Reductor Cilindric

Date de proiectare :

PML := 5.5
n ME := 750

Puterea necesara antrenarii masinii de lucru:

Turatia de mers in gol a motorului electric :

kW
rot
min

KA := 1

Factorul de suprasarcina :

1.Calculul cinematic si energetic al transmisiei

Pentru schema cinematica, puterea necesara dezvoltata de masina motoare P.mm este
:

PML1 , PML2 , PML.n := puterile_nominale_exprimate_in_( kW)

PML1
PML2
PML.n
PMM :=
+
+ ..
tot1
tot2
tot.n

tot1 , tot2 , tot.n := randamentele_de_lucru_de_la_masinile_de_lucru

In cazul de fata , transmisia mecanica serveste o singura masina , in consecinta puterea necesara dezvoltata de masina
motoare este :

PML
PMM :=
tot

Randamentul angrenajului :
a

angrenaj_cilindric := 0.97

tot := 0.889
( 0.97....0.99)

transmisie_curea_trapezoidala := 0.95( 0.95....0.997)

pereche_rulemnti := 0.99

( 0.99....0.995)

pereche_lagar_alunecare := 0.98

( 0.98....0.99)

PML
PMM :=
= 6.187
tot
PME := PMM KA = 6.187

Tinand seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de energie
mecanica de la masina motoare la masinile de lucru, prin intermediul elementelor componente - x ale transmisiei, se
determina puterile pe fiecare arbore - x.
Se determina momentul de torsiune prin intermediul acestuia Px, exprimata in kW.
Aceasta se calculeaza pe fiecare arbore in parte , Mtx, cu momentul de torsiune exprimat in [Nmm] .

Puterea pe arbori

P1 := 5.5
kW
P2 := P1 transmisie_curea_trapezoidala pereche_lagar_alunecare
P2 = 5.12
kW
P3 := P2 pereche_rulemnti
P3 = 5.069
kW

kW

P4 := P3 angrenaj_cilindric pereche_rulemnti
kW
P4 = 4.868
kW

kW

iTCT := 2

raportul transmisiei cu curele trapezoidale

iR := 5

Calculul turatiilor arborilor

rot

n ME := 750
n 2 :=

min

n1

n 2 = 375

iTCT

n 3 := n2

n 4 :=

n 1 := nME = 750

n 3 = 375

n3

n 4 = 75

iR

rot
min
rot
min
rot
min
rot
min

Calculul momentelor de torsiune

Tinand seama de pierderile de putere, implicit de randamentele cuplelor de frecare, ce transmit fluxul de
energie mecanica de la masina motoare la masinile de lucru, prin intermediul elementelor componente - x ale
transmisiei, se determina puterile pe fiecare arbore - x.
Se determina momentul de torsiune prin intermediul acestuia Px, exprimata in kW.
Aceasta se calculeaza pe fiecare arbore in parte , Mtx, cu momentul de torsiune exprimat in [Nmm] .

M tx :=

M t1 :=

M t2 :=

M t3 :=
M t4 :=

30

30

30

30

30

6 Px

10

nx

6 P1

10

n1

6 P2

10

n2

6 P3

10

n3

6 P4

10

n4

N mm

= 70028.175

N mm

= 130392.462

N mm

= 129088.537

N mm

= 619818.611

N mm

Predimensionarea arborilor si alegerea capetelor de

arbori
Arborii sunt solicitati la torsiune ( prin intermediul lor se transmit momente de torsiune de la o roata la alta, sau de
la o roata la o semicupla de cuplaj ) si incovoiere, ca urmare a fortelor introduse de angrenaje si de transmisiile prin
element intermediar .

at := 30
3

d ca1 :=
3

d ca2 :=

16 M t3

= 27.984

at
16 M t4
at

= 47.21

MPa

d ca.1 := 28

se adopta
:

se adopta
:

tensiunea admisibila de
torsiune

mm

d ca.2 := 48

mm

Proiectarea unei transmisii prin curelele

trapezoidale.
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat prin STAS 1163-71. Calculul urmareste alegerea curelei
trapezoidale, geometria transmisiei prin curele trapezoidale, numarul de curele, forta de intindere initiala si forta de
apasarae pe arborii transmisiei, determinarea durabilitatii curelei, precum si proiectarea rotilor de curea.
Tendinta actuala este de a se utiliza curele trapezoidale inguste, care pot functiona la viteze si
frecvente mai mari.

Dp1 := 180
:= 0.02

mm
alunecarea
specifica

Dp2 := ( 1 ) Dp1 iTCT = 352.8

mm

Diametrul primitiv al rotii

conduse:

Viteza periferica a rostii conducatoare se considera egala cu viteza de

deplasare a curelei

V'1 :=

Dp1 n 1

= 7.069

60 1000
Dp1 n1
Vadm
60 1000

vadm := 50

se respecta
conditia

Alegerea distantei dintre axe A12 , d aca nu est e impu sa d in con sidere nt e g eo met ric e, se adopta in
intervalul de valori :

0.7 Dp1 + Dp2 A12 2 Dp1 + Dp2

0.7 Dp1 + Dp2 = 372.96

A12 := 600

Se adopta
:

mm

2 Dp1 + Dp2 = 1065.6

mm

mm

Lungimea primitiva orientativa a curelei se determina in functie de distantele dintre axe, si se adopta in primitive ale
rotilor de curea

Dp2 Dp1
= 0.289
2 A12

:= 2 asin

unghiurile dintre ramurile

curelei

Unghiurile de infasurare ale curelei pe roata conducatoare respectiv condusa

1,2(radiani)

1 := = 2.853
2 := + = 3.431
Lp.orientativ := 2 A12 cos

2 A12 +

Se adopta
:

Dp1

1 +

Dp1 + Dp2

Lp := 2000

mm

Dp2
2

2 = 2049.384

) (Dp2 Dp1)2
+

4 A12

= 2049.362

C f := 1

coeficient de functionare

C L := 1

C := 1 0.003 ( 180deg 168deg) = 0.999

Calculul preliminar al numarului de curele Z0

puterea pe arborele rotii

conducatoare

P := P1 = 5.5
P0

kW

puterea transmisa de curea

coeficient de lungime a curelei

P0 := 4
z0 :=

kW
P C f

CL C P0

= 1.376

C z := 0.90
zcurea :=

z0
Cz

= 1.529

se adopta : znr.curele := 2

Alegerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau

termochimice
Alegerea concreta a unui material este legata de mai multi factori, din care se
mentioneaza :
- comportarea materialului in functie de procedeele tehnologice de fabricatie;
- comportarea in serviciu si durabilitatea piesei proiectate;
- comportarea materialului in prezenta concentratorilor de tensiune;
-rezistenta la uzare.
Exemple de materiale:

Marcile de oteluri sunt recomandate, tratamentele termice sau termochimice care li se pot aplica, duritatile
miezului si respectiv flancurilor dintilor obtinute in urma tratamentului, precum si propiretatile fizico-mecanice ale
acestora sunt prezentate in tabelul 3. In acest tabel sunt indicate si valorile rezistentei la rupere prin oboseala la
piciorul dintelui, precum si rezistentei limita la pitting.

Tabel. 3

Optez pentru materialul :

Duritate

Miez D_( HB) 250....330

optez
pentru:

D := 330

Flanc_DF_ ( HRC ) 56.....63

optez
pentru:

DF := 63

Rezistenta la
pitting:
Rezistenta la piciorul
dintelui:
Rezistenta la
rupere:
Limita de
curgere:

21MoMnCr12

H.lim := 25.5 DF = 1606.5

MPa
F.lim := 400MPa
N

r := 1080

380...460
1070...1090

mm
c := 840

N
2

mm

830....840

N
2

mm
N
2

mm

MPa

Proiectarea unui angrenaj cilindric exterior cu dinti inclinati

Calculul de proiectare a unui angrenaj cilindric cu dinti inclinati are la baza metodologia de calcul cuprinsa in STAS
12268-84 si 12223-84, particularizata de functionarea a angrenajelor din transmisiile mecanice

Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului cilindric exterior cu

dinti inclinati
A. Distanta dintre
axe

Distanta minima dintre axe se determina din conditia ca dantura angrenajului proiectat sa reziste la oboseala la
presiunea hertziana de contact ( pitting ) . Relatia de calcul este :

amin12 := ( 1 + u )

unde
:

KH

KH KA M tp 1 + u

2
u
d H.lim

factorul global al presiunii hertziene de contact

KH := 80000......90000

MPa

pentru danturi nedurificate (D<350 HB)

KH := 100000.....110000 MPa
KH := 90000

pentru danturi durificare (D >350 HB)

KA

factorul de utilizare

M tp

momentul de torsiune pe arborele pinionuluiM

d :=

tp := M t3 = 129088.537

( Nmm)

raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului

d
d :=

H.lim
u

KA = 1

b
d

= 0.7.....0.8

rezistenta la pitting

H.lim = 1606.5
u := iR = 5

raportul numerelor de dinti

KH KA M tp 1 + u

= 118.568
2
u
d H.lim

amin12 := ( 1 + u )
Se adopta
:

d := 0.7

a12 := 125

mm

B. Modulul normal al danturii rotilor dintate

Modulul normal minim al danturii rotilor dintate care formeaza angrenajul se determina din conditia ca dantura sa
reziste la rupere prin oboseala la piciorul dintelui. Relatia de calcul al modulului normal minim este :

mn.min :=

KF KA M tp

(1 + u)

d a12 F.lim
unde
:

KF

factorul global al tensiunii de la piciorul

dintelui

KF := 2....2.2

pentru danturi nedurificate

(D<350HB)

KF := 1.6....1.8

pentru danturi durificate

(DF>36HRC)

KF := 2
KA

factorul de utilizare

KA = 1

M tp

momentul de torsiune pe arborele pinionului

( Nmm)

M tp := M t3 = 129088.537

d :=

raportul dintre latimea danturii si diametrul de divizare al pinionului

d
d :=

b
d

= 0.7.....0.8

u := iR = 5

raportul numerelor de dinti

F.lim = 400

MPa

KF KA M tp

mn.min :=

d := 0.8

( 1 + u ) = 1.86

d a12 F.lim

modulul
normal

mn := 2

se adopta :

C. Stabilirea unghiului de inclinare a dintilor rotilor dintate

Unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate se recomanda, din considerente tehnologice, sa aiba o valoare
intreaga, masurata in grade. Pentru ca masinile de danturat sa nu se regleze pentru fiecare roata ce urmeaza a se
dantura, se recomanda urmatoarele valori ale unghiului de inclinare :

' := 15deg

la roti dintate din materiale de imbunatatire

'' := 10deg

la roti dintate cu danturi durificate

Se aproba :

:= 15deg

D. Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate care formeaza

angrenajul
Se determina mai intai, din considerente geometrice si cinematice, numarul probabil de dinti ai pinionului z1

i12 := u = 5
2 a12 cos( )
z'1 :=
= 20.123
mn 1 + i12

se adopta :

z1 := 20

dinti

Odata ales numarul de dinti z1 ai pinionului, se recalculeaza modulul normal al danturii cu

relatia :

2 a12 cos( )
m'n :=
= 2.012
z1 1 + i12

Fiind acum stabilit numarul de dinti ai pinionuli, se determina numarul de dinti z2 ai rotii conjugate:

z'2 := z1 i12 = 100

z2 := 80

dinti

E. Distanta dintre axe

Distanta de referinta dintre axe (distanta dintre axe, in cazul cand angrenajul ar fi nedeplasat) este :

a012 :=

m'n z1 + z2

2 cos( )

i12efectiv :=

z2
z1

= 104.2

=4

mm

se indeplineste conditia
:

a012 a12

a012 = 104.2

a12 = 125

Calculul geometric al angrenajului cilintric exterior cu dinti inclinati

Elementele geometrice ale angrenajului trebuiesc calculate cu o precizie suficient de mare (minim 4 zecimale
exacte)

A. Elementele cremalierei de
referinta

Daca generatoarea danturii se face cu freza melc, se obtin la dantura rotii elementele cremalierei de referinta, care
sunt standardizate prin STAS 821-82

ho a = m ho a *
h o f = m h o f*
ho a = m ( ho a*+ ho f* )
co = m co *
po = 'F0 m
e o = so = p o / 2
N N - plan normal
F F - plan frontal
A A - plan axial.

o := 20deg

unghiul profilului de referinta

h oa' := 1

coeficientul inaltimii capului de referinta

h of' := 1.25

coeficientul inaltimii piciorului de

referinta

co' := 0.25

jocul de referinta la picior

co'max := 0.35

daca generatoarea danturii se face cu roata generatoare

B. Calculul coeficientilor deplasarilor specifice ale danturii

Unghiul profilului danturii in plan
frontal

( )

tan o
t := atan
cos( )

= 0.36

( )

tan o

cos( )

= 0.377

Unghiul de rostogolire frontal

a012
wt := acos
cos t
a12

a012

a12

( )

( )

cos t = 0.78

Suma deplasarilor specifice ale danturii rotilor in plan normal

inv := tan o o
= 0.015
180deg

( )

invt := tan o t
= 0.004
180deg

( )

invwt := tan o wt
= 0.312
180deg

( )

xsn := z1 + z2

invwt invt

( )

2 tan o

= 43.421

c. Elementele geometrice ale angrenajului

mn
mt :=
= 2.071
cos( )

Modulul frontal

Diametrele de divizare

d 1 :=

d 2 :=
Diametrele de baza

mn z1
cos( )
mn z2
cos( )

= 41.411

mm

= 165.644

mm

( )

d'b1 := d1 cos t = 38.751

( )

mm

d'b2 := d2 cos t = 155.005 mm

se adopta :

d b1 := 38 mm
d b2 := 156

mm

Diametrele de rostogolire

d w1 :=

( )
cos( wt)

d 1 cos t

= 49.693

mm

d w2 :=

( )
cos( wt)

d 2 cos t

= 198.773

Diametrele de picior

:= 0.5
z1
z2 z1
xn1.2 := xsn
+
= 8.384
z 1 + z2
z1 + z 2
d f1 := d1 2mn
d f2 := d2 2mn

(hoa' + co' xn1.2) = 2.874 mm

(hoa' + co' xn1.2) = 127.107 mm

Diametrele de picior

d a1 := d 1 + 2 mn hoa' + xn1.2 = 11.874 mm

d a2 := d 2 + 2 mn hoa' + xn1.2 = 136.107

mm

Inaltimea
dintilor

h 1 :=
h 2 :=

(da1 df1)
(

2
d a2 d f2
2

= 4.5

mm

= 4.5

mm

Unghiul de presiune la capul dintelui in plan frontal

d1
at1 := acos
cos t
d a1

d1

d a1

d2
at2 := acos
cos t
d a2

d2

d a2

( ) = 1.852i

( ) = 0.521i

0.2 mt = 0.414

( )

cos t = 3.263

( )

cos t = 1.139

mm

Pentru evitarea stirbirii dintelui la cap, ca urmare a ascutirii accentuate, se recomand:

Sat12 0.2 mt
Sat12 := 0.40
Latimea danturii rotilor

b 2 := d1 d = 33.129

mm

b 1 := b2 + 2 mn = 37.129 mm
Valorile obtinute se rotunjesc in mm

b 2 := 34 mm
b 1 := 38 mm
Diametrele inceputului profilului evolventic

2
2 ( h oa' xn1.2) cos( )

d l1 := d b1 1 + tan( t)
= 97.76
z1 sin( t) cos( t)

mm

2
2 ( h oa' xn1.2) cos( )

d l2 := d b2 1 + tan( t)
= 163.323 mm
z2 sin( t) cos( t)

Diametrele cercurilor inceputului profilului activ al flancurilor danturii

rotilor

d A1 :=

( )

d b1 + 2 a12 sin wt d a2 d b2

74.46i
= 160.222 mm
2

2
2

d A2 := d b2 + 2 a12 sin( wt) d a1 d b1

mm

= 219.52 25.735i
2

Gradul de acoperire total

:= +

gradul de acoperire al profilului in plan frontal

gradul de acoperire suplimentar datorat inclinarii dintilor

unde
:

:= 1.2

 :=

b2
mn

sin( ) = 1.401

:= + = 2.601

D. Relatii de calcul pentru verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate

Pe langa elementele geometrice calculate anterior mai trebuiesc determinate spre completare unele elemente
geometrice, necesare controlului dimensional al danturii rotilor si anume :

WN.n si

lungimea (cota) peste "N" dinti

coarda de divizare a dintelui in plan normal

h an

inaltimea de coarda de
divizare

h cn

(fig.
2.11)

(fig.
2.12.a)

(fig.
2.12.a)

coarda constanta a dintelui in plan normal

inaltimea la coarda constanta

Sn

WN.t

Scn

(fig.
2.12.b)

(fig. 2.12.b)

La dantura inclinata se pot ivi cazuri cand masurarea cotei W.N.n nu po at e f i e fect uata din cauza ca una din
suprafetele de masurare in plan normal nu poate realiza contactul cu flancul dintelui. Masurarea este limitata de
latimea danturii roti b care nu este suficient de mare (fig. 2.11.b). De aceea, masurarea cotei W.N.n este conditionata
de satisfacerea relatiei :

b 1.2 WN.n.1.2 sin( ) + 5 mm

mn = 2
Calculul lungimii (cotei) peste dinti se face la danturile exterioare, care au module mai mici de 8 mm, deoarece la
danturi cu m.n>8mm, valoarea W. N.n rezu lt a a tat de ma re in cat nu se p oa te masura cu un instrument obisnu it .

Metoda de masurare a corzii dintelui in plan normal se recomanda la masurarea danturilor cu deplasari specifice mari,
la danturi cu modulul respectiv mare (m.n>8mm) sau atunci cand nu poate fi masurata cota W.N.n , pentru ca nu est e
indeplinita conditia de mai sus.

a)

fig.
2.11

b)

Lungimea (cota peste N dinti in plan normal)

La rotile dintate cu dinti inclinati, cota peste N dinti se masoara in plan normal, deoarece masurarea in plan frontal
este dificila .

N - reprezinta numarul de dinti peste care se masoara lungimea

W.N.n

z + 2 x cos( ) 2 z cos 2

(1
) ( 1 ( t) )
n1.2
N1 :=
2 xn1.2 tan( o) z1 invt + 0.5 = 2.42 + 6.681i

cos( t) cos( )

z + 2 x cos( ) 2 z cos 2

(2
) ( 2 ( t) )
n1.2
N2 :=
2 xn1.2 tan( o) z2 invt + 0.5 = 2.351 + 14.277i

cos( t) cos( )
1

Arcul dintelui pe cercul de divizare in plan

normal

Sn1.2 := mn + 2 xn1.2 tan o

2

( ) = 9.065

Coarda de divizare a dintelui in plan

normal

sn1 := Sn1.2

Sn1.2
6 d1

sn2 := Sn1.2

Sn1.2
6 d2

cos( ) = 9.002

cos( ) = 9.061

fig.
2.12

Inaltimea la coarda de divizare

h an.1 :=

h an.2 :=

d a1 d 1
2
d a2 d 2
2

Sn1.2

2
2

cos( ) = 14.306

4 d1
Sn1.2
4 d2

2
2

cos( ) = 14.653

Coarda constanta a dintelui in plan normal

( )2 = 8.004

Scn1.2 := Sn1.2 cos o

Inaltimea la coarda constanta

2
h cn1.2 := mn h oa' sin o cos o + xn1.2 cos o = 13.312
4

( ) ( )

( )

Calculul fortelor din angrenajul cilindric cu dinti inclinati

Fortele nominale din angrenaj se determina din momentul de torsiune motor existent pe arborele pinionului. Forta
normala pe dinte F.n, aplicata in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare, se descompune
intr-o forta tangentiala F.t la cercul de divizare, o forta radiala F.r la acelasi cerc si o forta axiala F.a (fig. 2.13)
Intrucat pierderile de putere din angrenaj sunt mici (0.5...1.5)% ,se neglijeaza influenta lor. In co nsecint a, fortele di
angrenaj care actioneaza asupra celor doua roti sunt egale si de sens contrat. Se considera ca aceste forte nominale
din angrenaj actioneaza pe cercurile de divizare ale celor doua roti. Se recomanda ca in calculul acestor forte sa se
utilizeze momentul de torsiune de la calcul al pinionului (M.tp x K.A)

fig .
2.13

fortele tangentiale:

Ft1 :=

2 M tp
d1

= 6234.498

Ft2 := Ft1 = 6234.498

fortele radiale :

1
Fr1 := Ft1 tan o
= 2349.219
cos( )

( )

Fr2 := Fr1 = 2349.219

fortele axiale
:

Fa1 := Ft1 tan( ) = 1670.529

Fa2 := Fa1 = 1670.529

Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dinti inclinati

A. Verificarea la oboseala prin incovoierea a pic iorului dintelui

F1.2 tensiunea de incovoiere la oboseala la piciorul dintelui

KA = 0.909 1.1
Vtd :=

d 1 n 3
3

= 0.813

60 10
KV

factorul dinamic

Vtd

KV := 1 +
KF

22

= 1.041

factorul repartitiei frontale a sarcinii

KH := 0.995 + 0.001 Vtd = 0.996

KF := 2 KH 1 = 0.992
KF

factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii

KH := 1 + 0.5
b 2
d = 1.4

h2

es :=
1+

b2

= 0.87

h + h
2 2

KF := KH
YF1.2

b2

factorul de repartitie a sarcinii pe latimea

danturii

es

= 1.34

factorul de forma a dintelui

YF1.2 := 1.6
Y := 0.7
Y

factorul gradului de acoperire

factorul inclinarii danturii

20deg
Y := 1
= 0.767
120deg

Ymin := 1 0.25 = 0.65

Y Ymin

se verifica conditia :

F.lim

rezistenta limita de rupere prin oboseala la piciorul dintelui

F.lim := 460
YN1.2

MPa

factorul numarului de cicluri de

functionare

YN1.2 := 1
Yx := 1.05 0.01 mn = 1.03
SFP

factorul de dimensiune

factor de siguranta la rupere prin oboseala la piciorul dintelui

F1.2 :=

Ft1 KA KV KF KF

FP1.2 :=

b 2 mn
F.lim
SFP

SFP := 1.25

YF1.2 Y Y = 108.878

YN1.2 Y Yx = 265.328

F1.2 FP1.2
F1.2 = 108.878
FP1.2 = 265.328

Se verifica conditia
:

B . Verificarea la presiunea hertziana, in cazul s olic itarii la oboseala a

flancurilor dintilor ( verificarea la pitting)
ZE := 159.8
ZH :=
Z :=
Z :=

factorul modulului de elasticitate al materialului

2 cos( )

( )

( )

= 1.658

factorul zonei de contact

cos t tan wt
1

= 3.78

factorul gradului de acoperire

= 1.401

0.07
cos( ) = 0.983

factorul inclinarii
dintilor

FtH1 := Ft1 KA KV KH KH = 9048.004

forta reala tangentiala la cercul de divizare

Tensiunea hertziana de contact de pe flancul dintilor aflati in angrenare se determina in punctul de tangenta al
cercurilor de rostogolire (punctul C-polul angrenarii)

Ft1 KA KV KH KH u + 1

= 2732.671583
b 2 d1
u

H := ZE ZH Z Z
SHP := 1

factor de siguranta la pitting

ZR1.2 := 1
ZW := 1

factorul raportului duritatii

flancurilor

ZN1.2 := 1
ZV

factorul rugozitatii flancurilor

dintilor

factorul numarului de cicluri de functionare

factorul influentei vitezei periferice a

rotilor

H.lim = 1606.5

se adopta :

C zv := 0.85 + 0.08
ZV := C zv +

2 1 Czv
0.8 +

ZL

'H.lim := 1530

'H.lim 850
350

MPa

= 1.005

= 1.004

32
Vtd

factorul influentei ungerii asupra solicitarii la presiunea hertziana de

contact

C ZL := 0.83 + 0.08

ZL := CZL +

HP1.2 :=

H.lim
SHP

'H.lim 850
350

4 1 CZL

1.2 + 80

50deg

= 0.985

50deg := 55

= 0.994

ZR1.2 ZW ZL ZV ZN1.2 = 1602.31

se verifica conditia
:

H = 2732.672

HP1.2 = 1602.31

H HP1.2

Randamentul angrenajului :
a
Intre flancurile dintilor conjugati ai rotilor ce formeaza angrenajul existat o miscare relativa de alunecare care
in prezenta fortelor normale pe dinte dau nastere la forte de frecare, ce consuma o parte din puterea
transmisa prin angrenaj.
Randamenul unei perechi de roti dintate are valorile : 0.95...0.98

:= 0.18

coeficientul de frecare dintre flancuri

= 1.2

gradul de acoperire al angrenajului

1 := 10deg
z1 = 20

unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate

z2 = 80
K := 1.2
a := 1

( )

cos 1

z1

K = 0.984
z2

14.277i