Rezolvari probleme CECCAR II

AtelierContabilitate.ro | 9 noiembrie 2014 | Cum s fac? | Niciun comentariu

Categoriile I, XI Contabilitate

1 (24).O societate pe actiuni a emis la 01 iunie an N un imprumut obligatar cu

urmatoarele caracteristici: numar obligatiuni 1.500 titluri, valoare nominala 100 lei, pret
de emisiune 97 lei, pret de rambursare 110, rata dobanzii 15%, durata imprumutului 10
ani, rambursarea imprumutului se face in 5 transe egale la sfarsitul serviciilor N+2,
N+4, N+6, N+8 si N+10, primele de rambursare se amortizeaza liniar pe durata
imprumutului. Care sunt operatiile contabile inregistrate la sfarsitul primului serviciu
obligatar:
2.

666 =

1681

3.

1681
=

1681 =

250 lei
5121

666

2.250 lei

000 lei

666

1681

2.250 lei

1681

5121

3.000 lei

5.

666 =

1681

000 lei

1681

5121

4.500 lei

666

1681

2.250 lei

6868

169

4.500 lei

2.

666 =

1681

250 lei

1681

5121

2.250 lei

16 1

5121

2.250 lei

3.

666 =

1681
=

000 lei

5121 3.000 lei

Raspuns:
-emiterea imprumutului obligatar
% = 161
461
169

165000 (1500110)
145500 (150097)
19500

-inregistrare si plata dobanda la sfarsitul primului serviciu obligatar

Dobanda=1500x100x15%:10 ani=2250
666 = 1681 2250
1681 = 5121 2250
Raspuns corect: a

2 (43). Se cunosc urmatoarele informatii cu privire la societatea GAMA: venituri din

vanzarea produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vanzarea semifabricatelor
30.000.000.lei, venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 10.000.000 lei,
venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din
subventii de exploatare pentru plata personalului 3.000.000 lei, subventii pentru
investitii 2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu
personalul 5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare si a
rezultatului financiar al societatii GAMA sunt:
2.

a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

3.

b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

4.

c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;

5.

d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;

6.

e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.

Raspuns:

CA=701+702+706+7411=50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000=
=92.000.000
Rez.expl.=Venit.explChelt.expl=(50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000+3.000.000)
5.500.000=95.000.000-5.500.000=89.500.000
Rez.financier=Venit.financiar-Chelt.financiare=2.000.000-0=2.000.000
Raspuns corect:a

3 (48). La plecarea in delegatie in interes de serviciu in Germania, 2 salariati ai SC AVAR

SRL au primit un avans de 1.000 euro fiecare, la valoarea cursului valutar de 4,5
lei/euro. La intoarcere au decontat impreuna urmatoarele cheltuieli: 700 euro cheltuieli
cu transportul, 1.200 euro cheltuieli cu cazarea si 400 euro diurna. (cursul valutar la
data decontarii a fost de 4,4 lei), urmand sa primeasca in lei diferenta dintre cheltuielile
efective si avansul primit. Sa se efectueze inregistrarile contabile ale operatiunilor
enumerate.
Raspuns:
-primire avans delegatie
542=5124 9000 (2000eurX4,5)
-decontare
% = 542 10120
624

3080 (700 eurX4,4)

625

5280 (1200 eurX4,4)

625

1760 (400 eurX4,4)

-diferenta de primit
542=5311

1120

4 (33). Dispuneti de urmatoarele informatii pentru luna decembrie anul N: total vanzari:
75.000 lei, TVA 24%, la inventar se constata minus de combustibil in gestiune
neimputabil peste normele legale evaluat la 45.000 lei TVA 24%, total achizitii 50.000 lei
TVA 24%, TVA de recuperat din luna noiembrie 4.000 lei.Inregistrarea TVA de platit la
bugetul de stat se efectueaza prin formula:
5.

316,3

4427 = 4426

4424

4000

4423
5.
4423

11.638,89
316,3 4427 = 4426

4000

516,13 4427 = 4426

4424

4000

4423

838,71

5.

316,3 5121 = 4426

4424

4000

4423

11.638,88

1.

9677,42

15.638,71

4423 = 4424
4.

9677,42

9677,42 4427 = 4426

9677,42

9677,42

9677,42

4000

4424 = 4426

Raspuns:
-calcul TVA colectat vanzare

411 = %
707

75000

60483,87

4427 14516,13
-minus combustibil
6022=3022
635=4427

45000
10800

-calcul tva deductibil achizitii

% = 401
371

50000
40322,58

4426

9677,42

-inregistrare TVA de plata

4427 = %

25316,13

4426

9677,42

4423

15638,71

-compensare TVA
4423 = 4424 4000

4000

Raspuns corect: varianta b.

5 (16). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constata lipsa unui utilaj a carui
valoare de intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizata 13.000 u.m.n, iar valoarea
de piata 8.000 u.m.n, fara TVA. Se imputa gestionarului si se retine din salariu.
Raspuns:
-minus de inventar
% = 2131

20000

2813

13000

6583

7000

-imputarea
4282 = %
7588

8000

4427

1920

9920

-retinerea din salar

421 = 4282 9920

6 (44). Care este marimea ajustarii valorii imobilizarilor corporale si necorporale,

cunoscandu-se urmatoarele elemente (valorile sunt exprimate in mii lei): cheltuieli cu
despagubiri, donatii si activele cedate 5.000, venituri din vanzarea activelor si alte
operatii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
8.000, venituri din creante reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea
imobilizarilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 2.000.
1.

a) 11.200 mii lei;

2.

b) 10.000 mii lei;

3.

c) 1.200 mii lei;

4.

d) 3.800 mii lei;

5.

e) 2.000 mii lei.

658=5000
758=7000
7814=8000
754=2000
7863=5000
7864=800
6811=2000

Raspuns:
Ajustari imobilizari corporale si necorporale=6811-7813=2000-0=2000
Ajutari imobilizari financiare=686-786=0-(5000+800)=0-5800=-5800
Total ajustari=2000-5800=-3800
Raspuns corect:varianta d.

7 (49). O societate a contractat in luna mai un credit pe o perioada de 10 ani,in valoare

de 150.000 euro, pentru achizitii utilaje din tarile UE, cu o dobanda anuala fixa de 10%
si perioada de gratie pentru inceperea rambursarii de un an. (la data efectuarii tragerii
cursul valutar era de 4,4 lei/euro iar la sfarsitul anului, cursul valutar a fost de 4,5 lei).

Sa se efectuezeinregistrarile contabile ale operatiunilor, la momentul contractarii si

tragerii creditului si la data de 31 decembrie a primului an, considerand ca obligatia si
plata dobanzii s-a inregistrat o singura data, respectiv la sfarsitul anului.

Raspuns:
-contractare credit 01,05,N-curs 4,4 lei/eur
5121 = 1621 660000 (1500004,5)
-inregistrare diferenta curs 31,12,N -curs 4,5 lei/eur
665 = 1621

15000

-inregistrare dobanda la sf.anului 31,12,N-curs 4,5lei/eur

dobanda anuala=15000010%=15000 eur
dobanda mai-decembrie N 15000:128=10000 eur
666 = 1682 45000 (100004,5)
-plata dobanda
1682 = 5124 45000 (100004,5)

8 (54). S.C. DIOROM SRL areincheiat un contract de vanzari produse finite catre un
client extern (din UE)in valoare de 25.000 Euro. Plata se efectueaza integral prin banca.
Cheltuielile de transportin valoare de 800 euro +24% tva, sunt efectuate de un

transportator extern si sunt suportate de exportatorul roman (curs euro 4,50 lei).
Marfa este asigurata de furnizor, prima de asigurare fiind de 4.000 lei.
Sa se inregistreze toate operatiunile descrise mai sus inclusiv platile aferente.

Raspuns:
-vanzare produse finite UE
4111=701

112.500 (25000eurx4,5)

-incasarea facturii prin banca

5124=4111 112.500

-inregistrare factura transport

624=401 3600 (800eurx4,5)
4426=4427 864

-plata factura transport

401 = 5124 3600

-asigurare
613 = 401 4000
-plata asigurare

401 =5121 4000

9 (50). La inventarierea anuala s-a constatat o lipsa in gestiunea de marfuri de 50.000

lei fara TVA. Intrucat nu au fost motive justificate pentru aceasta lipsa, gestionarul a fost
actionat in judecata in vederea recuperarii prejudiciului. Sa se efectueze inregistrarile
contabile ale operatiunilor enumerate.

Raspuns:
-lipsa gestiune
607 =371 50000
-imputare gestionar
461 = %
472
4427

62000

50000
12000

10 (51). O societate cu capital social de 100.000 lei in care asociati sunt o persoana
fizica cu aport la capitalul social de 40% si o persoana juridica cu aport la capitalul
social de 60%, au inregistratin primul an de activitate un profit net de 60.000 lei.
Adunarea generala a asociatilor a hotaratin luna martie a anului urmator ca profitul net
sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale si diferenta ca dividende care sa fie
achitatein luna urmatoare.
operatiuni.

Raspuns:
-constituire rezerva legala

Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate a acestor

Rezerva legala=600005%=3000

si 100000:5=20000

129=106 3000
-repartizare profit net
121 = %
129

3000

117

57000

60000

-inregistrare dividende
117 = %

57000

457.1 22800
457.2

34200

-inregistrare impozit pe dividende

457.1 = 446

3648

Persoana jurudica nu plateste impozit pe dividende intrucat cf art 36 alin 4 a trecut mai
mult de un an de cand societatea si-a inceput activitatea.

-plata dividende nete catre asociati

% = 5121
457.1
457.2

53352
19152
34200

11 (36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achizitionat o instalatie in

urmatoarele conditii: pret negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul,
instalarea si probele facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem ca, prin contractul
de licenta, societatea are obligatia ca la sfarsitul perioadei de exploatare saindeparteze
instalatia si sa restaureze amplasamentul. Valoarea actualizata a cheltuielilor necesare
pentruindeplinirea obligatiilor contractuale este estimata la 10.000 u.m. Sa se
contabilizeze achizitia utilajului si recunoasterea cheltuielilor necesare pentru
indepartarea instalatiei in conformitate cu IAS 16.
Raspuns:
-receptia utilajului pentru valoarea facturata de furnizori ( 300.000+20.000 )

2132 = 404

320.000

-recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei si restaurarea

amplasamentului prin provizion pentru dezafectarea imobilizarilor;

2132 = 1513

10.000

Costul instalatiei: 330.000

[ads2]

Categoria II Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

12 (8). Paragraful privind natura siintinderea lucrarilor de audit.

Raspuns:
Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele
Internationale de Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor
de catre auditor.
Raportul auditorului trebuie sa descrieintinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au
fostindeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau
practicilor nationale.
Intinderea lucrarilor da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de
audit judecate ca necesarein conditiile concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se
asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie; daca aceasta
nu rezulta in mod clar, se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara
indicata prin adresa auditorului.
Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care
sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:
-examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si
informatiile continute in situatiile financiare;
-evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor
financiare;
-evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile
financiare;
-revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.
Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei
de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: Noi am realizat auditul
conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau
practicile nationale).
Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat
in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta
anomalii semnificative. Un audit consta in a exprima, pe baza de sondaje, elementele
probante care sa justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare; el
consta, de asemenea,in a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile
semnificative facute de catre conducerea entitatii, pentru inchiderea situatiilor

financiare, cat si in a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora.

Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.

13 (9). Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.

Raspuns:
De fiecare data cand auditorul emite un raport, altul decat un raport fara rezerva, el
trebuie sa includa in raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica
decizia sa si, de fiecare data cand poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila
asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta intr-un
paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau
imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota
anexa mai aprofundata.
Situatii din care poate rezulta o alta opinie decat cea fara rezerve sunt:
-limitarea sferei angajamentului de audit
Limitarea sferei activitatii auditorului poate fi impusa uneori de catre entitate.O limitare
a sferei poate fi impusa de circumstante.O limitare poate sa apara, de asemenea,atunci
cand, conform opiniei auditorului, evidentele contabile sunt necorespunzatoare sau
atunci cand auditorul se afla in imposibilitatea de a desfasura procedurile de audit
considerate ca fiind necesare
-dezacordul cu conducerea
Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi
acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau
adecvarea prezentarii informatiilor in situatiile financiare.in cazulin care aceste
dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime
o opinie cu rezerve sau o opinie contrara
-dezacordul asupra politicilor contabile

14 (10). Cazuri de dezacord cu conducereaintreprinderii-client.

Raspuns:
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o
iregularitate contabila pe care conducereaintrepr refuza sa o corecteze. Acest dezacord
poate fi important si sa influenteze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:
insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;
stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori in calculul costurilor productiei
sau in determinarea marimii stocului (cantitatilor)
nerespectarea principiului independentei exercitiului;
neluarea in considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirma o
situatie existenta la data inchiderii exercitiului;
neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;
erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).
Auditorul certifica cu rezerva atunci cand iregularitatea este semnificativa, dar
importanta ei nu este suficienta pentru a considera ca situatiile financiare nu sunt
corecte si sincere si ca nu dau o imagine fidela asupra pozitiei si situatiei financiare
precum si rezultatului exercitiului.
Oricare ar fi natura neregularitatilor, auditorul isi prezinta in raport opinia, precizand:

natura dezacordului;

postul si suma respectiva;

influenta asupra rezultatului net.

15 (31). Termenul de eroarein audit semnifica:

1.

a) o deturnare a activelor;

2.

b) o inexactitate involuntara, continutain situatiile financiare;

3.

o falsificare a documentelor.

Raspuns:b
16 (32). Ce tipuri de opinie recunoasteti:
1.

a) opinie fara rezerve;

2.

b) opinie fara rezerve,insa cu mentiuni specialein anexa;

3.

refuz limitat de certificare.

Raspuns:a

17 (33). Circumstante sau evenimente care ridica riscul de frauda sau de eroare sunt:
1.

a) aspecte privind integritatea sau competenta conducerii;

2.

b) elemente probante insuficiente;

3.

informatii din mass-media.

Raspuns:a

18 (34). Evenimentele posterioareinchiderii exercitiului se refera la:

1.

a) fapte petrecute pana la data raportului de audit;

2.

b) fapte petrecute dupa data de 31 martie a anului viitor;

3.

numai fapte petrecute dupa depunerea bilantului.

Raspuns:a

19 (35). Programul de lucru defineste:

1.

a) datainceperii misiunii de audit;

2.

b) dataincheierii misiunii de audit;

3.

natura, calendarul siintinderea lucrarilor necesare pentru punereain aplicare a planului de

audit.

Raspuns:c

[ads2]

Categoria III Expertiza contabila

20 (6).Maria, aflata la prima sa expertiza contabila de natura civila, urmeaza ca pe

parcursul zilei de maine, sa seintalneasca cu partile procesuale. Dilema ei este legata
de modul de comunicare cu partile. Cum ar trebui sa-siinceapa discursul si cum ar trebui
sa se desfasoareintalnirea. Argumentati raspunsul.

Raspuns:
n cauzele civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi facuta
decat dupa citarea partilor, prin carte postala recomanata, cu dovada de primire,
aratandu-se zilele si orele cand incepe si se continua lucrarea. Dovada de primire va fi
atasata lucrarii expertului.
Citatia,trebuie inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termen de judecata. Partea
este insa in drept sa ceara o noua convocare daca nu i s-a inmanat citatia in termen.
Maria trebuie sa urmeze urmatorii pasi:
-sa anunte ca a fost numita expert in dosarul.
-sa comunice obiectivele expertizei
-sa intrebe partile ce precizari au de facut in legatura cu obiectivele expertizei
-sa solicite documentele necesare pentru desfasurarea expertizei
-sa stabileasca locul de desfasurare a expertizei
-sa intocmeasca procesul verbal cu ocazia convocarii partilor
In comunicarea cu partile Maria trebuie sa respecte normele de comportament
profesional si anume:
-independenta- expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertize contabile este
obligatoriu sa fie independent fata de partile interesate in expertiza, evitand orice

situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o constrangere care ar putea sai impieteze integritatea si obiectivitatea.
-competenta- presupune detinerea de catre expertul contabil a cunostintelor necesare
domeniului la care se refera expertiza contabila.
-calitatea expertizei-presupune modul prin care o expertiza contabila este realizata in
termenii solicitati si acceptati, cu constiiciozitate, devotament, corectitudine si
impartialitate de catre profesionist si este utila celor care au solicitat-o.
-secretul profesional si confidentialitatea- trebuie sa respecte confidentialitatea
informatiilor dobandite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie
sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica , cu exceptia
cazului in care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui
aceste informatii.
-acceptarea expertizelor contabile-solicitarile adresate expertilor contabili privind
efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice.
Totusi, expertul contabil,inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile,
trebuie sa-si analizeze posibilitatea de a-si indeplini misiunea tinand seama in special de
regulile de independenta si competenta.
responsabilitatea efectuarii expertizelor-expertul contabil trebuie sa fie constient att
de insemnatatea sarcinii primite din partea organelor indreptatite sa dispuna efectuarea
expertizei sau asumate prin contract cat si de faptul ca poarta raspunderea efectuarii
expertizei in cel mai inalt grad de profesionalism.

21 (13). Ce lucrari poate executa un expert contabil?

Raspuns:
Expertii contabili pot executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:
1) tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si semneaza
situatiile financiare

2) acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii

3) efectueaza analize economico financiare si evaluari patrimoniale
4) efectueaza exepertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de
persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege
5) executa alte lucrari cu caracter financiar contabil de organizare administrativa si
informatica
6) indeplineste potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul de cenzor la
societatile comerciale
7) acorda asistenta de specialitate necesara pentru infiintarea si reorganizarea
societatilor comerciale
8) efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii profesionale care presupun
cunostinte de contabilitate
Persoanele fizice si juridice care au calitatea de EC pot efectua activitatile de audit
financiar si consultant fiscala cu respectarea reglementarilor specifice acestor activitati.

22 (17). Solicitarea deinlocuire a unui expert contabil numit sa efectueze o expertiza

judiciara este acceptata de organul care a dispus expetiza:
1.

a) da,in orice situatie considerata de expertulin cauza ca este justificata;

2.

b) da, dar numai pentru motive temeinice acceptate de instanta;

3.

c) da, daca expertul contabil este planificatin concediu.

Raspuns:b
[ads2]

Categoria IV Evaluareaintreprinderilor

23 (4). Se cunosc urmatoarele date din bilantul contabil al uneiintreprinderi pe care-l

vom folosi pentru a determina diferitele valori patrimoniale:

Sol
d
la

Nr.
crt
.

Posturile

1.

Imobilizari necorporale

17.000

2.

Imobilizari corporale

2.295.642

3.

Imobilizari financiare

32.960

I.

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (1+2+3)

2.345.602

4.

Stocuri si productiein curs de executie

603.178

5.

Alte active circulante (creante, casa si

bancain lei)

943.300

II.

ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (4+5)

1.546.478

III.

DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O

PERIOADa DE PaNa LA UN AN

1.224.052

IV.

DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O

PERIOADa MAI MARE DE UN AN

500.400

V.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

47.680

6.

Capital

2.000.000

7.

Rezerve

119.948

8.

Rezultatul exercitiului financiar

295.904

9.

Repartizarea profitului

295.904

VI.

TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)

2.119.948

VII.

TOTAL CAPITALURI

2.119.948

Pentru exercitiul financiar incheiat,in urma diagnosticului financiar, bilantul

sufera urmatoarele corectii:

la terenuri s-a constatat o supraevaluarein suma de 200.000 lei;

constructiile trebuie reevaluatein plus cu 600.000 lei;

amortizarea imobilizarilor corporale a fost supraevaluata cu 60.000 lei;

materii primein valoare de 10.000 lei au devenit inutilizabile din cauza degradarii;

n productia neterminata esteinregistrata suma de 20.000 lei care reprezinta cheltuielile unei
comenzi sistate datorita faptului ca un beneficiar a reziliat,in mod unilateral, contractul
respectiv;

avem o creantain valoare de 7.000 lei, mai veche de 6 luni si care prezinta un risc de
nencasare de 30%.

Sa se determine ACTIVUL NET CORECTAT.

Raspuns:

Activului net corectat se obtine prin reevaluarea activului net contabil, transformand
valorile contabile in valori economice si corectand anomaliile contabile constatate.

Formula de calcul este:

ANC = ACC DC

unde ANC= activul net corectat, ACC= activul contabil corectat, DC=datorii totale
contabile corectate.

Imobilizari corporale=2295642-200000+600000+60000=2755642
Stocuri=603178-10000-20000=573178

Alte active circulante=943300-2100=941200

1.

Imobilizari necorporale

17.000

2.

Imobilizari corporale

2755642

3.

Imobilizari financiare

32.960

I.

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (1+2+3)

2805602

4.

Stocuri si productiein curs de executie

573178

5.

Alte active circulante (creante, casa si bancain lei)

941200

II.

ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (4+5)

1514378

III.

DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa DE

PaNa LA UN AN

1.224.05
2

IV.

DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa MAI

MARE DE UN AN

500.400

V.

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

47680

6.

Capital

2.000.00
0

7.

Rezerve

119.948

8.

Rezultatul exercitiului financiar

295.904

9.

Repartizarea profitului

295.904

VI.

TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9)

2.119.94
8

VII.

TOTAL CAPITALURI

2.119.94
8

ACC=2805602+1514378=4319980
DC=1224052+500400=1724452
ANC=4319980-1724452=2595528

24 (40). Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?

Raspuns:

Valoarea de rentabilitate (profitabilitate) (Vr). Aceasta valoare are la baza capitalizarea

(actualizarea) veniturilor si constain corelarea profitului mediu cu un multiplicator (k),
care reprezinta rata de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara.
K=1/i
Acest coeficient e inversul ratei de capitalizare si exprima numarul anilor de profituri
nete pe care cumparatorul e dator sa le plateasca.
n consecinta:
Vr = PN x K sau Vr = PN/i, unde:
Vr valoarea de rentabilitate;
PN- profituri nete.
Valoarea de rentabilitate e direct proportionala cu capacitateaintreprinderii de a
propune profit sau capacitatea beneficiara (CB) si invers proportionala cu rata de
plasament a disponibilitatilor pe piata financiara.
Dacain operatiunea de evaluare se practica o rentabilitate sub nivelul ratei de
actualizare, aceasta situatie ein favoarea cumparatorului.
Valoarea de rentabilitate limitata se bazeaza pe actualizarea profiturilor anuale viitoare
limitate la un numar de ani.
Valoarea de rentabilitate continua, conform acestui procedeu se considera
valoareaintreprinderii data de profitul mediu anual previzionat, la care se adauga
valoarea de rentabilitate.

[ads2]

Categoria V Fuziuni si divizari deintreprinderi

25 (36). Doua societati comerciale A si B care nu au participatii reciproce fuzioneaza. Se

cunosc urmatoarele date: prima de fuziune 14.000 lei; societatea B: active diverse
100.000 lei, datorii 30.000 lei. Societatea A: numarul de actiuni 25.000 de titluri,
valoarea nominala 20 lei/actiune, plusvaloarea din reevaluarea imobilizarilor 25.000 lei.
Care este marimea rezervelor societatii A.

Raspuns:

(1)

Capital social

80.000.000 lei

Active diverse

+ Rezerve

Datorii

+Plusvaloare din
reevaluarea
imobilizarilor

10.000.000 lei

Activ net contabil

Activ net contabil

90.000.000 lei + x lei

Nr. actiuni

10.000 actiuni

VMC

10.000 lei / actiune

(1)

La societatea Ain urma fuziunii:

Capitalul propriu creste cu

28.000.000 lei

Capitalul social creste cu nr. actiuni

emise (y) x 8.000 lei/actiune (valoarea
nominala a unei actiuni A)

y actiuni 8.000
lei/actiune lei

Prima de fuziune

5.600.000 lei

Prin rezolvarea ecuatiei: 28.000.000 lei y actiuni 8.000 lei/actiune = 5.600.000 lei se
obtine numarul de actiuni ce trebuie emise, respectiv 2.800 actiuni

Numar de actiuni ce trebuie emise = = 2.800 actiuni, deci VMCA = 10.000 lei/actiune
VMCA = 10.000 lei/actiune= , de unde x = 10.000.000 lei
Categoria VI Administrarea si lichidareaintreprinderilor

26 (7). Prin cerereainregistrata la Tribunalul Suceava, creditoarea A.N.A.F. Bucuresti, prin

D.R.V. Iasi, a solicitat deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea SC A.C.
SRL Campulung Moldovenesc pentru o creanta de 62.886 lei, stabilita potrivit actelor
constatatoare nr. 504 si 506/2001.
Prin Sentinta nr. 333 din 29.05.2007, Tribunalul Suceava a respins cererea, retinand ca
cele doua creante prezentate de creditor nu satisfac cerinta de a fi exigibile fata de
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicata.
impotriva sentintei a declarat recurs creditoarea, aratand ca a comunicat debitoarei
titlurile executorii la sediul declarat, acestea fiind primite si semnate de patron la data
de 13.10.2001, astfelincat creanta satisface conditia de a fi exigibila.
ntrebare:
Analizati temeinicia cererii de recurs formulata de reclamanta . Argumentati.

Raspuns:
Recursul a fost apreciatintemeiat si admis pentru urmatoarele considerente:
Creantelein baza carora creditoarea D.R.V. a solicitat deschiderea procedurii insolventei
sunt datorii stabilite printr-un act constatator .
Acest act constatator este titlu executoriu din chiar momentul emiterii, dispozitiile
Codului de procedura fiscala invocate de judecatorul sindic neavand asadar aplicarein
cauza.
n consecinta, legand exigibilitatea unei datorii de prevederile general invocate ale
Codului de procedura fiscala, judecatorul sindic a facut o gresita aplicare a legii, motiv
de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.

Ca urmare, constatandindeplinite conditiile stabilite de lege pentru deschiderea

procedurii insolventei, curtea a admis recursul si a modificat hotararea,in sensul
admiterii cererii creditoarei, a dispus deschiderea procedurii insolventei fata de
debitoare si a trimis cauza judecatorului sindic pentru continuarea procedurii prevazute
de Legea nr. 85/2006.

27 (6). Ce este si ce vrea antreprenorul client , conform prevederilor legale dar si a celor
profesionale cuprinse in standardului profesional nr. 39 emis de CECCAR ?

Raspuns:
Antreprenorul trebuie sa-si identifice priceperea si saisi stabileasca criteriilein legatura
cu autoproiectul sau. Scopul este de a defini conditiile trecerii de la statutul de om
obisnuit la cel de sef deintreprindere. Antreprenorul trebuie sa aiba:

o personalitate, a carei caracteristica principala constain posibilitatea de a se adapta sau nu

la calitatile care sunt necesare pentru a-si duce laindeplinire autoproiectul;

un potential, adica o capacitate personala de actiune, de rezistenta fizica si soliditate psihica,

de ase face simpatizat, de a iesi dinincurcaturi etc., si care sa fie suficienta sau nu pentru a
face fata riscurilorinceputului si apoi conduceriiintreprinderii;

cunostinte si competente tehnice, comerciale si de gestiune adaptate nevoilor

autoproiectului;

o experienta obtinuta din activitatile anterioare,in special profesionale; aceasta poate fi un

avantaj important, daca este potrivita autoproiectului. Este necesar ca antreprenorul saisi
determine propriile motivari si disponibilitati de energie si timp pe care viitoareaintreprindere i le
va solicita. Ar putea aparea situatii careii perturba previziunile sale financiare antreprenorul
avand reactii negative. Asa dar, spre exemplu, o crestere brutala cu 30% a costurilor materiilor
prime sau situatii-evenimente careii cer:

sa renunte la trei repausuri saptamanal, pentru a definitiva si formaliza anumite oferte catre
clienti;

sa isi anuleze concediile de odihna din vara, atunci cand constata realizarea a jumatate din
cifra de afaceri preconizata in lunile iulie si august;

sa convinga,intr-o saptamana, o alta banca sa-ti deschida un cont cu descoperire de cont

(over draft) atunci cand banca la care are deschise conturile intreprinderii sale ii refuza aceasta
operatie;

sa hotarasca mutarea activitatilor intreprinderii,intrucat prin aceasta ar realiza o economie de

n% a cheltuielilor de transport si ar salva astfelintreprinderea de la lipsurile financiare ale
ultimelor sase luni. Aceasta metoda, sa spunem test mental este necesara pentru
antreprenorul pus in dificultate care trebuie sa-si puna toate intrebarile posibile privind
obstacolele si dificultatile care ii pot diminua initiativele, cautand sa obtina raspunsurile corecte
la situatiile si provocarile concrete. Este recomandat ca realizarea acestui test sa aiba loc cu
consultarea apropiatilor antreprenorului si cu ale celor interesati de autoproiectul sau, opinia si
adeziunea acestora putandu-i transforma optiunile si chiar modul de viata familial

Categoria VII Studii de fezabilitate

28 (23). Unul din indicatorii utilizati in evaluarea traditionala a proiectelor

investitionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul si continutul
indicatorului?

Raspuns:
Rentabilitatea medie = Profit mediu anual /Investitie medie anuala
Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.
Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele
de rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa lor de
inregistrare pe piata.

29 (7). De ce este nevoie de un plan de afaceri?

Raspuns:
Inaintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste in mintea fiecarui
intreprinzator si se dezvolta conform urmatoareloretape:
la inceput a fost idea ta de afacere
apoi din idee s-a nascut viziunea si misiunea
-au fost stabilite obiectivele si strategia intreprinderii
si in final pentru a aplica strategia a fost redactat planul afacerii tale.
Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin care poti conduce si
controla, procesul de demarare si de functionare ulterioara a afacerii tale. Pe de alta
parte, planul de afacere reprezinta un excelent instrument extern de comunicare cu
mediul economic. Un plan de afaceri fundamentat si redactat bine transmite tuturor
celor din jurul tau (clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari),
ca stapanesti ceea ce ai de facut, ca afacerea ta este o afacere de succes. Intr-o
economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si
te vor percepe ca un actor pertinent al mediului economic

Categoria VIII Analiza diagnostic aintreprinderii

30 (62). Sa se calculeze soldurile intermediare de gestiunein cazul societatii ale carei

informatii financiare sunt prezentate mai jos si sa se analizeze evolutia acestora:

Indicator

31.12.n (u.m.)

31.12.n+1
(u.m.)

Venituri din vanzarea marfurilor

1000

Productia vanduta

20000

22000

Productia imobilizata

1000

Cheltuieli cu materii prime

3000

4000

Costul marfurilor vandute

800

Cheltuieli salariale

7000

7800

Cheltuieli cu amortizarea

300

400

Cheltuieli cu chirii

1500

1500

Cheltuieli cu dobanzi

1400

1500

Impozit pe profit

1000

1000

Raspuns:
Soldurile intermediare de gestiune reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa
analizam modul de obtinere a rezultatului firmei(profit sau pierdere) tinand cont de
natura elementelor de cheltuieli inregistrate.
Conform modelului continental de analiza acesti indicatori sunt:
-marja comerciala
-valoarea adaugata
-excedentul brut din exploatare
-rezultatul exploatarii
-rezultatul curent inaintea impozitarii
-rezultatul net al exercitiului
La 31,12,N
Marja comerciala (MC)=Venit din vanzarea mf-Costul mf vandute=0

Valoarea adaugata(VA)=MC+Productia vanduta+Productia imobilizata-Chelt cu chirii=

=0+20000+0-1500=18500
Excedentul brut din exploatare(EBE)=VA-chelt.de personal=18500-7000=11500
Rezultatul exploatarii(RE)=EBE-Chelt.cu amortizarea=11500-300=11200
Rezultatul curent inaintea impozitarii(RCII)=RE-chelt.cu dobanzile=11200-1400=9800
Rezultatul net al exercitiului (Rnet)=RCII-Impozit pe profit=9800-1000=8800
La 31,12,N+1
MC=1000-800=200
VA=200+22000+1000-1500=21700
EBE=21700-7800=13900
RE=13900-400=13500
RCII=13500-1500=12000
Rnet=12000-1000=11000

31 (33). Se cunosc urmatoarele informatii financiare referitoare la o societate

comerciala ce activeazain domeniul comertului cu amanuntul de bunuri de larg consum:

Indicator

u.m.

Imobilizari

1500

Stocuri

500

Creante

100

Disponibilitati

100

Capitaluri proprii

700

Datorii financiare

500

Furnizori

500

Datorii salariale

300

Datorii fiscale si sociale

150

Credite de trezorerie

50

Cifra de afaceri

5000

Sa se calculeze si sa se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor dee activ si

pasiv circulant si viteza de rotatie a activului circulant net .

Raspuns:
Duratele de rotatie se determinant functie de cifra de afaceri astfel:

a)Duratele de rotatie ale activelor

-durata de rotatie a activului = ( activ:cifra de afaceri) x 365 de zile (se poate folosi si
360 de zile, numar rotunjit);

-durata de rotatie a activelor circulante=(activecirculante:cifra de afaceri) x 365 de zile;

-durata de rotatie a stocurilor=(stoc: cifra de afaceri) x 365 de zile;

Pe aceasta formula se mai foloseste in locul valorii stocurilor de la sfarsitul anului, stocul
mediu: (stoc initial + stoc final):2

-durata de rotatie a creantelor (de exemplu, durata creditului clienti)= (clienti:cifra de

afaceri) x 365 de zile;

De asemenea, atunci cand se cunosc valorile, la calculul indicatorului se tine cont de

soldul mediu al clientilor: (sold initial clienti + sold final clienti):2.

b)Duratele de rotatie ale datoriilor de exploatere (sau datoriilor pe termen scurt datorii
cu o scadenta mai mica de un an):

-durata de rotatie a tuturor datoriilor (datorii:cifra de afaceri) x 365 de zile;

In exempul prezentat: fumizori + datorii salariale + datorii fiscale si sociale + credite de

trezorerie

-durata de rotatie a datoriilor fata de fumizori: (fumizori : cifra de afaceri) x 365 de zile;

Activul circulant net = active circulante datorii care ajung la scadenta intr-o perioada
mai mica de un an; daca valoarea este negativa (activele circulante sunt mai mici decat
datoriile care ajung la scadenta intr-o perioada mai mica de un an, indicatorul poarta
denumirea de active curente nete). Pentru exemplul prezentat; activul circulant net =

stocurile (500) + creante (100) + disponibilitati (100) fumizori (500) datorii salariale
si fiscale (450) credite de trezorerie (50) = 300 (este vorba de dalorie curenta neta).

Durata de rotatie a acesteia este = (300:5000) x 365 zile

c)in ceea ce priveste interpretarea acestor indicatori:

-viteza de rotatie a activelor totale trebuie sa fie mai mica de 182 de zile; adica este
considerata acceptabil numarul derotatii egal cu 2: nr. rotatii = cifra de afaceri : total
activ

-intre durata unei rotatii a activelor circulante si a datoriilor pe terme scurt trebuie sa
existe o corelatie, in sensul ca durata de rotatie a activelor trebuie sa fie mai mica decat
a a datoriilor, datoriile de exploatare fiind o sursa de finantare care nu are un cost:
bineinteles ca este vorba de datorii care sunt platite in termenele normale.

-cel mai des, in practica, se compara durata cieditului clienti cu durata creditului
fumizori, iar durata credituluiclienti trebuie sa fie mai mica decat durat creditului
furnizori.

-durata reditului clienti este analizata astfel: daca este mai mica de 30 zile este foarte
bine, intre 30 zile si 60 de zile este bine, intre 60 zile si 90 de zile este satisfacator,
maimare de 90 de zile nesadisfacator.

[ads2]

Categoria IX Fiscalitatea intreprinderii

32 (144). O societate comerciala, platitoare de impozit pe profit, obtinein perioada

ianuarie-martie venituri totale in suma de 125.000 lei, din care 65.000 lei sunt venituri
din activitatea unui bar de noapte. Cheltuielile totale efectuatein scopul realizarii
veniturilor suntin suma de 80.000 lei, din care 30.000 lei au rezultat din activitatea de
bar de noapte. Determinati impozitul pe profit.

Raspuns:
-calcul impozit profit rezultat din activitatea barului de noapte
Conditii:
1.impozit profit bar de noapte:16%x(65000-30000)=16%x35000=5600
2.Total venituri bar de noapte x 5%=650005%=3250
Rezulta un impozit pe profit pentru bar de noapte=5600 lei.
-calcul impozit pe profit rezultat din celelalte activitati
Impozit pe profit=16%x{(125000-65000)-(80000-30000)}=16%x10000=1600
Impozit total=5600+1600=7200

33 (216). A,inregistratain scop de TVAin Romania (art 153) livreaza bunuri catre
B,inregistratain scop de TVAin Romania (art 153), care la randul sau livreaza bunuri
catre C,inregistratain scop de TVAin Romania (art 153). Transportul se face de la sediul
lui A din Romania la sediul lui C din Romania. Analizati speta din punctul de vedere al
TVA stabilind tipul operatiunilor, locul lor, precum si obligatiile ce revin celor trei platitori
de TVA.

Raspuns:
1.Tipul operatiunii:-livrari de bunuri conform art.128 alin 1 de la A la B si de la B la C.
-prestare servicii conform art.129 alin 1 pentru transport,daca transportul este efectuat
de o firma specializata.
2.Locul operatiunii:locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea
acestora,deci locul operatiunii este la firma A(cod fiscal art.132 alin.1 lit a).
3.Obligatiile platitorilor de tva:
-A emite factura livrare catre B si aviz de insotire a marfii pentru expedierea de la A la C
si A este obligat la colectarea TVA.
-B emite factura livrare catre C si B este obligat la colectarea TVA.
-C isi deduce TVA.
-Firma care efectueaza transportul intocmeste documentele insotitoare de
transport(CMR,comanda,factura catre beneficiarul transportului).

34 (179). O societate comerciala la data de 31 decembrie a anului precedent a realizat

urmatoarele venituri:
-din vanzarea produselor finite 160.000 lei;
din vanzarea marfurilor 90.000 lei;
-din subventii de exploatare 40.000 lei;
-din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare 16.000 lei;
-curs euro la data de 31 decembrie 4,4287 lei/euro.

Determinati daca societatea poate sa optezein continuare pentru impozitul pe veniturile

microntreprinderilor

Raspuns:
Baza de impozitare=Total venituri-venituri din subv.de exploatare-venituri din
provizioane si ajustari pt depreciere sau pierdere de valoare=
=(160000+90000+40000+16000)-40000-16000=169000:4,4287=38160,18
euro<65000 euro,deci poate sa opteze in continuare pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor.

[ads2]

Categoria X Organizarea auditului intern si controlul intern

35 (95). Cum se realizeaza promovarea eficacitatii exploatarii?

Raspuns:
Buna aplicare a dispozitiilor intrepriderii si toate aspectele operationale ce conduc la
promovarea si asigurarea eficacitatii activitatilor intreprinderii sunt o garantie a
continuitatii exploatarii, ceea ce are o influenta directa asupra conturilor anuale.
Prin modalitatea sa de conceptie si organizare, controlul intern permite obtinerea
asigurarii ca:
-toate operatiunile miscarilor patrimoniale ale intreprinderii care fac obiectul unei
inregistrari contabile sunt inregistrate;
-toate inregistrarile contabile transpun corect operatii reale;
-toate activele intreprinderii sunt protejate;
-aceeasi operatie este totdeauna transpusa dupa aceeasi metoda de inregistrare;
-toate documentele justificative elaborate de intreprindere pentru consemnarea

operatiunilor sale patrimoniale intrunesc conditiile cerute elementelor probante

toate operatiile sunt executate in conformitate cu dispozitiile intreprinderii.

36 (89). Care sunt obiectivele controlului intern?

Raspuns:
1.

Protejarea activelor intreprinderii

2.

Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;

3.

Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii;

4.

Promovarea eficacitatii exploatarii;

37 (54). Care sunt etapele de derulare a misiunilor de asigura procedurilor specifice si

elaborarea documentelor
Raspuns:
-Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii sunt vizate aspecte
legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectorului din
care face parte, structurile intreprinderii, organizarea generale a intreprinderii, politicile
comerciale, financiare si sociale, organizarea contabilitatii, practicile contabile utilizate;
-Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative se au in vedere activitatile
de productie, distributie, aprovizionari, precum si conturile care in raport cu suma sau
prin natura lor pot comporta riscuri de erori.
-Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care
sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si
planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei, repartizarea
lucrarilor pe oameni, utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii,
coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama, solicitarea de
specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii,
caledarul sedintelor AGA si CA, termenul de depunere al raportului.
-Elaborarea programului de munca este un ansamblu de instructiuni puse in
atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a
lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca poate sa detalieze
obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare
procedura folosita. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor

continure in Planul de audit (misiune), in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din

urma.

38 (23). Prezentati si delimitati functia de control intern de activitatea de audit intern

Raspuns:
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in
examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si
independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si
corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii).
Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si
proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii,in masura
posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica
respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea
fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitateainregistrarilor contabile si stabilirea la
timp a informatiilor financiare.
Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui
participa intreg personalul entitatii respective.
Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului
de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin
compartimente distincte care fac parte din structura si sistemul de control intern al
acelei entitatii. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin
externalizare).
[ads2]

Categoria XII Doctrina si deontologia profesiei contabile

39 (55)in ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat, dintre
contabilul autorizat si contabilul salariat?
Raspuns:
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate,

n conditiile O.G. nr.65/1994, avand competenta profesionala de a verifica si de a

aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de
contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica
legalitatea bilantului contabil si a contului de profit sau pierdere.
Prin urmare, ne gasim in fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui
economist salariat; economistul este subordonat unui sef ierarhic si executa atributiile
specifice fisei postului sau. De asemenei, economistul este specializat in multe domenii:
financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii financiar-contabile,
independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate,
un salariu, ci un ONORARIU prevazut prin contractul incheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile O.G.
nr.65/1994 si are capacitatea de a tine contbilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent,
nesalarizat de o entitate economica.
Contabilul salarizat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile ce ii revin din
fisa individuala. Rareori,in cazul unei intreprinderi mari, mijlocii, executa toate lucrarile
contbile. De regula, este specializat pe un sector al contabilitatii.
Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor
executate, putand fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si
penal fata de intreprindere.
n schimb, economistul si contabilul, salariati, pierd cu greu postul sau in urma unor
proceduri anevoioase

40 (91) Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili?

Raspuns:

Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania stabileste norme de conduita
pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie
respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune.
Profesionistii contabili din Romania actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei
nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati; scopul de baza al Codului, trebuie insa
intotdeauna respectat.
Codul Etic este structuratin 3 parti, si anume:

Partea A Aplicabila tuturor profesionistilor contabili;

Partea A stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii

contabili si ofera un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul
conceptual ofera indrumari legate de principiile fundamentale de etica. Profesionistilor
contabili li se cere sa aplice acest cadru conceptual in identificarea amenintarilor la
adresa conformitatii cu principiile fundamentale,in evaluarea importantei lor si, daca
aceste amenintari sunt altfel decat in mod clar nesemnificative sa aplice masuri de
protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel incat sa nu fie
compromisa conformitatea cu principiile fundamentale.

Partea B Aplicabila profesionistilor contabili independenti

Partea C Aplicabila profesionistilor contabili angajati.

Partile B si C ilustreaza modul in care Cadrul conceptual trebuie aplicat in situatii

specifice. Ele ofera exemple de masuri de protectie care ar putea fi adecvate pentru a
solutiona amenintarile la adresa conformitatii cu principiile fundamentale si, de
asemenea, ofera exemple de situatii in care nu sunt disponibile masuri de protectie
pentru a solutiona amenintarile si,in consecinta, activitatea sau relatia care genereaza
amenintarile trebuie evitata.
n detaliu, structura si partile componente ale noului Cod etic national al profesionistilor
contabili se prezinta astfel::
Anexa 1 Introducere explicativa
Anexa 2 Declaratia Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. privind punerea in aplicare si
insusirea cerintelor etice
PARTEA A APLICAREA GENERALA A CODULUI

Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual

Sectiunea 110 Integritate
Sectiunea 120 Obiectivitate
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
PARTEA B PROFESIONISTII CONTABILI INDEPENDENTI
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 Independenta misiuni de audit si certificare
PARTEA C PROFESIONISTI CONTABILI ANGAJATI
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor

Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza

Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente . Acceptarea si emiterea de oferte