Sunteți pe pagina 1din 5

Mediul Cultural-India

Scurt istoric
India oficial Republica India, este o tar din sudul Asiei. India se afl pe locul 7 n
ierarhia trilor dup suprafat,pe locul doi dup numrul locuitorilor si este tara
democratica cu cei mai multi locuitori. India are o zon de coast cu o lungime de
7000 de km si granite cu Pakistan la vest,Nepal,Republica Popular Chinez si
Bhutan la nord-est,si Bangladesh si Myanmar la est. n Oceanul Indian,ea este
adiacent cu natiunile insulare Sri Lanka,Maldive si Indonezia.
India,in timp ce Islamismul si Crestinismul se bucur de o bogat traditie
aici.Colonizat ca parte a Imperiului Britanic n secolul XIX.India si-a cstigat
independenta n 1947 ca natiune unificat dup un efort sustinut depus n aceast
directie.Att populaita trii,ct si flora si fauna,aspectul geografic si sistemul
climatic sunt printre cele mai diversificate din ntreaga lume.

Cultura Indiei
Cultura Indiei este marcat de un grad ridicat de sincretism. Multe practici, limbi,
obiceiuri i monumente indiene servesc drept exemplu: edificii arhitecturale
inspirate din arhitectura islamist, ca Taj Mahal, sunt motenirea dinastiei mogole.
Aadar, cultura indian este rezultatul unor tradiii care au combinat elemente
heterogene ale civilizaiilor prezente pe teritoriul indian ca urmare a invaziilor sau
a migraiilor i care au marcat ara la un moment dat.
Un prim simbol, care este intalnit doar in cultura indiana, este Bindi. Este acel
punct rosu din fruntea indienilor, pe care il poarta atat femeile, cat si barbatii. Ca si
conotatie religioasa, acesta este considerat al treilea ochi sau ochiul magic.
Pentru societate, insa, el vesteste faptul ca purtatoarea lui este o femeie casatorita,
avand acelasi rol ca si verigheta. Se realizeaza cu pudra de vermilion.

Femeia indiana, fie ca are, fie ca nu are bani, foloseste intotdeauna cel putin o
bijuterie. E un lucru important, care face parte din cultura.Toate bijuteriile sunt
foarte stralucitoare.

Pandantive pentru frunte, coliere, bratari si, mai ales, cercei.Argintaria este punctul
forte al artizanatului indian, dar produc si bijuterii din metale mai putin nobile, care
au preturi mai accesibile. Gentile sunt foarte puternic colorate si pline de broderii,
dar cel mai puternic impact il au hainele.
Sunt trei tipuri de haine fundamentale:
rochia Punjabi, formata dintr-o tunica mai lunga si pantalon
anarkali pare o rochie normala, care are si jupa pe dedesupt, dar este purtata cu
un pantalon lung, deoarece femeile din India nu isi dezgolesc picioarele, dar nici
umerii
sari
In pofida deschiderii spre stilul occidental, in anumite domenii indienii au ramas
foarte conservatori, unul dintre acestea fiind vestimentatia. Femeile trebuie sa se
imbrace sobru si simplu, picioarele si umerii trebuind sa fie acoperite, iar
pantalonii sau fustele scurte nu sunt privite cu ochi buni. La fel si gesturile de
afectiune in public. Un aspect decent si ingrijit face o impresie foarte buna asupra
localnicilor, care ii vor primi pe vizitatori cu mult respect. Si, mai ales, nu ii
fotografiati pe localnici in special femeile fara a cere mai intai permisiunea.
Costumul indian
Despre finetea exceptionala celei mai simple museline se poate de ghicit dupa
denumirile poetice, careia i se dadeau: apa curgatoare, ceata de seara, tesut
din aer. n India din timpurile stravechi exista obiceiul de a produce din bumbac
material, tesute cu fire aurii sau argintii. Arta teserii mbracamintei n India era
foarte diversa prin vopsire, garnisirea tesaturii cu desene bogate, dar si prin pictura
murala n tehnica batic.
Dupa conditiile, existente n India antica, femeia era lipsita de drepturi si nu avea
bogatii, n afara de cele pe care le purta.
Induti erau cei mai mari posesori de bijuterii. Femeile din familiile sarace posedau
in deosebi bijuterii ieftine din cupru, bronz, sticla, bogatatii nsa bijuterii din
metale scumpe. Existau bijuterii pentru par si frunte, cercei, inele, pentru nas,
diverse coliere, bratari, purtate la antebrat sau ncheietura minei, inele pentru mini
si picioare, bratari pentru picioare, cureli cu catarama. Bijuteriile erau
confectionate si din scoici, oasele elefantilor, corali, perle, din semintele diferitor
cereale, smburii fructelor si pomusoarelor, ceramica,lacurilor cu sticla colorata.

Diferenta principala a bogatiei sferei sociale era calitatea si cantitatea tesaturilor,


folosite pentru costum, decoratiile si bijuteriile.
Banda de pe solduri dhoti baza costumului national indian. Dhoti este dunga
dreapta din tesatura cu lungimea de la 2 pna 5 m, cu care se drapeaza picioarele si
soldurile. Existau mai multe modalitati de a drapa dhoti. Alt articol al costumului
masculin pelerina. Ea reprezinta o dunga dreptunghiulara, pe care o asezau din
spate spre fata, o ncrucisau pe piept, dupa care ambele capete le aruncau peste
umeri. Aceasta mbracaminte o purtau regii indieni, suita regala si ostasii.
Descoperirile, referite la mileniul III .e.n., ne permit de a vorbi despre pelerina,
care se arunca (la barbati) peste umarul stng, dar n dreapta trecea sub suoara. La
acest tip se referea si mbracamintea nivi o bucata de tesatura, nfasurat n jurul
taliei, n asa fel ca pe abdomen sa formeze niste cute. Aceste elemente intrau n
compozitia costumului feminin si masculin si reprezinta principala mbracaminte
necusuta moderna n India (rochia feminina sari, masculina dhoti), pastrata n
multe variante de mbracare si moduri de purtare a plapumei.
Sari-ul (sau saree) este vesmantul traditional al indiencelor. Inca din cele mai vechi
timpuri, India este renumita drept tara matasurilor, casmirului si tesaturilor fine.
Interesant este faptul ca aspectul sari-ului difera de la o zona la alta a Indiei, atat in
ceea ce priveste dimensiunea, cat si in ceea ce priveste motivele. Poate fi dintr-o
singura piesa, tip rochie, sau din doua, gen pantaloni si tunica. Imbracarea lui
necesita foarte multa indemanare si este o adevarata arta. Este singurul costum din
lume care nu se coase.
Culorile i modelele acestuia sunt variate de la o regiune la alta. ari-urile, culorile
i modelele acestora reflect personalitatea fiecrei femei. De obicei femeile
cstorite poart ariuri, fetele necstorite poart un costum numit Salwar
Kameez. Unele culori ale ariurilor au unele semnificaii:
Albul are semnificaie diferit n regiunile Indiei: de doliu sau o culoare oarecare.
Roul este purtat la nunt i se spune c aduce noroc n csnicie.
Galbenul este purtat de femeile care au nou-nscui timp de 7 zile.
Negrul este evitat deoarece se crede c aduce ghinion.
Sari cea mai exceptionala si frumoasa parte a costumului indian. Toate metodele
de drapare au asemanarea n toate cazurile sari se nfasoara de jos n sus. Cea mai
simpla metoda de mbracare a lui sari este nfasurarea tesaturii o data sau de doua

ori n jurul soldurilor n asa fel, ca sa formeze o fusta cu lungimea pna la glezne
sau chiar si calci. Tesatura ramasa este drapata n partea de sus a corpului.
De obicei pentru sari se foloseste materialul alb nevopsit, cteodata cu desen la
margini si jos; exista de asemenea sari cu dungi colorate si culorile cele mai vii din
matase sau batistul fin cu franjuri lungi aurii. Nimic nu poate fi mai minunat dect
stralucirea acestor acestor tesaturi luxoase, n deosebi nuanta maslinie a pielii
femeii indiene si care fluturnd n timpul mersului, bat n auriu n jurul picioarelor
ei suple.
n India este produsa una dintre cele mai renumite haine cusute adhivasa. Aceasta
este mbracamintea de sus a barbatilor foarte ajustata, camasa cusuta cu aur (n
acest caz ea a fost numita drapi). Aparitia mbracamintei cusute n India are
legatura directa cu descoperirea popoarelor straine, n primul rnd cu mutarea
musulimanilor din Asia Centrala. Cu timpul costumul cusut a cucerit pozitia
dominanta n viata oficiala, elementele traditionale a costumului s-au pastrat la
poporul simplu.
La mbracamintea cusuta barbateasca se refera caftanul mbracamintea deschisa,
la care partea stnga intra dupa cea dreapta cu mutarea ncheieturii sub mna
dreapta, cu rascroiala gtului de forma ovala. Rascroiala gtului este captusita cu
dungi sau bordura. Dupa dorinta caftanul se nfasura pe talie cu un cordon sau
voal.
Adusa n India tunica se transforma n fusta (gudjira) si o bluzita mica (cioli).
Bluzita are mneci scurte si ajusteaza foarte mult bustul. La spate, ntre omoplati,
se leaga cu siret, cu taote acestea marginile nu se alatureaza. De multe ori ea bogat
se ornamenteaza. ntre bluzita scurta si fusta corpul este dezvelit, chir cu
mbracarea lui sari.
nca un fel de mbracaminte cusuta, caracteristic pentru India sunt pantalonii din
tesaturi usoare, pe care le poarta att femeile, ct si barbatii. Indusii si puteau alege
dupa dorinta orice culoare pentru costum, n afara de galben, care era culoarea
reprezentanta a regilor si familiei lui. Finisarea costumului era cialma, care se lega
n mod diferit. ncaltamintea pe care o purtau erau sandalele si ncaltamintea
nchisa pantofii cu vrful ascutit, dar si papuci din coaja sau trestie.
Apropierea cu cultura occidentala nu se putea reflecta n dezvoltarea costumului
indian. Cea mai mare reflectare l-a avut costumul barbatesc: femeile pna n
prezent pastrau fidelitatea hainelor sale traditionale. Englejii au adus in sec. XIXlea n India gheroci, pantaloni, si chiar bonete militare. Alaturarea gusturilor
europene s-a reflectat la transformarea siluetei rochiei feminine )spre exemplu, n

Pendjaba) : camasa larga se preface n una ajustata, apropiindu-se la formele


rochiei europene

S-ar putea să vă placă și