Fntnile cu ape moarte-ascund Pupile negre licarind n fund, Ce ma atrag spre-adnc ca ochii tai. Cnd vreau sa plec, ma tii n loc cu un cuvnt Asa se zbat copacii n furtuna; Ca pentru fuga crengile-si aduna, Dar radacina-i leaga de pamnt. De azi ncolo n-am sa-l mai iubesc... Dar cnd i vad privirile pagne Si zmbetul copilaresc, Ma jur ca n-am sa-l mai iubesc - de mine. Pe zi ce trece-ti seman tot mai mult; Asa izvorul ce se-arunca-n balta, Se-nvaluie cu mlul laolalta Si-n loc sa-i spele apele verzui, si tulbura izvorul apa lui. Ma iscodesti ca pasarea de prada, Ma urmaresti cu ochii reci si rai, Dar uiti ca daca-s urme pe zapada, Noroiul e lasat de pasii tai. Mi-e fata mpietrita ca o masca Si-n ochi lumina-i gata sa se stnga Chiar diamantului ca sa sclipeasca i trebuie o raza s-o rasfrnga. Iubirea ta nu creste si nu moare, Ci totdeauna-i rece si egala E ca o floare artificiala Pe-o pajiste cu maci arznd n soare. Cnd voi pleca, ma vei uita usor Si stiu ca nici nu s-ar putea altfel: Abia o clipa valul calator Pastreaza chipul oglindit n el. Am vrut n ciuda zmbetelor tale, Din ochii sterpi o lacrima sa storc Si am plecat sa nu ma mai ntorc, Dar azi, din zori de zi ti umblu-n cale. Ce demon oare mi te-a scos n drum?! De-ar vrea viata azi sa ma dezlege Si raiul ei sa mi-l ofere-acum Tot iadul nostru dulce l-as alege. Azi mi-a venit cu ochii calzi si buni Si nu l-am ntrebat de unde vine Pe floarea de pe marginea de drum N-o-ntrebi de-i nflorita pentru tine. Te vad mereu ca-n clipa de pe urma;
ncremenit n capul scarii
Cu zmbetul uitat n coltul gurii Si-n ochi, taisul crud al nepasarii. Esti rau. Dar cnd aud c-o spune altul Ma uit n jos si strng din pumni si tac. Ca numai eu n toata lumea asta Am dreptul sa te cert si sa te-mpac. Eu am sa plec cu sufletu-mpacat Ca nu las nimanuia mostenire Un suflet greu de ura si iubire Banuitor si trist si-nfrigurat. M-am resemnat; att a fost sa fie. Ma uit cum cade soarele-n apus Si-astept raspunsuri care n-or sa vie La ntrebari pe care nu le-am pus.