Hemoragiile

Hemoragiile
Definiie
Hemoragiile sunt scurgeri ale sngelui
n afara vaselor sanguine.

Hemoragiile

Cauze in functie de intinderea hemoragiei,

deosebim doua categorii mari de cauze:
1) cauze care produc hemoragie prin
leziuni limitate
2) cauze cu rasunet general, care
produc hemoragie prin tulburari
generalizate.

Hemoragiile
Hemoragia prin leziuni limitate
CAUZE
* Traumatisme, plagi penetrante, fracturi
* Procese patologice vasculare:
* ateroscleroza,
* anevrisme,
* varice
* Procese patologice cu extindere la vase:
* tuberculoza cazeoasa si cavitara,
* neoplazii maligne,
* ulcerul gastric si duodenal,
* ulceratii ale mucoaselor
* Procese patologice cardiace:
* infarctul miocardic
* anevrismul cardiac

Hemoragiile
Hemoragia prin tulburari generalizate
CAUZE
Tulburari ale factorilor de coagulare plasmatici
Tulburari plachetare cantitative si calitative
Modificarile vaselor mici cu caracter extins sau generalizat
Aceste tulburari pot fi:
* ereditare
* dobandite de natura:
Toxica
Toxiinfectioasa
Imunitara
Carentiala
hipoxica

Hemoragiile
Clasificarea hemoragiilor

Anatomic
Arterial
Venoas
Capilar i parenhimatoas

Hemoragiile

Dup cauz
Mecanic
Origine neurotrofic (sepsis,
permiabilitatea vascular etc.)

Hemoragiile

Dup manifestri clinice

Externe
Interne
Exteriorizate
oculte

Hemoragiile
Hemoragia interna exteriorizata:
1. la nivelul tubului digestiv: hematemeza, melena,
rectoragia.
2. la nivelul ap. Respirator: epistaxis, hemoptizie.
3. la nivelul ap. urinar: hematurie
4. la nivelul ap. Genital: metroragie, hemospermie.

Hemoragiile
Hemoragia interna neexteriorizata:
1. Hemotorax.
2. Hemopericard.
3. Hemoperitoneum
4. Hemartroza, etc

Hemoragiile
Pot fi :
1. Acute,
2. Cronice.

Hemoragiile

Dupa gradul volumului sanguin pierdut:

1. Gradul I (usoara) pierderea pina la 10-15%
(500-700ml)
2. Gradul II (medie) pierderea pina la 1520% (1000-1400 ml)
3. Gradul III (grava) pierderea pina la 2030% (1500-2000 ml)
4. Gradul IV (masiva) pierderea 30-40%
(2000-2500 ml)
5. Gradul V (cataclismica) pierderea >40%

Hemoragiile
Tabloul clinic

Semne clinice locale:

Semne de acumulare a singelui in cavitati:
- modificarea dimensiunilor, hotarelor organului;
- modificarea sunetului la percutie;
- simptom de fluctuienta.
Semne de dereglare a functiei organului comprimat de singele
acumulat:
- dispnee
- insuficienta cardiaca
- limitarea miscarilor in articulatie.

Hemoragiile
Tabloul clinic

Semne generale ale hemoragiei:

- paliditate, transpiratii
- tahicardie,
- scaderea presiunii arteriale,
- slabiciune generala, acufene
- vertijuri,
- scotoame,
- senzatia de insuficienta a aerului,
- greturi,
- lipotimii,
- shok!!!

Hemoragiile
Diagnosticul

1. Datele anamnestice (boli, traumatism)

2. Acuzele (prezenta H sau semne generale)
3. Examenul clinic: prezenta plagii sau semne de
exteriorizare a hemoragiei.
4. Examenul paraclinic: Hb, Er si Ht !!!!!!!!!!!!!!!
5. Examenul complementar: punctii diagnostice, FGDS,
bronhoscopii, colonoscopii, USG, radiografii, TC,
RMN, etc

Hemoragiile
Tratamentul

1. Oprirea hemoragiei,
2. Refacerea pierderilor,
3. Deshocarea, sustinerea functionala.
Primul AJUTOR:
1. Hemostaza provizorie,
2. Perfuzie,
3. Pozitie (capul si toracele decliv),
4. Oxigenoterapie.
5. Transport de urgenta la spital.

Hemoragiile
n coresponden cu condiiile de
acordare a asistenei i cu calificarea
lucrtorului medical hemostaza poate
fi provizorie i definit.

HEMOSTAZA

Hemostaza provizorie:
1. aplicarea garoului,
2. compresia digitala,
3. Flexiunea maximala a articulatiei,
4. pozitia elevata a membrului,
5. bandaj compresiv,
6. tamponarea plagii,
7. aplicarea pensei hemostatice pe vas,
8. suntare temporara.

HEMOSTAZA
Hemostaza definitiva:
Metode mecanice:
1. ligaturarea vasului,
2. ligaturarea vasului la distanta,
3. suturarea vasului,
4. tamponarea plagii,
5. embolizarea vasului,
6. anastomoza vasculara.

HEMOSTAZA
Metode fizice:
1. Actiunea temperaturilor joase:
- hipotermia locala,
- criochirurgia,
2. Actiunea temperaturilor inalte:
- solutii fierbinti,
- diatermocoagularea,
- fotocoagularea laser.

HEMOSTAZA
Metode chimice:
Preparate hemostatice locale:
- apa oxigenata,
- vasoconstrictoare (adrenalina)
- inhibitorii fibrinolizei (acid aminocapronic)
- preparatele gelatinei (gelastop)
- ceara
Preparate hemostatice cu actiune generala:
- acid aminocapronic,
- CaCl2
- preparate ce accelereaza formarea trombului (decinon, etamsilat,
vitamina K

HEMOSTAZA
Metode biologice:
Actiune locala:
1. fibrinogen
2. tahocomb,
3. trombin.
Actiune generala:
1. fibrinogen, inhibitori ai fibrinolizei,
2. transfuzii de singe, plasma, masa trombocitara
3. plasma antihemofilica.

Hemoragiile

Leziunile traumatice ale esuturilor

moi nu trebuie s te sustrag de
la inspecia primar

Hemoragiile
Hemostaza provizorie se face de obicei
de ctre personalul medical mediu la
locul accidentului, nainte de
transportare a bolnavului n staionar.
Hemostaza difinit se face n condiii
de staionar, n unele cazuri pe cale
interveniei chirurgical.

Hemoragiile
Organismul uman are capacitatea de
a realiza o hemostaza spontana, prin
agregarea trombocitelor si
coagularea sangelui la locul leziunii
vasculare, cu formarea unui cheag
(tromb). Cand aceste mecanism este
insuficient, este necesara realizarea
hemostazei artificial.

Hemoragiile
Primul ajutor in caz de
hemoragie
Primul ajutor in cazul unei hemoragii
externe, consta in:

- limitarea sangerarii: asezarea victimei in

pozitie de repaus cu segmentul sangerand in
poztitie ridicata (mai sus decat restul
corpului)
- oprirea sangerarii: procesul de oprire a
sangerarii se numeste hemostaza.

Hemoragiile
Hemostaza artificiala se realizeaza cel mai
simplu printr-o compresie aplicata pe vasul
sangvin lezat, tinand cont de sensul curgerii
sangelui, astfel incat sa se opreasca
sangerarea. Aceasta compresie asigura o
hemostaza provizorie, pana la sosirea
echipei medicale sau pana la ajungerea intrun serviciu medical unde se poate realiza
hemostaza definitiva. Daca victima este
constienta va fi incurajata sa consume
lichide.

Hemoragiile

CINCI TEHNICI DE HEMOSTAZ

PROVIZORIE
Pansamentul compresiv
Poziia elevat cu compresiune
direct
Compresiune la distan
Imobilizarea membrelor
Garou

Hemoragiile
Pansamentul compresiv
Pansament compresiv este cel mai simplu
mod de a realiza hemostaza; se acopera
rana cu mai multe comprese sterile sau in
lipsa lor cu bucati de panza curata
(batiste, haine etc.) care se comprima cu
podul palmei sau cu fasa.

Hemoragiile
Conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca un pansament compresiv
sunt:
- sa comprime suficient esuturile pentru a
asigura hemostaza
- sa fie facut in conditii de asepsie pentru
a preveni infectia
- sa nu stanjeneasca circulatia de
dedesubt (risc de leziuni ischemice)

Hemoragiile
Locul compresiei
Compresia se efectueaza intotdeauna in
amonte de sensul curgerii sangelui, astfel:
- plagi ale arterelor antebratului: compresia se
aplica la nivelul bratului (artera brahiala)
- plagi ale bratului: compresia in axila (artera
axilara)
- plagi ale umarului: se comprima cu degetele
in fosa supraclaviculara, in spatele claviculei
(artera subclavie)

Hemoragiile

- plagi ale gambei si piciorului: compresie

in fosa poplitee - in spatele genunchiului
- plagi ale coapsei: compresia intr-o zona
numita triunghiul lui Scarpa, apasand cu
degetele mari de la maini suprapuse in
timp ce cu palmele se inconjoara coapsa
- plagi ale aortei si arterelor iliace:
compresia peretelui abdominal cu pumnul,
pana la coloana (mai dificil de realizat)

Hemoragiile

- plagi superficiale ale fetei:

compresia in fata urechii - anterior de
tragus (artera temporala superficiala)
- plagi faciale: compresia la nivelul
mandibulei in cazul leziunii in
teritoriul arterei faciale, sau
compresie pe carotida comuna
(atentie: nu se face compresia
carotidiana in ambele parti simultan)
in plagi faciale si ale scalpului.

Hemoragiile

HEMOSTAZA N LEZIUNILE
CAPULUI I REGIUNII FACIALE
Compresiune digital; pansament
compresiv
Suturarea rapid a plgii
Pansament aseptic cu aplicarea
pungii cu ghea
Epistaxis: pensarea nasului

Hemoragiile
Garoul
Aplicarea garoului este o masura
extrema, care se aplica numai in caz
de hemoragii arteriale masive,
atunci, cand nu este posibila
realizarea hemostazei prin alte
metode.

Hemoragiile

Garoul este un cordon elastic, care

este folosit pentru realizarea
hemostazei in cazul unor hemoragii
care nu pot fi oprite altfel, de obicei
in cazul plagilor membrelor. In
absenta unui garou, se poate folosi:
un fular, cordon, curea, cravata, snur,
elastic etc.

Hemoragiile
Deoarece, prin aplicarea garoului, se
intrerupe atat scurgerea sangelui din vasul
lezat cat si circulatia intregii portiuni situate
distal de garou, ceea ce poate determina
leziuni grave pana la necroze, garoul
ramane o solutie de rezerva. In cazul in
care se aplica garoul, acesta nu se aplica
direct pe piele ci peste o bucata de fasa sau
alt material moale si se ataseaza neaparat
un bilet pe care se noteaza numele victimei
si ora exacta a aplicarii garoului.

Locuri de hemostaz provizorie

Hemoragiile
Epistaxisul
Epistaxisul este hemoragia de la nivelul
foselor nazale. De cele mai multe ori
epistaxisul este redus cantitativ, insa in
unele cazuri pot apare hemoragii mari.
Primul ajutor in cazul epistaxisului consta
in adoptarea unei pozitii cu capul usor
aplecat in fata si aplicarea unei compresii
digitale pe aripa nazala de unde este
hemoragia.

Hemoragiile
Amputatia de membre
In cazul amputarii (taierii sau sectionarii) unui
membru:
- oprirea sangerarii se face fie prin aplicarea unui
garou la radacina membrului ranit fie printr-un
bandaj compresiv
- membrul sectionat va fi introdus intr-o punga de
plastic si un recipient cu gheata
- victima va fi asezata in decubit cu membrele
inferioare mai sus decat capul, si daca e posibil cu
membrul ranit ridicat deasupra nivelului inimii
- victima va fi transportata cat mai repede la spital.