.
For i=1 To 14
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
t_normat=InputBox(Timpul normat)
t_fol=InputBox(Timpul de folosire)
tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp)
grad_fol=(t_fol*100)/t_normat
pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar
If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei)
End If
d.
For i=1 To 14
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
t_normat=InputBox(Timpul normat)
t_fol=InputBox(Timpul de folosire)
tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp)
grad_fol=(t_fol*100)/t_normat
pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar
If pierd<100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei)
End If
Next i
11
e.
For i=1 To 14
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
t_normat=InputBox(Timpul normat)
t_fol=InputBox(Timpul de folosire)
tarif_unitar=InputBox(Tariful pe unitatea de timp)
grad_fol=(t_fol*100)/t_normat
pierd=(t_normat-t_fol)*tarif_unitar
If pierd>100000000 Then
Print den_utilaj; Tab(30); Format(pierd, lei)
Next i
ANS: A
17. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: pentru o lista cu n produse la care se aplica tva, sa se calculeze si sa se
afiseze, pentru fiecare produs, taxa pe valoare adaugata tva si valoarea cu tva - valoare,
stiind: codul produsului codprodus, denumirea produsului denprodus, cantitatea
cantitate si pretul unitar - pret_unitar.
a. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)
For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
End
Else
pret_unitar=InputBox(Pret)
valoare=cantitate*pret_unitar
valoare=cantitate*pret_unitar
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva
Next i
b. n=InputBox(INTRODUCETI NUMARUL DE PRODUSE:)
For i = 1 To n+1
If i=n+1 Then
End
Else
cantitate=InputBox(Cantitate)
pret_unitar=InputBox(Pret)
valoare=cantitate*pret_unitar
tva=valoare*19/100
valoare=valoare+tva
Print codprodus, denprodus, cantitate, pret_unitar, valoare, tva
msgbox
End If
Next i
12
Print C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a.
b.
c.
d.
e.
ANS: E
19. Secventa urmatoare de comenzi:
C=A-B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Next i
Print "C=", C
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a.
b.
c.
d.
e.
ANS: E
20. Sa se stabileasca care varianta este corecta pentru urmatoarea secventa de program scrisa
pentru problema: Sa se calculeze, pentru fiecare dintre cele 8 utilaje ale unei unitati
productive, amortizarea lunara
(am_lunara) si amortizarea anuala (am_anuala),
cunoscand, pentru fiecare utilaj, denumirea utilajului (den_utilaj), valoarea initiala
(val_in), durata normata de functionare (durata_normata) si data punerii in functiune
(data_pf).
a.
For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
val_in=InputBox(Valoarea initiala)
durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare)
data_pf=InputBox(Data punerii in functiune)
14
am_anuala=val_in/durata_normata
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _
Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0)
Next i
b.
For i=1 To N
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
val_in=InputBox(Valoarea initiala)
durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare)
data_pf=InputBox(Data punerii in functiune)
am_anuala=val_in/durata_normata
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _
Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0)
Next i
c.
For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
val_in=InputBox(Valoarea initiala)
durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare)
data_pf=InputBox(Data punerii in functiune)
am_anuala=val_in/durata_normata
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _
Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0)
d.
For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
val_in=InputBox(Valoarea initiala)
durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare)
data_pf=InputBox(Data punerii in functiune)
am_lunara=am_anuala/12
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _
Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0)
Next i
e.
For i=1 To 8
den_utilaj=InputBox(Denumire utilaj)
val_in=InputBox(Valoarea initiala)
durata_normata=InputBox(Durata normata de functionare)
data_pf=InputBox(Data punerii in functiune)
am_anuala=val_in/durata_normata
Print den_utilaj; Tab(30); Format(val_in, #####0); Tab(40); _
Format(am_lunara, #####0); Tab(50); Format(am_anuala, #####0)
Next i
ANS: A
15
ANS: E
22. Secventa urmatoare de comenzi:
C=A-B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C=B-A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C=A-B
End If
End If
Next i
Print "C=", C
pentru A=5 si B=10 afiseaza:
a. contine erori de sintaxa
b. C=5
c. C=-5
d. nu afiseaza nimic
e. C=100
ANS: C
16
ANS: B
24. Structurile de control alternative prezinta urmatoarele forme:
1
2
3
4
5
a.
b.
c.
d.
e.
2+3+4
1+4+5
3+4+5
1+2+5
2+4+5
ANS: D
25. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la urmatoarea
problema: sa se intocmeasca balanta de verificare cunoscand rulaj debitor rdebit, rulaj
creditor rcredit. Ca variabile de lucru se definesc tsd total sold debitor, tsc total sold
creditor.
a. tsd=0
tsc=0
17
For i=1 To 3
rdebit=InputBox(Rulaj debit)
rcredit=InputBox(Rulaj credit)
tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit
Print rdebit,rcredit
Next i
Print Total suma debitoare: ;tsd
Print Total suma creditoare: ;tsc
b. tsd=0
tsc=0
For i=1 To 3
rdebit=InputBox(Rulaj debit)
rcredit=InputBox(Rulaj credit)
tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit
Print rdebit,rcredit
Print Total suma debitoare: ;tsd
Print Total suma creditoare: ;tsc
c. For i=1 To 3
rdebit=InputBox(Rulaj debit)
rcredit=InputBox(Rulaj credit)
tsd=tsd+ rdebit
tsc=tsc+ rcredit
Print rdebit,rcredit
Next i
Print Total suma debitoare: ;tsd
Print Total suma creditoare: ;tsc
d. tsd=0
tsc=0
For i=1 To 3
rdebit=InputBox(Rulaj debit)
rcredit=InputBox(Rulaj credit)
tsd=tsd+ rcredit
tsc=tsc+ rdebit
Print rdebit,rcredit
Next i
Print Total suma debitoare: ;tsd
Print Total suma creditoare: ;tsc
e. tsd=0
tsc=0
18
For i=0 To 3
rdebit=InputBox(Rulaj debit)
rcredit=InputBox(Rulaj credit)
tsd=tsd+rdebit
tsc=tsc+rcredit
Next i
Print Total suma debitoare: ;tsd
Print Total suma creditoare: ;tsc
ANS: A
26. Secventa urmatoare de comenzi:
C=A-B
For i = 1 To 2
If C < 0 Then
C=B-A
Else
If C = 0 Then
C = 100
Else
C=A-B
End If
End If
Print "C=", C
Next i
pentru A=10 si B=5 afiseaza:
a. C= - 5 si C=5
b. C=5 si C=5
c. C=5 si C= -5
d. C= - 5 si C= - 5
e. C=100
ANS: B
27. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD,
DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL> SELECT * FROM MATERIALE
WHERE Pret_u BETWEEN 140 AND 170;
a. Contine erori de sintaxa
b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 140
c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 140 si mai mic
sau egal de 170
d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 140 si mai mare de 170
e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 170
ANS: C
19
28. Sa se stabileasca care este secventa de program corecta pentru urmatoarea problema: o
societate comerciala desface 25 de produse pentru care se cunosc urmatoarele date de
intrare: codprod codul produsului; denprod denumirea produsului; cant cantitate;
pret pretul. Sa se calculeze valoarea pentru fiecare produs in parte si sa se afiseze pe
ecran doar acele produse pentru care valoarea (VAL) este mai mare ca 600 RON.
a. For i=1 To 25
codprod=InputBox(Introduceti cod produs)
denprod=InputBox(Introduceti denumire produs)
cant=InputBox(Introduceti cantitatea)
pret=InputBox(Introduceti pretul)
VAL=cant*pret
If VAL >600 Then
Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL
End If
Next i
b. For i=1 To M
codprod=InputBox(Introduceti cod produs)
denprod=InputBox(Introduceti denumire produs)
cant=InputBox(Introduceti cantitatea)
pret=InputBox(Introduceti pretul)
VAL=cant*pret
If VAL >600 Then
Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL
End If
Next i
c. For i=1 To 25
codprod=InputBox(Introduceti cod produs)
denprod=InputBox(Introduceti denumire produs)
cant=InputBox(Introduceti cantitatea)
pret=InputBox(Introduceti pretul)
VAL=cant*pret
If VAL <600 Then
Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL
End If
Next i
d. For i=1 To 25
codprod=InputBox(Introduceti cod produs)
denprod=InputBox(Introduceti denumire produs)
cant=InputBox(Introduceti cantitatea)
pret=InputBox(Introduceti pretul)
VAL=cant*pret*0.19
If VAL >600 Then
Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL
End If
Next i
20
e. For i=1 To 25
codprod=InputBox(Introduceti cod produs)
denprod=InputBox(Introduceti denumire produs)
cant=InputBox(Introduceti cantitatea)
pret=InputBox(Introduceti pretul)
VAL=cant*pret
If VAL >600 Then
Print Tab(2); denprod;Tab(33); VAL
End If
ANS: A
29. Secventa urmatoare de comenzi:
C=A-B
For i = 1 To 2
Select Case C
Case Is < 0
C=C+A
Case Is > 0
C=C-B
Case 0
C = 100
End Select
Print "C=", C
Next i
pentru A=5 si B=10 afiseaza:
a.
b.
c.
d.
e.
C= - 5 si C=100
C=5 si C=100
C=0 si C= 100
C= - 5 si C= 5
C=100
ANS: C
30. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD,
DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL> SELECT AVG(cant) FROM MATERIALE
WHERE Pret_u >100;
a. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 100
b. Selecteaza cantitatea maxima pentru acele materiale pentru care pretul este mai
mare decat 100
c. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mare decat 100
d. Calculeaza media cantitatii materialelor pentru care pretul este mai mic decat 100
e. Nu selecteaza nimic.
ANS: C
21
UM
kg
kg
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
150000
120000
130000
a.
b.
c.
d.
e.
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
ANS: D
33. Se considera tabelul MAT:
Nr.
Cod
Mat
UM
1
21123
Tabla
kg
2
31221
Cot
kg
3
41124
Con
kg
Care este rezultatul urmatoarei interogari:
SQL> SELECT MIN (Cant) As pu_min
FROM MAT;
a. 1221
b. 120000
c. 130000
d. nu afiseaza nimic
e. 420000
ANS: A
22
UM
kg
kg
kg
Cant
1221
1550
15500
Pret_u
170000
120000
130000
15500
120000
130000
nu afiseaza nimic
420000
ANS: A
35. Se considera tabelul MATERIALE avand urmatoarea structura: MATERIALE (COD,
DEN, UM, CANT, PRET_U).
Comanda:
SQL> SELECT * FROM MATERIALE
WHERE Pret_u BETWEEN 130 AND 200
a. Contine erori de sintaxa
b. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare de 130
c. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mare sau egal de 130 si mai mic
sau egal de 200
d. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 130 si mai mare de 200
e. Selecteaza materialele pentru care pretul este mai mic de 200
ANS: A
36. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la
urmatoarea problema: sa se calculeze penalitatile pentru plata furnizorilor la o societate
comerciala si suma de plata pe factura majorata, stiind valoarea initiala a facturilor si
numarul de zile de intarziere pentru fiecare factura. Penalitatile se calculeaza astfel: pana
la 15 zile intirziere 5%, intre 15 si 30 de zile -8%, iar peste 30 de zile 10%. Numarul
de facturi luat in calcul este 3.
a.
For i=1 TO 3
nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii)
Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii)
nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere)
Next i
SumaPTotal=0
23
b.
c.
For i=1 TO 3
Select Case nrzile(i)
Case Is<15
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100
Case 15 TO 30
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100
Case Is>= 30
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100
End Select
Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)
SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)
Next i
For i=1 TO n
nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii)
Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii)
nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere)
Next i
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Select Case nrzile(i)
Case Is<15
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100
Case 15 TO 30
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100
Case Is>= 30
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100
End Select
Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)
SumaPTotal = SumaPTotal + SumaP(i)
Next i
For i=1 TO 3
nrfact(i)= InputBox( Introduceti numarul facturii)
Valf(i)= InputBox( Valoarea facturii)
nrzile(i)= InputBox( Nr. Zile intarziere)
SumaPTotal=0
For i=1 TO 3
Select Case nrzile(i)
Case Is<15
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *5/100
Case 15 TO 30
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *8/100
Case Is>= 30
SumaP(i) = Valf(i) + Valf(i) *10/100
End Select
Print nrzile(i), Valf(i), Sumap(i)
24
d.
e.
ANS: A
37. Sa se stabileasca varianta corecta pentru secventa de program care se refera la
urmatoarea problema: sa se calculeze suma de plata a energiei electrice pentru o societate
comerciala, cunoscand suma de plata la scadenta SumaInit, nr. De zile de intarziere a
platii Nrzile si procentul de penalizare ProcPenaliz. Daca societatea comerciala se afla la
prima abatere PrimaAbatere, penalizarile se reduce la jumatate.
25
PrimaAbatere= chkAbatere
If PrimaAbatere Then
ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2
Else
ProcPenaliz= Val(txtProcent)
SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile
txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
e. Dim SumaInit As Double, NrZile As Integer
Dim ProcPenaliz As Single, SumaFin As Double
Dim PrimaAbatere As Boolean
SumaInit= Val(txtSuma)
NrZile= Val(txtIntarziere)
If PrimaAbatere Then
ProcPenaliz= Val(txtProcent)/2
Else
ProcPenaliz= Val(txtProcent)
End If
SumaFin= SumaInit + SumaInit *(ProcPenaliz/100)*NrZile
txtTotal = Format(SumaFin, Standard)
ANS: B
38. SGBD Microsoft Access foloseste pentru obtinerea unui raport:
a.
b.
c.
d.
e.
ANS: E
39. Macroinstructiunea sau macro-ul (Macro) reprezinta un obiect Access care defineste un
ansamblu de comenzi pe care sistemul Microsoft Access le executa automat la:
a.
b.
c.
d.
e.
ANS: B
27
40. In SGBD Microsoft Access, grupurile macro reunesc mai multe comenzi:
a.
b.
c.
d.
e.
ANS: A
41. In SGBD Microsoft Access, obiectele care fac parte din formular poarta denumirea de:
a.
b.
c.
d.
e.
focus
evenimente
controale
clase
tipuri
ANS: C
42. In limbajul Visual Basic, operatorul ^ este un operator:
a. de stabilire a prioritatii
b. de comparare
c. de exponentiere
d. de concatenare sir de caractere alfabetice
e. logic
ANS: C
43. In programarea orientata pe obiecte (OOP), care dintre urmatoarele elemente sunt
inglobate de un obiect?
a. structura, modelul
b. clasa, tipul
c. structura, modelul, persistenta
d. structura de date, specificarea operatiilor, implementarea operatiilor
e. clasa, metoda, persistenta
ANS: D
44. In ce consta universalitatea unui algoritm?
a. in a cunoaste la orice moment al executiei care este succesiunea fireasca a
operatiilor
b. in prezentarea vizuala a fluxului de date
c. in existenta unei scheme logice
d. in scrierea corecta a programului
e. in aplicarea algoritmului asupra unui numar mare de intrari
ANS: E
28
de stabilire a prioritatii
de comparare
de exponentiere
de concatenare sir de caractere alfabetice
logici
ANS: E
53. In limbajul Visual Basic, functiile DDB si PMT sunt:
a. functii financiare
b. functii de editare
c. functii statistice
d. functii de afisare
e. functii pentru siruri de caractere
ANS: A
30
a) toate entitatile unei ET participa la o AST si pentru fiecare exista o singura entitate
corespondenta intr-o alta ET participanta la aceasi AST;
b) pot exista entitati ale unei ET care nu participa la AST;
c) pot exista entitati ale unei ET care au mai multe entitati corespondente intr-o alta
ET participanta la aceasi AST;
d) este optionala participarea entitatilor unei ET la AST;
e) este multipla corespondenta entitatilor unei ET intr-o alta ET participanta la aceasi
AST.
ANS: A
59. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este
corect :
a) CarteCititor = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca);
b) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Data_imprumut);
c) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca);
CarteCititor = (Cota , NrFise, Data_imprumut);
d) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca, Cota, Data_imprumut);
e) Carte = (Cota, Editura, Nr_editie, Nr_vol, NrFise, Data_imprumut);
Cititor = (NrFise, Nume, Prenume, Adresa, Loc_munca).
ANS: E
60. Se da urmatorul fragment de MCP:
a)
b)
c)
d)
e)
ANS: C
61. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
a)
b)
c)
d)
e)
AST Medicament;
ET Medicament;
AT Medicament;
Bloc operator Medicament;
Proces Medicament.
ANS: B
62. Se da relatia Produs = (CodProdus, DenProdus, CaracteristiciProdus, DataFabricatie);
indicati afirmatia eronata:
a) CodProdus este un atribut atomic;
b) CodProdus este un atribut optional;
c) CodProdus este un atribut monovaloare;
d) CodProdus este un atribut obligatoriu;
e) CodProdus este un atribut identificator.
ANS: B
63. Cardinalitatea 0,n semnifica faptul ca:
a) toate entitatile unei ET participa obligatoriu la o AST;
b) toate asocierile unei AST participa obligatoriu la o ET
c) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST este unica;
d) participarea unei entitati dintr-o ET la o AST obligatorie;
e) pentru o ET pot exista entitati care nu participa la o AST si pot exista entitati care
au mai multe entitati corespondente intr-o alta ET prin acea AST.
ANS: E
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este
corect:
a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa);
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP);
b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa).
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii);
PersoanaLiceniata = (CNP, Cod_licenta);
c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta)
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii, CNP).
d) PersoanaLiceniata = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta, Denumire,
Data_Obtinerii);
e) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Cod_licenta);
Licenta = (Cod_licenta, Denumire, Data_Obtinerii).
ANS: B
65. Se da urmatorul fragment de MCP:
a)
b)
c)
d)
e)
EvT EsteImprumutata;
AST EsteImprumutata;
AT Data_imprumut;
OpT EsteImprumutata;
SincT Data_imprumut.
ANS: B
67. Indicati afirmatia adevarata:
a) fiecare atribut din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
b) fiecare entitate din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
c) fiecare ET din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
d) fiecare AST din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD;
e) fiecare asociere din MCD se transforma intr- un Tabel in MLD.
ANS: C
68. Indicati afirmatia adevarata:
a) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o legatura intre
tabele de tip UNUL LA MULTI in MLD;
b) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un tabel de sine
statator in MLD;
c) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o coloana a unui
tabel in MLD;
d) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-o ET in MLD;
e) AST binara de tip UNUL LA MULTI din MCD se transforma intr-un AT in MLD.
ANS: A
69. Indicati afirmatia adevarata:
a) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o coloana a unui
tabel;
b) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o legatura intre tabele
de tip UNU LA UNU;
c) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o linie a unui tabel;
d) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-o ET;
e) AST binara de tip UNU LA UNU se transforma in MLD intr-un AT.
ANS: B
70. Indicati afirmatia adevarata:
35
a) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua
tabele;
b) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in
cardinalitate;
c) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD intr-un
tabel de sine statator;
d) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua
legaturi intre tabele de tip UNU LA MULTI;
e) AST binara de tip MULTI LA MULTI din MCD se transforma in MLD in doua
legaturi intre tabele de tip UNU LA UNU si cardinalitate.
ANS: C
71. Se da relatia Angajat = ( Marca, NumeAngajat, AdrAngajat, StareCivila, DataNastere);
indicati afirmatia adevarata:
a) NumeAngajat este un atribut istoric;
b) NumeAngajat este un atribut multivaloare;
c) NumeAngajat este un identificator;
d) NumeAngajat este un atribut optional;
e) NumeAngajat este un atribut necalculat.
ANS: E
72. Se da relatia Persoana= ( CNP, Nume, Adr, StareCivila, Varsta); indicati afirmatia
adevarata:
a) Varsta este un atribut repetitiv;
b) Varsta este un atribut variabil in timp;
c) Varsta este un atribut decompozabil;
d) Varsta este un atribut multivaloare;
e) Varsta este un atribut identificator.
ANS: B
73. Se da relatia Elev = ( NrMatricol, NumeElev, AdrElev, StareCivila, DataNastere, Tel,
eMail); indicati afirmatia adevarata:
a) eMail este un atribut calculat;
b) eMail este un atribut optional;
c) eMail este un atribut decompozabil;
d) eMail este un atribut repetitiv;
e) eMail este un atribut identificator.
ANS: B
74. Se da relatia Serviciu = ( CodServiciu, DenServiciu, Caracteristici, DataExecutie);
indicati afirmatia adevarata:
a) DataExecutie poate fi un atribut optional;
b) DataExecutie poate fi un atribut multivaloare;
c) DataExecutie poate fi un atribut decompozabil;
d) DataExecutie poate fi un atribut calculat;
e) DataExecutie poate fi un atribut identificator.
ANS: C
36
75. SedarelatiaServiciu=(CodServiciu,DenServiciu,Caracteristici,DataExecutie);indicati
afirmatiaeronata:
a) CodServiciu este un atribut elementar;
b) CodServiciu este un atribut identificator;
c) CodServiciu este un atribut atomic;
d) CodServiciu este un atribut optional;
e) CodServiciu este un atribut obligatoriu.
ANS: D
76. Indicati afirmatia adevarata:
a) X=0 exprima participarea unica si obligatorie la actiune;
b) X=0 exprima participarea obligatorie la actiune;
c) X=0 exprima participarea multipla la actiune;
d) X=0 exprima participarea unica la actiune;
e) X=0 exprima participarea optionala la actiune.
ANS: E
77. Indicati afirmatia adevarata:
a) X=1 exprima participarea optionala la actiune;
b) X=1 exprima participarea obligatorie la actiune;
c) X=1 exprima participarea multipla la actiune;
d) X=1 exprima participarea unica la actiune;
e) X=1 exprima participarea unica si optionala la actiune;
ANS: B
78. Indicati afirmatia adevarata:
a) Y=1 exprima participarea optionala la actiune;
b) Y=1 exprima participarea obligatorie la actiune;
c) Y=1 exprima participarea unica la actiune;
d) Y=1 exprima participarea multipla la actiune;
e) Y=1 exprima participarea multipla si obligatorie la actiune.
ANS: C
79. Indicati afirmatia adevarata:
a) Y=n exprima participarea multiplala actiune;
b) Y=n exprima participarea obligatorie la actiune;
c) Y=n exprima participarea multipla si obligatorie la actiune;
d) Y=n exprima participarea unica la actiune;
e) Y=n exprima participarea unica si obligatorie la actiune.
ANS: A
80. EvT declansator poate fi:
a) EvT extern intermediar;
b) EvT emis;
c) EvT intern rezultat;
d) EvT emis rezultat;
e) EvT intern intermediar.
ANS: E
37
a)
b)
c)
d)
e)
EvT Asigurare;
AST Asigurare.
ET Asigurare;
OpT Asigurare
AT asigurare
ANS: C
83. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
TrimitereFacturClient
a)
b)
c)
d)
e)
EvT Declansator;
EvT Emis;
AST;
ET;
Proces.
ANS: B
84. Urmatoarea reprezentare grafica corespunde:
PrimireFacturFurmizor
a)
b)
c)
d)
e)
AST;
Bloc OpT;
EvT Emis;
EvT Declansator;
Proces
ANS: D
38
1:1
0,1
Are
1,1
ContCurent
Nr.Cont
DataDeschidere
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este
eronat:
a) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)
b) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP)
c) Persoana = (CNP, Nume, Adresa)
ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere)
ContCurentPersoana = (CNP, Nr.Cont)
d) Persoana = (CNP, Nume, Adresa, Nr.Cont)
e) ContCurent = (Nr.Cont, DataDeschidere, CNP).
ANS: C
39
Curs
Tren
CodIdentificare
DataUltimeiReparaii
NrKmParcuri
NrMaxKmAdmii
0,6
efectueaz lunar
DataCursei
1,2
NrCurs
OraPlecare
OraSosire
Plecarea
Destinaia
0,5
se factureaz
CantitateFacturat
PretVnzare
FacturaVnzare
1,2
NrFactur
DataFactur
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este
corect:
a) Produs
= (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, Nr.factura)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
b) Produs
= (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura)
ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
c) Produs
= (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)
FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare, CodProdus).
d) Produs
= (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,
DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
e) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodProdus, CantitateFacturata,
PretVanzare).
ANS: B
40
1,1
Se_trimite
0,3
NrFactur
DataFactur
CodClient
NumeClient
AdresaClient
TelefonClient
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este
corect:
a) Client
= (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura)
FacturaClient
= (Nrfactura, CodClient);
b) FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient, NumeClient, AdresaClient,
TelefonClient)
c) Client
= (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient,
NrFactura, DataFactura).
d) Client
= (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient);
e) Client
= (CodClient, NumeClient, AdresaClient, TelefonClient,
NrFactura)
FacturaVanzare = (Nrfactura, DataFactura, CodClient).
ANS: D
91. Se da urmatorul fragment de model conceptual al datelor (MCD):
Client
Produs
CodProdus
DenumireProdus
TipProdus
0,5
se factureaz
CantitateFacturat
PretVnzare
1,2
FacturaVnzare
NrFactur
DataFactur
1,1
Se_trimite
0,3
CodClient
NumeClient
AdresaClient
TelefonClient
Indicati fragmentul de model logic al datelor (MLD) corespunzator acestuia care este
corect:
a) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CodProdus)
ProdusFacturat = (CantitateFacturata, PretVanzare);
b) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,
DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare)
Client
= (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);
c) Produs
= (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus)
FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient)
ProdusFacturat = (CodProdus, NrFactura, CantitateFacturata, PretVanzare)
Client
= (CodClient,NumeClient, AdresaClient, TelefonClient);
d) ProdusFacturat = (CodProdus, DenumireProdus, TipProdus, NrFactura,
DataFactura, CantitateFacturata, PretVanzare);
e) FacturaVanzare = (NrFactura, DataFactura, CodClient, CantitateFacturata,
PretVanzare).
ANS: C
41
date de conjunctura
detalii
date sintetice
date elementare
date complexe
ANS: B
104. Cubul OLAP este:
a. o structura unidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o
perioada indelungata de timp
b. o structura cu o singura dimensiune prin care se modeleaza complexul de activitati
pe o perioada indelungata de timp
c. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati pe o
perioada indelungata de timp
d. o structura multidimensionala prin care se modeleaza complexul de activitati
numai intr-un moment de timp definit de administrator
e. o structura multidimensionala prin care se modeleaza o baza de date tranzactionala
ANS: C
105. n tehnologia OLAP, nivelele unei dimensiuni formeaza:
a. baza pentru nivelele altei dimensiuni
b. o baza de date
c. un depozit de date
d. ierarhia
e. un raft de date
ANS: D
106. Un sistem suport pentru SIAD (SSAD) prezinta in arhitectura sa urmatoarele subsisteme:
a. sistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a intrarilor; subsistemul de
gestiune a programelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau interfata cu
utilizatorul)
b. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor;
subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau
interfata cu utilizatorul)
c. subsistemul de gestiune a iesirilor; subsistemul de gestiune a soft-ului;
subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a dialogului (sau
interfata cu utilizatorul)
d. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a modelelor;
subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a bazelor de date
e. subsistemul de gestiune a datelor; subsistemul de gestiune a relatiilor dintre
utilizatori; subsistemul de gestiune a cunostintelor; subsistemul de gestiune a
dialogului (sau interfata cu utilizatorul)
ANS: B
45
107. n tehnologia OLAP, fiecare dimensiune este definita in genere prin mai multe:
a.
b.
c.
d.
e.
linii
coloane
niveluri
tabele
matrici
ANS: C
108. In SIAD bazate pe date, datele pot proveni din mai multe surse interne organizatiei sau
chiar din afara ei, ele putand fi incluse in baza de date proprie sau pot fi accesate direct
doar in momentul in care se utilizeaza sistemul:
a.
b.
c.
d.
e.
ANS: A
109. n tehnologia OLAP, unitatile de masura pot constitui:
a.
b.
c.
d.
e.
ANS: B
110. Care dintre etapele de mai jos nu sunt specifice tehnicilor de Data Mining?
a) identificarea surselor de date
e integrarea modelului
)
b) colectarea si selectarea datelor
f) construirea sablonului intermediar
c) pregatirea datelor
g procesarea cuvintelor
)
d) definirea si construirea modelului
h evaluarea modelului
)
a.
b.
c.
d.
e.
a+b
b+c
d+e
e+f
f+g
ANS: E
46
111. Sistemele informatice de asistare a deciziei orientate pe date sunt rezultatul creerii unor
tehnologii speciale cum sunt:
1
2
3
a.
b.
c.
d.
e.
1+2+3
2+4
3+4+5
4+5
1+5
ANS: B
112. Diferentele dintre depozitul de date si baza de date sunt urmatoarele:
1
48
114. Dintre cele 11 principii formulate de Ted Codd (1992) care stau la baza tehnologiei
OLAP, fac parte:
1
abordarea conceptuala
4 accesibilitatea asigurata
multidimensionala a datelor
utilizatorului prin asistarea
implicarii acestuia in modalitatile
tehnice de furnizare a datelor
2
asigurarea unei transparente 5 complexitatea dimensionala a
sporite prin existenta unei
analizei ofera performante stabile
arhitecturi deschise a sistemului
3
numar limitat de niveluri de 6 utilizarea arhitecturii client-server,
agregare si de dimensiuni
unde server-ul are ca scop
omogenizarea datelor
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5+6
c. 2+3+4+5+6
d. 1+3+4+5+6
e. 1+2+3+4+6
ANS: B
115. Tehnologia OLAP se caracterizeaza prin:
1
2
3
a.
b.
c.
d.
e.
perspectiva unidimensionala a
datelor
perspectiva multidimensionala a
datelor
capacitatea de calcul ponderat
1+3+6
2+4+5
3+4+6
1+2+3
1+2+3+4+5+6
ANS: B
116. Procesul de depozitare a datelor (Data Warehousing) contine urmatoarele componente
majore:
1) Sursele de date
2) Extragerea, transformarea si incarcarea datelor din bazele de date operationale,
ETL (Extraction, Transformation and Load)
3) Personalul de specialitate
4) Depozitul de date de tip intreprindere, EDW (Enterprise Data Warehouse)
5) Metadatele (programe soft pentru date si reguli pentru organizarea rezumatelor de
date. Sunt usor de indexat si regasit, inclusiv prin instrumente Web)
6) Instrumente de tip middleware, ce asigura accesul la depozitul de date (OLAP,
Data Mining, instrumente soft de intocmire a rapoartelor si de vizualizare a
datelor)
7) Instrumente (Tools) de manipulare a entitatilor pe rafturile depozitului
49
a.
b.
c.
d.
e.
1+2+3+4+5
1+2+4+5+6
1+2+4+6+7
2+3+4+5+6
2+4+5+6+7
ANS: B
117. Caracteristicile fundamentale ale depozitelor de date (Inmon 2005, Tuban 2007) sunt
urmatoarele:
1) orientarea pe subiecte
2) integrarea
3) nonvolatilitatea
4) volatilitatea
5) variabilitatea in timp (serii de timp)
6) includerea aplicatiilor bazate pe Web
7) utilizarea arhitecturii client/server
8) utilizarea structurilor de baze de date relationale sau de baze de date
multidimensionale
9) folosirea metadatelor (date despre date)
a.
b.
c.
d.
1+2+3+4+5+6+7+8
2+3+4+5+6+7+8+9
1+2+3+5+6+7+8+9
1+3+4+5+6+7+8+9
ANS: C
118. Integrarea datelor intr-un depozit de date contine trei procese majore. Alegeti-le din
urmatoarea enumerare:
1) securizarea datelor
2) accesul la date
3) realizarea federatiei de date
4) pregatirea speciala a personalului de specialitate
5)reflectarea oportuna in depozitul de date a modificarilor semnificative ale datelor
provenite din sursele de date de tip intreprindere
a.
b.
c.
d.
e.
1+2+3
2+3+4
3+4+5
1+3+5
2+3+5
ANS: E
50
119. In principiu, procesul Data Mining poate fi aplicat asupra oricarui tip de depozit de date,
precum si asupra fluxurilor de date (trecatoare). Dintre acestea cele mai uzuale sunt:
bazele de date relationale
bazele de date tranzactionale
3) bazele de date periodice
depozitele de date - Data Warehouses
bazele de date obiecturale
bazele de date in tehnologii avansate
a.
b.
c.
d.
1+2+3+4+5
1+2+4+5+6
2+3+4+5+6
1+3+4+5+6
ANS: B
51