Lumini i umbre - Otilia Cazimir

Ai ochii negri, mincinoi i ri Fntnile cu ape moarte-ascund Pupile negre licrind n fund, Ce m atrag spre-adnc ca ochii ti. Cnd vreau s plec, m ii n loc cu un cuvnt Aa se zbat copacii n furtun; Ca pentru fug crengile-i adun, Dar rdcina-i leag de pmnt. De azi ncolo n-am s-l mai iubesc... Dar cnd i vd privirile pgne i zmbetul copilresc, M jur c n-am s-l mai iubesc - de mine. Pe zi ce trece-i semn tot mai mult; Aa izvorul ce se-arunc-n balt, Se-nvluie cu mlul laolalt i-n loc s-i spele apele verzui, i tulbur izvorul apa lui. M iscodeti ca pasrea de prad, M urmreti cu ochii reci i ri, Dar uii c dac-s urme pe zpad, Noroiul e lsat de paii ti. Mi-e faa mpietrit ca o masc i-n ochi lumina-i gata s se stng Chiar diamantului ca s sclipeasc i trebuie o raz s-o rsfrng. Iubirea ta nu crete i nu moare, Ci totdeauna-i rece i egal E ca o floare artificial Pe-o pajite cu maci arznd n soare. Cnd voi pleca, m vei uita uor i tiu c nici nu s-ar putea altfel: Abia o clip valul cltor Pstreaz chipul oglindit n el. Am vrut n ciuda zmbetelor tale, Din ochii sterpi o lacrim s storc i am plecat s nu m mai ntorc, Dar azi, din zori de zi i umblu-n cale. Ce demon oare mi te-a scos n drum?! De-ar vrea viaa azi s m dezlege i raiul ei s mi-l ofere-acum Tot iadul nostru dulce l-a alege.

Azi mi-a venit cu ochii calzi i buni i nu l-am ntrebat de unde vine Pe floarea de pe marginea de drum N-o-ntrebi de-i nflorit pentru tine. Te vd mereu ca-n clipa de pe urm; ncremenit n capul scrii Cu zmbetul uitat n colul gurii i-n ochi, tiul crud al nepsrii. Eti ru. Dar cnd aud c-o spune altul M uit n jos i strng din pumni i tac. C numai eu n toat lumea asta Am dreptul s te cert i s te-mpac. Eu am s plec cu sufletu-mpcat C nu las nimnuia motenire Un suflet greu de ur i iubire Bnuitor i trist i-nfrigurat. M-am resemnat; att a fost s fie. M uit cum cade soarele-n apus i-atept rspunsuri care n-or s vie La ntrebri pe care nu le-am pus.