Geografie turistica

Techirghiol

Mogoseanu Carmen Gabriela

Grupa 8316
2014

Techirghiol
Asinus vulgaris techirghiolensis sau magarul lui Techir, cu el a inceput
legenda

Localizare
Este un oras in extremitatea de sud-est a Romaniei (jud. Constanta),
situat pe malul lacului Techirghiol la 16 km de orasul Constanta, aproape
de Marea Neagra (3 km).
Acces pe DN 38 sau prin drumul judetean ce leaga statiunea Eforie
Nord de Techirghiol (pe langa lac).
Coordonate: 44313N 283536E

Cai de acces
Cu maina
Pentru cei care vin din direcia Bucuresti:
Pe autostrada A2 - pn la Agigea
( 220 Km.)
De aici se merge pe DN 39 si se vireaza dreapta pe DN 38 pana la
Techirghiol(3km)
Pentru cei care vin din direcia Mangalia:
Se merge pe DN 39 pana la Eforie Nord ( 30 km)
Se vireaza la stanga catre Techirghiol pe DJ 383 ( 3km)
Cu avionul
Aeroporturi n apropiere:
Aeroportul Mihail Koglniceanu - Constana;
Aeroportul Tulcea - Tulcea.
Aeroportul Otopeni sau Bneasa - Bucuresti
Apoi se continu cu rutele auto.
Cu trenul
Gari n apropiere: Constana, Eforie Nord
Apoi se continu cu rutele auto. Exista microbuze pe ruta Constanta Eforie Nord Techirghiol cu plecare de la autogara Constanta din
vecinatatea garii la interval de 20 de minute.

Scurt istoric
Marturiile existentei si continuitatii oamenilor pe aceste meleaguri
sunt constituite din descoperiri arheologice. Istoria locuirilor ajunge pana
in neolitic, asezarea Techirghiolului fiind inclusa in faza a doua a culturii
Hamangia-Cernavoda. Cercetarile arheologice efectuate de catre Vasile
Parvan inca din 1924 au incercat sa stabileasca trecutulul acestor regiuni.
In oras exista zone care poarta urmele arheologice ale culturii
Hamangia-Cernavoda si amprentele istoriei ramase in aceste locuri:
monedele din vremea Imperiului Roman, documentele din perioada
otomana, acte apartinand lui Mihail Kogalniceanu, casa si azilul construite
de Constantin Tanase, dar si casele de vacanta ale familiilor lui Mircea
Eliade, Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, Jean Constantin.
Inca din anul 1854 exista primele inscrisuri despre calitile
terapeutice ale nmolului, cnd un comandant otoman i vindec braul
bolnav. Techirghiolul este cunoscut ca i staiune balnear din anul 1899.
Atunci s-a inaugurat: Azilul maritim Techirghiol, cu paturi i instalaii
pentru bi cu nmol.
3

Techirghiol a devenit un traseu de vacanta pentru intelectualii vremii.

n paralel cu dezvoltatea Mamaiei, Techirghiol devine o destinaie a
oamenilor din lumea bun, interesai de calitile terapeutice ale lacului cu
bi reci. Boema s-a mutat la Techirghiol, pentru ca, imediat dup Primul
Rzboi Mondial, Eforie s devin inta elitelor cu bani. Artistii veneau in
Dobrogea sa picteze, scriitorii ca Ionel Teodoreanu, de pilda (care se
refugia la Techirghiol, cu sotia si copiii) incercau sa scrie, iar actorii isi
aveau cartierul general la Carmen Sylva (Eforie Nord). Familiile scriitorilor
Cezar Petrescu si Tudor Arghezi erau oaspeti de vara ai statiunii.
Techirghiol oferea lumii bune a secolului XX inspiratie si tratament.
Camil Petrescu si-a plasat o parte a actiunii romanului sau Patul lui
Procust in Techirghiol, actiune desfasurata ntre anii 1926 i 1928, si a
redat prin cuvnt substanta personajelor din acel interval de timp.

Etimologia numelui
Denumirea oraului Techirghiol deriv din cuvntul turcesc Tekirgl
care nseamn lacul barbunului".
Se spune ca un batran olog si orb a ajuns odata cu magarul sau, din
greseala, in malul acestui lac. S-a chinuit batranul ore in sir sa iasa din
noroiul mirositor, dar bidiviul incapatanat nici ca voia sa se miste, malul
acela exercitand o tainica atractie asupra sa. Mare a fost insa mirarea si
bucuria batranului cand, iesind din lac, si-a dat seama ca ochii sai puteau
distinge din nou o geana de lumina, iar picioarele sale, de multa vreme
neputincioase, incepusera sa-l asculte. Cat despre inteleptul sau bidiviu
plagile urate de pe spate i se vindecasera, iar corpul sau parca traia o
noua tinerete. Aflandu-se despre aceasta vindecare, puhoi de oameni au
ajuns pe malul acelui lac, scaldandu-se si ungandu-se cu namol pentru a-si
gasi tamaduire. Si cate minuni nu se petrec acolo ologii incep din nou sa
mearga, oasele intepenite isi redobandesc tineretea, femeile isi recapata
fertilitatea, iar bolnavii de piept isi gasesc tamaduirea.

Clima

Amplasarea geografic a staiunii, la numai 3 km de rmul Mrii

Negre, ntr-o regiune de step dobrogean, determin caracteristicile
climatului: temperat continental, de step, cu influene marine,
caracterizat printr-o temperatur medie anual de aproximativ 11 grade
Celsius, o umiditate a aerului de circa 80%, vnt prezent aproape
permanent, cu o vitez de 4-5 m/s (mai ales ntre orele 11-17).
Regimul climatic n zona Techirghiol este de tip continental - marin i
se datoreaz circulaiei vestice a aerului peste care se suprapune influena
Mrii Negre.
Clima marin excitant, cu veri fierbini (temperatura medie n iulie
depete 23 C), cu numeroase zile nsorite ( o medie de 25 de zile
nsorite ntr-o lun, soarele strlucind 10-12 ore pe zi), ierni blnde cu
ninsori slabe (temperatura medie n ianuarie: - 0,5C). Temperatura medie
anual este de 11,2C , iar precipitaiile nsumeaz mai putin de 400 mm
anual. Briza marin se resimte aici mult mai puin dect pe rmul mrii, n
schimb briza lacului se face simit din plin.

Factorii terapeutici naturali

Climatul de step marin cu veri calde, ierni reci, diferene mari de
presiune, vnturi puternice i frecvente, se ncadreaz n grupul bio climatelor stimulant - tonifiante. Vara i iarna acest climat are o puternic
aciune excitant asupra organismului, iar primavara i toamna aceast
aciune este redus.
Apa lacului clorurat, sulfatat, bromurat, sodic, magnezian,
hiperton este folosit pentru aplicaii sub form de bi generale reci
(imersia n lac) sau calde, n czi sau bazin.

Baia salin rece, sau imersia n apa lacului se face progresiv att
ca durat (5 - 10 minute n primele zile pn la 20 - 30 minute la
sfritul curei) ct i ca numar (o singur baie n primele 3 - 4 zile,
pn la 3 - 4 imersii la sfritul curei).

Baia salin cald poate fi prescris i efectuat zilnic ca unica

procedur de hidroterapie major, sau la dou zile alternnd cu o
aplicaie de nmol sau cu o baie general cald cu extract de plante.
Temperatura la care se prescrie baia salin este din domeniul
termoneutralitii, respectiv n jurul valorii de 37,50-38 grade C.
Pentru hidrokinetoterapie apa se nclzete la 35 de grade C, n
domeniul rcoros/cldu.
Nmolul se folosete sub form de onciuni reci, bi calde de nmol
mpachetri
calde.

Onciunea cu nmol rece este un complex terapeutic alctuit

din contrastul succesiv cald - rece i helioterapie general progresiv
aplicat. Onciunea cu nmol rece se practic n sezonul estival, pe
plaja special amenajat. Numrul de aplicaii de nmol pe zi rmne
constant, pe toata durata curei nu se face dect o aplicaie de nmol
pe zi.

Baia general cald de nmol se face folosind 10 kg de nmol

diluat n 120 - 150 l apa cloruro-sodic din lac. Temperatura de
aplicare este de 37.0 - 39.0 C, termo neutralitatea pentru nmol fiind
situat la 38.0 C. Dureaz circa 20 - 25 de minute. Dupa expirarea
timpului pacientul face un du cald pentru ndeprtarea nmolului i
apoi unul rece scurt, pentru mpiedicarea vasodilataiei sistemice.
Baia general de nmol se practic odat la dou zile, alternativ cu
o baie salin (n piscina de hidrokinetoterapie) sau cu extract de
plante.

mpachetarea general cald se face folosind 10-15 kg de nmol

nclzit la 42.0 C - 45.0 C. Nmolul este ntins pe toat suprafaa
corpului, de la regiunea cervical pn la picioare. Pacientul este
nvelit cu un cearceaf i o ptur, i se aplic o compres rece pe
frunte pentru a preveni o prea mare vasodilataie a vaselor cerebrale
i efectueaz procedura timp de 30 min. Dup expirarea timpului
nmolul este ndeprtat la duul cu ap cald. Procedura se ncheie
cu o aplicaie rece scurt, pentru prevenirea vasoplegiei produs de
caldur. mpachetarea se face odata la 2 zile, alternativ cu baia
general cald cu ap din lac sau baia cu extract de plante.

Posibilitati de tratament
Techirghiolul dispune de baze de tratament ultramoderne in cadrul
carora exista numeroase instalatii pentru bai calde cu apa sarata
concentrata provenita din lac, instalatii pentru bai calde cu namol si
impachetari calde cu namol, instalatii pentru aerosoli si hidroterapie .

Indicatii terapeutice
In Techirghiol se pot trata o serie de afectiuni si boli cum ar fi:
Afeciuni dermatologice

Psoriazis, parapsoriazis, ichitioze incipiente, keratodermii

Alergodermii (eczeme, urticarie cronic).
Neurodermite limitate sau difuze.

Sechele posttraumatice

Strile postortopedico-chirurgicale
6

Stri (status) post traumatism vertebro-medular

Atrofii, contracturi musculare, redori articulare,
pseudoartroze.

anchiloze,

Afeciuni reumatismale de tip inflamator

Sechele dureroase articulare i abarticulare post reumatism acut

Spondilita anchilozant forma central sau periferic

Boli asociate

Boli respiratorii: cu scop profilactic pentru cei care lucreaz n

mediu cu noxe respiratorii, persoanele cu pneumopatii
nespecifice frecvente n antecedente; cu scop terapeutic: astm
alergic
pur,
traheobronite
trenante,
bronita
cronic
necomplicat, broniectazia.
Boli
profesionale:
pneumoconioze-silicoza,
azbestoza,
antracoza; polinevrite prin intoxicaie cu sulfur de carbon,
afeciuni dermatologice profesionale.
Boli endocrine: cu scop profilactic n cazul persoanelor care
provin din zone cu carene de iod; cu scop terapeutic n
hipotiroidia benigna i mixedem, hipoparatiroidie primar sau
secundar, nanism hipofizar, sindrom hipoorhitic, criptorhidism
operat.
Boli de nutriie i metabolism: diabetul zaharat de tip II
compensat, artropatia gutoas.

Atractii turistice
Fauna nevertebratelor ce populeaz lacul Techirghiol este dominat
de crustaceul Artemia salina, care mpreun cu alga Cladophora
cristalina furnizeaz materia prim pentru producerea nmolului
sapropelic cu componeni minerali activi care i dau o valoare terapeutic
deosebit. Lacul Techirghiol este o zona avifaunistic deosebit de
important, declarat sit Ramsar n 2006 (cu suprafata de 1462 ha). Printre
speciile de psri global ameninate pot fi menionate gsca cu gt rou
(Branta ruficollis) si raa cu cap alb (Oxyura leucocephala). Pe lng
speciile migratoare de psri, remarcabil este i numrul mare de specii
cuibritoare din aceast zon.
Nmolul sapropelic din lac este o avuie a staiunii; el a adus faima
acestor locuri. Astfel n anul 1924, la Expoziia Universal de la Paris,
nmolul de Techirghiol a primit medalia de aur. Nmolul se afl sub form
sedimentat pe fundul lacului, n anumite zone ale acestuia pe o arie
total de aproximativ 98 ha, ntr-un strat cu o grosime de cca 0,6 m.
Nmolul negru (ca pcura), lucios, onctuos are un miros
caracteristic i posed proprieti fizice care l fac extrem de util n
7

tratamentul diferitelor afeciuni; el reprezint un unicat din toate punctele

de vedere. Astfel, nmolul are proprietatea de a se ntinde, a se mula pe
suprafaa corpului (este plastic); absoarbe apa ca un burete, fiind capabil
totodat s se i amestece foarte bine cu ea (este hidropexic);
nmagazineaz uor cldura (este termopexic) cand este nclzit i o
cedeaza greu corpului nostru (are o termoconductibilitate redus); de
aceea, aplicat fierbinte pe piele, d o senzaie de cldur mai redus
dect o baie cu ap la aceeai temperatur.

Mnstirea Sfnta Maria, o oaz de linite i relaxare

spiritual. n interiorul acestei bisericue s-a nchinat, copil fiind,
Majestatea Sa, Regele Mihai. A fost adus la Techirghiol n anul 1951. n
interiorul mnstirii turitii pot vizita un mic, dar deosebit de nsemnat
muzeu al cretinismului dobrogean. n cadrul Mnstirii Sfnta Maria
funcioneaz din anul 2000 o modern baz de tratament, unde n funcie
de recomandarea medicului specialist se pot aplica o serie de tratamente.

Biserica Nemteasca. Printele Pieger, indrumatorul

comunitatii germane formata din nemtii dobrogeni, a contribuit la ridicarea
bisericii, finalizat n anul 1934.
Biserica Sfntul Prooroc Ilie Tesviteanul din Techirghiol.

Cazare

Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol

Manastirea Sfanta Maria

Pensiunea Marea Neagra

Vila Daniela

Pensiunea Anina

Vila Bella

Bibliografie
8

http://judeteonline.ro/turism/de-interes-national/statiuneatechirghiol.html
http://www.primariatechirghiol.ro/info-turism/prezentare-generala/
http://www.sbtghiol.ro/index.html
http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/administratie-locala/stiti-de-undevine-numele-localitatilor-constanteneturcii-tatarii-grecii-dar-si-comunistiiau-avut-contributia-lor-61047-379802.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83