J. C.

Baroja, Le carnaval
- v carnavalul - locul sau in ciclul calendarului popular

Prinii bisericii codamn srbtorirea calendelor din ianuarie (les Kalendae),

menionnd n special:
-

Deghizarea n cerb de ex. le pre Flrez, commentant le texte de saint

Pacien, remarque juste titre que les canons pnitentiels infligeaient trois
anes de pnitence ceux qui feraient le cerf ou la gnisse, ou le veau
p.172
Deghizarea brbailor n femei, unii chiar n fileuse (estoare)
Ioan Gura de Aur (Chrysostome) condamn mascaradele din Antiohia i
menioneaz c oameni deghizai jucau comedii (comdies risibles), existau
coruri nocturne (choeurs nocturnes)
Sf. Maximin de Turin vorbete despre deghizri n femeie, animale, i altele,
dallure fantastique et monstrueusep174

Semnificaia riturilor carnavalesti - renaterea vegetaiei

-

Purificarea alungarea raului

Reproducerea mersului normal al vietii nastere, dezvoltare si moarte

Saturnaliile pe 17 dec. tineau 7 zile, Saturn ii era asociat lui Janus, zeu al
agriculturii, se credea ca in timpul domniei lui oamenii erau egali, era abundenta
si nu era nevoie sa se munceasca aproape deloc varsta de aur. Pe 17 dec avea
loc sacrificiul la templu, dupa care in familie se sacrifica un purcelus de lapte (18
si 19), apoi se dadeau cadouri, se aprindeau lumanari.Stapanii si sclavii aveau
statut egal in amintirea varstei de aur inversiune social
Se alegea un rege al Saturnaliilor , care avea o putere magica de a sustine
vitalitatea
Matronalia srbtoarea femeilor mritate, 15 zile dupa lupercaliile din 15 febr
se dadeau cadouri femeilor srbtoarea fertilitatii
Toata Europa cretin a avut srbtori carnavaleti in toata perioada dintre
Craciun si Lasata Secului p. 412. Simbolismul si motivatiile comportamentului
de acest tip (libertin)sunt aceleasi peste tot. Diferentele majore sunt intre sat si
oras, intre diferitele statuturi sociale.

Mim i dram n obiceiurile populare romneti Gabriel manolescu, ed

Excelsior Art, Timioara, 2004

Il nciteaza pe Fr. Sulzer Geschichte des transalpinischen Daciens, vol II despre

sapt nebunilor romnii alearg ca nebunii(...) cu biciul n mn, btnd cu
acesta pe toi cei care le ies in cale, la oras sau in imprejurimi/cnd/aprind foc,
din care nesc ca nite scntei, i copii, rznd, fac zgomot asurzitor.
probabil obicei din Muntenia p.41
Vorbete de scrisoarea episcopului de Oradea, adresat secretarului de cabinet
al mprtesei Maria Tereza, unde se cere interzicerea carnavalurilor populare,
da ex.pe cel din 1769 cnd o ntreag trup de persoane mascate, fcnd o
muzic glgioas, ar fi pornit din curtea episcopiei, trecnd prin piaa mare,
prin ora p 44
I Moldova se vorb de rsurile de priveghip 44 dar i in ardeal v Sava
Brancovici
S. Micu-Clein - vezi nvtura fireasc spre surparea superstiiei norodului
1802 publ in 1964 de Ghe Sincai- vorb despre4 zilele nebunilor jocurile cu
mti de primvar p. 47
V jocuri priveghi Moara p. 50 studiul lui Vasile Popp, teza sa de doctorat la
Viena 1817 cit de I Muslea, Cercetari etnografice si de folclor, vol 1 p 19-64
Jocurile cu mti de primvar Maria del Chiaro mascarea i travestirea
de la lsatul secului punnd obiceiul, cum s-a vazut, pe seama iganilor p66 v
Revolutiile Valahiei, p 29-30
I Muslea Samuil Micu-Clein si folclorul in Cercetari de etnografie si folclor vol 1
p.13
V aici strigarea peste sat p 67
Vezi despre mascati S. Fl. Marian Sarbatorile la romni, vol I p. 257 in sapt
nebunilor, intre lasatul secului de brnzsi cel de carne, numai nebunii se mai
insoara
Vezi si g. I Piti Nunta in chei pana la 1830, Jocuri de petrecere-1888, publ in
Revista Noua, si Srbtoarea Junilor la Pati, Obiceiuri populare la romanii din
Schei nasterea si crestera, Casatoria la romanii din Sacele
ichindeal vorbete la pag. 35 i despre aprinderea unor hodaie la lsatul secului
(practic din cadrul obiceiului Strigrii peste sat) artnd totodat c romnii
...tocmai de la romanii cei de demult, care n februarie n 22 aveau srbtoarea
dumnezeiii Fornacalia sau Fornicas, adic cuptoriu zis, care n alte jertve aprindeau
gru cu paie nemblnite n cinstea dumnezeiii au luat, i pn n ziua de astzi l
in, obiceiul c la lsatul de carne, (...)fceau feciorii foc seara i aprindeau
hodaiele fcute de paie...p. 142

Al. Pelimon n 1859descrie obiceiul n Muntenia la lsatul secului flcii strig

deasupara unei rpe despre fete care ce probleme morale are (lenevie..) i care a
rmas fat btrn.
Sofronie Liuba i Iosif Olariu vorbesc de ac obicei in Banatul anilor 1880, cu
aprinderea focului de lasata secului, rostogolirea de pe dealuri a rotilor aprinse, se
rde de fetele rmase nemritate v Sim. Fl Marian Sarb la romani, vol 1 p.278
V si Simion Mangiuca Clindariu Iulianu, Bv. 1881, p 10-12
Exista trei tipuri de strigare peste sat obiectul
1 supravegherea normelor tradiionale privitoare la casatoriep 152
2pt demascarea strigoaielorcare fura laptele ori mana laptelui de la vite de Sf
Gheorghe
3. in miercurea sau joia patelor pt mentinerea unei vieti sntoase in sat
privita in genral conforma npormelor etice insusite de colectivitate

Ion Ghinoiu varstele timpului ed meridiane, Buc 1988

Lasatul Secului - intre 1 februarie si 8 martie practici specifice renovrii sau
schimbrii timpuluip184, un ciclu de srbtori format din Saptmna Nebunilor si
Spt caii lui Sntoader, la mijlocul lor era noaptea de lasata secului, se fcea un
adevrat revelion
o perioad de mbtrnire i degradare a timpului, evideniat prin practici n care
apar mascai i elemente orgiastice (Sptmna Nebunilor), i o perioad cu practici
de purificare a spaiului, de rectigare a armoniei i echilibrului (Sptmna Caii lui
Sntoader) p184
Sapt nebunilor este in sapt brnzei, aici doar nebunii se mai insoar v s. Fl marian.
1898 vol 1 p256
-

Brbaii se mascau in femei vol2 p 14-15

V Ion Chelcea, 1939 descrie obiceiul nunii carnavaleti p 184
Alimente rituale din ajunul lasatului de sec oua fierte, piftii, lapte, branza, in
sambata santoaderului colaci si coliva - coliva a fost inventata de sf Toader
vezi Buhociu 1979p 74
Motive de tip orgiastic comportamentul si limbajul mascailor, jocul si
consumul ostentativ de mancare si bautura, cu scopul de a atrage
abundena, mult aduce mult
Denumiri in Transilvania alimori, la zpostit, priveghi, opai, hodie (nuia
cu dou crengi intre care se indeasa pai i tulei de porumb, crora li se d
foc)p187

Vorb despre strigare apeste sat

Priveghiul la zpostit v s fl marian 1898 vol 1 p.272-274, 282
Practica confecionrii unui om de paie efigia si arderea lui
Tarbaca sau jujeul cainilor in sudul tarii, ca si cucii
Vezi mscariciul junilor-muslea 1972, moartea vatafului, jocul cateaua bataie
rituala
Junii semnificaie calendaristic, de nnoire a timpuluip260