Metode Numerice

Inginerie Electrica an II
2015-2016

Curs 10.
Integrare numeric
Calculul numeric al integralelor cu aplicatii n ingineria electric

Prof. dr. ing. mat. Dan D. MICU

Director - Laborator de Cercetare n Metode Numerice
Departamentul de Electrotehnic, Inginerie Electric
E-mail: Dan.Micu@et.utcluj.ro

 n domeniul ingineriei electrice exist situaii practice cnd este

necesar evaluarea numeric a valorilor derivatelor i/sau
integralelor definite ale unor funcii la care nu se cunoate expresia
analitic a funciei care trebuie derivat sau integrat, ci doar valorile
ei n anumite puncte (determinate experimental sau prin calcule)
sau derivarea/integrarea

analitic este greoaie sau chiar

imposibil
Trebuie inut cont c n tehnic de obicei nu se cunoate expresia

analitic a funciei care trebuie derivat, ci doar valorile ei n anumite

puncte (determinate experimental sau prin calcule).

Se dorete determinarea aproximativ a derivatei/integralei n

punctele unde se cunoate valoarea funciei, ct i n alte puncte.

10.1. Exemple de aplicaii practice din ingineria electric unde intervine integrarea
numeric

Planificarea investiiilor n capacitile de generare, n raport cu preul introdus

pentru emisiile de CO2;
Evaluarea indicatorilor specifici de caracterizare a curbelor de sarcin la un

consumator industrial, pentru ncadrarea n limitele prognozate de putere

absorbit;
Predicia defectelor n rotoarele cu colivie la motoarele electrice asincrone;
Proiectarea regulatoarelor de turatie i cuplu, n convertizoarele de frecven;
Testarea la defect de scpri a unor conductoare, prin injecia de impulsuri i
evaluarea numeric prin integrare a densitii de energie;
Studiul efectului de stimulare magnetic a esuturilor nervoase i a energiei;

Detecia defectelor de material n valvele cardiace, prin evaluarea energiei

armonicii fundamentale a unui semnal injectat;

 Determinarea distribuiei de sarcin electrica

Determinarea potenialelor curbelor de sarcin
Determinarea consumului de energie pe baza curbelor de sarcin

Determinarea valorilor maxime ale puterilor consumate de un receptor calculul

intensitii cmpurilor electromagnetice, etc.
Studiul performanelor transformatoarelor trifazate de putere, cnd alimenteaz
sarcini dezechilibrate i neliniare;

Proiectarea mainilor electrice utiliznd circuite magnetice: reluctane i permeane;

Calcularea pierderilor de energie n rotorul unei maini electrice; se aplic integrale
din funcii hiperbolice, deduse din expresiile analitice ale intensitii cmpului
magnetic;
Evaluarea performanelor unui motor universal (AC/DC); se calculeaz pierderile
datorate curenilor turbionari dup aplicarea unei analize de cmp i induciei;
n proiectarea cuptoarelor cu inducie de utilizare industrial, se impune ca pierderile
de energie n perei, datorit curenilor turbionari, s fie minime; evaluarea acestor
pierderi se realizeaz prin calculul numeric al unor integrale semiinfinite;

APLICAIA 1

Evaluarea supratensiunilor induse datorit trsnetelor pe LEA

Se constituie ca o problem deosebit de
important pentru stabilirea metodelor i
dimensionarea a echipamentelor de protecie
Cuantificarea efectelor de supratensiuni induse
n LEA pornete de la expresiile deduse pentru
cmpurile electrice i magnetice generate de
trsnet, expresii care apar n cadrul unor
integrale complexe

Aciunea trsnetelor asupra LEA

0 H
R

B r , z,
G r , z, z ' , exp j I z ' , dz '
4 H
c

r
G r , z, z ' ,
r 2 z ' z 2

3/ 2

c r 2 z ' z

Valorile efective ale supratensiunilor se exprim prin integrarea numeric a acestor

expresii, situaie n care se face apel la metode numerice de integrare, datorit formei
complicate a integrandului.

APLICAIA 2

Stabilirea cantitilor de energie consumate, pe baza nregistrrilor de putere

curba de sarcin zilnic (prelucrarea curbelor de sarcin prin integrare numeric)
Se consider un receptor de energie electric pentru care se cunoate curba de sarcin
zilnic referitoare la puterea activ consumat.
Se cere s se determine energia activ zilnic consumat de receptor, pe baza
prelucrrii curbei de sarcin prin integrare numeric

24

Wzi

P( t ) dt
0

10.2. Metode numerice de calcul ale integralelor definite

Aceste metode se numesc cuadraturi care nltur
neajunsurile datorate funciilor care nu admit primitive
i realizeaz determinarea aproximativ a ariei
domeniului de sub curba y=f(x)!!!

Cuadratura este o procedur numeric prin care

valoarea unei integrale defintite
b

f x dx
a

este aproximat folosind informaii despre integrand numai n anumite puncte (se
cunosc valorile funciei n puncte pe baza unor msurtori experimentale):

x i i 0,1,..., n ; y i f (x i )
n majoritatea aplicaiilor cele n+1 puncte distincte sunt echidistante n [a,b], pasul de
discretizare fiind

h xi 1 xi , i 0,1,...,n x0 a, xn b

10.3. Integrarea numeric a funciilor definite numeric

(Formula de cuadratur Newton-Ctes)
10.3.1. Formule Newton-Cotes

Demonstratia 1 pe tabla

Formulele de integrare care utilizeaz valorile funciei la capetele

intervalului de integrare, y1 = f(a), yn = f(b) sunt denumite formule
nchise.
Foarte uzuale sunt metodele care utilizeaz interpolarea polinomial
pe o diviziune echidistant a intervalului de integrare {a = x0, x1, , xn =
b} cu pasul xi+1 xi = h =(b a)/n, formulele obinute fiind denumite
formule de cuadratura de tip Newton-Cotes.

 Observaie: Metodele concrete de tip Newton-Ctes se difereniaz

ntre ele prin valoarea adoptat pentru ordinul metodei n i prin modul
de considerare a limitelor intervalului de integrare.
n continuare se vor considera cazurile n care formulele se deduc
utiliznd funciile Lagrange de interpolare de ordinul I (formula
trapezului) i de ordinul II (formula lui Simpson) cu nodurile
echidistante.
Formula trapezelor este surprinztor de eficient chiar i pentru
intervale infinite. Ambele reguli se obin aplicnd cele mai simple
tipuri de interpolare subintervalelor diviziunii:

a x 0 x 1 x 2 ... x n 1 x n b, x k a k h,

ba
h
n

10.3.2. Formula de integrare a trapezelor

Este o aplicaie direct a interpolrii liniare Lagrange n dou puncte.
Se cunoate funcia n dou noduri

x0 a, x1 b f x0 , f x1 ; h (b a)
b

Se dorete calculul aproximativ al integralei definite

f x dx
a

utiliznd polinomul liniar de interpolare Lagrange:

b

f x dx L x dx R x dx
1

f ' ' ()
R 1 (x)
( x a )(x b)
2!

Demonstratie 2- pe tabla

f x L1 x R1 x

10.3.3. Formula trapezelor generalizat

Pentru creterea preciziei calculului, intervalul [a,b] poate fi divizat n n subintervale
prin punctele echidistante xi, i=0,n:

a x 0 x 1 x 2 ... x n 1 x n b, x i a i h,

h x i 1 x i

ba
0
n

pe care se aplic repetat formula trapezului, adic:

x i 1

f x dx
a f x dx

i 0 x i

n 1

Deci formula trapezelor generalizat este:

(Demonstratie 3-pe tabla)

n 1
ba
b a
ITrapezGen f f x dx
f a f b 2 f xi
f ' '

2
2n
i 1
12n
a
b

Formula poate fi mbuntit innd cont de faptul c eroarea este proporional cu 1/n2, adic
dac dublm numrul de noduri n care este dat funcia f, atunci eroarea scade de patru ori,
dar timpul de calcul va crete. Geometric nseamn c f(x) s-a aproximat cu n segmente de
dreapta, adic integrala rezult prin nsumarea ariilor a n trapeze.

10.3.4. Formula de integrare a lui SIMPSON

O mbuntire a integrarii numerice fa de regula trapezelor: prin utilizarea
polinoamelor de interpolare de grad mai mare.
Acesta ar fi pasul logic urmtor pentru a genera o regul de cuadratur
pentru integrare pornind de la interpolarea patratic adic utilizarea
polinoamelor algebrice de gradul doi pentru aproximarea unei funcii
ntre trei noduri consecutive.
n acest fel se poate pune n eviden una dintre cele mai uzuale formule de
integrare numeric, formula lui Simpson. n cazul n care numrul
nodurilor prin care este definit funcia de sub integral este par atunci pe
primul sau pe ultimul interval se aplic formula trapezului.
Se cunoate funcia n trei noduri:
ab
x 0 a, x 1 c
, x 2 b f x 0 , f x 1 , f x 2
2

x 1 a h, h

ba
2

iar polinomul de interpolare Lagrange de ordin doi este cel cu care se aproximeaz
funcia de sub integrala definit.

Observaie: Interpretarea geometric a formulei lui Simpson,

prezentat n figur, indic aproximarea ariei de sub curba
y=f(x) cu aria de sub parabola (definit de polinomul de
interpolare Lagrange) care aproximeaz funcia f(x).

Se presupune interpolarea funciei de integrat f(x) cu un

polinom ptratic p2(x) n nodurile x0, x1, x2.

f x L2 x R 2 x

f x dx L x dx R x dx
2

Formula lui Simpson:

Demonstratie 4-pe tabla

h
h5
I Simpson f f x dx f (a ) 4 f (c) f (b)
f ' ' '
3
2880
a
Cu ct lungimea intervalului (a,b) este mai mic cu att resturile sunt mai mici.

10.3.5. Formula lui Simpson generalizat pe perechi de subintervale

Date fiind calitile sale i simplitatea aplicrii practice, formula generalizat se
utilizeaz foarte des, Mathcadul utiliznd formula lui Simpson aplicat repetat pe un
numr tot mai mare de subintervale pn la atingerea preciziei dorite.
Pentru creterea preciziei calculului, intervalul [a,b] poate fi divizat n 2n
subintervale de lungimi egale 2h, cu pasul h pe care se aplic formula lui Simpson
pe fiecare interval [x2i,x2i+2].
h

ba
0
2n

n 1

hi
I SimpsonGen (f ) f x dx f ( x 2i ) 4 f ( x 2i 1 ) f ( x 2i 2 )
i 0 3
a
Pentru h i h, i;
N
N 1
h f (x 0 ) 4 f (x 1 ) 2 f (x 2 ) 4 f (x 3 ) ... h

I SimpsonGen (f )

f
(
x
)

f
(
x
)

f
(
x
)

f
(
x
)
2k1 2k
2 N ;

0
3 2 f (x 2k ) 4 f (x 2k 1 ) ... f (x n )
3
k 1
k 1

n
;
2

Analog nsumnd se obine relaia erorii n formula lui Simpson generalizat:

n h 5 4
b a h 4 4
Eroarea SimpsonGen
f
f , a, b
90
180
Dac presupunem c exist M4>0 astfel nct f 4 x M 4 x a, b

Eroarea SimpsonGen

b a h 4

M
180

Eroarea SimpsonGen

M4
5

a
2880 n 4

Exemplu: Stabilirea cantitilor de energie consumate, pe baza nregistrrilor

de putere curba de sarcin zilnic (prelucrarea curbelor de sarcin prin
integrare numeric)
Se consider un receptor de energie electric pentru care se cunoate curba de sarcin
zilnic referitoare la puterea activ consumat.
Se cere s se determine energia activ zilnic consumat de receptor, pe baza
prelucrrii curbei de sarcin prin integrare numeric
24

Wzi

5
4
3
2

P( t ) dt
0

1
0

t
0

10

12

14

16

18

20

22

24

Modelul matematic i metode de soluionare

Curba de sarcin activ zilnic a unui receptor de energie electric, exprim
variaia n timp a puterii active consumate pe durata unei zile
Determinarea curbei de sarcin s-a realizat prin nregistrarea variaiei n timp
a puterii active consumate P cu instrumente nregistratoare sau prin
msurarea puterii la anumite momente bine determinate, de regul
echidistante (de exemplu, din sfert n sfert de or).
Se cere ca pe baza curbei de sarcin s se determine energia activ
consumat de receptor pe durata unei zile. Energia activ se calculeaz cu
relaia
24
Wzi

P( t ) dt
0

unde t este timpul, iar funcia P(t) , reprezentnd variaia n timp a puterii
active consumate, este definit, de regul, prin puncte.
n consecin, calculul integralei se poate face numai cu metode
numerice, considernd c lui x i corespunde t , funciei y = f (x) i
corespunde P(t) , iar ora 0 , respectiv 24 , sunt limitele intervalului de
integrare [ a , b ]

n continuare se aplic metoda generalizat a trapezelor, cea bazat pe

formula lui Simpson i algoritmul generalizat care utilizeaz formulele
de cuadratur de tip Newton-Ctes de ordinul n = 3 (toate compatibile
cu numrul de puncte date). Rezultatele sunt prezentate n tabel

Pe baza rezultatelor se poate estima mai exact energia activ consumat

pe durata unei zile, ca fiind aproximativ 92,8 92,9 MWh

Dac se dorete o determinare i mai precis a valorii energiei active

consumate, atunci pasul de discretizare a msurtorilor trebuie s fie mai
mic (citirile s se efectueze la fiecare jumtate sau la fiecare sfert de or)

Master an I Complemente de matematici

Metoda coeficientilor nedeterminati

Formula alternativ a lui Simpson
Formule de cubatur numeric

Metode de integrare aproximativa de tip Gauss polinoame Legendre

APLICAIA 1

Calculul aproximativ al integralelor pentru functii

date analitic (formula trapezelor)
f ( z) e

N 10
a 1

sin ( z)

\\ functia analitica a carei integrala trebuie calcu

(aproximata numeric)

i 0 N

\\ numarul de puncte in care se calculeaza valoarea fun

b 7

x a i
i

ba
N

N1

ba
Itrapez
f ( a) f ( b) 2
f x
j
2 N
j 1

Itrapez 0.129864381011505

\\ relatia nodurilor de calcul

\\ formula de aproximare a integra

\\ rezultatul numeric cu 15 cifre dupa virg

Evaluarea erorii introduse de procedeul de calcul:

h

Er

ba

\\ pasul dintre nodu

4 f x f x
3 f x 4 f x f x

N
N
N

2
0
1
2
24
3 f x

Er 1.275 10
b

Idef f ( z) d z

Idef 0.129738201252747 \\ calculul integralei cu

operatorul definit in Mathcad
\\ calculul integralei cu
Itrapez 0.129864381011505
metoda trapezului

Eroarea absoluta cu referire la rezultatul obtinut cu operatorul integrala definit in Math

Er_ref Idef Itrapez

Er_ref 1.262 10

APLICAIA 2

Calculul aproximativ al integralelor pentru functii date

numeric (formula trapezelor)
3

N 10

i 0 N

x 0

a x

x
i

y
i

x 1
N

b x

N 1

Itrapez
y y 2
y
N
j
2 N 0
j 1

ba

Itrapez 0.501902031365308

i 1
N1

sin( i)

\\ numarul de puncte in care

se cunoaste functia numeric

\\ capetele intervalului de defini

\\ formula trapezelor pentru calculul aproximativ a

integralei

\\ rezultatul numeric al aproximar

Evaluarea erorii introduse de procedeul de calcul:

Pasul dintre noduri este:

Er

24

3 y

Er 3.023 10

4 y

ba

N1

h 1 10

N2

3 y 4 y y
0

\\ abaterea fata de valoarea reala

Observatie: Marimea erorii de calcul prin aproximarea integralei cu formula trapezelor, depinde in mare
de continutul functiei supusa analizei; Cu cresterea numarului de valori cunoscute ale functiei, precizia d
se imbunatateste semnificativ.

APLICAIA 3

Calculul aproximativ al integralelor pentru functii

date analitice (formula lui Simpson)
z

f ( z) e sin( z)

N 10

a 1

\\ functia analitica a carei integrala trebuie calculata

(aproximata numeric)

i 0 2 N

b 3

j 1 3 2 N 1

\\ numarul de puncte in care se calculeaza valoarea functie

x a i
i

ba
\\ relatia nodurilor de calcul

2 N

k 2 4 2 N 2

ba
ISimpson
f ( a) f ( b) 2
6 N

ISimpson 10.9501703146855

\\ definirea selectiva a variabilelor

de interatie

fxk 4 fxj
k

\\ formula lui Simpson de aproximare a

integralei

\\ rezultatul numeric

Calculul integralei in mod direct cu operatorul definit in Mathcad:

b

Idef f ( z) d z

Idef 10.9501703146855

ISimpson 10.9501703146855
Er_ref Idef ISimpson

14

Er_ref 1.7763568 10

\\ eroarea absoluta

Observatie: cantitativ, eroarea este puternic influentata de numarul de subintervale consi

Pentru un numar N=50 de subintervale de calcul eroarea este de ordinul:

Eroare

8.1328187965002
10

Observatie: Metoda lui Simpson se poate implementa intr-un program de calcul in Mathcad:

ISimpson_algoritm( f a b N) h

ba
N

S f ( a) f ( b )
for i 0 N 1
S S 4 f a i h

for i 1 N 1
S S 2 f ( a i h )
h
6

ISimpson_algoritm( f a b N) 10.9501703146856
Eroarea dintre rezultatul obtinut predefinit si cel obtinut prin algoritm
Er1 Idef ISimpson_algoritm( f a b N)

14

Er1 5.507 10

Eroarea dintre rezultatul obtinut din metoda si cel obtinut prin algoritm

Er2 ISimpson ISimpson_algoritm( f a b N)

14

Er2 3.73 10

APLICAIA 4

Propunem o functie si dorim determinarea ariei suprafetei numai pe discul caracterizat de

2

inecuatia x y r unde r este constant .

f ( x y) x 2 y 2 x 1

i 0 40

j 0 40

Graficul de suprafata

r
r x

Aria: A

i 20 j 20

M f

i j
10
10

1
2

r x

d f ( x y) d f ( x y) dy dx

d
x
d
y

A 9.482

13

14

0.02

0.28

0.5

1 -7.19 -6.41 -5.67 -4.97 -4.31 -3.69 -3.11 -2.57 -2.07 -1.61 -1.19 -0.81 -0.47 -0.17

0.09

0.31

2 -7.36 -6.58 -5.84 -5.14 -4.48 -3.86 -3.28 -2.74 -2.24 -1.78 -1.36 -0.98 -0.64 -0.34 -0.08

0.14

-7 -6.22 -5.48 -4.78 -4.12

-3.5 -2.92 -2.38 -1.88 -1.42

10

11

12

-1 -0.62 -0.28

15

3 -7.51 -6.73 -5.99 -5.29 -4.63 -4.01 -3.43 -2.89 -2.39 -1.93 -1.51 -1.13 -0.79 -0.49 -0.23 -0.01
4 -7.64 -6.86 -6.12 -5.42 -4.76 -4.14 -3.56 -3.02 -2.52 -2.06 -1.64 -1.26 -0.92 -0.62 -0.36 -0.14
5 -7.75 -6.97 -6.23 -5.53 -4.87 -4.25 -3.67 -3.13 -2.63 -2.17 -1.75 -1.37 -1.03 -0.73 -0.47 -0.25
6 -7.84 -7.06 -6.32 -5.62 -4.96 -4.34 -3.76 -3.22 -2.72 -2.26 -1.84 -1.46 -1.12 -0.82 -0.56 -0.34
7 -7.91 -7.13 -6.39 -5.69 -5.03 -4.41 -3.83 -3.29 -2.79 -2.33 -1.91 -1.53 -1.19 -0.89 -0.63 -0.41
8 -7.96 -7.18 -6.44 -5.74 -5.08 -4.46 -3.88 -3.34 -2.84 -2.38 -1.96 -1.58 -1.24 -0.94 -0.68 -0.46
9 -7.99 -7.21 -6.47 -5.77 -5.11 -4.49 -3.91 -3.37 -2.87 -2.41 -1.99 -1.61 -1.27 -0.97 -0.71 -0.49
10

-8 -7.22 -6.48 -5.78 -5.12

-4.5 -3.92 -3.38 -2.88 -2.42

-2 -1.62 -1.28 -0.98 -0.72

-0.5

11 -7.99 -7.21 -6.47 -5.77 -5.11 -4.49 -3.91 -3.37 -2.87 -2.41 -1.99 -1.61 -1.27 -0.97 -0.71 -0.49
12 -7.96 -7.18 -6.44 -5.74 -5.08 -4.46 -3.88 -3.34 -2.84 -2.38 -1.96 -1.58 -1.24 -0.94 -0.68 -0.46
13 -7.91 -7.13 -6.39 -5.69 -5.03 -4.41 -3.83 -3.29 -2.79 -2.33 -1.91 -1.53 -1.19 -0.89 -0.63 -0.41
14 -7.84 -7.06 -6.32 -5.62 -4.96 -4.34 -3.76 -3.22 -2.72 -2.26 -1.84 -1.46 -1.12 -0.82 -0.56 -0.34
15 -7.75 -6.97 -6.23 -5.53 -4.87 -4.25 -3.67 -3.13 -2.63 -2.17 -1.75 -1.37 -1.03 -0.73 -0.47 -0.25
16 -7.64 -6.86 -6.12 -5.42 -4.76 -4.14 -3.56 -3.02 -2.52 -2.06 -1.64 -1.26 -0.92 -0.62 -0.36 -0.14
17 -7.51 -6.73 -5.99 -5.29 -4.63 -4.01 -3.43 -2.89 -2.39 -1.93 -1.51 -1.13 -0.79 -0.49 -0.23 -0.01
18 -7.36 -6.58 -5.84 -5.14 -4.48 -3.86 -3.28 -2.74 -2.24 -1.78 -1.36 -0.98 -0.64 -0.34 -0.08

0.14

19 -7.19 -6.41 -5.67 -4.97 -4.31 -3.69 -3.11 -2.57 -2.07 -1.61 -1.19 -0.81 -0.47 -0.17

0.09

0.31

20

-7 -6.22 -5.48 -4.78 -4.12

-3.5 -2.92 -2.38 -1.88 -1.42

-1 -0.62 -0.28

0.02

0.28

0.5

21 -6.79 -6.01 -5.27 -4.57 -3.91 -3.29 -2.71 -2.17 -1.67 -1.21 -0.79 -0.41 -0.07

0.23

0.49

0.71

22 -6.56 -5.78 -5.04 -4.34 -3.68 -3.06 -2.48 -1.94 -1.44 -0.98 -0.56 -0.18

0.16

0.46

0.72

0.94

23 -6.31 -5.53 -4.79 -4.09 -3.43 -2.81 -2.23 -1.69 -1.19 -0.73 -0.31

0.07

0.41

0.71

0.97

1.19

24 -6.04 -5.26 -4.52 -3.82 -3.16 -2.54 -1.96 -1.42 -0.92 -0.46 -0.04

0.34

0.68

0.98

1.24

1.46

APLICAIA 5

Fie o curba (cale-drum) in planul

x( t ) 3 sin ( t )

x-y si dorim calcularea integralei pe aceasta curba.

y ( t) 4 cos ( t )

t initial 0

t final 2
1

f ( z)

Consideram o functie de variabila complexa z care trebuie integrata:

z z 1

Calea in planul comp lex z: z( t) x( t) i y ( t)

5

n 0 2 m 3 3
y ( t)

Z
5

0
x( t )

m 3 n

m
4

n
4

t tinitial tinitial 0.01 tfinal

1
f ( z) if z 0 0
z

f ( Z)

Integrala curbilinie:

0.75

0.5
0.25
Z 0

0.25
0.5

0.75

0.75 0.25i 0.75 0.5i

0.5 0.25i 0.5 0.5i

0.25 0.25i 0.25 0.5i

0.25 0.25i 0.25 0.5i

0.5 0.25i 0.5 0.5i

0.75 0.25i 0.75 0.5i

0.25i

0.5i

t final

d
f ( z( t) ) z( t) d t 6.283i
dt
initial

APLICAIA 6

Se considera un bloc format din mai multe straturi de materiale dielectrice imperfecte, de grosimi foarte mici; la fiec
fiind cunoscuta conductivitatea electrica. Se dau aceste valori ale conductivitatii electrice pentru fiecare strat. De ase
se figureaza blocul, cu mentiunea ca dimensiunea perpendiculara pe plan
. Se
estecere determinarea rezistentei electrice
intre fetele arcuite sub unghiul
dat, BA, respectiv CD, presupuse metalizate.

45 deg
0.65 m
r1 2.5cm
r2 8cm
N 500 (numar de straturi)
i 1 N

Afisarea valorilor conductivitatii pentru fiecare strat:

T

1
0

0.25

2
0.2

0.15 0.118 0.096 0.081

7
0.07

10

A.
Intre cele doua fete curbate ale blocului considerat, din constructia acestuia, pot fi echivalate un
de N rezistente electrice cu o rezistenta totala depen denta de sectiunea variabila si de conductivitatile ce
straturi de dielectrici. In cazul in care nu se tine cont de capacitatile care apar in bloc intre straturile de m
dielectric imperfect, valoarea rezistentei totale poate fi obtinuta din formula integrala aOhm.
legii lui
B.
Pentru legea lui Ohm, forma integrala ca model matematic pentru rezolvarea numerica se expr

r2

i --> conductivitatea electrica a fiecarui strat

1
i S

r1

dr

S r sin m --> aproximarea fiecarei suprafete de st

i

dr --> grosimea considerata a fiecarui strat

C.
In consecinta, trebuie efectuata integrala scrisa mai sus, printr-o aproximare numerica sub fo
de sumare, cu specificatia ca numarul de elemente din suma reflecta numarul de straturi de dielectri
imperfecti situati intre fetele arcuite ale blocului. Sumarea numerica se opereaza cu formula trapeze
expresia de sub integrala se noteaza cu o functie numerica:

y
i

1 m
i S

N1

Itrapez
y y 2
y
1
N
j
2 N m
j2

r2 r1

(formula trapezelor)

Itrapez 2.394k

R Itrapez
R 2.394k

(rezistenta electrica totala

D.
Fiindca nu se precizeaza grosimea straturilor de material din bloc, nu este posibila calculare
rezistentei fiecarui strat si apoi inserierea lor. De aceea, posibilitatea de integrare numerica se aplica
Mathcad doar cu formule rezultat al metodelor numerice de aproximare. Nu exista un operator prede
Mathcad, de integrare a functiilor date numeric.
E.
Cadrul problemei este unul demonstrativ, eroarea care intervine in calcul are o pondere mic
importanta problemei, fapt pentru care nu s-a procedat la o evaluare, desi se cunoaste ca valoarea ei
depinde direct de maximul derivatei functiei numerice de sub integrala.

APLICAIA 7

Sa se calculeze fluxul campului B(x,y) [T] prin suprafata continuta in planul xOy intre coordona
specificate.

x1 0

x2 3.5

y 1 1

y 2 5.8

[m]

B( x y ) 3 sin
2
x
1

B( x y ) k

x y

x y 1

--> orientarea inductiei campu lui magnetic

A. Definirea fluxului magnetic printr-o suprafata deschisa serveste drept punct de pornire pentru solutionar
problemei. Integrala dubla definita a produsului scalar dintre vectorul inductie magnetica si vectorul eleme
arie, corespunzator suprafetei parcurse de densitatea de flux magnetic, reprezinta valoarea numerica a flux
total prin acea suprafata.
B. Relatia de definire a fluxului magnetic, enuntata anterior:

B ds

ds dx dy k

--> elementul de arie daca se considera suprafata plana

discretizata in domenii de marime foarte mica.

--> produsul scalar al vectorilor de sub integrala devine:

<=>
B ds B( x y ) k dx dy k
B ds B( x y ) dx dy

k k

C. Urmeaza a fi calculata prin aproximare integrala dubla a functiei sub care se da inductia magnetica, in con
care se s-a explicat produsul scalar. Metoda numerica aleasa pentru aceasta aplicatie se constituie ca o repeta
a formulei de cuadratura a lui Simpson. Cuadratura presupune evaluarea unei arii prin impartirea domeniului
intr-un numar de noduri. In sensul celor mentionate mai sus, se defineste functia inductiei magnetice pe dome
y specificate, se alege un numar de noduri in care sa se imparta intervalele x si y si se calculeaza formulele de
cuadratura:

f ( x y ) if x1 x x2 y1 y y 2 B( x y) 0

--> functie limitata la domeniul specificat, obtinuta prin impunerea domeniului de definitie, in mod logic cu
de inegalitate si cel boolean
SI, impreuna cu instructiunea conditionala
IF.

--> numarul de puncte din intervalul de pe axa Ox

--> numarul de puncte din intervalul de pe axa Oy

n 10

m 10

i 0 2 n
h x

j 0 2 m

x2 x1

h y

2 n

y2 y1
2 m

h x 0.018

h y 0.024

x x1 i h x
i

y y 1 j h y
j

k 2 4 2 m 2
hy

--> variabile de iteratie

--> latimea subintervalelor in care se imparte domeniul;

--> punctele de submarginire din domeniul de definitie

l 1 3 2 m 1

Ix
f x y f x y
2
i
0
i
2

m
i
3

f xi yk 4 fxi yl
k

--> i ntegral a dupa vari abi l a y cal cul ata cu form ul a l ui Si m pson
(form ul a de cuadratura).

k 2 4 2 n 2
hx

Id Ix Ix 2
3 0
2 n

Ix 4
k

Ix
l

l 1 3 2 n 1

--> integrala evaluata dupa variabila x tot cu formu

lui Simpson.

Id 0.415423769135332 --> rezultatul numeric al integralei, rezultat care

de fapt reprezinta fluxul magnetic total prin suprafata delimitata.

Id

0.415423769135332 [Wb]

D. Alta varianta de calcul al integralei duble este data de apelarea operatorului existent in Mathcad, integrala
(apel: Shift+7), care, scris in limbajul de programare C++ dupa un algoritm ce are la baza o metoda de aproxim
a integralei asemanatoare, obtine rezultatul numeric in spatiu Mathcad redus:

x2 y 2

Idef
x y
1

f ( x y ) d y d x

Idef 0.4154237641045

--> se executa si o exprimare a erorii absolute, fapt care arata de la a cate-a zecimala rezultatele
paragrafelor C. si D. difera, in situatia in care rezultat de referinta se considera a fi cel dat de operato
Mathcad. Pentru micsorarea erorii se mareste numarul de intervale in care se impart domeniile x si y

Er Idef Id

Er 5.031 10

(rezultatele difera de la a noua zecimala).

E. Precum in majoritatea problemelor din lucrarea supusa atentiei, si in acest caz studiat,
posibilitatea de integrare are o varianta simpla prin apelul operatorului predefinit. Cu toate a
se expune o metoda numerica, ce poate inlocui varianta simpla, o metoda prin a carei detali
face dovada intelegerii programului de rulare din spatele operatorului predefinit. Analitic si a
numeric, rezolvarea unor astfel de probleme de calcul, cand functia de definire a inductiei
magnetice apare complicata, nu intervine ca o varianta optima.