Metode Numerice

Inginerie Electrica an II
2015-2016

Curs 2.
Metode numerice de rezolvare a ecuaiilor
algebrice i transcendente
Aplicaii n Ingineria Electric

Prof. dr. ing. mat. Dan D. MICU

Director - Laborator de Cercetare n Metode Numerice
Departamentul de Electrotehnic, Inginerie Electric
E-mail: Dan.Micu@et.utcluj.ro

Ecuaiile neliniare constituie una din cele mai frecvente aplicaii de calcul numeric
care apar n cadrul activitilor de proiectare din ingineria electric

Problema
Expresia ecuaiei este foarte complicat sau valorile coeficienilor nu
se cunosc exact (rezultai din determinri experimentale sau au fost
calculai pe baza unor ipoteze simplificatoare)!

Concluzia
Nu se pune problema soluionrii exacte a ecuaiilor cu metode directe (nr. finit de
pai cunoscut apriori)
Se utilizeaz metode numerice aproximative metode iterative cu convergen
teoretic infinit dar practic finit (prin estimarea permanenta a gradului de precizie a
determinrii soluiei sau soluiilor)
Soluiile ecuaiilor neliniare se obin aadar ca limite ale unor iruri convergente.

Exemple de aplicaii din ingineria electric

care implic rezolvarea unor ecuaii algebrice
sau transcendente
Determinarea punctului optim de functionare al pilelor electrice, la
care consumul de combustibil este minim; se impune rezolvarea unei
ecuatii transcendente;
La proiectarea masinilor electrice care actioneaza compresoare de
frig, functionand in regim de saturaie, este necesar s se calculeze
campul magnetic n zona punctului de funcionare n care inducia
magnetic ajunge la 2 Tesla; impune rezolvarea unei ecuaii
polinomiale;
Calculul punctului optim de funcionare pe curba inducie
intensitate cmp magnetic B(H), astfel nct pierderile de energie n
circuitul magnetic al unui motor electric s fie minime; implic
soluionarea unei ecuaii transcendente;
Detecia unghiului de comand a tiristoarelor ntr-un convertor
electronic, astfel nct nivelul armonicilor generate s fie minim;
modelul este reprezentat de o ecuaie trigonometric, n care
necunoscuta este unghiul de comutaie;

 n dimensionarea mecanic a unei linii electrice aeriene (LEA), se

rezolv ecuaia de stare a conductoarelor electrice, care exprim
comportarea liniei sub aciunea efortului unitar exercitat de
conductoare asupra stlpilor de susinere i n condiii meteorologice
diferite (vnt, chiciur); Exemplu concret: n cadrul unui studiu
coexisten LEA CATV (reea de cablu TV - Turda ) s-a impus
rezolvarea repetat a ecuaiei de stare, avnd diferite valori ale
coeficienilor, cu scopul de a verifica rezistena LEA existent, n
condiiile montrii pe acelai tronson de stlpi a reelei CATV;

2
2
2e ga gb
1
( t a tb ) ( 0a 0b )

E
24 0a

0b

Curbele de montare se refer la variaia efortului unitar i a sgeii f n funcie

de temperatura t, pentru toate deschiderile unui panou de ntindere al LEA.

 Testarea stabilitii la mici perturbaii a generatoarelor electrice

distribuite (ex. turnuri eoliene), conectate la reea; soluiile
complexe ale unei ecuaii polinomiale

Efectul pornirii mainilor electrice

Motor asincron pentru acionarea pompelor

S f 0 2 2 Q f 0 Q f

2
2 U 2 2 X p

S
S

sc

U b0
1
sc
2
2
2

0
Z p b 0

b
f

b
2

2
S
S
S
U b 0

sc
sc
sc
U b0

1
p
f
p
f

S
sc

Consideraii teoretice
Se consider o ecuaie de form general:

f x 0

Pentru majoritatea aplicaiilor din ingineria electric domeniul de definiie

este un interval I:

f :I R

Teorema lui Rolle - localizarea rdcinilor:

f a f b 0 x 0 a, b
x0-rdcina ecuaiei
Observaii

Dac f(x) este un polinom atunci ecuaia se numete ecuaie algebric; n caz
contrar se numete ecuaie transcendent
Se numete:

- rdcina funciei (ecuaiei) numai la ecuaii algebrice

- zeroul (soluia) funciei - la ecuaii transcendente

Rezumat
Se va demonstra pas cu pas modul n care o aplicaie real
(provenit din ingineria electric) se modeleaz matematic i

apoi se rezolv numeric cu ajutorul metodelor numerice;

Intuitiv, vor fi experimentate fazele de soluionare numeric a
ecuaiilor algebrice (polinomiale), stabilite ca model matematic al
aplicatiei reale;
De la desfurarea particularizat a metodei numerice de
rezolvare, se trece la descrierea ei general, fiind subliniate

limitele de aplicabilitate, avantaje i dezavantaje;

1. Metoda lui Newton (metoda tangentei)

Aplicaie practic
S.C ARMTURA S.A, firm cu profil electromecanic, a primit o
comand de prelucrare a unor plci metalice utilizate n construcia
releelor de telefonie mobil. Operaia principal executat asupra
acestor piese const n vopsirea prin pulverizare n cmp electric,
procedeu numit vopsire electrostatic.
Problema care se pune n cadrul acestei aplicaii se refer la gsirea unei
legturi ntre dimensiunile de vopsit ale unei plci i mrimile electrice prin
care se poate ajusta procesul. Astfel, prin reglajul acestor mrimi, tensiune
electric, respectiv curent electric care parcurge plcile, devine posibil
controlul automat al suprafeei de vopsit pentru fiecare plcu.
Cunoscnd caracteristicile i dimensiunile instalaiei de vopsire electrostatic,
aplicaia se poate modela simplu printr-un condensator plan n care se introduc
simultan dou piese de vopsit. n primul rnd trebuie determinat distana maxim
de ptrundere a plcilor n interiorul condensatorului plan, distan care limiteaz
direct suprafaa ce urmeaz a fi acoperit cu vopsea a acestora.

Formularea Problemei (P) date cunoscute (date); necunoscute (soluii); lege de legtur (date-soluii)

Descrierea Problemei (P) Model Matematic (M(P))

Aproximare M(P) printr-o Metod Numeric (MN(P))

Dezvoltare algoritm
Pentru MN(P)

Implementare algoritm n
MathCad (Matlab, Mathematica
etc.)

Specificarea
problemei reale

inducere

(Control automat)

Confruntarea cu
realitatea

Modificare
model

Construirea unui model fizic

(modelare prin schema
electrica echivalenta)

Formularea problemei
matematice
(ecuaia neliniara de
echilibru a fortelor)

Interpretarea soluiei
(evaluare numerica)

deducere

Metode numerice
(Newton)

Rezolvarea problemei
matematice

Modelul prin care se poate caracteriza problema:

Dimensiunile geometrice ale sistemului

condensator plan i piese de vopsit:
L = 0.65 m ; l = 0.3 m ; l0 = 0.25 m ; d= 1
m ; g = 0.002 m ; y = 0.15 m ;
Mrimile electrice de alimentare:
U = 20000 V ; i = 3 A.
Fig. 6 Modelarea pieselor i a instalaiei
de vopsire electrostatic

Rmne s se determine ecuaia de echilibru a forei electrice cu cea electrodinamic,

iar din aceast relaie s se gseasc mrimea variabilei x de ptrundere a pieselor n
interiorul condensatorului.

Fora de respingere dintre cele dou piese se exprim cu formula:

0 i 2
Fm x

2
2 0

L
L
x 0 x 0
2
2

L
x
2

Iar din ecuaia de echilibru a forelor

L
x
2

1
dx1 dx 2
x1 x 2

Fe x Fm x 0

i dup nlocuirile numerice se deduce o ecuaie transcendent:

Piesele de vopsit vedere de sus

(9.936 17.28 x) ln 23 40 x 34.56 x 15.55 ln 9 20 x

5.616 17.28 x ln 13 40 x 23.95 x 12.896 0

n aceast ecuaie necunoscuta este distana maxim de ptrundere a pieselor n

interiorul condensatorului, n condiiile n care sunt fixate mrimile electrice de
alimentare.

Pentru a determina valoarea variabilei x care verific ecuaia neliniar

de mai sus, ne vom folosi de urmtoarele transformri:
-se noteaz membrul stng al ecuaiei cu o funcie
f x (9.936 17.28 x) ln 23 40 x 34.56 x 15.55 ln 9 20 x

5.616 17.28 x ln 13 40 x 23.95 x 12.896

-se dezvolt n serie Taylor funcia f(x) n jurul unui punct x0 reinnd doar primii doi termeni

f x f x 0 f ' x0 x x 0
-considernd pe x0 ca o aproximaie iniial a soluiei ecuaiei de la care s-a pornit, dac n
expresia dezvoltrii Taylor de mai sus se nlocuiete variabila x cu o nou aproximare a soluiei,
x1, pentru care se presupune c f(x) se anuleaz, atunci rescriem:

0 f x0 f ' x0 x1 x0 x1 x0

f x0
f ' x0

-n acest fel aproximaia x1 devine calculabil n raport cu prima aproximaie, i mai departe
pentru a afla o aproximaie cu o precizie sporit, efectum succesiv calculele

f xn
f x1
x2 x1 '
.... xn1 xn '
f x1
f xn
- ajungem astfel la o aproximaie xn+1 a soluiei, pe care n funcie de numrul de iteraii parcurse
o vom adopta ca fiind soluia cutat a problemei.

Numeric, pornind de la o aproximaie iniial x0 = 0.2 m, se ajunge dup

n = 9 iteraii la x9 = 0.3 m.
Modalitatea prin care s-a soluionat ecuaia neliniar este aplicarea
metodei numerice a lui Newton.

Caracterul general al metodei lui Newton

Fie o ecuaie de forma f(x)=0, cu variabila x din [a,b], iar funcia continu i de dou ori
derivabil pe intervalul dat. Dezvoltarea n serie Taylor n jurul unui punct xn, n cazul
n care se rein doar primii doi termeni ai dezvoltrii i restul, este:

1
2
f x f xn x xn f xn x xn f '' n cu n x; xn
2!
'

nlocuirea n expresia de mai sus, a unei aproximaii xn+1 n locul lui x, i succesiv lui xn, pentru
care presupunem c se anuleaz f(x) conduce la relaiile:

f x n

''
1
2 f n
f x 0 x x n '
x x n '
f x n 2
f x n

x x n 1

xn 1

neglijarea restului

f xn
xn '
f xn

S-a generat astfel o formul de calcul a soluiilor ecuaiilor, n care apare o eroare de
metod datorat neglijrii restului seriei Taylor i care se bazeaz pe un calcul recursiv.

Demonstratia 1 (pe tabla la Curs 1) Determinarea formulei - din

start, n deducerea metodei lui Newton se introduce o eroare de metoda
prin neglijarea restului seriei Taylor

Dac se admite c reprezentarea grafic a funciei arat ca n

figura 9, iar derivata lui f(x) se reprezint ca o dreapt care
trece succesiv prin punctele x0 , x1 , x2 , ..., xn
ALGORITM:

1.
2.

3.

Se iniializeaz soluia cu x0 (b=x0)

La un pas oarecare k al procesului iterativ se calculeaz
f(xk), f (xk) rezultnd noua valoare a soluiei
aproximative xk+1
Calculul se consider terminat dac:

Fig. 9 Interpretare geometric

x k 1 x k

Metoda lui Newton poate fi interpretat geometric: trasare repetat a tangentelor la

funcie!
Procesul continu pn cnd se ajunge, n limita unei precizii, la soluia considerat
optim.
Formula de oprire a procesului iterativ, confirmat numeric i grafic de faptul c dup un anumit
numr de iteraii, soluia calculat trebuie s se stabilizeze

Yes !

Demonstratia 2- pe tablaConditia de oprire a algoritmului

Investigarea mrimii ponderii pe care o are eroarea, modul prin care se

caracterizeaz convergena procesului iterativ i efortul computaional aferent
acestui proces
Fie funcia

f C 2 ( I ), I R si f 0, pt I solutie.

Pentru un xn dat se definete:

xn 1

f xn
xn '
f xn

Atunci, conform teoremei valorii medii, exist un punct n ntre i x astfel nct din seria Taylor:
''
1
2 f n
xn1 xn '
2
f xn

Demonstratie 3 - Demonstrarea formulei erorii pe tabla

Interpretarea relatiei: eroarea la fiecare pas iterativ depinde de ptratul erorii la pasul
anterior.

Demonstratie 4 - Demonstrarea convergentei algoritmului Metodei

lui Newton pe tabla

Engineers solve practical problems by applying mathematical

and scientific knowledge.
The word engineer comes from a Latin word meaning cleverness

Pentru a spori convergena iterativ a soluiei, pentru a crete

precizia, ori pentru a reduce efortul de calcul din metoda iniial a lui
Newton au fost deduse alte forme mbuntite sau simplificate.
Metoda Newton simplificat (Master CMAIE)
n cazul n care evaluarea derivatei funciei, n fiecare nou punct de aproximare, este costisitoare,
formula lui Newton poate fi adaptat, n sensul reinerii valorii calculate a derivatei n primul
punct de aproximare pe parcursul unui numr de iteraii, i, eventual, schimbarea acestei valori a
derivatei prin recalcularea ntr-un nou punct de aproximare cu :

xn 1

f xn
xn '
f x0

Se reduce simitor efortul computaional, cu dezavantajul reducerii concomitente a

convergenei; sunt necesare mai multe iteraii pn la obinerea unei soluii dorite.

Metoda lui Halley (Master CMAIE)

Din dezvoltarea n serie Taylor, dac se reine i cel de-al doilea termen, se deduce o formul de
aproximare a soluiei, care prezint convergen ridicat, cu preul unui efort de calcul de luat n
seam, datorit evalurii la fiecare iteraie att a primei derivate ct i a celei de-a doua:

xn 1 x n

f xn
'

2 f xn

'

xn

2 f x n f '' x n

Metoda secantei (Master CMAIE)

Dac se urmrete eliminarea evalurii derivatei, aceasta se aproximeaz cu formula de mai jos,
tiut fiind c ecuaia dreptei care trece prin dou puncte ale funciei, este o dreapt care poate
nlocui tangenta la funcie:

f ' x n

f xn f xn 1
xn xn 1

care se introduce n expresia iniial a lui Newton:

xn1

xn xn1
xn f xn

f
x

f
x
n
n 1

Pentru aplicarea acestei metode trebuie cunoscute primele dou aproximaii iniiale x0 i x1!!!

Concluzii asupra metodei lui Newton

Metoda lui Newton este o metod local, n sensul c procesul iterativ

converge doar dac aproximaia iniial este aleas suficient de aproape
de valoarea adevrat.
Convergena metodei lui Newton i a variantelor alternative este mai
rapid dect a metodei biseciei. S-a observat c soluia s-a identificat cu
o precizie satisfctoare n primele trei iteraii.
Convergena metodei lui Newton este mai rapid dect a metodei
biseciei, mai ales n apropierea soluiei
Convergena metodei este sigur dac derivata functiei are semn
constant n intervalul

Dezavantajul metodei const n faptul c la fiecare iteraie trebuie evaluat derivata a

doua in fiecare nod ceea ce poate necesita un efort mare de calcul
Semnul constant pe intervalul [a,b] a derivatei a doua a funciei asigur o vitez mai
mare a convergenei metodei
Convergena depinde i de aproximaia iniial aleas a soluiei x0, pentru reducerea
numrului de iteraii recomandndu-se satisfacerea condiiei

f x0 f ' ' x0 0
Metoda are performane foarte bune din punct de vedere al numrului de iteraii i al
timpului de calcul

n alegerea uneia sau alteia dintre metodele numerice de soluionare a

ecuaiilor trebuie s se estimeze efortul de calcul implicat pentru
atingerea unei precizii, dificultatea de evaluare repetat a funciei i a
derivatelor ei.

Metoda Newton-Raphson
(metoda tangentei)

1 x x2

5
x x
5

2
x
sinx( x) e sin
( x) x e x2 1

x
2
2

x
1
x

02
x 1

1 x
1 x

x
5
2
x
f ( x) x
sin ( x) e x x2

2
x 1

Algoritmi MathCad

x x

\\ ecuatia a carei solutii pozitive

trebuie identificate;

1 \\ functia atasata:

Reprezentarea grafi ca i n vederea sel ectari i i nterval ul ui i n care se afl a so

sau sol uti i l e:
x 0 0.01 1
2
f ( x)

0 .2

0 .4

0 .6

2
x

0 .8

Conditiile de unicitate a sol utiei pe un interval selectat:

a 0.1

b 0.2
a 0.1

--> functie Rolle

x a a 0.001 b

b 0.2

x a a 0.001 b

f ( a) f ( b ) 0

--> derivata functiei

f' ( x)

f ( a) f ( b) 0.037

d
f ( x)
dx

se verifica

\\ trebuie sa fie pozitiva pe intervalul

considerat

Se urmareste determinarea radacinii din intervalul [0;0.2], procedeul de

identificare a celei din intervalul [0.8;1] fiind analog.
6

f' ( x)

0.1

0.12

0.14

0.16
x

0.18

0.2

--> alegerea aproximatiei initiale: x 0.15

(din grafic)

f'' ( x)

f (ax)f x0 x0 ff( ax) f'' x 0

0
0
xd x2

1
f x f ( a)
d

0 0 1.258

f x f'' x

\\ se verifica;

--> stabilirea unui numar de iteratii care sa verifice toleranta admisa:

N 4

k 2 N

--> impunerea unei erori de calcul: 10

--> algoritmul de iterare:

g( x)

f x

k1
x x

k
k1 f' x
k1
f x

f ( x)
f' ( x)

N1

0.0002

f x

x 0.168630073370396 \\ rezultatul
N
numeric cu
15 zecimale
x

N1

0.000000000197321

\\ relatia de verificare
a nedepasirii erorii impuse.

4. O pila de tensiune electromotoare imprimata U.e si de rezistenta interioara R.i alimenteaza un

electric format din rezistentele reglabile R.1 si R. 2, conectate in tandem conform figurii de simbol
La deplasarea cursorului comun, rezistorul R.1 isi modifica rezistenta liniar cu distanta, iar rezistor
cosinusoidal cu miscarea rectilinie a cursorului. Sa se determine cate unitati de masura trebuie sa
deplaseze cursorul, din cursa totala, astfel incat sa se ajunga la o valoare nula a intensitatii curen
reglat prin rezistorul cu variatie liniara.

Ri 0.15
A 30

cm

R1( x) A x

Ue 24 V

Ir 0 A

B 25

cm

R2( x) B cos ( x)

--> cursa totala

d 10 cm

R1 R1( d )

R1 300

Modelul matematic adoptat pentru rezolvarea cerintei impuse porneste de la considerarea teoremelor lui
care aplicate pe circuit, formeaza un sistem liniar de ecuatii, a carui solutie de interes se exprima analitic
regula lui Cramer. Se figureaza etapele modelului a nalitic:

Ir I2

Ri I R1( x) Ir R1 R1( x) I
R1( x) Ir R2( x) I2

Ue

<=>

Ir

Ue R2( x)

Ri R1 R1( x) R2(x) R1(x) R1( x) R2( x)

Dat fiindca s-a ajuns la o ecuatie neliniara avand ca necunoscuta deplasarea rectilinie x, se apeleaza la o metoda num
solutionare a ecuatiilor neliniare. Metoda destinata acestei probleme, datorita largului uz in electrotehnica, este
Newton-Raphson, cu corespondent in geometrie: tangenta repetata la curba functiei care se ataseaza ecuatiei.
Procesul iterativ Newton-Raphson de ordinul 2 presupune aproximarea initiala, succesiv, a doua solutii pentru ecuatie.

Domeniul de definitie al functiei se considera spatiul total posibil de parcurs al cursorului, iar pentru acesta se
eligibilitatea conditiilor de aplicare a metodei.

f ( x) Ir

f ( x) 720

A Ue cos ( x)

Domeniul de definitie: [0;d]

Ri R1 (A cos (x) B x) B x

2 2

cos ( x)

2
9004.50cos

( x) 7503.75x
625 x

(afisarea numerica a coeficientilor functiei,

cu ajutorul operatorului de evaluare simboli
definit in Mathcad)

Se reprezinta grafic functia descrisa in vederea stabilirii domeniului restrans de definire:

0.2

f ( x)

1.25

2.5

3.75

6.25

7.5

8.75

10

0.2
x

Se observa ca la valoarea nula a intensitatii curentului electric se ajunge in mai multe pozitii ale
cursorului. Prima pozitie a cursorului in care curentul prin latura de circuit se anuleaza este situata,
reprezentarea grafica, in intervalul [0;3] mm.

Conditiile de unicitate ale solutiei pe intervalul selectat:

a 0

b 3

x a a 0.01 b

(esantionarea intervalului pentru sporirea

acuratetei reprezentarii)

f ( a) f ( b ) 0 1 (atestarea booleana a verificarii conditiei)

--> functie Rolle

f' ( x)

--> derivata functiei

d
f ( x)
dx

--> trebuie sa fie pozitiva pe intervalul

considerat
0.2

0.2

f ( x)

f' ( x)

1.25

2.5

3.75

6.25

7.5

8.75

10

0.2
x

--> alegerea aproximatiei initiale:

x 1.58
0

--> stabilirea unui numar de iteratii:N 10

f'' ( x)

2
2

dx

f ( x)

0 0 0 1

f x f'' x

(din grafic)

k 2 N

0 x0f(a)
f x f ( a)
0

a f x
x
1

x 1.567
1

--> algoritmul de iterare:

k1
x x

k
k1 f' x
k1
f x

x 1.571 cm
N

(punctul de pe ruta de deplasare a cursorului in care se

anuleaza valoarea intensitatii curentului electric din portiun
de circuit cu rezistor cu variatie liniara).

Programul Mathcad ofera posibilitatea solutionarii rapide a ecuatiei deduse in aceasta problema, prin apelul blocului d
Given- Find. Mai jos se exemplifica acest mod de rezolvare, urmand ca apoi sa se compare cele doua rezultate obtinute
cerinta problemei, in conditiile in care se va considera ca referinta afisajul numeric al blocului definit in Mathcad.
Se mentioneaza, totusi, ca in spatele rulajului predefinit in programul Mathcad se afla o metoda numerica de tipul cele
etapizate, cu precizie impusa.

x 1.58

(aproxi m are i ni ti al a a sol uti ei )

Given
Ir

A Ue cos ( x)

Ri R1 ( A cos ( x) B x) B2 x2

sol Find( x)
Eroare sol rez

sol 1.570796

cm

Eroare 8.57 10

Desi problema se incadreaza in tendinta generala de abordare teoretica a posibilitatilor de aplicare a metodelor nu
astfel de situatie, precum cea propusa in problema isi poate gasi aplicare in circuite de pozitionare precisa reglate
variatia curentului. Precizia de aproximare a pozitiei nu trebuie sa depaseasca 3 zecimale.

2. Metoda biseciei (a njumtirii intervalului)

Aplicaie practic
Societatea de transport a energiei electrice, S.C TRANSELECTRICA S.A,
i-a stabilit ca obiectiv de investiii pe anul 2009 construirea unei linii
electrice de interconexiune ntre dou staii electrice. Pe distana celor dou
staii, datorit diferenelor de teren, amplasamentul se mparte n dou zone,
delimitate printr-o linie WE, aa nct costul execuiei liniei pe fiecare zon
se caracterizeaz prin indicii C1 i C2.

Se pune problema stabilirii traseului optim al liniei astfel nct

costul de execuie s fie minim.
Pentru soluionarea modelului matematic care provine din aceasta
aplicatie este necesar apelul la o metod numeric.

Formularea Problemei (P) date cunoscute (date); necunoscute (soluii); lege de legtur (date-soluii)

Descrierea Problemei (P) Model Matematic (M(P))

Aproximare M(P) printr-o Metod Numeric (MN(P))

Dezvoltare algoritm
Pentru MN(P)

Implementare algoritm n
MathCad (Matlab, Mathematica
etc.)

Specificarea
problemei reale

inducere

Construirea unui model fizic

(geometria traseului)

(Traseu optim LEA)

Confruntarea cu
realitatea

Interpretarea soluiei
(cost minim)

Modificare
model

deducere

Metode numerice
(Bisecia)

Formularea problemei
matematice
(ecuaie algebric)

Rezolvarea problemei
matematice

 Modelul matematic pe baza datelor problemei tehnice de soluionat:

Fig. 1 Reprezentarea geometric de amplasament a liniei

electrice

Ideea de baz se reduce la localizarea

unui punct P pe frontiera WE prin care
linia electric s traverseze limita de
separaie dintre cele dou zone. Avnd la
dispoziie indicii de cost, se poate stabili o
relaie de egalitate ntre sinusurile
unghiurilor formate de direciile traseelor
de linie din cele dou zone i
perpendiculara dus prin punctul P la
zona de delimitare:

L x
x2
2
2
C1 2

2
2
a x2
b 2 L x
2

C1 sin 1 C2 sin 2

C1 x
2

L x C
2

2
2

L x a 2 x 2
2

- ecuaie algebric

Exprimarea devine mai sugestiv prin nlocuirea datelor cunoscute:

a=3 km; b=1 km; WE=L=12 km; C1=87000 RON/km; C2=93000 RON/km.

1080 x 4 25920 x 3 225792 x 2 1868184 x 11209104 0

Coeficieni determinai experimental i prin simplificri n model!!!

Necunoscuta n aceast ecuaie polinomial (algebric) este distana x de la

marginea W la punctul P (capetele se consider tiute xW i xE).
Dac membrul stng al acestei ecuaii se exprim ca o funcie f(x), evident
derivabil pe intervalul [xW;xE], se permite efectuarea urmtoarelor testri:
f ( x) 1080 x 4 25920 x 3 225792 x 2 1868184 x 11209104

Dac: f (x W ) f (x E ) 0
Intre cele dou valori limit pe care poate s le ia necunoscuta x trebuie s existe o
valoare care s anuleze funcia (Rolle)!!!

 Reprezentarea grafic a polinomului pe intervalul definit arat clar

ndeplinirea condiiei anterioare:
Dar mai mult dect att, n vederea localizrii
ct mai exacte a soluiei, se sugereaz ideea
mpririi intervalului prin njumtire
succesiv:
1
c xW x E
2
Fig. 2 Variaia polinomului i partiionarea intervalului de definire
Dac

f ( xW ) f (c) 0

soluia se afl n intervalul [xW ; c];

f ( xW ) f (c) 0

soluia este chiar valoarea c;

f ( xW ) f (c) 0

soluia se afl n cealalt jumtate de interval.

Observaie: reprezentarea grafic a funciei ofer ca evident validitatea

celei de-a treia ipoteze.

 Se njumtete intervalul [c; xE] prin aceeai formul de mediere aritmetic:

1
d c x E
2
Variaia grafic a funciei polinomiale arat clar verificarea inegalitii !!!

f (d ) f ( x E ) 0
Indic localizarea soluiei n intervalul
delimitat de punctele n care se face
aceast evaluare!!!
Fig. 3 A doua njumtire a intervalului

Continund cu njumtirea intervalului,

se observ, n figura 4, restrngerea
domeniului n care se afl soluia,
apropierea tot mai cert de valoarea care
anuleaz funcia polinomial!
Fig. 4 Continuarea partiionrii intervalului; apropierea de soluie

Procesul de restrngere treptat a intervalului de definire se poate derula pn cnd

evaluarea funciei n variabila de njumtire (c, d, ...) devine mai mic dect o
valoare impus, ori efectiv se anuleaz. n oricare din aceste situaii, se consider
determinat soluia realizabil a polinomului n limita unei precizii, impuse apriori.

 Modalitatea prin care s-a soluionat aplicaia propus nu reprezint

altceva dect o metod numeric, numit metoda biseciei (metoda
njumtirii intervalului).
Pornind de la cele expuse, se va cuta descoperirea caracterului de
generalitate al acestei metode.

Ideea se transpune generalizat dup urmtorul algoritm:

Pasul 1: Se iniializeaz limitele intervalului de cutare n care se caut soluia cu Rolle

[a; b] [a0 ; b0 ]
Pasul 2: start iterativ

k 0

Pasul 3: la un pas oarecare al procesului de calcul se determin noua valoare a soluiei

ck 1 a k

1
bk a k
2

Pasul 4: La acelai pas se calculeaz f (ck+1), f(ak) rezultnd noile limite ale intervalului de cutare:

f (ck 1 ) f (ak ) 0 ak 1 ak ; bk 1 ck 1
Pasul 5: Dac:
Pasul 6: Incrementeaz

f (ck 1 ) f (bk ) 0 ak 1 ck 1 ; bk 1 bk
k k 1

i reia Pasul 3.

 Orict de mult s-ar restrnge intervalul n jurul soluiei, exist

posibilitatea ca valoarea determinat considerat drept soluie s nu fie
cea adevrat.
Mai mult, procesul iterativ de njumtire nu poate continua la infinit,
ci trebuie oprit dup un anumit numr de partiionri. Se va determina
acest numr prin stabilirea unei erori limit ntre valoarea
determinat ca i soluie i valoarea adevrat.
Demonstratie 5 Numarul de iteratii necesare - pe tabla

log b0 a0 log( )

n round
log( 2)

Concluzii asupra metodei bisectiei

Metoda biseciei converge spre soluie indiferent ct de departe este

punctul de pornire, fapt pentru care se consider o metod global
de determinare a soluiilor;
Convergena spre soluie este lent, trebuie executat un numr
mare de mpriri ale intervalului pentru a ajunge la o precizie
satisfctoare;
Metoda biseciei nu poate fi utilizat pentru determinarea soluiilor
unei funcii care este tangent la axa Ox, fr s o strpung, fiindc
nu se verific chiar condiia de start.

f (a) f (b) 0

Solutionarea aplicatiei in utilitarul Mathcad

cu un algoritm al metodei bisectiei

Fie ecuatia polinomiala de gradul IV:

4

1080 x 25920x
225792x
1868184x
11209104 0
4

1080 x 25920x
225792x
1868184x
11209104 0

Atasam acestei ecuatii functia corespondenta

:

Atasam acestei ecuatii functia coresp ondenta

:
4

f ( x) 1080 x4 25920x
3 225792x
2 1868184x
11209104
f ( x) 1080 x 25920x
225792x
1868184x
11209104

Rep rezentam grafic functia pe domeniul de definitie:

a 0

b 12

x a b
1 10

f ( x)

10

1 10

2 10

Fixam o precizie de calcul, adica o eroare absolut a cu care se va

determina radacina de int eres a ecuatiei, fata de valoarea adevarata:
6

10

Execut am desfasurat primii doi p asi ai metodei bisectiei:

a a si b b
se init ializeaza marginile intervalului de pornire
0
0

12

se testeaza conditia de existenta a solutiei in acest interval

0 0 0 1

f a f b

se realizeaza prima injumatatire a intervalului

b a
c a
1

c 6

\\ prima aproximare a solutiei

se trece la noile margini ale intervalului, restrans, in care se afla solutia

a c
1

b b
1

se testeaza conditia de existenta a solutiei

f a f b 0 1
1
1

urmeaza a doua injumatatire a intervalului

b a
c a
2

c 9
2

\\

a doua aproximare a solutiei

apoi fixarea noilor margini ale intervalului restrans si testarea conditiei de existenta a solutiei:
a c
2

b b
2

2 2 0 1

f a f b

Conform demonstratiei referitoare la numarul de iteratii necesare pentru

Conform demonstratiei referit oare la numarul de it erat ii necesare pentru realizarea unei p recizii
impuse, se evalueaza efortul
minim de calcul:

log b0 a0 log

n round
log
(
2
)

n 24

In continuare, pentru obtinerea solutiei caut at e se prop une un algoritm de calcul automat, coresp unzat or
celui dat in p artea t eoret ica sub forma de pseudolimbaj:
a 0

b 12

sol

for k 0 n

\\ se apeleaza ciclul "for"

\\ se init ializeaza marginile;
primului interval in care se afla
solutia;

a a
0

b b
0

b a
c

k 1

a
k

k k 1 0 a k c k 1
b
if f c
f b 0 b c
k 1
k 1 k
k k 1

k 1

ab
c

if f a f c

\\ formula de aproximare
a solut iei;
\\ modificarea la fiecare
iteratie a capetelor intervalului
aflat in restrangere;
\\ memorarea in vectori
a acest or margini;
\\ algoritmul ret urneaza
vect orul aproximatiilor solut iei,
care sunt de fap t injumatatirile
intervalelor.

Afisam ap roximatiile realizate prin metoda bisectiei pentru zerourile functiei polinomiale:
T

sol
0

1
0

2
6

10.5

9.75 10.125

9.938 10.031

9.984

9.961

10

11

12

13

14

15

16

9.973

9.979

9.981

9.983

9.984

9.983

9.983

sol 9.983287
n

Rep rezent am grafic procesul de convergent a a aproximatiilor cat re valoarea considerata optima a solut iei, din p un
vedere al preciziei:
k 0 n

12
10
solk

8
6

solk

4
2
0

10

15

20

k
Observatii:
1. procesul de convergenta solicita un efort de calcul considerabil, ceea ce poate fi un dezavantaj al metodei;
2. in practica, pentru p roblema propusa avem nevoie doar de 4 zecimale in rezultatul calculat;
3. algoritmul de mai sus poate fi imbunatatit prin impunerea unei conditii de stopare cand se atinge o anumita precizie.

3. Un condensator plan are fiecare armatura de suprafata S; distanta initiala

dintre armaturi esteg 0. Condensatorul este cufundat intr-o baie de ulei si este
conectat la diferenta de potential U. Intr-un moment, dat se deplaseaza
o armatura catre cealalta cu viteza relativa v; in acelasi timp, cea de-a doua
armatura se departeaza fata de pozitia initiala astfel incat distanta initiala
dintre armaturi variaza dupa o functie data g(t).
Se cere sa se calculeze timpul necesar ca valoarea curentului de
deplasare dintre armaturi sa fie deA.
3
3

S 10 cm

S 10

g 0 0.1 m v 50

U 10000 V

F
9 m

4 9 10

r 2.5

iD 3 10

O solutie a ecuatiei neliniare de mai sus, in cazul in care se defineste

un interval de timp probabil pentru functia continua atasata se gaseste prin
impartirea repetata a intervalului in doua parti egale, asa incat se formeaza
un sir de iterare. Metoda numerica se numeste a injumatatirii intervalului, a
ca si corespondent geometric bisectia.
Conditiile de aplicare a metodei determina in acest caz, prin incercari,
si fixarea domeniului de timp la care sa se restranga definirea functiei.
t i 0 s

t f 2 10

--> timpul initial

f ti f tf 0 1

--> timpul final

--> verificarea conditiei de existenta a solutiei

pe intervalul ales

Se alege un numar de iteratii pentru sirul care se formeaza prin injumatatir

repetate; conditionat, rezulta un pas de divizare si un set de puncte de diviz
tf ti
3
6
N 10 i 0 N h
h 2 10
t d t i h i t inv t f h i
N
i
i

0 r

g ( t) g 0 ( sin ( t ) 1) --> functia dupa care se modifica spatiul dintre armaturi

Algoritmul de calcul al valorilor sirului pana la obtinerea solutiei este redat

in liniile urmatoare de program:
sol

Solutie

for i 0 N
for k 0 N i

A. Modificarea raportului metric dintre armaturi conduce la aparitia unui curent

de deplasare dependent de legile impuse miscarii celor doua armaturi.
B. Din expresia intensitatii campului electric, iar apoi din variatia inductiei
electrice in timp se exprima analitic formula intensitatii curentului electric de
deplasare intre armaturi:

U
g( t) v t

iD

U
( g ( t) v t)

JD E
t

=>

v S

<=>

=>

iD

iD JD d S

1
2

t d t inv if f t d f tinv 0
i
k
i
k

A
sol 0.000787 s

Asadar, timpul la care curentul de deplasare ajunge

la valoarea prescrisa este:
6

s 10

t prescris 787 s

D. In utilitarul de calcul Mathcad exista o modalitate de rezolvare predefin

pentru ecuatia obtinuta, cu solutionare interna de tipul metodei expuse mai
In continuare, se va afisa solutia pe calea predefinita:

g 0 ( 1 sin ( t) ) v t

v S

t 1 10

--> timpul aproximat

--> functia predefinita de solutionare a ecuatiei neli

t'prescris root ( f ( t) t )
t'prescris 0.000765s
t'prescris 765 s
C. Cerinta problemei impune aducerea ecuatiei transcendente de la forma redata
ca model matematic, corespunzator fenomenului electric din condensator, la o
E. Observatie: Timpul calculat prin metoda predefinita difera de cel calcu
forma convenabila exprimarii ca ecuatie careia sa i se poata atasat o functie:
prin metoda explicitata a bisectiei. V aloarea de referinta se considera cea d
de functia predefinita. In aceasta situatie, rolul metodei explicitate devine
g 2 1 2 sin ( t) sin ( t) 2 2 g v t ( 1 sin ( t) ) v 2 t2 i U v S 0
demonstrativ. Totusi, eroarea care intervine, desi problema este conceputa
0
0
D
cu implicatii teoretice, se situeaza la valori reduse.

f ( t ) g 0 1 2 sin ( t) sin ( t )

2g0vt(1 sin(t)) v2t2 iD UvS

Eroare t'prescris tprescris

Eroare 22s

Comunicare
Pasiv

Asertiv

Agresiv