Stelian

Istoria, Critica Si Transmiterea Textului

Tr

in
3.

Tipdrituri

9i

edifii critice rom6neqti ale Noului T

2rt

aceastd ordine de idei, prima Cincizecime cregtinf, este

pecetluire a dreptului la existenld al limbilor Si prin ele al

ktr de pe pdmdnt"s6e.
Astfel, greqitl a fost opinia celor care suslineau cdndva cd
ia se cuvine a fi propoviduiti numai in'sreuna din limbile
ite - unilateral qi nejustificat - "sfinte" (ebraica, greaca qi eventual
, "Sfdntd" este limba oricdrui popor, cdnd in ed se preamdreSte
u, a$a cum vrednic de cinste este inaintea Domnului, tot
ul care cdntdrit fiind cu negreSalnica cumpdnd a Evangheliei,

Locul gi rolul Sfintei Scripturi in viala Bisericii, in general;

creStinului, ?n particular, ca texl sfant, inspirat de
presupune in mod evident gi necesar qi "tf,lmf,cirea" acestuia itt
maternf, a celor care il ascult[ qi-gi potrivesc via]a dupi
divine.

De altfel, insdgi voinla dumnezeiascd este ca fiecare

incregtinat si aibi posibilitatea sf, audi, s[ citeasci gi
propovSduiasci cuvAntul sfhnt, care exprimi mesajul, voinla

wt vdcli

Din

fi fost

Ltn "deqert"

.57o

aceastS perspectiv5. lucrarea binecuv6ntati

inceputi la

fi demoltati gi desiv6rEiti
la sffirgitul veacurilor, in orice limbl omeneasci, limbile
elor sfinlindu-se prin insigi a$ezzrea lor "tn slujba Cerului

vorbirea lui Dumnezeu citre lume (Evr.1,l), in propria sa limbf,.

in acest sens, temei sfhnt pentru traducerea cuvdntului
Dumnezeu in limba fiecirui popor esle indeosebi dumnezei

ta Cincizecime cregtini, se cuvenea a

porunci dati de M6ntuitorul nostru Iisus .Flristos Sfinfllor

Apostoli, in preajma ina{6rii la cer, c6nd le traseazd
propoviduirii Evangheliei impdriliei la neamuri:"Mergeli in
lurnea ,ri propovdduili Evanghelia la toatd
Faptul
(rcr1pr3(ace ro e0a1y.[uov n&aq ri1 rrloe L - Mc.16,15 )
Apostolii "pornind, au propovlduit pretutindeni..."
krlpvluv ravruyov - Mc. 16,20) , arati clar ci ei indeplinesc
divin, strf,duindu-se si ducf,, in intreaga lume veche,
Evangheliei gi s6'l fac[ cunoscut in limbile pe care le vorbeau
inlelegeau cei cdrora li se propovdduia. Faptui devine evident la pri
Cincizecime cregtinf,, cdnd Apostolii, plim de Duhul S

vdt pe pdmdnlt

571

Interesul qi grga pentru traducerea textului sfbnt in limba

itd de tofl rom6nii n-a lipsit nici poporului nostru, cire weme
ungati l-a citit qi ascultat in grai latinesc, grecesc sau slavonesc.
oceea de mai bine de cinci veacuri, are gi poporul romdn Sfhnta
Boriptura intreagf, (sau pirfl din ea) "intoars6" pe grai rom6nesc.
Mttrturii despre acest fapt stau primele texte scrise in limba romini
Gnro dateazd din sec. al XV-lea sau de la inceputul sec. al XVI-lea, iar
erlc: dintdi manuscrise care cuprind texte biblice, in traducere
Jonrineascf,, provin din nordul Transilvaniei gi au apirut pe la sfhrgitul

propoviduiau in limbile popoarelor de fa!I, fapt consemnat de Sf.

in Faptele Apostolilor 2,6-8'. "... mu$imea s-a tulburat, cdci fiecare

tu'

in limba sa... Si se minunau zicdnd: iatd, nu

aceStia care vorbesc toli Galileeni. $i cum auzim noi fiecare limba

nr tatca limbii romdneqti", Bucuregti 1 945, p. 1 3.

t"' ('1.
Pr. prof. dr. Grigorie T.Marcu, Noul Testament de la Bdlgrad in contextul
i,tlotic-literar al Bibliei romdneSti - 325 de ani de la tipdirea /ui, Ar rev."M.A.",
rrr I-3, 1974, p 85,

auzea pe ei vorbind

noctstrd, tn care ne-am ndscut?"

n rtfel se exprima episcopul academician Nicolae Colan, in discursul de receplie

solemnh la Acadenia rorn6ni, din 28 mai 1945, intitulat: "Biserica neamtilui qi
r

''t

ll,idem.

212

Stelian

T,

sec. al XV-lea sau prima jumitate a sec.

al XVI_lea.
acestor prime traduceri fuseserd ins6 scrise
cu muft timp inai
obargia lor pierz6,du-se in ceala wemii. Traducerile
ajunse p6n[ ra
sunt copr tdcute mai tarziu de caligrafi ale
cSror nume nu ne
cunoscute.5" prin urnare putem si credem gi
si afirm5m cf,
cuprind o limba 5i o teologie cu mult mai veche
decdt data apari
lor, o limba qi o teologie care circulau de multi
weme, mai ales
cdlugiri misionari, in toate regiunile locuite de rom6ni.
in a",
privin!5- se poate concluziona ci traducerile biblice,
ca de altfel gi
ale carfilor de cult, ori de inviflturi cregtinf,,
au apdrut pe un
cuhural pregitit cu anticipatie, de aceea, in momentul
in care

putut difuza prin intermediul tiparului au fost bine ori

pretutindeni

Intre primele traduceri ale textului sfutei Scripturi in

rom0ni, descoperite p6nf, acum tn manuscrise, enumerim:

- Psaltirea gcheianl

!t

Texrulul

Manuscrisul numirl 530 do pfdnl

rcris pentru uz lirurgic, de trei copigi diferili pe rtng[

Sf
ird$n

rr-zsa manuscrisul mai cuprinde gi cateva texte arorc

da

irrl gi Noul restament precum: cdntarea rui Moise, Rugtrcruncr

l0l, rnama lui Samuil, cdntarea Sfintei Fecioara Maria etc., precum
Blnrbolul Atanasian. psaltirea poarl2i denumirea de ,'$cheian[,'

D.c. Sturdza-scheianu (din Scheii Braqor,ului), mare

i.nur de documente istorice gi care in lgg4 a diruit-o Academiei

.rrmele lui
574

'

Psaltirea voroneteanr. Manuscrisul prezinti mai int6i textul

al Psalmilor gi apoi traducerea lor in limba romdni, frazele
i alternfind cu cele slavone. Manuscrisului ii lipse sc azi
elc 58 de file. A fost descoperit in anul 1gg2, fu Ministirea

folclorist Simion Florea Marian, a*ila

tdtr-sc in posesia Academiei Rom6ne. Lucrarea marcheazaun pas

in incercarea de scoatere a limbii slavone din cult

gi

tirca ei cu limba romAnf,.575

'

exrstd, cuprind aproape

bu,i

Istoria, Critica Si Transmiterea

lttc[, de renumitul

- Codicele Voronetean - descoperit in anul lg71 la

Voronet, de prof. Grigorie Crefu din Huqi: este un manuscris
format mic, lipsindu-i multe file, indeosebi de la inceput gi
Este scris pe hdrtie de in, iar cele aproximativ g5 de foi. c6te

l1 capitole (XVIII, I4_XXVIII, 3l) din

Faptelor Apostolilor, apoi Epistola sf.Iacob, Epistoia I a sf.petru

.,__

gi

parte din epistola a II-a a Sfpetru. codicele a fost studiat

publicat de prof dr.Ioan Sbiera la cernaufi in lgg5. originalul
pdstreaz1' azi in Biblioteca Academiei Rom0ne din Bucuregti,
Lim
codicelui este foarte veche, prezentdnd, incl fenomenul
scrierea este cu litere cirilice, iar textul este implrlit numai
pericope (lectiuni), fard a fi delimitat pe caprtole qi versete. 573

Psaltirea rrurmuzachi. Manuscrisul poarti denumirea dupl

elo istoricului bucovinean Eudoxiu Hurmuzachi, inifiatorul
ici de documente ale Academiei Rom6ne. cdt privege vechimea
1tt igirrea manuscrisului, p[rerile specialigtilor sunt imprr,tite.
Unii
ri sunt de pirere cd Psaltirea ar fi copia unui manuscris de
rrrar veche; dupi concluzia altor specialigti, ne-am afla in posesia
t\tttu'lrro5s" (100 de ani de

la apariliu Bibliei lui $aguna), in rev.,,M.A.", nr.ll_l2,

Iur8, p.785.
Prrrll N.L Nicolaescu, art.cit.. p.494. AmEnunte in legdturd cu psaltirea
$cheiand,
H H(! vsdea: LBianu, Psalfirea $cheiand, Bucureqti 1gg9; N.Iorga, Istoia
Ittetrtmii religioa.se pdnd la 1d88, Bucureqti 1904; Al.piru, Literatura romdnd
t,rrr h,, cd.II, Bucureqti 1962.
l'crt:ctf,rile inteprinse pdnd astazi n-au pufut totugi stabili daci este vorba de
o
in sec al XM-lea sau este vorba de utilizarea de caligraf a unei
Itirrlrrccri romAneqti cu mult mai vechi. (vezi N.r.Nicolaescu art.cit.,p.494).
,
ltrrrlrrccrc fEcutr

'

214

Stelian

T,

Istoyia, Critica gi Transmitere.a Textului

autografului traducatorului din slavonegte.5T6 Se

crede cd
ar proveni din Maramureq avdndu_se in vedere limba,

- Tetraevanghelul slavo-rom0n, tipf,rit de Filip Moldoveanul

$ibiu, in juml anului 1550, aceasta fiind prima tip[rituri bilingvf,

caracteristicile h6rtiei- deqi, copistul, dupa parerea

unor
gr-ar avea originea in sud-estul rransilvaniei.
Atat morfologia,

lora noastr[.580

patrimoniu latin, numeroase provincialisme, precum qi

unele
gi influen{e ale limbii slavone, din care s_a fEcut
Manuscrisul dateazd", ca gi celelalte, amintite arterior, din sec.
al
lea sau inceputul celui de al XVi-lea, cuprinzAnd gi el

romdnegte.

s7e

Dar intre aceste prine traduceri ale textului sacru stau gi

mai vechi gi mai importante tiplrituri de cirti biblice traduse
limba romdnd qi destinate uzului liturgic:
576,,.,

lDldem-

511

lbidem,p195.

"* Cl
57e

I* G. Munteanu, op. cit., p.241;V. Gheorghiu, op. cit., p.ggg

cu problema originii qi timpului in oare s-au realizat primele traduceri

aie Stinlei Scripturi s-a ocupal intre a[ii, pr. prof. dr. Milan p.
$esan. F
documenta{ie bogatd, analizand gi combdtA.d apoi succesiv diferite teorii
ale
inv6]alr in aceast6 problemd, pr. prof. M.p.$esan ajrurge la concluzia c6 pri

traduceri roma,epti ale Bibriei trebuie s[ h lbst contemporane inte.

principalului Molclover. in acord cu academicianur Ion Brianu, profl M.p.
localtzeazi, prirnele traduceri romAneqti ale Sfintei Scripturi in

nLoldove,e din Bucovina (in special la Moldovila), in vremea domniei voi

Alexandru cel Brm intrc anii 1402- 14 1 g gi fiind opera unor monahi
"pedepsili
mult[ gtiin{6", ale cdror nume sunt scrise in "cartea vie}ii". (vezi prof. prof.
d4
N{ilan P.$esan, originea si timpttl primerot' traducei romiinesti ale sf.nrar
Sciptuh, Cernduli 1939, p 10a 9i 112)

Tetraevanghelul

creqtini buni .socotird Si scoaserii cartea den limha sdrbeascd

limba rumdneascd" .581
- Praxiul (sau "Lucrul Apostolesc" adici Apostolul), tip[rit tot
Coresi la Bragov in anul 1563, precum gi Psaltirea sa, tot de la

rotacismului.577

in anul 757 4 inMuntenia.5Ts

Agadar, manuscrisele amintite se impun ca unele din cele
vechi mirturii despre existenla unor traduceri are sfintei

- tipdnt

de diaconul Coresi qi diaconul

r, la Braqov in anii 1560-1561, dupl o traducere mai veche,
cum rezulti din introducerea lui Coresi la Catehismul din 1559

lexicul cuprind foarte multe cu'rnte mogtenite din stril

- Evanghelierul din Londra - manuscris vechi rom6nesc,

215

din anul 1570, amdndoui lucririie flind tipirite dupi vechi

ceri maramure$ene, din care au fost scoase, ca ;i din celelalte
turi coresiene, caracteristicile fonetice ale graiului
rnuregean, inl5turitf, topica limbii slavone, iar multe din
,incialisme au fost inlocuite prin cuvinte de largf, circulalie intre
ii clin cele trei l5rigoare rom0negti.582
- Pslatirea slavo-rorndnd,, tipdtitA de Coregi la Bragov in anul
177 Si care poarti insemnarea'. "eu diacon Coresi, dacd vdzui cd mat
limbile (-neamurile) au cuvdntul lui Dumnezeu in limba lor,
noi Rumdnii n'avdm.. drept aceea, fralii miei preufilor, scrisuaceste Psaltiri... de qm scos din Psalfirea sdrbeascd pre limba
ftfin(lneascd sd vdfie de in/elegdturd" .583
- Tetraevanghelul slavo-rom6n, tipdrit de diaconul Coresi, tot
In lJra$ov, in anul 1580, tot dupd o traducere mai veche.5to Tiperiturile

iH" (
'l

lqt

l,

. Nicolae I. Nicolaescu, art.cit., p.496

i

rlent. f,. G.

Muntean4

op.

cit., p.247.

'x) ll,klem. Un exemplar din aceast6 traducere se g5se$e pdstrat la Muzeul Na{ional de
Antichitati din Bucureqti.
ifl'
N.l. Nicolaescr4 afi.cil.,p 496.
'^'t

ll,idu^.

!216

Stelian

T,

biblice ale lui Coreqi dovedesc

ci la wemea aceea exista un
romdnesc al Sfintei Scnpturi.
Epoca primelor edifii ale
Noului Teslament qi ale inQ
Biblii in limba rom,ni incep insi
cu palia de la Or.gtie ,pirr;
anul 1582, prin ostenelile lui
$erban, Iiul lui
MSrian'5E5 Tipirirea cuprinde
numal primele doud cSrfi din penta
Facerea gi Iegirea, deqi se
numegte ,,palia,,, adici vechiur
(
Testament

aG;';;;

gi pe care traduc ii le
numesc cu cuvinte slavone
Ishodul. Totugi in prefafa traducerii
se spune ci s_au dat ,,pe
,"iTy::!:^ci:c: cd:ti ate tui Moise prooro"ut,
patru cdrti
cheamd "yrstua" (impdrdtesti)
atli
proorctci
Si
cdtivq,,.586 Aceste
deqi s-au tradus, n-au mai vizut
insi lumina tiparului, foarte pn
din cauza greutalii de difuzare, rom^nii
preofii 10r si se fereascd de clrf,:
tipirite de eterodocai, iar cei trer
la carvinism fiind pe atunci destul
de pufini. colaboratorii pariei
fost Efrem Zakan, ,'Dascil de discilie
a Sebegutui,,, $tefan H
"propovdduitorul Evangheliei lui Hristos,,;
Mihaii fo.Oug, .*a
irrtftuleazi "ales episcopur Rumdn,or
din Ardear,,; Moise pest
"propoviduitorul Evangheliei in oragul
Lugoj,, gi Archirie ,,
Varmeghei Hunedoarei" 587

"*i";;a,

ffip

Traducerea s-a fEcut cum se afirmf,

in prefafd ,,cu, mare

585

cf

studi,lui

Cf

Nicolae Neaga, art.cit, p.371.

u.**1i ffi

i87

"-

,,came,,

f::-Lo"^:::,".::"-:::"1,":ralsme
duc
la presupurerea ci intre texele
p.312)

t$

Studirl Vechiului Testament..., p.701

in toc de ,,trup,,; ,,Sil6r,, din Fac

4e,r0
consultate va h fost gi unul
ebrarc (

2I,l

ln Augsburg gi al unui text corectat al v,rgatei.se. intr-adevdr,

conline unele maghiarisme, caracteristice romdnilor din

ilvania. Totugi, limba traducenr este curgltoare,

clard,
fEcdnd astfel din traducere un ?nsemnat monument literar

irr anul 1648 s-a tipdrit pentru intdia datiin romdnegte intreg
Testament, prin osteneala mitropoiitului Simeon
$tefan, la

(Atba Iulia). Cartsa poarti titlul "Noul Testament sau

rea) au Legea Noud a lui Iisus Hristos Domnului nostru',,
de precizarea ci faducerea s-a fEcut din limbile greaci qi
Traducerea s-a frcut de ieromonahul Silvestru, fost egumen
irii Govora gi de mitropolitul Simion $tefan.
Textul propriu-zis al Noului Testament este precedat de doud
prima adresati lui Gheorghe Racoti, principele Transilvaniei.
io mitropolitul ii multume$te pentru sprijinirea tipflririi, scriindu-i,
altele'. "cd n-a ficut Dumnezeu oamenii pentru craiu, ce alt
l)umnezeu Si au rdnduit craii qi domnii pentru oameni, ca sd_i
,,este
Si sd-i pdzeascd...", iar chemarea acestora
sd poarte
tle supuSi nu numai trupe$te, ci Si sufleteSte".se2
('1,

l)r.I. Popovici, Palia de la OrdStie, Bucuregti I 913, p. 15.

Testament..., p 101.
('1, Noul festament, tipdrit prima datE il limba romand la 154g
de cdtre Simion
frlrrlirn, mitropolitul Trarsilvaniei, reeditat dupd 340 de ani, in edi{ie I'eshvd din
Itrllirrtiva gi purtarea de gn3d a Prea sfurlitului Emrliarl episcop al Alba-Iuliei, Alba
Itrlirr l988, p 111-112. in cuvintele amintite mai sus, Simion $tefan exprimd doui
tttrrli llrincipii sociale, foarte inaintate pentru vremea sa: principiul suveranitifli
;tttporului qi principiul contractului social. Aceste principii, dovezi ale
ltr.rrrrlostabilei sale orientEri umaniste, vor fr formulate pentru primadald,pe larg,
du lilosolul englez John r,ocke (1632-1704),irtscrierea sa,,Doud tratate despre

$lnliul Vechiului

aurr", de la ordqtie, de pr. prof.

dr. Nicolae
Palia de la OrdStie. t5S2-lgS2,in,M.A.,,,
nr 4_6, 19g2,p.309_315.
'86 C[ N.L Nicolaescu, op.cir.,p.499.

Textului

iar al vechiului restamenf tipirit la clui, in 1551, de pastorur

Heltai, fost elev a1 lui Filip Melanchton, coautonrl confeiunii

den limba

.jidoveascdsss, greceascd qi sdrbeascd pre

rumdneqscd""', da, cerceti.ri ulterioare
au stabilit gi folosirea

Istoria, Critica Si Transmiterea

gnwntdmdnt" , apEruti spre sfdrqitul sec.al XVII-lea.

218

Stelian

Istoria, Critica Si Transmiterea Textului

Tt

le acealea sunt bune carele le tnleleg tofi; noi drept aceaia netilit den cdt qm put"ut sd izvodim asia cum sd tnleleagd toli. Iard sd

In "Predoslovie citre cititori", mitropolitul Simion $tefan

ci traducf,torii s-au folosit gi de izvoare sirbegti gi latineqti, pe
cele grecegti gi slavonegti gi cI a lisat netraduse unele cuvinte

iuc'd) nu vor intelege toli, nu-i de vina noastrd, ce-i de vina celuia
,ttrt riisfirat rumdnii printr-alte ldri, de Si-au mestecat cuvintele cu
limbi, de nu grdescu toli tntr-un chip".tna

precum: sinagogi, poblican, gangreni, unele nume de pietre

oameni, lemne, ve;minte "qi altele multe cqre nu sd Stiu
sdnt... pentru cd alte limbi incd le-au ldsat dsia',se3, rezolvdnd in
mod problema neologismelor.
Edilia tipdritd, de Simion gtefan cuprinde scurte

[n concluzie, Noul Testament de la Bllgrad, prin calitatea

ii sale a jucat un rol de priml insemndtate in intirirea unitifii
gi a culturii noastre, contribuind la impunerea unei nofine,

fiecare carte a Noului Testamen! numite tot predoslovii, prin

cititorii sunt informali asupra originii cuprinsului gi caracterului
respective. Textul biblic este impdrfit in capitole gi versete, iar
sugestive in fruntea fiecirui capitol indic[ cuprinsul acestuia.
marginea textului se gisesc Ai succinte indicalii de locuri paralele,

antifoanele gi prohimenele mai des folosite in cult.

Mitropolitului Simion $tefan ii revine marele merit de

contribuit, prin vocabularul qi stilul acestei traduceri, atdt la
unitdlii de origine a tuturor romAnilor, c0t gi la dezvoltarea
unificarea limbii romdne literare vechi. Din aceasti perspectivd,
prefala adresatl cititorilor el inscrie cdteva consideratii
pentru strf,dania sa'. "Aceasta tncd vd rugdm sd luali aminte
rumdnii nu grdescu tn toate ldrile tntr-un chip, incd neci tntr-o
toli intr-un chip. Pentru aceed cu nevoie poate sd scrie cineva
inteleagd toti, grdind un lucru unii intr-un chip, allii tntr-alt chip;
vesmdnt, qu vase, au altele multe nu le numesc tntr-un chip".
parafrazilnd maxima latineascf, "Verba valent sicut nummltl

lexicale, supradialectale, ramAnind, aqadar, un moment de

nlt al limbii romdne, o oglinda a stadiului atins de iimba literari
ni, la jumitatea veacului aI XVll-lea.ses
Dupf, trei ani, in anul 1651 apare tot la Bllgrad "Psaltirea",
olre mitropolitul Simion $tefan gi ceilalli ostenitori ai tiplnturii
din nou asupra insemnf,t[lii limbii nationale in Bisericf,,
ind de la textul din I Cor.14,l9 traducitorii Psaltirii aratd d
Taine gi alte " crfnguri ale credinlei drepte" trebuie
ite credincioSilor "cu tnfeles";"iar dacd le vomface acelea in
lmha strdind, tn care nu tnleleg dscultdtorii, ei de acolo ce folos vor
lutt'/.. rugdciunile Si cdntdrile gi alte slujbe dumnezeieSti numai ce-s
ht le$ert tn limbd strdind Si inaintea lui Dumnezeu cd ntt-s voite... Si
g vind se vor pdgubi ceia ce slujesc slujba dumnezeeascd tn limbd
dlriiind, neinpelegdnd-o, cumfac Papii de la Rdm Si cei bdrbali leneqi
rua

Cf. Noul Testament, edi{ie festivd, Alba Iulia 1988, "Predoslovie c[tre cititoriil,
p.1 l5-1 16

Noul Testament, "Irredoslovie cdtre cititori", Alba Iutia 1988, p.116. Trebuie
a se inlelge caracterul gtiintific al ideilor gi atitudinilor din
"l'refala cdtre cititori", ci sugestiva comparalie intre cuvinte gi bani va fi reluat6 gi,
sLrbliniat, penlru

t:viderrt, imbogSlita qi argumentatd de marele savant B.P.Hagdeu, cu mijloacele

lrroprii epocii sale, in celebra sa tezd privitoare la circula{ia cuvintelor. (in

"('uvente den bdtuAni", t[I, partea I, Bucureqti 1881, p.95-105, republicat in

mitropolitul Simion $tefan scria'. "Bine Stim cd cuvintele trebuie sd

ca banii, cd banii aceia sunt buni, carii tmbld tn toate gdrile, asia
5e3

2t9

lilyrnologicum magnum Romaniae, 1.1, Bucureqti 1886 (Cf.

vrrl [, Bucuregti 1972,p.3242).

r"

ll

ed Gr.

Brflncug,

Prof. dr. Florica Dimitrescu, Importanla lingvisticd a Noului Testament de la

llt\lgrad, in "Noul Testament", AlbaIulia 1988, p 97.

220

Stelian

Istoria, Critica gi Transmiterea

Tr

Patdrii, ce se chiamd pdrinli, care nu Stiu carte tncd cdntd

Si
nostru si Ave Maria s'i psalmii in limbo strdindJdrd de toatd gi
aceia, ca Si pdsdrile, carele-s fird de toatd
,tiinla Si tncd
grdiascd, ca Si omul..." se6
in prefala Psaltirii bdlgridene se observi pe de o parte
tendinld a traducf,torilor de a menaja susceptibilitlfile
atotputernici in principatul transilvan astfel cd in loc de
Cuminecdturi, adopti, de circumstanti, expresia "Cina
IEri insa a girbi prin aceasta integritatea numerici a Sfintelor
inclus6 in expresia "qi celelalte", iar pe de alt6 parte, asculirea
indreptate impotriva papalitj,lii- care fr6na introducerea li
nahonale in cullul divin.5e7
In anul 1673, la Uniew (Polonia) mitropolitul
tiplregte 'rPsaltirea in versuri',,|a a cf,rei versiflcare a lucrat ,r
ani foarte cu osdrdie", oglindind expresia at6t aunui ales talent
c0t gi a unui inalt patriotism, din partea autorului.ses
Dar cea dintei tiparituri care cuprinde in grai romAnesc
Sfanta Scripturi, este rnonumentala lucrare tipiriti la Bucuregi
anul 1688, sub titlul. "Biblia, adecd Dumnezeiasca Scripturtr
Legei vechi gi a celei Noaud Lege"
Lucrarea numiti mai pe scurt "Biblia de la 1688 sau Biblia
$erban Cantacuzino", a fost tipiritl dupi cum este consemnat
insemnare aSezatd. la sfbrgitul textului clrfii Apocalipsei gi
postfa![ separatt, cu stradania dascf,lilor $erban gi Radu Greceanu
a episcopului Mitrofan al Hugilorse', care qi fac traducerea, aj

5e1

'e*
5ee

ltl

Gherman de Nissa (elenist celebru, doocdrt h

lucrului), de Stolnicul Constantin Cantacuzino, car tnvtp3
Pndova(Italia) gi probabil 9i de patriarhul Dositei al Ierusalimulul,
scmneazd prefala dedicata domnitorului.

Si

t'u

Textulul

Ei de episcopul

anul.60o

Pentru cdrlile Vechiului Testament, ostenitorii au luat ca bazi

lucru traducerea fEcutf,, cu c6liva ani in urmd, de renumitul cErturar
dovean Nicolae Milescu Sp5tarul, care in arllJ 1662 se glsea la

1 ca diplomat al Domniei Jirii Romdnegti gi care,

altele, se indeletnicea qi cu traducerea Sfintei Scriptun din
in limba romAnS gi cu care $erban Cantacuzino intrefinea
ri slrflnse de prietenie
Textul originar dupi care s-a tradus a fost cel al Septuagintei,
s-a lua! in schimb, in considerare qi textul traducerii latinelgata, precum gi traducerea slavond, gi nu in ultimul rdnd,
ile rom6negi anterioare: cele ale lui Core;i, Palia de Ori$ie,
I Testament de la B5.lgrad etc.601Textu1 biblic este precedat de o
uvdntare a domnitorului c[tre cititori gi de o precuvdntare a
iarhului Dositei al Ierusalimului c[tre Domnitor. in Precuvdntarea
$erban Cantacuzino accenlrcazi in mod deosebit calitatea $i
Ioarea traduceni fbcutf, nu de diletanfi, ci de "dascdli Stiuli foarte

Cl. Pr. prol'. dr. Gr. Marcu, S/dnta Scripturdtn "pom rom6nesc',...,p.790

lbid"-.
StudiulVechiului..., p 161; N.L Nicolaescu, art.cit.,p.497.
Iipiscopului Mitrofan i-a reveni! clupE cum se menlioneazd intr-o altE
conducerea tuturor lucrdrilor de tipograhe 9i indreptarea cuviatelor,
revizuirea manuscrisului gi corectarea gregelilor de tipar.

'rrr'(11'.

Pr. prof. dr. Grigorie T. }/Iarqt, art. cit., p.797; LG. Munteantu, op.cit.,

p.241.
t0r

Vczi

N.L Nicolaesc!, art.cit.,p 501-502.

2?.2

Stelian

Tr

den limba elineascd. . pedepsitfo2 nu numai tntru a noastrd

;'i de limba elinea,ycd avdnd qtiinld ca sd o tdlmdceascd,'.603

Isloria, Cyitica

li

Traducitorii Bibliei de la Bucuregti s-au nevoit

imbrace cuvintul lui Dumnezeu in grai cu putinf.i de inleles do
romdnii, llri considerare la hotarele nefiregti, afirmdnd ci
ro mdni i dintr-Lt fi n tdnd curd" .604
Biblia de 1688 cuprinde, pe l6nga cirlile din canonul
pe
cele adiugate in canonul alexandiin. Cele din
$i
alexandrin, numile de traducitori in mod gregit ',apocrife,' sunt:
Judit- Baruh, "Poslania" (epistola) lui leremia, CAntarea celor
coconi (=ineri), Ill Ezdra, inplepciunea lui Solomon,
lui Iisus Sirah, Istoria Suzanei, Istoria sfErdrnarii idolului Bel
omorini balaurului, I,I,ilI Macabei. LipseEte Rugiciunea lui
Degi nu face parte din canonul biblic, a fost tradusi gi tipiriti. gi
a fV-a a Macabeilor, atribuitd in mod gregit istoricului eweu
Flaviu.

Capitolele Bibliei nu sunt precedate de titturi care si

cuprrnsul pericopelor. Cdr{ile III qi IV Macabei sunt impdrfite
in capitole, iar III Ezdra este impirfitd atfit in capitole gi versete,
in 109 pericope.unt Sub raportul artei ttpografice, Biblia lui
Cantacuzino, operi de proportii considerabile, numirdnd 944

602

60r

Adjeotirul "pedepsili" din acest context (de la verbul grecesc nur6suot = a

are sensul de inv6tati, instmili
N.I. Nicolaesct,drt.cit.,p 502; Gr.'I. Nlarcu, afi.cit.,p.797
Gr.T. lVIarcu, art.cit., p79l CAt privegte valoarea exegeticd gi teologi
traducerii textului sfbnt in iimba roman6, reliefatE ini observa,tii de veri
specizrlist. cu analizi directl pe text, a se vedea pr. prof. dr. Nicolae
Biblia de la BuatreSti..., (270 de ani de la ti.pdrirea ei), in rev. ,,M.A,',

ooo

ff, I

1959, p 38-41.
605

\bidem,p 37-38

;i

Transmiterea

Tgxtului

223

cu c6te 59 r6nduri fiecare, este o adev[ratf, capodoperi pentru

in care a apdrut
In acest sens, Biblia de la Bucuregi este consideratf, de Nicolae

ca "cel dint6i document sigur de limb[ Iiterari stabiliti pe

tuturor romfinilor6ou. Cet privegte limba traducerii, ea este

afi

atdt o sintezi a scrisului romanesc de pAni atunci, cdt

pas inainte pe calea dezvoltf,rii limbii noastre

601

Dat fiind faptul cd procurarea unei astfel de Biblii era prea

oare pentru credinciogii de rlnd, s-a tipf,rit in anul 17O3, la
i, in tipografia dornneascf,, textul rorn0nesc al celor patru
lii. Cartea are un format mai mic decdt Biblia de la 1688 qi
irnprimatf, cu caractere mai mari, foarte uqor de citit. Ea poarti
lt "Noul Testament, acum tip5rit intr-acest chip pre limba
flneascd", urmat de insemnarea: "cu porunca ;.1 cu toatd
riala Prea bunului Si indllatului Si iubitorului Io Cosntantjn
Voevod Si cu blagoslovenia Prea Sfintitului Mitropolit Si
I Plaiurilor Kyr Teodosle". Textul inscris pe copert5 se incheie
lnscmnarea cd tipdrirea ci{ii s-a fbcut "de smeritul intru
608
mahi Anfim lvireqnul"
Dupd un veac de la aparifie, Biblia de la Bucureqti a devenit atdt
rnr[. incat aproapg nimeni nu mai putea intra in posesia ei.6n'
tdnd acest fapt, Samuil Micu-Clain, reprezentant de seami al
N,lrrrga, lstoia Bisericii Romdne, vol.I, p 402

['1, ,\1. Piru, Biblia de la BucureSfi, in Istoria literaturii rom6ne, vol.I, Bucureqti
1,rr,.1, p
N,

457

l, Nicolaescu, afi.cit., p.503.

lhl,d un secol. de la tipdrirea ei, Samuil Micu constatd cd exemplarele "acelei

I'r,t'hi

Biblii, atdta s-au tmpulinat,tncdtfoarte rar, sd nu zic bun credincios creStin,

tt l)tk)l iaste la carele sd afld Si nici cufoaite mare pret/drri de mare trapdd Si
tttlttrutld nu sd afld ca ,sd-$i poatd nescine cumpdra". (Cf. N.L Nicolacscu,
rl1

r'i

/., p 504)

Stelian

T,

$colii ardelene, purcede la efectuarea unei noi traduceri romdnegi

Sfintei Scripturi

Pregitirile pentru editarea unei noi Biblii in rimba

romdnd
fost incepute de petru pavel Aaron, episcopul romhnilor gre
catolici, care nu a reugit a traduce dec6t o parte
din cirlile vechir
Testament. Dupd moartea acestun, munca de
traducere a rf,mas
seama lui Samuil Micu.610 pe atunci, cIlugir
la Brai, Samuil Micu r
realizat, de fapt, o traducere noui a crrtilor
sfintei Scripturi, ci
indreptat mai mult limba Bibliei din 16gg gi a
corectat

Septuaginta, vulgata gi dupd alte versiuni, doar

ceea ce a socotit
nu redf, deshrl de bine ideile din textul originar.6,1

Samurl Micu avea insd intenfla ca noua Biblie s6 fie

de
tuturor rominilor ardeleni. De aceea, a oferit manuscrisul
spre
episcopului ortodox Gherasim Adamovici de la Sibiu,
care a gi
guvernatorului G. Banfy din cruj, invoirea de a-l tipiri,
motivdnd
se gdsesc oameni care sd suporte cheltuielile necesare
spre a

"mqxima sacrorum Bibriorum in varachico idiomate penuria,,6t

Afland cd noua Biblie va fi tipdriti la Sibiq Ioan Bob a
guvernatorului sd respingi demersul episcopului ortodox gi
sr di
ca manuscrisul in cauzd sa-i fie incredinlat lui spre tipirire,
fapt
se gi int0mpla.613 loan Bob dispune instituirea unei

comisii care
cerceteze textul, si-l inzestreze oJ note gi insemniri.
cu
paralele, cu titluri succinte Ia inceputul fiec[rui capitol,
ilustreze conlinutul lui, precum gi cu o scurtd introducere
ra
carte cu informafi rezumative despre autorul, scopul, timpul"
u'0

Nu s-a putut insd folosit de munca lui petru pavel Aaron, deoarecg
cu

6rr

N.I. Nicola escu, art.cit., p.504.

6'2

lbid"m.

mutirii sediului eparhiei,

613

o brur6 parte din manuscrisele acestuia au dispdrut.

Arhiva Guvemurui rransi-rvaniei nr.9935 din anur 1790. citat

din

patriarhului Miron Cristea la Biblia Sinodald din 1936.

_-,

Istoria, Critica

Transmiterea ,lbxlulul

__*.*_31!

dostinatarii scrierii. inzestrati cu aceste complettrri, lucraroa

Irnprimatf, la tipografia Seminarului diecezan

fost

unit de la Blaj lntro I

Noiembrie 1793 qi 15 noiembrie 1795 sub tiflul: ,'Biblia adicl
Dumnezeeasca Scriptur[ a Legii vechi gi aceei noau[".
Traducerea s-a fEcut dupi originalul grecesc, iar textul confinc
rcurte note subliniare cu observatii de criticr textuali
5i explicalii
excgetice la unele versete, acestea din urmf, av6nd uneori caracter
Qorrfbsional catolic. Prefafa Bibliei expune notiunile introductive
esupra canonului, integritilii, inspiraliei Ei infarlibilitSf,i sfintei
$cripturi, ddnd apoi cititorilor cdteva informalii sumare de ermineuticf,
blhtica La sfbrqitul textului Noului Testament s-a addugat
,trscmnarea
Apostolilor gi a Evangheliilor duminicilor gi sdrbrtorilor
ilnri drn cursul anului liturgic, precum qi a celor incluse in rdnduiala
utror Taine gi ierurgii.6r4 Biblia corrtine cirlile necanonice gi unele
lpocrife, ca IV Macabei, precum gi scrierea: "Despre singur liitorul
atribuiti lui Iosif Flaviu.615
Biblia de la Blaj rcprezinti, agadar, qi a4, o contributie
natd la deslugirea romdneascd a cuvdntului lui Dumnezeu din
Vochiul gi Noul Testament gi la dezvoltarea limbii noastre riterare.6l6
+.
lla N.l. Nicolae sat, art.cit., p.506.

'Stutliul Vechiului Testament... p 102

lliblia de la Blaj nu este insd o traducere des[v6rgitE, care sd r]ea ostenitorilor ei
rhcptul la criticile doar negative aduse ostenitorilor Bibliei din 16gg gi nici la
Irrrrclcle exagerate pe care ei ingigi gi le aduc. comparalia obiectivd a celor doud
lf ilrlii fac dovada cd traducrtorii de pe vremea lui
$erban cantacuzino cunoqteau
gr.irc:a mult mai bine dec6t cei de la Blaj qi cE nu o singurI dat6 aceqtia din
urm6 sntr Lrllal muit sub influenla vulgatei sau a teologiei catolice spre mirturia celor
ulirnLate se poate citi in Prefa$a Bibliei de la Btaj, intitulati ,citri cititoriu,',
rs(!il ce Samuil Micu afirma: Scriptura tradusd dup[ septuaginta gi editatE la
lfttcrrrcati in 1688 "s-au tipdrit cu foarte intunecatd si incurcatd asezare
si
I'ntt)cmirea graiului romdnesc mai mult osibit de vorba cea de acum obicinritd,
si
ntttt oles de graiul si de stilul cel din cd4ile bisericesti... cdt acea tdlmdcire a ceii
lltl,lii mai pre multe locui nepldcutd urechilor auzitorilor iaste si .foarte cu

Stelian

Istoria, Critica Si Transmiterea Textului

T,

{e ortografle.u18 Dupd Unirea Principatelor Romdne, care a deschis un

Prin contribulia Societalii biblice Ruse, intemeiatd in anul I

a fost tipirit[ o nouf, traducere rom6neascf, a Sfintei Scri
cunoscut6 sub numele de Biblia de la Petersburg, apErutl in
1819. Doud editii ale Noului Testament, apirute succesiv in anii

gi 1819, editate de

aceeagi Societate biblicd rus5., preced

22',7

activil5lilor culturale, tipdrhea de carfl biblice gi liturgice

tnoopind si capete un dtm mai susfnut. Primil pas pe acest drum il
freo o nouf, edilie a Noului Testament apdrut[ in anul 1854 la
hou drum

Bucuregti sub titlul: "Noul Testament al Domnului gi

Mlintuitorului Iisus Hristos", purlAnd sub titlu mentiunea: "cu
vltrocuv6ntarea Prea Sfinlitului Arhiepiscop gi Mitropolit al
Ungrovlahiei D.D.Nifon". Cartea corespunde instr numai in parte

ti

Bibliei (in anul 1819)

Biblia de la Petersburg se oienteazi dupl textul Bibliei
Blaj, din care au fost inlSturate adaosurile episcopului Ioan
precum $1 cartea a fV-a a Macabeilor. La buna reugit[ a
tipirituri au vegheat exarhul Gawiil B5nulescu, pe atunci
Chiginiului gi Hotinului, ca gi Sfiintul Sinod al Bisericii O
Ruse. Pe l6ngi textele romOneqti existente, traducitorii s-au
de textul slavon, eweesc Ai francez.617
O noui realizare pe tirimul tipdririi textului biblic in
rom6n6, vede lumina tiparului in anul 1838 Ia Smirna, concreti
intr-o noud edilie a Noului Testamenl purtAnd titlul qi insem
"Noul Testament zl Domnului gi Mflntuitorului nostru I
Hristos".
Edifia apare in timpul domniei lui Alexandru Ghica Voie
domnul l[rii RomAnegi, in tipografia lui A.Damianov gi Tov.
Testament este tipirit cu litere cirilice, uqor de citit, fEri tifluri
capitole. Limba este insd destul de arhaici gi conflnflnd multe

tlllulur ce i s-a dat, intrucdt cuprinde numai cele patru Evanghelii.

Fiocare Evmghelie este precedatl de cate un aqa-numit "Argument",
llt care sunt expuse, foa(rc succittt, citeva noliuni introductive asupra
Btrtorului, destinatarilor, motivelor, scopului, datei, locului 5i
lrrtcgritilii fiec6rei Evanghelii. Capilolele zunt prevf,zute cu tifluri
llrrstrative a cuprinsului lor. Noul Testament ptezintd, un text destul de
hurr pentru stadiul cuno$iinfelor filologice gi teologice a1e timpului
respcctiv

61e

DupS mai bine de un secol gi jum[tate de la apari]ia Bibliei

lui
Bibliei
tipirirea
$orban cantacuzino gi dupi
Iui Samuil Micu, nevoia apariliei unei noi edilii a Sfintei Scripturi
(lcvcnea tot mai evidenti, fapt cerut apoi tot mai stiruitor gi de
;lrolbsorii gi elevii Seminariilor teologice care fuseseri infiinlate la
lrrpi (1803), Bucuregti, Bttzdu (1836), R6mnicu-Vdlcea (1837), Sibiu
aproape gase decenii de la

( l 8s0)

aneyoie de inleles, ba pre altele locuri tocma Jdrd de tnleles iaste, care lucru
Beseaicii rcmdnilor... Deci cndnd

cu..

Astfel o noui edifie a Sfintei Scnpturi o tealizeazd episcopul

lr'ilotei al Buzaului, care tipdregte intre anii 1854-18-56 - Biblia de la
lluzlu, in cinci vo1ume620, sub titlul "Biblia sau Testamentul vechi Si

mare pagubd sufleteascd iasle neamului Si

indelefiricire m-am indemnat sd md apuc de atAtu ha"u Si sd tndreptez graiul,

Bibliei ceii noi dinainte romdneSte tipdntd; iard ntai vdrtos tntnt adndr poci sd
zic cd mai ales Testamentul cel vechiu mai mult de noi de pre cel elinesc ... l-am

"rH

ir

tdlmdcit..."
6t7

Studiul Vechiutui Testamenl.. p,103; Pr. prof. dr. Grigorie T. }/;arcu, Sfdnta
S cipturd in "pom rorndn e s c ", p 7 92 L G. Munteanu, op. cit., p.247.

Alte cAteva edilii ale Noulul Testament de la Smima vor apare la Bucureqti, dar cu
rrcinsemnate indreptari de limb6 qi de scriere, in anii 1855, 1857 9i 1859. (Vezi
rrr[nunte N.

I. Nicolaes cu, afi cit.,

.

p. 5 A9).

"t" lbidem.
n)"

ln anul 1854 apare vol I, in 1855 vol II-III 9iIV, iarin 1856 vol.V

228

Stelian

Istoria, Critica Si Tronsmiterea Textului

T,

nou". Noua edifie a Sfintei Scripturi nu este de fapt o traducere

ci mai mult o retipirire a Bibliei de la Blaj, asupra cireia s-a
harnicul vlidici, din considerentele ardtate in "precuv6ntare,,: ',
Bibliile tipdrite in limba noastrd, mai bine tdlmdcitd Si mai
la lnpeles este cea de la Blal , pe aceasta noi am ale,s-o de a o
tns'ri mai indreptatii Si mai curdlitd de ziceri tnvechite

la care nu vede cineva decdt "l,irurghia" (Liturghierul)

Molitfelnicul, iar SJbnta Scripturd, coroana cdrfilor,

niciodatd n-a fmpodobit stearpa lor bibliotecd".622

Si

Textul fiecirei

pe scurt teme ca: inspirafia Sfintei Scripturi, integritatea

tului sfEnt, impS.rfirea clrfilor Sfintei Scripturi, inlelesul textului

c
de

ci Scripturi etc.

actualitate qi azi:

Aga cum Biblia de la Buziu se infrligeaz[, ea nu se prezintii

ca o simplf, reeditare a celei de la Blaj, ci in realitate ea urmeazd
llltrl.e multe pericope, pe cea de la Bucuregti, iar in mufte altele pe

int6i accentueazi inegalabila valoare qi utilitate a

Sfintei Scripturi, susfin0nd teza cd citirea gi meditarea ei
continui este de neapf,rati trebuin![ pentru mdntuire,
2 - episcopul se piAnge apoi de faptul cf, la noi Biblia se
citege foarte pulin gi "cu dezgust", fl.l numai laicii, spune el,
qi preotii, degi sfintele canoane le poruncesc s-o cifeasci mereu gi
1 - mai

mediteze asupra ei, ca

tlin Petersburg, astfel ci ea se aratt ca o lucrare de sintez[, nu

riri in privinla limbii, ci gi a traducerii propiu-zise.u'a
Dar pe timpul in care vlidica de la Buzau isprivea lucratea sa,
lo mitropolit al Ardealului, Andrei $aguna, incepea la Sibiu,
rca Bibliei care avea s6-i poarte numele gi care a durat doi ani

unii care sunt propoviduitorii cuvdntului

Dumnezeu gi vor raspunde inaintea Dreptului ltdecdtor "de

sfinte, ?mpflrjit in capitole gi versete623, este

fllttta Scripturi" (p.1-16), prezentdndu-se ca o introducere generali gi

Macabei istoricului Iosif Flaviu.

prefafa intitulata "Precuv6ntare citre drept

cititori", episcopul Filotei subliniazi citeva adeviruri

cirji

in Biblia de la Buziu de un "Cuvdnt inainte", care pune la

cititorilor nofiuni introductive referitoare la autor,
inatari, scop, locul scrierii etc. Volumul al V-lea care cuprinde
lnul Vechiului Testament, incepe cu o lungl "vorbire despre

obicinuite numai la frapii noStri ardeleni" .621

Biblia de la Buziu cuprinde, ca qi cea de la Blaj, acelagi
de cdrti, inclusiv denumirea de aprocrife, pentru cele
canonului biblic alexandrin, precum qi atribuirea cirtii

in

229

lll5(,-1858)

cdtre sufletele norodttlui, cd nu le-au luminat".

3 - recunoagte,

ci

acest mare neajuns vine nu numai din

"neinvdtf,tura preotilor", cu gi din "marea lipsd a cdrlilor

sfinte, in care se afld. Biserica noastrd astdzi".
4 - vlf,dica Filotei constatl apoi cu durere

ci

Sfdnta Scripturi

ajurs "o carte ctdt de rard Si costisitoare, tncdtfoarte rar

o poate vede"q cinwa, nu numai la creStini, ci chiar Ei .la preofi...
a

62t

Citat dupd N.L Nicolaescu, art.cil.,p.570

tlr

l,ll.:ilc sunt sistematizate dupd citarea textului Predosloviei fEcutE de N'I.

Nleolacscu, an.cit., p.517

"t l'rtcptie
ll{

face numai cartea

IV Macabei

l'crrlrLr ilustrarea acestei constatEri a se vedea N.L Nicolaescu, art,cit., p.512, unde
rulorul pune pe patnr coloane te*ul sfdnt spre comparalie, lu6nd textul din
I lle scni 1,10-11 . in prima coloand ageaz6 textul Bibliei din 1688; in a doua coloand
lrt'ccl alBiblieidelaBlaj TTgs,irratreia,texhrlBiblieidelaPetersbwg 1819 giin
r I V-l coloand pe cel al Bibliei de la Buz6u 1 854-1 856.
r

Stelian

To

Biblia incepe cu o Introducere ampl[ de caracter

istoric gi care poarti titlul: "CunoStinle folositoare despre
,lcripturd". Cuprinsul acestei introduceri este imparf,t in cinci
avflnd urmitoarea structuri:
1. Despre ?ncep[toriul gi cuprinsul Sfintei Scripturi (p 3-5)

2. Despre intoarcerea Sfintei Scripturi in limbile

cregtine (p 5-16).
3. Cum cd Sfrnta Scriptura este Cuvdntul cel adevirat al lui
Dumnezeu (p 16-18).
4. Despre puterea cea dinlduntru a Sfintei Scripturi (p.19).
5. Trebuinla Sfintei Scnpturi (p.19-20).

incheiere (p.20

-21).62s

Mitropolitul Andrei $aguna nu revendicd pentru

nici un fel de originalitate. Aceasta ar fi, contraas conceplia sa
limba Bibliei, care "nltmqi o datd se poate face; dacd s-a
piedica cea ]nare a traducerii credincioase Si tnlelese qi dacd
a primit l.imba aceea aqa zicdnd tn insdsi fiinla sa, atunci
au de-a mai face slta, ci numqi a o refnnoi Si fndrepta aSa, dupd
ar Jt reinnoit qi indreptat traducdtorul cel dintdi al Bibliei, de
trdit pdna in vremurile lor... Iard limha noastrd e pom viu,
toatd primdvarq se ,schimbd; ramurile bdtrdne Ei Jdrd suc se
cad, dar alta noud curdnd tl tmpodobeSte - toate ale lui se fac
prefuc, num.ai tulpina rdmdne totdeauna aceeaSi".626

Lirnba romdneascd a Bibliei lui $aguna a fost creati de N

Testarnent de la Bilgrad (1648) qi de Biblia de la Bucuregti (1688),

ldngf, aceste traduceri, $aguna a mai folosit qi Biblia tipirit[

Societatea ruseascd de la Petersburg (1819), Testamentul Nou,

Istoria, Critica

{i

Transmiterea

Textului

231

llttrirna (1838) 9i Biblia de la Buziu (1854-1856). De Biblia de ta

n lui Samuil Micu Clain (1795) nu se face nici o amintire.627
Calitatea superioari a textului Bibliei lui gaguna o vf,degte
gr risunitoarea polemicf, purtata de marele mitropolit cu Ion
Ridulescu. in jurul anului 1858, c6nd era pe sfhrgite tipdrirea
ici tui $aguna, Ion H.Radulescu incepea sa publice la paris, o

proprie a Sfintei Scripturi, tipirindu-se doar primele douf,

rulc Pentateuhului: Facerea gi leqirea, insofite de o seaml de
ri publicate cu anexe sub titlul: "Biblice sau Notilii historice,
tphice, religioase Si politice asupra Bibliei" (Paris 1858).
O parte din aceste adnotf,ri, dimpreund cu cartea Facerii,
Rlldulescu le-a trimis lui $aguna. Nemullumit de cele citite,
lc supune unei aspre critici in "Telegraful Romdn',, aducdndu-i
I I tr:liade-Ridulescu o intreitl aclzd".
a) ca laic nu era competent gi nici chemat si sf,vArgeascd o astfel
roere

lucrtro bisericeascf,.
b) a interpretat fals invd!5turile Sfintej Scnpturi

c) a inlocuit, in traducerea sa, limba curat6 a poporului gi a

Itilor carli sfinte, cl "o limbd pocitd, .stricatd qi latinizatd, pe
62s
Ittt o intelegea nimeni"
I t lcliade-Radulescu rdspunde acestei critici pe un ton agresiv,
trnlc il determina pe $aguna si incropeasci o Scrisoare pastorald
i1 clerului, infierAndu-l pe I.H.Ridutrescu cu caracterizarea
oirrc: "dcest mirean nu Stie legea creqtineascd"6ze. dAnd
i proportii de eveniment.

Iht,l,'ut

lht l,,nt

u"

626

in legdturi cu polemica $aguna-IHeliade-R6dulescu, gi con{inutul

lui $agwia adresatd clerului qi credincioqilor prin care lua

Arn6nunte in legitlr6 cu cuprinsul hecdrui capitol amintit, a se vedea Pr. prof,

Gr.T. Marcu, Sfdnta Scipturd tn "pom rorndnesc", p.798-805.

Htlrr,,rrri prrstorale a

Ibiden, p 802

Elllrrrlrrrr.' kanriantd

Attrnrrrrrrts

impotriva gcliunii lui I.Heliade-Rddulesou, irine intenlionati de

in
generatd de nernuilumirea pe care i-o pricinuiau traducerile
lirz;r
initiall,
tlllf,l,

232

Stelian

233

Dar editiile iniliate sau patronate de BisericA, n-au fost ins6

rele tiparituri ale Noului restament Ei ale intregii Biblii in limba
Dou[ dintre acestea - una scoasi h paris de l.Heliade-

Biblia de la Buzf,u qi Biblia de la Sibiu au fost, prin

bine primite pretuttndeni gi timp de peste o jumitate de
constituit fhntOnile cu apf, rne din care qi-au potolit setea

lescu6".

romAni.

in anul 1867 apare o noud edife a Noului Testament sub

"Noul Testament al Domnului gi Mflntuitorului nostru
Hristosrr, tipdrit cu binecuvdntarea Prea Sfinf;tului
Mitropolit de Relegea ortodoxi rislnteand din Ardeal gi
Andrei $aguna, Sibiu 1867, Tipografia arhidiecesan[. Edifia
prevd"zttl cu nici o prefafu iar scurte titluri enun!5
capitolelor. Edilia Noului Testament din 1867 reproduce, ln
generale, textul Bibliei din 1856-58, ciruia i-au fost aduse
imbundtiliri, in special, dupi Biblia de la Buziu.u'o O edilie a
Sfintei Scripturi a mai aparut in anul 1873 la Budapesta, edi
Societatea Bibliei Britanici, dar cdreia ii lipsesc cirlile canonice,63l
O noui edilie a "Noului Testament" apare in anul 1886,
cu aprobarea gi cu binecuv0ntarea Sfbntului Sinod al
autocefale Ortodoxe Romdne.632 De$i se intituleazS "Noul T
edilia cuprinde numai textul Sfintelor Evanghelii. Este o edifie
format mic, conlindnd cu titluri amdnunlite la inceputul
Limba traducerii este mult apropiati de cea bisericeasci de an.

la Bucuregti de C.Aristiau'o, r'u sunt reuqite nici ca

gi nici ca limbd, provoc6nd nemulfumire, alAt in cercurile
gi teologice, cdt gi in rAndurile filologilor gi literaf,lor

hlta editatd

Un rol insemnat in tipirirea gi traducerea Sfintei Scripturi l-a

il are gi organizalia misionari de origine qi facturi protestarti
ictatea pentru rispAndirea Bibliei in Anglia gi in striin6tate,, (The
gi

and Foreign Bible Society), irrfiinlati in anul 1804, prin

cf,reia, unic[ in felul ei, s-a reugit sf, se traducd gi tiptrreasci
irttreagf,,
iu
sau pirfi din ea, in rnai toate limbile qi dialectele
[e. In acest sens, un numir considerabil de edilii ale intregii
l,tterlrea semnat[ de pagoptisful I H Rdclulescu, care desfEgura in capitala Franfei
tuliviti4i culturale, se intituleazh "Biblia Sacra que coprinde Vechiul qi Noul
I'srlnment" tradusl din hellenesce dupd A quellor septedeci de L Heliadeulcscu,

Paris 1858. N-a fost tip[ril

decAt un singur

voltm (272 pag ),care red6

lntr o limba romAn6 "fatrricat6" dup6 italianE, cuprinsul cErfilor: Facere, Ieqire,
l,svitic, Deuteronom, Iosu4 Judec[tori gi Rut. Cu aceeagi reliriere a fost
ItlfirnlrinatI gi cealaltd scriere a sa'. "Biblicele sau Notilii histoice, philosophice,

politice asupra Bibliei", qi care se voia a fi o introducere filosoficd Ia

istorie gi teologie biblicA. (Amdnunte in legdtwE cu limba st6lcitd folosit5

lYllyitta.se Si

uro

631

612

pline de gregeli ale Bibliei editate de propaganda diferitelor societeli biblice

in slujba unor interese sectare, vezi Gr.T.Marclu, art.cit.,p.806-808.

Ce I

Spre exemplu, baducerea cuv6ntului oLxovop"La gi a verbului

illtolncs cu, art. cit., p.516

din originalul grecesc, din Efes 10,1, n-au mai fost traduse prin "i
respectiv "si intemeieze", ci prin neologismul teologic "iconomie" qi respectiv
intemeieze sub un cap", ca in Noul Testament de la Smima gi Biblia de la

l,ltltrrrcir publicatd iri anul 1859 de C.Aristia poartd titlul "Biblia Sacra... Din
llllnnt ediliune elenica recarectatd. Supra ebraicilor ar.hetipi... BucureSti 1859,,
T'ln,lrrucrea texlului biblic qi explicarea, in note subliniare, a unor cuvinte, arald" c6.

(N.L Nicolaescru, art.cit-, p 515).

['

rga
I

Radulescu

in

operele sale amintite, cu exemplihcare pe text, vezi

At islia cunogtea foarte superficial ]imba rom6nE. Spre exemplificare, iatd

N.I

25 aprilie 1885), a autocefaliei Bisericii Chodoxe Rom6ne de c6tre P

prin ce
loculiuni explicd c.Aristia cdteva din numeroasele cuvinte neobignuite
fiilrrriilc in textul traducerii: allaptant = cellu ce suge lapte; doloase = viclene;
tuHlurlc = cuv6ntare rug6torie; kamS = zibalfi proputissim = foarte galu,

Ecttmenrcb. (Ibidem).

ftrrulr,r

Sndiul l/echiului Testament...,

p.7 03.

Este prima edilie sinodald a unei

tipdrituri biblice apErute dupd recunoagterea

ltrrrrrrri sau

ioirrir=viitoareinurm[etc. (Cf. N.L Nicolaescu,art.cit,,p5lT).

Stelian

234

Istoria, Critica
T,

Biblii sau numai ale Noului Testament au fost

de D.Cornilescu,

difuzate,

relici

Si Transmiterea Textului

235

St6nceqti-Botoqani-Bucureqti, Societatea

e, I92 1.637
D.Cornilescu s-a folosit in traducerea sa de textul Bibliei de la

intermediul ei, intre romdnii dintgrd, cdt gi din strf,initate.635

in cadrul acestei SocietSli biblice apare tn cinci edifli

Testament tradus de prof. N. Nitzulescu, dintre care patru ca
aparte (1897, 1906, 1908 gi 1911), iar una incadrati in Biblir
1911. Prima edifie poarti. titlul "Noul AgezImdnt", tradus din

RornAn

. precum gi de al altor traduceri anterioare rom6ne$i gi straine.

Traducerea lui Cornilescu a fost bine primitd la incepul

u-se foarte repede, motiv pentru care s-a qireeditatin 1922
Dar foarte curAnd traducerea sa a devenit flnta unor indreptilite

originard greacd, Archipdstor Si Mitropolit Primat fiind D,

Gheorghian, profesor la Facultatea de Teologie. Tipdrit cu
Societdlii Biblice Bntanice, BucureSfi 1897". In urmitoarele edi
folosege denumirea curenti de "Noul Testame:nt".
in general, traducerea lui N.Nitzulescu este corectd gi clard,
nici despre ea nu se poate spune cf, este cu ade'v'drat o noui
deoarece autorul a luat din traducerile anterioare, mai ales din
de la Buzdu, tot ce i s-a pirut mai potrivit cu textul originar gi
la unele versete s-au fEcutindreptiri dupl textul originar grecesct'5
in anul l92l apare traducerea frcuti de D. Cornilescu
poarti tlthi: "Noul Testament al Domnului nostru lisus H,

i din partea teologilor orlodocqi, care au constatat existenfa in

in traducerea tendentioasf, a
vcrsete638, precum gi o schimbare cam arbitrard a grarului biblic
motive pentru care autoritatea bisericeascl a declarat-o
oasi gi eretic5, recomandand credinciogilor ortodocgi

rrl sdu a unor idei eterodoxe marcate

Irrrarca acesteia din lectura 1or.

lui D.Cornilescu are totugi

cnlitilli, fiind mai buni decflt cea a lui N.Nitzulescu, La unele
traducerea are caracterul unor scurte glose exegetice63e, iar
o subliniare explic5., inlelesul unor cuvinte ca: Iisus, Hristos,
riu, ioti, cirti, codrant, saduchei, irodieni, vameqi, magi, corban,
Hxceptdnd aceste lipsuri, traducerea

Galileii, etc
Cla o concluzie generalf,, referitor la aci';lrtar.ra biblic[ a
iifii Biblice Britanice, se poate spune ci strldaniile depuse de ea
tlrr,jba traducerii gi raspdndirii cuvdntului lui Dumnezet din Sf6nta
i;rtura, in cAt mai multe limbi 5i la un numdr cdt mai mare de
itrrli, meritd a fi apreciate c6t se poate de pozitiv. Dar nu trebuie a
neprecrzat faptul ci Bibliile editate de Societatea Biblic[ sunt

ntca
63-t

Toate ediliile scoase de Societatea biblicd britanic6 trec sub tEcere

traduc[torilor gi ale revizuitorilor texhrlui, c6nd aceqtia n-au alrrt pentru
aduse Societdtii biblice incuviin{area Bisericii din care lEceau parte, colaboraroa
"eterodocqii" putAndu-i expune, din pdcate, la sanctiuni canonice din
autoriti{ii bisericegti. A se vedea, qlre exemplu, carul teologilor
Gh.Erbiceanu gi Ghenadie Enhceanu (Pentru amAndoi vezi, IlRoventa,
Noului Teslament la noi tn ulfimii 50 de ani, Bucuregti 1932, p.41). Excepfie
fEcut doar penku prof. N.Nitzulescu, profesor la Facultatea de Teologie
Bucureqti, care se bucura de inlelegerea mitropolitului primat Iosif Gheorghian

ti'

1:,li1ia

li'

lui D.Cornitescu avea sd devind, dup6 cdteva revizuiri, textul pe care

S re o tatea Biblic[ il tipbregte p6r6 astnzi. (Cf Merrill C' Tenney, op. ci t., p.39 6).
V,,zi rr prez.entare a Bibiiei lui D Cornilescu qi a erorilor ei, ctt analizA pe tex! la

pentru D. Cornilescu
616

1ocul traducerii literale, adapteazA traducerea la ceri

dogmaticii ortodoxe Aga este ca21, spre exemplu, cu textul din Evrei 11,3
care il traduce astfel: "Prin credintd pricepem cd veacurile au fost intemeiato
cuv6ntul lui Dumnezeu, ca ceea ce este vEzut sd nu fie fEcut din cele ce se
(N.L Nicolaes a4 art.cit., p.578)

Uneori, autorul,

nu a apdrut ca iniJrda qi tiparita de

Societatea Biblic6 BritanicS, dar

ltrrtlrrcerea

in

,\ r'lrirI. Conf. dr. Petre L David, Biblia lui Cornilesca, in "GB" nr. 5, 1987.
lru V.zi N.I. Nicolaesc\,art.cit.,p.518, nota 11.

236

Stelian

Tr

Istoria, Critica

lrlcomplete' fragmentarerupte de tradifiile cregtine vechi

refer
numf,rul cdr,tilor care alcdtuies.
carorrl Sfintei Scnpturi gi
pnn traduce.:"-T::*"f,
a unor versete,

ri

n,l

.**;;";#;r_#

B_ucureeti

Mica Bibtie, ingnjiti

*,"^^,,,1 Munteanu,
::.:1,:1, Arhim.I.
1pT..
Nicodim
Scriban ,r r*.
pdrli alese din SIEnta Scnpturl
gi este ilustrati cu icoaneuor.
sinodali a intregii Sf Scripruri,
aparc
,o,, ?^.1.o1r.:rlir.
1e14

n"i"*t'J.;

revraireasi

in anul 1936, din indemnul gi purtarea

de grdd a pal
Miron Cristea, apare o noud editie a
Sfintei Scripturi i
traducdtori fiind Gala Galaction gi
Vasile Radu,

av6nd ca
septuaginta. Textur Bibliei din 1936
reprezinti cel mai progreat
pe care il avem p6nd la acea
datd. El este precedal de o ,,Intr
?n care se prezintd istoricul tipdririi
Bibliei la rom6ni. ca o
Biblia din i93G intercareazd "Rugiciunea
lui Manase,, in urma ce
patru car,ti ale Reg,or, spre deosebire
de locul ei de ra sfirgitur crrfi

Testament de la Bdlgrad...,

Tot in anul 1938, Societatea

tltcscu.

de ta

Biblici Britanicd,

avAnd aprobarea

uou

Dintre numeroasele edilii romdnegti ale Noului Testamen! o

lllonlrune speciali se cuvine aceleia cunoscuti sub numele de "Noul
t'ortrrment de la Cluj", apdn;/-in doul edifii - prima in anul 1942, iar

,\trtrliul L'echiului Testament, p.704.

'1' ll,i,lr,nt,p
90.

la 250 de ani

rrlui Sinod, edtteazA Noul Testament, traducitori fiind

rupolitul dr. Irineu Ioan Mihalcescu gi prof. dr. Teodor M.

Fil ,, ,
lllltltlm

1brclem.

de

c.u4t

61t

6I.,.,

yeziPr. prof dr'. Gr.T.

Marcu, Noul

[ia Bibliei lui $erban cattaqtzino, prin str[daniile profesorilor

lo Radu qi Gala Galaction. Traducerea Vechiului Testamerrl se
tlupl textul ebraic a lui R.Kittel (1937), dar gi dupfl textul
tuagintei editatf, de R.Rahlfs (I,II 1935), ultilizAndu-se inci gi
I lui A.Merck, publicat la Roma in 1935. Textul sfhnt este
de o substanfiald Prefali in care se arf,ti menirea Sf Scnpturi
tt pdlrunde ca o relea de apd vie ogoarele inimii Si ale literaturii
ti". Un neajuns al Bibliei din 1938 este lipsa locurilor

dr. Vasile Radu q.a.

6a2

lui vechiului restamen! consemnat de edifiile Bibliei pdn[ in

tticri in legiturd, cu arta cregtini.6aa

O nouf, edifle a Bibliei apare in anul 1938,

rd;#;#iil

Studiul Vechiului T,estantent .

,p 104

237

ll D.$tefdnescu. Dupi un cuvanl inainte, se fac cdteva lrmuriri cu

t'c la Sffinta Sc,pturi, dupi care trmeazd textul propriu-zis care
ilrr"^tratpe fiecare pagind, de cdte o icoanr. cdtevardmuriri asupra
titfiilor sunt date in partea ultima a cd4il unde se fac ai citeva

traducerea-rexrului s_au ocupat

oard
Tl::.:.::rl*,
in
afa' precum pr. prof Acad. GaIa
C.lr.ti.;,-;*;;#";;_
prof

600

Textului

hind alcaturt de mitropolitul Nicodim, iar ilustratiile

de

baza septuaginta rextul unor

crrli pre
C,ntarea C^nt'ritor, psalmii, prou.ri"t.,

a,

Transmiterea

ln acelaqi an (1936) apare Biblia ilustratE la mdnistirea Neamf

pentru,.r;;;"il ; ;l:.?',.",
Tfj:t.il,-.",;

:T:::1.;::::_1Iy"

{i

105

'"'t'r'. ;lrof. Gr.T. Marcu, afi.cit.,p.90

238

Stelian

To

__

a doua in anui 1945, editat de episcopul academician Nicolae

Motir.ul care l-a determinat la intocmirea acestei lucriri este

de aulor in Prefafa prirnei edifii: "Ne-am dat seama... cd
fipdrirea Legii celei noi de cdtre marele ierarh Saguna, pdnd
qu trecLtt aproape l}a de ani. Se cuvenea, deci, sd mai tocmim
graiului sagun.ian, pe trupul vremii de azi".
Aceastf, munci a ?nfeles-o ca pe un imperativ al r,remii
zbuciumate, de aceea, in acelagi Cuv6nd de limurire a edif,ei
Colan scria'. "$tiut este cd in zilele de cumplitd vifurnild, ca
acuru, creStinii cautd cuvdntul dumnezeiesc cu mai multd sete,
tn zilele de pace binecuvdntatd.

$i e firesc

sd

fie

aSa. Cdci noi,

seomd tn asemenea vremi, unde ar putea sd alerge ei dupii

mdngdiere, dacd nu la nesecata fantdnd de tnlelepciune qi

a dumnezeieStii Scripturi? Pricini ca acestea ne-au indemnat sd

La lumind Si sd punem la indentdnd iubiyilor noEtri fii suJleteSti,
nu Btblia tntreagd, cel pulin Noul Testament al Domnului
Mdntuitorului nos tru Ii sus Hri stos ".6aB
Ceea ce era specific "Noului Testqment de la Clui" din punct
vedere al stilizirii, era faptul ctr textele paralele la Evanghelii,
fdcut numai pe pericope Si nu pe versete, precum 5i o noui sll
titlurilor a$e.zate tn Jrunlea capitolelor, mai aproape de cuprins,
pare, clecdt al edifiilor prececlente.6ae
"Noul Testament de la Cluj" se distinge gi printr-o
tehnica grafici de

inalti finutd

Colan" (1 883-1 993), Cluj-Napoca, 1 995,

6asVezi

la

Pr. Florea Mureg an, (Jn eveniment religios literar, in "Via{a ilustatE",

1942, nt,3, p 9.
6a'C1-.

Pr. asist. Stelian Totan5, art.cit.,p.38.

Transmilerea

T,exlului _Jy

iltrgintci gi a altor traduceri slave, franceze $.a.Introducerea din

Bibliei ilustrate de la Neamf, din 1936, apare gi in Biblia
ii din anul 1944.

anul 1951, apare o noui editie a Nourui restament, intr-o

rro revizuitf, gi imbunititita fa[d de cele anterioare, cu ajutoml
Dgului gi literatului academician Gala Galaction, prof N.popescu
650
ln troplitului Tit.
Dupi 280 de ani de la aparifia Bibliei tle la Bucuregi (16g8),
in anul 1968. o noua edilie a intregii Biblii, cu aprobarea
ttlui Sinod, avdnd catitlu: 'rBiblia sau Sf6nta Scriptur5".65l
Pen1ru traducerea Vechiului restament. textul de bazi era al
din 1936, cu trimiterile revizuite qi indreptate are Bibliei- editia
'n, tiparita de patriarhul Nicodim in 1944, exceptie frcdnd cartea
ilor, care s-a tipirit dupi tertul revizuit al psaltirii din anul
Pentru c5{ile Noului Testament s-a folosit textul ,,Noului
, tiparit in anul 1951.
Aldturi de cirfile canonice ale Vechiului Testament, edilia din
, cuprinde qi cdrtile gi fragnentele necanonice, Biblia din 196g,
dcosebire de toate traducerile romAneqti de pAnd la acea datd,
inca gi 6 hil4i policrome care stau in serviciul inlelegerii
a textelor.65' Biblia apare intr-un tiraj de i00.000 de
i

artistic5.

Vezi arndnunte in leg[turii cu Noul Testament de la Cluj .- la Pr. asist

fofan6, Vlddica lt'icolae Colan ca biblist, in "Omagiu rnitropolitului Ni

fi

o noui edilie sinodalr a Bibliei apare in anur 1944, tradusf, dc

rr, patriarhul Romdniei. Textul s-a tradus dup[ bel al

;llare.

('l
6ar

Istoria, Critica

t'|r. Prof.

Gr. Marcu, ayt.cit.,p.90 gi

91.

l'rlilir era tipdrit5 cu ocazia impliniii a 20 de ani de neobosite strddanii in

r or(luoorea Risericii ortodoxe Rom6ne a patriarhuiui Iustinian ln ce sers
Biblia
rlrlr 1968 este gi un eveniment bisericesc,'vezi pr. prof. dr. Gr.T. Marcu, Urz
.tt't'ilinent bisericesc: Biblia din l968, tttrev,'8.O.R.", ru,5-6, 1969, p.4g3 urm.

I'r', prof. dr. Gr.T. Marcu, (trt.cit., p.91-92. qi Biblia sau Sffinta Scripturd,
llrrerrrcqti 1968 (Cuvdnt cdtre cititori, p 2-3).

240

Stelian

T'

Tot sub purtarea grlt a patriarhulur Iustinian, apare in

1972,la Bucuregti, o noul edi(ie la Mica Biblie (Editura i
biblic gi de misiune ortodox[). in general sunt reproduse
din ultima edilie (1944), pentm Vechiul Testamenl folosindu-se
textul dupd traducerea Bibliei din anul 1968. Aga cum se
in "Cuvdntul inainte", edifia este "de un real folos pentru
Seminariilor teologice pentru studenlii teologi gi, in general,
toli credinciogii. 653
In anul 1975, se retip5.regte traducerea Sfintei Scripturi
1968, "cu unele imbunilif,ri ale textului, constind din revizuiri
traduceri, pe alocuri, gi din indreptlri de cuvinte, pentru o redare
fideli a inlelesului textului originar.65a Noua edilie prezinti in
sf6rgit, fald de Biblia din 1968, un tabel cu unitifile de m[surl
monedele menlionate in Sffnta Scriptura.
Cu purtarea de grijd a patriarhului Iustin qi cu
SfEntului Sinod al B.O.R., apare in anul 1982 o nouf, edifie a
Scripturi integrale sub titlul: Biblia sau Sfflnta Scripturl.
Vechiul Testament, textul traducerii a fost reprodus dupi cel
ih anul 1975, iN la Noul Testament, dupi traducerea din lg7g.6ss Ca
cele doui edilii anterioare (1968 qi 1975) edilia din 1982 are gi ea
bazi textul traducerii din 1936. Edifia este prevdzuti cu 6 har,ti
legaturi cu Vechiul gi Noul Testament, precum gi cu 2 pagrni
infonnafli, referitoare la unitl! de misuri gi monede mentionate in
Scripturf,, toate aSezate la sf6rqitul Bibliei.
O alti edifie sinodalS tipdritl sub purtarea de griji a P.F.
Teoctist, este "Biblia sau Sf6nta Scripturd" apdrutd in anul 1
Prezintd aceleaqi caracteristici ca gi cea meqtionat[ anterior. Edi
urmf,toare, apirute cu binecuvAntarea P.F. Patriarh Teoctist,
ut'

Mi"o Biblie,Bwureqti 1972, pl

Istoria, Critica Si Transmiterea I'exlulul

conlin nimic

.r

ll

in plus fald de cea din 1988, nu mai sunt monlioneto

Ittorare.

in anul 1993, in editura Institutului biblic gi misftrne al Biscricii

Romhne, apare: "Noul Testament" (comentat) al I.p,S.
eu Valeriu Anania, tiplrit cu binecuvdntarea p.F. plrinte
Teoctist.

Noutatea cu care apare versiunea respectivi in qirul edifiilor

i ale textului Sf Scripturi constf, in:
L .scurte explicalii, date la unele versete din tex! consemnate in
la subsolul paginilor,

ftrd sd aibi conotatii de comentariu.

2. succinte Introduceri, a$ezate la incepufui fiecarei cd,rli a
lui Testamen! cuprinz6nd rezumative informa{ii isagogice
toare la cartea respectiv[, de real folos pentru cititor in
liarizarea sa cu unele notiuni generale legate de istoricul,
rrutul, contextul apari,tiei cirlii pe care urmeazi. a o citi etc.
3. O reformulare a titlurilor capitolelor, fbcuti, in special, dupf,
f

textului grecesc realizatA de Kurt Aland. Rlmdndnd loc.

pentru unele imbundtd,tiri, editia se prezintd ca una "de probi".656
Ca o concluzie generald,. la toate cele expuse, putem afirma ci
poporul
rom6.n, de-a lungul inviforatelor sale pitrunderi prin
lru
rile existen{ei sale istorice, Biblia ainsemnat, dar a gi fost frurar gi
ic al unitdfi de limbi, de credinli pi n[zuinli spre creqtere intru
litatea gi congtiinla nafronala.
irt critic6 a

uto

Biblio sau Sfdnta Scripturd, Bucuregti 1975, (Cuvdnt cdtre cititori).

ut5

Biblio sau Sfdnta Scipturd,Buareqti 7982, p.C7 (CuvAnt cdtre cititori)

A st: vcdea "Cuydnt tnainte" de P F. Pdrilte Patriarh Teoctist, p.M, care insoleqte
r,rlrlit, qi Nota auton-rlui asupra ediliei, p. D(.