Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cancerele Genitale
Cancerele Genitale
Simona Mihutiu
2012
Cancerul de endometru
Cancerul de endometru
Etiologie. Factori de risc
exces de estrogen endogen:
- virsta inaintata
- menarha precoce
- menopauza tardiv
- sterilitate
- nuliparitate
- obezitate
- rezistenta la insulina/ diabetul zaharat
exces de estrogeni exogeni:
- tratamnt cu tamoxifen
- terapie hormonala de substitutie
- alte cauze:tumori ovariene , polipoza ereditara colorectala
Varsta medie de aparitie: 63 ani
Cancerul de endometru
Histologie
Cea mai frecvent form anatomopatologica
- adenocarcinomul endometroid (80%)
- Tipuri histopatologice agresive:
a) carcinomul papilar seros
b) carcinomul cu celule clare.
Cancerul de endometru
Diagnostic:
Simptomele cel mai frecvente sunt: hemoragia n
post menopauz si/sau meno-metroragia n
perioada premenopauzal.
Triada clinica: obezitate ,HTA , diabet zaharat
trebuie luata in considerare (2/3 din cazuri).
Diagnosticul de certitudine este dat de examenul
histopatologic - chiuretajul bioptic fractionat al
endometrului
Cancerul de endometru
Bilan preterapeutic
1. examen clinic (cu valve, tueu vaginal, tueu rectal)
2. laborator: hemoleucograma , probe hepatice ,renale , examen sumar de urina ,
3. marker CA 125 se coreleaza doar in cazurile avansate locoregional si cu status
ganglionar pozitiv
4. chiuretaj uterin i endocervical fracionat
5. radiografie pulmonar
6. Investigatii imagistice
- tomografie abdominopelvina cu substanta de contrast, (mai ales in cazul
functiilor hepatice modificate ,hepatomegaliei ,ascitei ,G3 si sau carcinoame
nonendometroide).
- rezonanta magnetica nucleara abdominopelvina: preoperator /postoperator
informatii utile asupra invaziei miometriale ,evaluarii status ganglionar
- PET a fost folosit recent preoperator in detectarea leziunilor extrauterine,dar
valoare limitata ,datorita imposibilitatii detectarii ganglionilor limfatici
subcentimetrici.
Stadializarea este chirurgicala si se foloseste sistemul FIGO ,coroborind datele
postoperatorii dar si examenul histopatologic , incadrarea cancerului de
endometru in grupe de risc redus si ridicat.
Etiologia:
Virusul papiloma uman(HPV) este incriminat in 80 - 90% din cazuri.
Din cele 100 tipuri tulpini, tulpini cu risc oncogen crescut:16, 18, 31,
45, 56.
Cancerul de col uterin se dezvolta de la nivelul jonctiunii exoendocol, intr-o perioada de timp indelungata, motiv pentru care
se pot efectua programele de preventie si screening in vederea
depistarii formelor preinvazive sau chiar al stadiilor incipiente de
boala.
Screeningul cancerului de col uterin se efectueaza prin
intermediul examenului citologic: Babes PapaNicolau dar si al
sistemului Bethesda: din 2011 exista reglementari nationale in
acest sens .
Vaccinarea antivirus HPV ,gratuita ,de la virsta de 12 ani ,pina la
debutul vietii sexuale , reprezinta in Romania ,implicarea
factorilor decizionali in reducerea , pe cit posibil ,eradicarea
acestei boli ,un rol deosebit in acest sens il are si intensificarea
mijloacelor de educatie sanitara
Histologie:
Carcinomul scuamos reprezinta 80-90% din
formele de cancer de col uterin grade de
diferentiere:G1 G3
std
SG 5
100 %
90 85 %
II
80 60 %
III
50 30 %
IV
20 0 %
RTE paliativ
Tratament simptomatic
Cancerul ovarian
Epidemiologia a cancerului
ovarian
reprezint 4 % din totalul
cancerelor diagnosticate i 5
% din decesele prin cancer;
exist un risc de a dezvolta n
timpul vieii un cancer ovarian
de aproximativ 1.7 % i un risc
de deces prin cancer ovarian
de 1 la 60 de femei.
Cancerul ovarian reprezint a
asea localizare neoplazic n
Statele Unite ale Americii.
Cancerul ovarian este i a
cincea cauz de deces prin
cancer n SUA, fiind
considerat cea mai mare
cauz de deces prin cancere
ginecologice la feme
Cancerul ovarian
Hormonii steroizi
Citokinele
Factorii de cretere:
supraexpresia EGFR a fost corelat cu un prognostic mai prost
Beta-TGF FGF
Oncogenele
HER-2/neu - supraexprimat n 30 % din cazuri - asociaz un
prognostic prost
supraexpresia sau deleia P 53 in 30% - 50 % din cancerele
ovariene.
Supravieuirea la 5 ani
73 80 %
46 60 %
31 40 %
25 32 %
14 23 %
5 10 %
Citoreducia optimal are definiii variate, actual fiind cel mai larg
acceptat definiia ca citoreducie optimal - boala rezidual de
maxim 1 centimetru
Limfadenectomia retroperitoneal sau ndeprtarea ganglionilor
aparent invadai, este necesar pentru o citoreducie optimal
Volum tumoral rezidual:
optimal: < 1 - 2 centimetri n diametrul maxim
Sm = 25 - 40 luni,
suboptimal:
Sm = 10 - 18 luni.
Studiu
Vol. tu rezidual - cm
Sm - luni
Griffiths (1975)
0
0 0.5
0.6-1.5
>1.5
39
29
18
11
<0.5
0.6-1.5
>1.5
40
18
6
<2
>2
>40
16
<2
>2
45
16
<2
>2
45
16
<3
>3
38
26
<2
>2
>40
16
<1
>1
40
21
<2
>2
48
21
Total
36.7 (optimal)
16.6 (suboptimal)
Capecitabina RO: 22 %
a)
Cancerul ovarian CH
Chirurgia
second-look = efort chirurgical destinat s citoreduc din nou
secundara
tumorile, dup ce pacienta a mai suferit o prim linie de intervenie
chirurgical i chimioterapie.
Factorii care joac un rol n maximizarea beneficiului citoreduciei secundare:
- interval liber de boal lung i
- capacitatea de a citoreduce tumorile din nou cu o boal rezidual
minim.
- chimiosensibila
- are ca scop principal paliaia: pentru a atenua simptomele, jucnd un
rol important i n mbuntirea calitii vieii.
Citoreducia paliativ pentru boala rezidual
cancerul ovarian poate provoca frecvent obstacole mecanice intestinale
ileus, datorit diseminrii difuze pe suprafaa intestinal i mezenteric.
Cel mai frecvent ntlnite sunt; obstruciile intestinului subire (44-81%),
urmate de intestinul gros (8-30%) i o combinaie a celor dou (11-22%).
Frecvent se impun intervenii chirurgicale cum ar fi; colostomia, ileostomia,
by-passul intestinal sau rezecia, urmat de re-anastomoz.