Fotografia veche de

familie din zona Scele

cercetare i interpretare
etnologic

Obiective i arie de desfurare

Conservarea si valorificarea unui
patrimoniu de imagini vechi din Zona
Sacele
Zona Sacele este compus din ora ul
Sacele (fostele 4 sate: Baciu, Turche ,
Cernatu, Satulung) i comuna Trlungeni
cu satele Zizin si Purcreni, toate formnd
cele 7 sate, o subzon a rii Brsei
considerat ca entitate autonom n
documentele transilvnene

Caracterisici ale zonei

Foarte aproape de Braov (ntre 10 km
Scele, i 15 km Purcreni), e n contact
permament cu mediul urban. Romnii din cele
7 sate se cstoresc n mod tradiional cu
romnii din chei
Muli locuitori deja de la nceputul sec. XX sunt
angajai n fabricile braovene de unde o
identitate particular pt. un spaiu rural, o
mentalitate mai puin conservatoare de
tradiie
Accentul este pus pe modernitate, nu pe
conservarea unei tradiii (arhitectur, port,
obiceiuri, etc.) Fotografiile vechi sunt greu de
gsit, noile generaii nu considera important
conservarea lor

Proiectul de cercetare
A nceput cu cooptarea colilor generale din
Scele in primavar, nainte de vacan
S-a lansat un concurs cu premii
S-au tiprit materiale (o fi cu datele elevului i
ale proprietarului fotografiei, descrierea
fotografiei, regulamentul de concurs) i s-au
nmnat profesorilor
Interesul cadrelor didactice a fost minim, la
sfrsitul lui septembrie se strnseser aprox. 20
de fotografii, de la 2 coli. Dupa cum am aflat
ulterior, copiii nici nu auzisera de concurs

 Am facut o prezentare ppt pentru coli, i am

nceput sa mergem sptmnal acolo.
Rezultatul este inca modest 59 fotografii
Am nceput s mergem pe teren i s contactm
direct informatori majoritatea persoane n
vrst, care pstraser fotografii vechi.
Contactul direct a fost benefic, s-au strns 350
de fotografii astfel, de la informatori din Scele,
Zizin, Purcreni
Criteriile de selecie au fost apartenen a la
zon, vechimea (minim 20 de ani), existena
unor explicaii relative la fotografie (identificarea
personajelor, poveti de via, etc)

Organizarea arhivei de imagini

- dup modelul arhivei digitale

sat
viaa comunitar
arhitectur
ocupaii
mesteuguri
port
coal/educaie
obiceiuri calendaristice
obiceiuri legate de momente din viaa
omului

Fotografia n cercetarea
etnologic
Fotografia o alternativ a textului , un mijloc
complementar al naraiunii
Fotografiilor li se acord creditul autenticitii, ca
fiind reprezentative pt. un anumit spaiu i o
anumit perioad
Unele caracteristici convenionale (constructe ale
unor specialiti) fac din fotografie una cu valoare
etnologic, cum ar fi tematica si vechimea
Selecia operat de fotografii reprezentative
aduce dup ea o rspundere a specialistului ele
pot deveni etalonul unei perioade/zone, pot intra
n imaginarul colectiv prin mijloace
muzeale/publicaii, avnd rolul de criteriu al
autenticitii

Satul
Trlungeni, 1935, amenajarea
prului din comun

Viaa comunitar
Purcareni, nunt, circa 1900

Arhitectur - baile Zizin,

perioada interbelic

Ocupaii
Scele 1942, Ctan Gelua

Port - fam. Sbrcea din Trlungeni,

circa 1931

coal/educaie
Trlungeni, 1950, concurs de triciclete la
grdini

Obiceiuri
calendaristi
ce
Jocul de Sf.
Ilie
Trlungeni,
circa 1910

Obiceiuri
legate de
momente
din viaa
omului
Purcareni
nunt, 1907
Eleonora i
Vlad
Prejmereanu

Rolul social al fotografiei pstrate

n albumul de familie
Majoritatea fotografiilor pstrate i
recuperate de noi sunt cele de nunt, fapt
ce demonstreaz rolul social al fotografiei,
unde aceasta i justific existena cel mai
pregnant.
Foarte multe fotografii sunt trimise unor
membrii ai familiei extinse, de unde si rolul
ei de meninere a relaiei de grup
Fotografia nu este valorizat ca obiect in
sine cu justificarea existenei sale este de
a fi o reprezentare fidel care permite
recunoaterea membrilor unui anumit grup

 Din discuiile cu informatorii a reieit clar

faptul ca informaiile legate de fotografia de
nunt, pe lng obiectul n sine, s-au pstrat
cel mai bine n memoria generaiilor.
Fotografia de nunt arat statului
economico-social al familiilor prin o seam
de semne descifrate n special de
participani sau de urmaii acestora
Fotografia este o genealogie ilustrat,
element identitar important, surs de
recunoatere social n faa celor din afara
grupului - emblem a reuitei sociale
Majoritatea fotografiilor fcute pana n anii
1960 sunt fcute de profesioniti, pe cnd
dup anii 1960 se inmulesc fotografiile
fcute de membrii familiei

 Portetul este o alt categorie de fotografie

care predomin, alaturi de cele de nunt.
Majoritatea portretelor sunt fcute de
specialiti, postura corpului si toate detaliile
sunt supuse unor convenii (privire fix,
atitudine sobr, inut dreapt, minile lng
corp). Privitorului imaginii i sunt impuse
regulile percepiei subiectului
Fotografia da impresia de atemporalitate prin
imobilitate
v. Pierre Bourdieu, Marie-Claire Bourdieu, Le
paysan et la photographie, n Revue franaise
de sociologie, 1956, 6-2, pp. 164-174

Valoarea antropologic a
fotografiei
Fotografia este considerat un act de
comunicare cultural care trebuie descifrat
Analiznd fotografia din punctul de vedere al
antropologiei, ea apare ca fiind singurul
domeniu vizual de mas unde oamenii sunt
productori, cumpartori, subieci i
utilizatori
n acest context fotografia este important
fiind considerat un document personal
relevant cultural, prin alegerea permanent a
formei, coninutului, modului de conservare a cultural artifact (Jay Ruby)

 Fotografia poate fi vzut ca o tehnologie cu

dou funcii psihologice: percepie i memorie,
astfel, ea ne poate nva multe despre cum
vedem i cum ne aducem aminte
(Stanley Milgram, The Image Freezing Machine, Psychology Today,
vol. 10, no. 12, 1977, citat de Jay Ruby n Seeing Through
Pictures: The Anthropology of Photography, Camera Lucida, 3,
19-32 trad. aut.)

Cum se vedeau protagonitii fotografiilor

colectate din cele 7 sate? Rspunsul variaz n
special n funcie de perioad, dar si de gen.
Nu se poate vorbi de deosebire de statut social
sau de etnie, ntruct toate imaginile din
posesia noastr sunt omogene!

Scele, Ghe.
Masaru la 20
de ani, 1913

 Foto de studio,
femeie din
Trlungeni,
perioada
interbelic

Fam. Potec din

Zizin, 1930

 Braov,1955
, defilare,
cu igara
Brtucu
Vasile din
Trlungeni,
maistru la
IAR
Ghimbav

 Trlungeni,
1965, la
practica
agricol,
cadre
didactice
primind
salariul

 Cum sunt pstrai subiecii imaginilor n

memoria generaiilor motenitoare ale
vechilor obiecte din patrimoniul familiei?
Foarte rar fotografiile sunt valorizate
afectiv sau folosite la construirea identitii
Pentru a ajunge la aceste cteva concluzii
am ncercat pe ct posibil sa integrm
imaginile n context, s aflm povestea
fotografiei (date despre subieci i despre
pstrtorii imaginilor, locul unde se
pstreaz ele, importana dat de acetia
imaginii, cine a fcut fotografia i de ce,
etc.)

Bibliografie
Pierre Bourdieu, Marie-Claire
Bourdieu, Le paysan et la
photographie, n Revue franaise de
sociologie, 1956, 6-2, pp. 164-174
Jay Ruby - Seeing Through Pictures:
The Anthropology of Photography, n
Camera Lucida, 3, 19-32