1. Societatea comercial X nu mai face fa datoriilor sale exigibile.

Societatea intr n
faliment avnd la baz cerea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori.
Situaia patrimoniului ,conform bilanului contabile de ncepere a lichidrii se prezint dup
cum urmeaz:
I. Bilanul contabil de ncepere a lichidrii
N
A. Active imobilizate
Echipamente tehnologice (valoare brut)
(2131)
- Amortizarea echipamentelor tehnologice
(2813)
= valoare net
Total active imobilizate (valoare net)
B. Active circulante
Mrfuri (valoare brut) (371)
- Ajustri pentru deprecierea mrfurilor (397)
= valoare net
Conturi la bnci n lei (5121)
Total active circulante
C. Cheltuieli n avans
D. Datorii ce trebuie pltite n mai puin de
un an
Furnizori (401)
E. Active circulante (obligaii curente) nete
(B+C-D-I)
F. Total active minus obligaii curente (A+E)
G. Datorii ce trebuie pltite n mai mult de un
an
H. Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
(151)
I. Venituri n avans
J. Capital i rezerve
Capital subscris vrsat (1012)
Rezerve legale (1061)
Alte rezerve (1068)
Rezultatul reportat (1171)
Total capital i rezerve

30.000
(15.000)
15.000
15.000
900
(100)
800
2.000
2.800
1.000
12.000
(9.450)
.5.500
0
0
1.250
2.500
200
4.000
(1.150)
5.550

Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului se societate se prezint

dup cum urmeaz:
asociatul A: 1.750 lei (70% din capitalul social)
asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
S se nregistreze:
Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 24%
Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 24%
ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei
Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei

Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori
Achitarea datoriei fa de furnizori.
S se ntocmeasc bilanul de partaj.
Rezolvare :
a) Inregistrari contabile aferente lichidarii
- vanzarea echipamentului:
7000 lei x 24% = 1 680 lei TVA
7000 lei + 1680 lei = 8 680 lei
461 = %
8 680 lei
7583 7 000 lei
4427 1 680 lei
- scoaterea din evidenta a echipamentului:
% = 213
30000 lei
2813
15000 lei
6583
15000 lei
- incasarea contravalorii echipamentului:
5121 = 461 8680 lei
- inchiderea contului 7583:
7583 = 121 7000 lei
- inchiderea contului 6583:
121 = 6583 15000 lei
- vanzarea marfurilor:
411 = % 1488 lei
707 1200 lei
4427 288 lei
- incasarea contravalorii marfurilor:
5121 = 411 1488 lei
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute:
607 = 371 800 lei
378 = 371 100 lei
- inchiderea contului 707:

707 = 121 1200 lei

- inchiderea contului 607:
121 = 607 800 lei
- incasarea chiriei platite in avans:
5121 = 471 1000 lei
- restituirea chiriei incasate anticipat:
472 = 5121 1250 lei
- inregistrarea TVA si achitarea acestuia:
4427 = 4423 1968 lei ( 1680 lei-288 lei)
4423 = 5121 1968 lei
situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:
121= sold debitor = 15.000 lei +800 lei -7.000 lei -1.200 lei = 7.600 lei
sold 5121 = sold debitor = (2.000+8.680+1.488+1.000-1.250-1.968= 9.950 lei
____________________________________________________________
Datorii furnizori 12.000 lei
Disponibilitati 9.950 lei
Diferenta de acoperit de asociati 2050 lei
Din care,
Asociatul A (70%) 1435 lei
Asociatul B (30%) 615 lei
b) Intocmirea bilantului inainte de partaj :
Active circulante
Casa si ct la banci 9.950 lei
Active circulante totale 9.950 lei
Datorii<1an 12.000 lei
Active circulante nete -2050 lei
Capital
Capital subscris varsat 2.500 lei
Rezerve
4.200 lei
Rezultatul exerct(ct 121)
-din exercitiul curent 1.150 lei
- Din lichidare 7.600 lei
Total capital proprii -2050 lei
Total capital -2.050 lei

Determinarea capitalului propriu ( activul net)

CP (AN) = 9950 12000 = - 2050 lei
Rezulta ca pentru achitarea furnizorilor in suma de 12000 lei capitalul propriu
( activul net) este insuficient, astfel judecatorul sindic pentru plata datoriilor va recurge la
procedura de executare silita impotriva asociatilor.
In continuare se trece la calcularea si varsarea impozitului pe profit si a impozitului pe
dividende:
-

Decontarea rezervelor legale:

1061 = 456 200 lei

Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei
Impozitul pe profit aferent rezervelor legale 200 lei x 16% = 32 lei
456 = 441 32 lei
441 = 5121 32 lei
- Decontarea altor rezerve:
1068 = 456 4000 lei
- Impozitul pe dividende: (4000 + 200 32 = 4168) x 10% = 417
456 = 446 417 lei
446 = 5121 417 lei
- Situatia partajului capitalului propriu ( activul net) si a datoriilor pe asociati:
Capitalul propriu (activul net) repartizat , Pierderi si furnizori
0 Asociat A(70%)

Asociat B (30%)

Total

Capital social

1 1750

750

2500

Rezerve

2 140

60

200

Alte rezerve

3 2800

1200

4000

Total rd(1+2+3)

4 4690

2010

6700

Pierderea din
exercitiul curent

5 805

345

1150

Pierderea din
lichidare

6 5320

2280

7600

Furnizori

7 8400

3600

12000

Total rd(5+6+7)

8 14525

6225

20750

Diferenta rd(8-4)

9 9832

4215

14050

2. Identificai balana de verificare a unei firme pe care considerai c o supunei lichidrii.

Parcurgei fazele contabile ale lichidrii:
- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor i stabilirea precis a datoriilor);
- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vnzare: vor fi cel puin trei categorii de
imobilizri (amortizabile i neamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile,
produse, mrfuri), recuperri de creane (cu i fr acordare de reduceri
comerciale/financiare);
- plata datoriilor: se poate opta pentru situaia n care firma are destui bani pentru aceasta sau
nu;
- stingerea unor conturi de provizioane i a cel puin unei categorii de ajustri pentru
depreciere;
- nchiderea capitalurilor proprii care includ cel puin capital social (din aporturi i din
profituri nete), rezerva legal, rezerv din reevaluare i rezultat reportat.
Se cere prezentarea calculelor i a formulelor contabile aferente ntregii operaiuni de
lichidare.
Rezolvare:
Se prezinta ABC SRL care doreste inchiderea societatii prin lichidare voluntara, va rog sa imi
prezentati monografia contabila in vederea intocmirii bilantului de lichidare pe zero tinand
cont ca in balanta avem urmatoarele conturi:
1012
200 lei
106
40 lei
117 sold debitor 5.000 lei
121 sold debitor 1.000 lei
4551
5.860 lei
5311
100 lei
(avem venituri de 3.000 lei trebuie sa inregistram impozit pe micro)

Monografia este urmatoarea:

1) decontarea capitalului social:
1012 = 456 200 lei
2) decontarea rezervei legale asupra asociatului:
1061 = 456 40 lei

Firma fiind microintreprindere, nu recalculeaza impozitul pe profit necalculat la constituirea

rezervei legale.
3) se face o creditare firma pentru suma de 171 lei, pentru a avea bani in casa pentru plata
impozitului micro (suma a fost obtinuta prin incasari succesive):
5311 = 4551 171 lei
4) inchidere cont 4451 pe baza unei decizii a asociatului prin care se stabileste ca renunta la
creanta lui fata de societate:
4551 = 7588 (5.860 + 171) 6031 lei
5) inchidere cont 7588:
7588 = 121 6.031 lei
6) inregistrare impozit micro : 3%*(6.031 + 3.000) = 271 lei
698 = 4418 271 lei
7) se inchide 698:
121 = 698
271 lei;
8) se plateste prin foaie de varsamant, la Trezorerie, impozitul micro:
4418 = 5311 271 lei
Rezultand sold la casa (5311) si la 4418 zero.

9) contul 121 prezinta sold creditor de 4760 lei. Se acopera partial din pierderea
precedenta, inregistrata in debit117:
121 = 117 4760 lei.
10) se deconteaza asupra asociatului diferenta de pierdere de acoperit (practic, se suporta de
asociat):
456 = 117 240 lei (5000 lei - 4760 lei).
In acest moment, toate conturile au solduri zero. Asociatul (asociatii) nu au primit nimic peste
suma de 200 leireprezentind capital social, ca urmare nu vor fi . Dimpotriva, e iau suportat
pierderea ramasa de 240 lei a firmei.
3. Prezentati si dezvoltati factorii care influenteaz durata proiectata a intreprinderii conform
normei 3915.15 cuprins in standardul profesional nr.39 emis de CECCAR.
Raspuns:
Durata de viata a viitoarei intreprinderi este dependenta atat de motivari personale cat si de
motivari datorate mediului in care aceasta va exista:
De pilda functionarea intreprinderii viitoare:
Pe o piata dificil de penetrat rapid (de exemplu, producerea unor masinid e prelucrare

la cald a produselor siderurgice) O asemenea intreprindere necesita investii mari si chiar

pierderi posibile in primul an de activitate, acceptandu-se sacrificii la inceput, cu speranta
redresarii situatiei in anii urmatori. Antreprenorul preia un risc de care este constient si pe
care este necesar sa il evalueze corect, dar in nici un caz pe un termen doarte scurt.
Pe o piata care nu asigura o existenta de lunga durata (de exemplu, un program- softinformatic destinat domeniului stiintific, pe care o mare intreprindere prevede sa il
comercializeze in cateva luni sau in cativa ani) Intreprinderea viitoare va trebuii sa aiba o
durata mica de timp, dar sa fie rapid rentabila. Se poate prevedea insa distribuirea
produselor viitoare catre o piata mai stabila care sa ii asigure intreprinderii nou-create o
durata de viata mai lunga.
Pe o piata dificil de definit (de exemplu un restaurant intr-o regiune care a pierdut o
parte din populatia sa, dar care este mult frecventata de turisti) Antreprenorul trebuie sa
aiba obiective personale clare si foarte precise, el trebuie sa stapaneasca bine mediul
comercial in care va functiona intreprinderea, acceptand un efort financiar la inceput dar
nu pentru multa vreme, pentru ca o revenire a tendintelor favorabile este intotdeauna
posibila.
Pe o piata stabila, dar limitata (de exemplu, confectionarea si vanzarea de jeansi) Se
poate avea o intreprindere pe o durata indelungata, dar nu se vor putea castiga cu
adevarat sume considerabile. Intreprinderea viitoare va trebuii sa devina rapid rentabila
intrucat potentialul ei nu-i asigura antreprenorului veniturile satisfacatoare necesare.
Desigur in cazul aparitiei altor oportunitati profesionale se poate inceta activitatea sau
cesiona intreprinderea fara mari dificultati.
Nici una dintre situatiile mai intainte aratate nu este, in realitate, realizabila ca atare, existand
posibilitatea prezentarii combinate a caracteristicilor pietei respective.
De asemenea criteriile duratei de viata a unei intreprinderi reprezinta dimensiunile afective si
profesionale investite de antreprenor in crearea ei, imbinate cu veniturile personale viitoare
asteptate de acesta.

4. Ce este si ce vrea antreprenorul client , conform prevederilor legale dar si a celor

profesionale cuprinse in standardului profesional nr. 39 emis de CECCAR ?
Raspuns:
Antreprenorul trebuie sa-si identifice priceperea si sa isi stabileasca criteriile in legatura cu
autoproiectul sau. Scopul este de a defini conditiile trecerii de la statutul de om obisnuit la cel
de sef deintreprindere. Antreprenorul trebuie sa aiba:
o personalitate, a carei caracteristica principala consta in posibilitatea de a se adapta
sau nu la calitatile care sunt necesare pentru a-si duce la indeplinire autoproiectul;

un potential, adica o capacitate personala de actiune, de rezistenta fizica si soliditate

psihica, de ase face simpatizat, de a iesi dinincurcaturi etc., si care sa fie suficienta sau
nu pentru a face fata riscurilor inceputului si apoi conducerii intreprinderii;
cunostinte si competente tehnice, comerciale si de gestiune adaptate nevoilor
autoproiectului;
o experienta obtinuta din activitatile anterioare,in special profesionale; aceasta poate
fi un avantaj important, daca este potrivita autoproiectului. Este necesar ca antreprenorul
saisi determine propriile motivari si disponibilitati de energie si timp pe care
viitoareaintreprindere i le va solicita. Ar putea aparea situatii careii perturba previziunile
sale financiare antreprenorul avand reactii negative.

5. Care sunt pasii privind organizarea si denumirea viitoarei intreprinderi , conform

standardului profesional nr. 39 emis de CECCAR ?
Antreprenorul va stabili numele comercial al firmei (o denumire simbolic sau
numele sau prenumele su). De asemenea, va trebui s fac o reprezentare concret a viitoarei
ntreprinderi, definindu-i principalele funcii ale acesteia, pe care s le examineze prin
prisma criteriilor privind cerinele ntreprinderii i priceperea i posibilitatea de a le satisface.
Raiunea de a fi a unei ntreprinderi const n a oferi publicului larg mrfurile sau
serviciile pe care le produce.
Cerinele ntreprinderii
Antreprenorul va determina cte produse sau servicii va putea vinde sau presta ntr-o
unitate de timp dat (zi, lun, an).
Exemplu: dac deschide un magazin de nclminte, va aprecia cte perechi va vinde
ntr-o sptmn; dac realizeaz studii de fezabilitate privind instalarea unor reele
informatice n marile ntreprinderi, va aprecia cte va vinde ntr-un an.
Desigur c aprecierile pot continua n funcie de specificul ntreprinderii viitoare,
totui, se va cuta s se determine situaii ct mai apropiate de realitile avute n vedere, cum
ar fi:
- cte produse/servicii se vor putea livra;
- timpul mediu necesar realizrii pe unitatea de produs/serviciu;
- sezonalitatea necesit eliminarea cuantificrilor medii;
- divizarea produciei, de la livrarea furnizorilor la produsul finit, este un subiect
evident n cazul produciei de mrfuri dar care prezint un interes special n cazul prestrilor
de servicii: de exemplu, o prestare de servicii privind formarea personalului se descompune
n acceptarea cererii-selectarea procedurilor necesare-pregtiri complementare-prestarea
propriu-zis.
Posibiliti de realizare
Se vor stabili, eventual, principalele mijloace materiale necesare: echipamente,
vehicule (posibiliti de obinere de credite, leasing, nchirieri etc.)
Se va preciza dac specificul produciei/prestrii de servicii va necesita apelarea la
subantreprenori.

Se va aprecia dac antreprenorul va considera c va fi omul-cheie de concepie i

teren sau va delega unor colaboratori, salariai anumite atribuii.
Relaia cu clientela
Este un complement indispensabil produciei/prestrilor de servicii ntruct clientul
este n realitate patronul ntreprinderii, indiferent de forma juridic a acesteia. 21 Profilul
viitoarei clientele se poate modifica, piaa poate evolua, exigenele consumatorilor se
schimb, concurena se restructureaz n permanen.
Dac s-a gndit ca viitoarea ntreprindere s plece de la oportunitatea comercial, este
necesar evident s se rennoiasc aprecierea cifrei de afaceri avute n vedere. De aceea, se
impune o apreciere comercial asigurndu-se n principal: - o documentare tehnic asupra
pieei;
- vizitarea ntreprinderilor concurente, atunci cnd aceasta este posibil;
- obinerea informaiilor privind condiiile ofertelor ntreprinderilor concurente;
- Consultarea sindicatelor profesionale privind problemele specifice activitilor
viitoarei ntreprinderi;
- Consultarea viitorilor clieni; - Urmrirea obinerii, astfel, a unui studiu de pia i de
aciune comercial Este de reinut faptul c timpul destinat relaiilor cu clientela este
subestimat de mai mult de 90% dintre antreprenori, ceea ce arat c acestui segment al
activitii viitoarei ntreprinderi trebuie s i se acorde o atenie deosebit n importan i
modalitatea de realizare.
Posibiliti de realizare
Antreprenorul trebuie s i defineasc propriul su rol i zona de competen n acest
circuit, innd seama de disponibilitile sale privind funcia fabricaie/prestaie potrivit
aptitudinilor sale n legtur cu necesitile strategice. Antreprenorul, poate:
- s delege viitorilor colaboratori aceste atribuii, atunci cnd nu are o bun
cunoatere a particularitilor fabricaiei/prestrii de servicii i a relaiilor cu clientela;
- s stabileasc o relaie direct cu clientela, dac este sau poate deveni, printr-o
formare prealabil, un bun cunosctor al comportamentelor acesteia. Tot o form de delegare
a relaiilor cu clientela poate fi posibil i prin cointeresarea unor fore comerciale (ageni
comerciali, dealeri, reprezentane).