Caracteristicile consumatorilor din India

Consumatorii indieni se remarc pentru gradul ridicat de orientare spre valoare. O

astfel de orientare spre valoare a etichetat indieni ca unul dintre cele mai
pretenioi consumatori din lume. Indienii au un grad ridicat de orientare spre
familie, aceasta orientare face referire la familia extins i prieteni, de asemenea.
Branduri cu identiti care susin valorile familiei tind s fie populare i acceptate cu
uurin pe piaa consumatorilor. De asemenea indienii sunt asociai cu valori de
cultivare, grij i afeciune. Aceste valori sunt mult mai dominante dect valorile de
ambiie i realizare. Pe lng psihologie i economie, rolul istoriei i tradiiei n
modelarea comportamentului indian de consum este cu adevrat unic. Probabil,
doar n India, ramurile tradiionale au fost pstrate n producia modern. Exemplu,
costumul cusut si imbracamintea din tesaturi usoare cum ar fi matasea.
Caracteristicile familiilor moderne din India corespund acum ndeaproape cu
conceptul de liberalizare, individualism, toleran de noi roluri, comportament i
atitudini, cu o nou viziune a mputernicirii individuale i deschidere la oameni noi
i experiene.
Piaa de consum poate varia n mod semnificativ pe baza mai multor factori, inclusiv
de nevoi, personalitate, cultur i stilul de via. Strategii de marketing dezvoltate
de multe ori n jurul valorii de nelegere a modului n care consumatorii cred,
gndesc, simt i fac selecii. Identificarea unor caracteristici comune ale
potenialului cumprtor este de ajutor n mbuntirea strategiilor de marketing i
campaniilor pentru a atrage mai eficient consumatorii. Mai multe caracteristici
comune des ntlnite n rndul cumprtorilor includ urmtoarele definiii :

1.
Persoanele care fac achiziii de bunuri i servicii, de obicei, bazate pe nevoi
personale, dorine, sau interese. Achiziiile sunt de obicei de utilizare, consum, sau
de colectare.
2.
Persoane sau grupuri nsrcinate de a face achiziii n numele unei companii
sau organizaii. Achiziiile nu servesc nici un interes personal, nevoie sau dorin.
Achiziionarea servete nevoile i interesele societii sau organizaiei. Achiziiile
sunt de obicei de utilizare, inventar, de revnzare, sau deinerea de active.
3.
Grup sau cumprtori influenai social a cror decizii de cumprare se
bazeaz pe opiniile familie, prieteni, colegi, sau ali factori de influen. Opiniile
altora sunt factorii de motivare primari i catalizatori. Grupul definete pentru
cumprtor, ce produse sunt achiziii ideale sau nu. Alte influene includ, atunci
cnd cumprtorul ar trebui s cumpere, n cazul n care cumprtorul ar trebui s
fac achiziia, i ce brand s cumpere. .

4.
Cumprtori fideli de brand sunt oameni care s-au angajat s achiziioneze i
reachiziioneze o anumit marc sau serviciu - indiferent de alii, indiferent de
opinia popular, indiferent de preuri. Cumprtorii loiali de brand sunt de obicei
dispui s plteasc preuri mai mari pentru a rmne cu brand.ul ales dect s
plteasc mai puin pentru produse de calitate similar. Loialitatea fa de brand
servete ca un atu-cheie pentru ntreprinderi, veniturile viitor, i utilitate.
5.
Cumprtorii ca mulime sunt persoane fizice care doresc s fie i doresc s
aib ce are toat lumea. Cumprtorul vrea cele mai recente tendine. Individul nu
este punctul central, s ai ce este popular i dorit de ctre majoritatea este punctul
central.
6.
Cumprtorii care doresc s ias n eviden din mulime sunt cumprtori
care vor face sacrificii importante pentru a asigura ceea ce doresc i ceea ce
cumpr nu este ca a altora , preferina cumprtorului este unic, nu influenat
de opinia public, sau de dorinele altora.
7.
Cumprtorii care sunt contieni de mediu fac achiziii pe baza credinelor
lor de mediu. De exemplu, un cumprtor care este contient de mediul
nconjurtor va face decizia de a cumpra produse reciclabile bazat pe credina lui
sau a ei, care reciclnd produsele sunt sigure contribuie la o societate ecologic .
8.
Cumprtorii, care sunt contieni de sntate face achiziii pe baza
credinelor lor de sntate mai bun. De exemplu, un cumprtor care este
contient de sntate i ia timp pentru a citi etichetele, afl mai multe despre
ingrediente, i modul n care sunt fabricate produsele. Cumprarea va ine cont att
de beneficii ct i de efectele negative ale alegerilor fcute.
9.
Cumprtori care fac achiziii, bazate pe cercetare i cunotine despre un
produs sau serviciu. De exemplu, cumprtorul va compara preurile, opiunile,
beneficii, soluii, alternative, tiri, comentarii, confort, i concurenii nainte de a lua
o decizie de cumprare.
10.
Cumprtorii care fac achiziii n funcie de percepia lor asupra unui produs
sau serviciu. n cazul n care el sau ea crede c produsul este bun, adecvat, sau se
potrivesc pentru nevoia sau scopul, atunci percepia sprijin decizia de a
achiziiona, fr cercetare, fr dovezi, fr fapte.

Importana stabilirii pieei int

II Selectarea si caracterizarea pietei externe
2.1Motivarea alegerii pietei respective

India este al doilea producator mondial de bumbac si fire de bumbac si al doilea

producator de matase, producandu-se toate cele 4 tipuri de matase. Industria
textila din india, nu este doar o pia imens, dar face parte si din cultura lor i
aceasta a devenit o traditie. Ei susin festivaluri pe tot parcursul anului pentru a
mprti traditia lor cu vecinii lor i cu lumea ntreag. Industria textila este o
ramura traditionala care acopera o gama variata de activitati, de la productia de
materii prime (bumbac, iuta, matase si lana) pana la realizarea de 17 produse cu
valoare adaugata ridicata: tesaturi, confectii si tricotaje. . n toate domeniile de
productie textila, consumatorii din rile bogate doresc s cumpere la un pret cat
mai mic, dar sa se bucure de modele noi si inedite de tesaturi, ei dorind calitatea
mai degrab dect cantitatea. De aceea considerm c ar fi o oportunitate pentru
noi exportare de matase in atelierele de aici. Un alt motiv l reprezint faptul c
India are o populatie foarte mare ceea ce nseamn c poate exista o putere mare
cumprare a matasi.
Un dezavantaj este reprezentat de concuren. n cazul n care acestia sunt pe al
doilea loc in productie, toat lumea vrea s fie mai bine dect ei.
Dei piaa textila este n scdere putem afirma c aceast ar reprezint o
oportunitate pentru noi pentru c nc se menine printre primele n topul trilor
producatoare de matase.
Majoritatea populaiei este reprezentat de clasa de mijloc i acest lucru este o
prioritate pentru noi deoarece segmentul nostru int este reprezentat de aceast
clas social.
Deoarece rata de alfabetizare este de 62% putem folosi material publicitare scrise.
Limbile vorbite sunt hindi i engleza acest lucru reprezint o barier la intrarea
noastra pe piaa belgian. Pentru a depi aceast barier vom apela la firme
specializate ce se vor ocupa de traducerea materialelor publicitare.

2.2Prezentarea pietei tinta

India se afl pe locul 7 n ierarhia rilor dup suprafa, pe locul doi dup numrul
locuitorilor i este statul democratic cu cei mai muli locuitori.Este o ar tnr
care numr 560 de milioane de persoane cu vrste sub 25 ani. n 2004, un indian
din 2 avea sub 25 ani i 70 % din populaie locuiete n mediul rural. Totodat, dei
a reuit s i stpneasc demografia, India cunoate o cretere continu de
locuitori. Populaia indian crete cu n jur de 19 milioane de indivizi pe an.
Gradul de alfabetizare a populatiei este relativ mic comparativ cu cel din tarile
civilizate fiind de numai 62,8%, (din care barbati 75,2% si femei 50,8%).

India este condusa de un guvern format din reprezentanti ai

principalului partid care a castigat detasat alegerile in 2014 si anume BJP
Bharatiya Janata Party.
In anul financiar 2010-2011 (incheiat la 31.03.2011),ritmul de crestere al PIB a fost
de 8,5%,.Conform unui recent studiu al Bancii Mondiale, ritmul de crestere al
economiei indiene estimat pentru actualul an financiar, 8.2%, in scadere fata de
nivelul inregistrat in anul anterior, fenomenul urmand sa continue in anii urmatori,
datorita unor politici restrictive reflectate in rate inalte ale dobanzii si constrangeri
fiscale. Previziunile Bancii Mondiale si ale FMI, urmeaza a fi revizuite functie de
evolutia economiei Indiene si a influentelor crizei mondiale financiare asupra
acesteia.
Conform expertilor RBI (Reserve Bank of India) o serie de factori au contribuit la o
performanta constant buna a economiei: imbunatatirea climatului investitional si
relansarea industriei si serviciilor, avantul exporturilor, consolidarea fiscala (e drept
inca modesta), un bun management al lichiditatilor, creterea increderii investitorilor,
in conditiile in care India a fost destinatia a peste un sfert din investitiile de
portofoliu in tarile cu economii emergente in ultimii 3 ani. Incepand cu anul 2004-05
am asistat la o serie de masuri de politica economica menite sa creasca
productivitatea in agricultura si sa dezvolte activitatea industriala, in special prin
incurajarea investitiilor in infrastructura. Totodata au fost luate masuri care sa
conduca la promovarea exporturilor, rationalizarea taxelor legate de comert si
pregatirea economiei pentru indeplinirea obligatiilor ce decurg din Runda Doha a
OMC.

2)Investiiile strine
Conform datelor Studiului economic, investitiile straine directe in anul
financiar 2010 -2011 au fost de 61,9 miliarde dolari,n scdere cu aproximativ 8.2
miliarde fa de anul financiar precedent.
Investitiile straine directe cumulate in perioada ultimilor cinci ani au fost de
aprox. 220 miliarde USD.
Investitiile de portofoliu au inregistrat un trend ascendent, plecand de la o valoare
de numai 2,1 miliarde dolari in anul financiar 2010 -2011, iar pe primele dou luni
din anul financiar fiscal 2011 2012 acestea au ajuns la 0,2 miliarde dolari.
Companiile multinationale prezente in clasamentul Fortune 500 isi orienteaza din ce
in ce mai mult activitatile spre piata indiana. Un recent studiu intocmit de Camera

de Comert Indo-Americana arata ca 220 de companii din topul Fortune 500, din tari
precum SUA, Marea Britanie, Germania,Franta, Japonia, Olanda, Coreea de Sud,
Elvetia, Canada, Suedia, sunt prezente in India.
In planul activitatii de comert exterior anul 2004 a marcat anuntarea in luna
septembrie, de catre ministrul industriei si comertului, Kamal Nath, a noii politici de
comert exterior pentru
Perioada 2004-2009. Este primul program-strategie elaborat in acest domeniu si are
drept scop dublarea, in cinci ani, a ponderii pe care India o detine in comertul
mondial. Se estimeaza ca pana in 2009 exportul indian va atinge 150 miliarde
dolari, India urmand sa detina 1,5% din comertul mondial.
Principalele taxe pe care le percepe guvernul central sunt : taxa pe venit (cu
exceptia veniturilor din agricultura, unde taxa e perceputa de guvernele locale),
taxa vamala, accize centrale si TVA, care a inlocuit taxa pe vanzari si taxa pe
servicii (service tax).
TVA este cuprins intre 1 si 20%, produsele fiind impartite in patru categorii. Totodata
sunt 59 produse pentru care nu se calculeaza TVA. Guvernele locale percep la
randul lor urmatoarele taxe: taxa de timbru, accize locale, taxa pe venitul din
terenuri, taxa pentru practicarea unor profesii.
Guvernul indian a luat masuri de incurajare a investitiilor straine incepand cu 1991,
masuri care anual sunt ameliorate.
Acordul comercial si de cooperare economica intre Guvernul Romaniei si Guvernul
Republicii India, semnat la 23 octombrie 2006, la New Delhi, a fost ratificat la data
de 20 martie 2008.
Comisia mixta guvernamentala Romano - Indiana de cooperare economica, tehnica
si stiintifica a fost infiintata in anul 1974. Ultima sesiune a Comisiei, a XVII- a, a avut
loc in 1-Februarie 2012 la Bucureti.
India si Romania sunt parti semnatare ale Acordului privind Sistemul Global de
Preferinte Comerciale intre tarile in curs de dezvoltare (SGPC).
III Propuneri
Analiznd situaia de pe piaa Indiei, contextul su cultural,legal,politic, i economic
am dedus c aceast ar este deschis ctre afaceri internaionale i ctre
acceptarea ofertei noastre.
Matasea este un produs de calitate cu standarte nalte ce vor satisface negreit
consumatorii de pe piaa Indiei. Toate aceste aspecte nu constituie un impediment
n calea consolidrii unor relaii economice durabile de interes i avantaj reciproc.

Produsul nostru ofer un raport pre calitate foarte bun ceea ce va atrage
consumatorii s-l cumpere.
Piaa Indiei poate fi cucerit doar prin oferirea unui produs cu adevrat superior i
avantajos.
ntruct costumul traditional este foarte important pentru ei , iar cererea pentru
textile este n cretere, putem considera c avem ansa de a ptrunde pe pia prin
diverse msuri strategice.
4.1 Criterii i variabile de segmentare
Realizarea unei segmentri a pieei reprezint definirea unor categorii de clieni sau
posibili clieni respectnd anumite criterii cum ar fi cele demografice, geografice,
psihografice i comportamentale.
Aceast etap preliminar n determinarea segmentului int ajut la diferenierea
i filtrarea clienilor pentru a avea un produs orientat i croit pe nevoile
cumprtorilor.
4.2 Segmentul int
n ideea de a stabili un tip de client ideal pentru folosirea de matase am realizat o
selecie de criterii ce vor defini acel client. Fiecare criteriu are la baza sa studiul
pieei indiene de textile i reflect ntr-o msur cum i de cine ar fi recepionat
produsul.
Din punct de vedere demografic, nclinm spre un consumator cu venituri medii,
fiind un produs premium.Vrsta, fiind corelat cu un posibil venit mai mic sau mai
mare, ne face s stabilim o barier minim, aceea fiind atragerea clienilor care au
peste 18 ani, dar este doar orientativ.
Nivelul de educaie fiind i el corelat cu venitul, noi alegem un client cu studii medii
care poate rezona cu conceptul premium al produsului nostru. Sexul, starea social
i religia nu sunt folosite pentru a forma segmentul int deoarece nu au un impact
asupra comportamentului de consum al produsului nostru.
Pentru criteriile geografice vom acorda atenie mediului urban, populaia fiind n
concordan cu cerinele expuse de criteriile demografice.
Vom alege ca inte clienii de clas mijlocie i peste, intrnd n categoria veniturilor
peste medie. De asemenea ne vom orienta ctre clienii cu un stil de via sntos
i cu un comportament de consum ce se caracterizeaz prin cumprarea regulat a
produsului dar i o dorin pentru a cumpra produse din impuls, fiind fascinai de
noutate.

n concluzie, ca s exprimm totul ntr-o singur categorie clar de consumatori,

acetia vor fi de tipul inovatori, adic asumatori de riscuri, pregtii pentru
experimente cu rang social mai nalt, oreni cu venituri mai mari.
4.3 Rezultatele ateptate
Piaa austriac de ap mineral este destul de diversificat, ns noi, printr-o
campanie agresiv i un standard ridicat al produsului exportat, vrem s atingem n
maxim 1-2 ani un procent al pieei de 20%. Prin politicile de export, pre, promovare
i distribuie dorim s realizm un produs de nalt calitate i un sim al unicitii.
Vrem s exploatm o ni printre consumatorii austrieci i vom avea n vedere
crerii unui brand solid i o imagine bun a produsului.