Mierea este un produs apicol obinut prin transformarea i

prelucrarea nectarului de ctre albine i depozitat n celulele fagurilor pentru a

constitui hrana populaiei din stup.
Dup provenien:

- miere de flori, (floral), provenit din prelucrarea nectarului

i polenului cules de albine din florile plantelor melifere,

- miere de man, (extrafloral), provenit de pe alte pri ale plantei,

n afar de flori; poate fi de origine animal sauvegetal.
Dup speciile de plante melifere de la care albinele au adunat nectarul:

- miere monoflor, provenit integral, (sau n mare parte), din

nectarul florilor unei singure specii: (salcm, tei, floarea soarelui, ment)

- miere poliflor, provenit din prelucrarea unui amestec de nectar

de la florile mai multor specii de plante.
Dup modul de obinere:

- n faguri (se livreaz n faguri),

- scurs liber din faguri ,

- extras cu ajutorul centrifugii ,

- obinut prin presarea fagurilor ,

- topit (fagurii sunt nclzii).

Dup consisten:

- lichid (fluid),

- cristalizat (zaharisit).

Dup culoare: - incolor, galben-deschis, aurie, verzuie, brun sau rocat.

Dup arom, diversele sorturi de miere, se apreciaz prin miros i

degustare, indicndu-se denumirea speciei de plante din care provin.

Proprieti fizice

Mierea este un aliment cu gust dulce i parfumat, cu aspect semifluid, vscos sau
cristalizat i culoare specific, avnd un coninut mare de zaharuri i
substane minerale,vitamine, enzime, acizi organici.
Compoziie chimic
Mierea poate fi considerat o soluie concentrat de zaharuri, datorit faptului c
principalii componeni ai mierii sunt substanele zaharoase:
Glucidele(hidratii de carbon) sunt aldehide sau cetone ale
unor alcooli polivaleni i n funcie de posibilitatea lor de a se hidroliza se mpart n:
glucide nehidrolizabile, numite oze, monoze, sau monozaharide, (zaharuri

simple). Ozele sunt oxialdehide sau oxicetone provenite din oxidarea unor
polialcooli i sunt denumite dup numrul atomilor de carbon, cele mai
rspndite fiind:

- pentoza - este o monozaharid cu atomi de carbon

- glucoza- este compusul organic, aparinnd clasei zaharidelor,

care are formula chimic C6H12O6. Glucoza este o substan solid,
cristalizat, incolor i solubil n ap. Are un gust dulce.
glucide hidrolizabile, (capabile de a fi descompuse sub influena acizilor sau

enzimelor n zaharuri mai simple), numite ozide, care se mpart n:

holozide, fiind cele mai importante pentru studiul mierii, iar dintre

acestea:

- zaharoz-C12H22O11 ,este foarte raspandita in regnul

vegetal. Se gaseste in tulpina trestieide zahar, in sfecla de zahar, in
morcovi, pepeni galbeni, zmeura, piersici, caise. Pr.chim.Prin hidroliza
zaharozei cu acizi se obtine un amestec de glucoza si de fructoza.
Amestecul rezultat se mai numeste zahar invertit, iar hidroliza care are
loc se numeste invertirea zaharului

- maltoz; - trahaloz; - melecitoz ; pentozani ;- fructozani

heterozide, (n alctuirea crora intr o component glucidic i una

neglucidic (sau aglicon).

Fructoza este un compus organic cu formula brut C6H12O6, aparinnd
clasei zaharidelor, o monozaharid de tipul cetohexozelor, epimer al glucozei.
Dup glucoz este cea mai rspndit monozaharid. Apare n stare liber n
fructele dulci i n miere sau combinat n di-, tri- i polizaharide.

Lactoza este un glucid care poate fi ntlnit n lapte.

Celuloza este o substan macromolecular natural din clasa glucidelor, fiind
constituentul principal al membranelor celulelor vegetale. ( C6H10O5)n.
Mierea de albine poate fi supus i la alte tipuri de falsificri. Astfel, pentru mrirea
consistenei se folosete amidon sau diveri hidrocoloizi, pentru corectarea gustului i aromei
sunt utilizai diveri ndulcitori sintetici (zaharin, ciclamai, aspartam etc.), aromatizani naturali
sau sintetici etc.
Falsificarea culorii se poate realiza cu caramel, culori de anilin .a., iar pentru a se mri durata
de pstrare se apeleaz la diveri conservani cum sunt: acidul salicilic, boric, benzoic i
srurile lor.
Identificarea lor se realizeaz prin procedee specifice, utilizate i n cazul altor produse
alimentare.
Cristalizarea sau zaharisirea mierii este influentata de raportul dintre fructoza si glucoza, care
sunt principalii ei componenti. Ceea ce se produce in miere este doar rezultatul schimbarii
proportiei intre cantitatea de fructoza si glucoza. Explicatia din punct de vedere chimic al acestui
fenomen este ca glucoza este mai putin solubila in apa decat fructoza. Fenomenul se pare ca
nu este pe deplin elucidat, insa odata cu trecerea timpului cantitatea de glucoza creste in
defavoarea proportiei de fructoza, sub influenta temperaturii scazute, prin urmare incep sa se
formeze mici cristale de glucoza.
Mierea de salcam si de mana cristalizeaza foarte greu, deoarece contin mai multa fructoza, in
timp ce lamierea de rapita, tei, floarea-soarelui, poliflora, care contin mai multa glucoza,
cristalizarea se produce mai mult mai rapid, chiar la cateva saptamani de la extractie.

Refractometrie-Ansamblul procedeelor utilizate pentru determinarea indicilor de refracie ai

substanelor
Mierea are o densitate de 1,45, adica este de 1,45 ori mai densa decat apa.
Mierea falsificata, avand in compozitie doar glucoza sau fructoza si o densitate mai mica decat
mierea naturala, nu va cadea pe fundul paharului, ci se va imprastia foarte usor in tot volumul
apei, atunci cand va fi amestecata cu o lingura
Principalele elemente minerale din miere
sunt: sodiu, potasiu, fosfor, magneziu, cupru, aluminiu, mangan, fier, clor, sulf, siliciu, ct i
unele microelemente: beriliu, galiu, vanadiu,zirconiu, titan, nichel, staniu, plumb, argint.
Vitaminele: Mierea de albine este valoroas i prin coninutul su n vitamine, care provin n
exclusivitate din polenul i nectarul plantelor.
Principalele vitamine din miere aparin celor dou grupe:

- hidrosolubile:

Vitamina B1 (tiamin), Vitamina B2 (riboflavin), Vitamina

B6 (piridoxin), Vitamina PP (niacin), Vitamina H (biotin), Vitamina
B12 (cianocobalamin), Vitamina C (acid ascorbic), acid pantotenic, acid folic, rutin;

- liposolubile:

Provitaminele A, Vitamina K,