1

MATEI Diana Maria

BROSTEANU Alma Valentina
CRIVEANU Nicolae Narcis
NITA Mihaita Iulian

Determinarea DDS ntr-un reactor tubular

cu strat fix de umplutur
Modelele ideale de curgere (D i R), folosite pentru deducerea ecuaiilor reactoarelor D,
respectiv R ideale, aproximeaz cu o eroare neglijabil un numr mare de reactoare. n numeroase
alte cazuri ns, datorit existenei unor scurtcircuite (by-pass) prin care o parte de fluid ocolete
reactorul, formrii unor canale prefereniale, apariiei unor zone stagnante n reactor, abaterile de
la idealitate pot fi apreciabile i neglijarea lor poate duce la erori mari n proiectare.
Pentru a putea determina performana unui reactor chimic, trebuie s se cunoasc modul
n care fluidul trece prin vas, mai exact trebuie s se determine, n primul rnd, distribuia duratelor
de staionare.
1. Scopul lucrarii
Determinarea DDS ntr-un reactor experimental prevzut cu strat fix de
umplutur i alimentat continuu cu lichid.
Propunerea unui model de curgere i calculul parametrilor acestuia.
2. Desenul instalatiei

Figura 1. Schema instalatiei experimentale

V1, V2 vase de nivel constant, alimentate de la reea; R1,R2, R3, R5 robinete; F2
fluometru;
M2 motor electric; RE2 reactor experimental; S2 sering; sc2 sond
conductometric;
A2 reostat pentru reglarea turaiei agitatorului; CM conductometru

3. Descrierea experimentului
a) Pregtirea instalaiei i a instrumentelor
1. Se monteaz seringa coninnd trasorul.
4

2. Pentru umplerea reactorului RE3 se deschid robinetele R1, R2 i R6 (n succesiunea

indicat). Umplerea se face cu un debit mai mare. Se fixeaz nivelul lichidului n
reactor. Dup ce reactorul s-a umplut se regleaz debitul de lucru dorit cu ajutorul
robinetului R4. Se recomand valori ale debitului cuprinse ntre 80 i 120 cm3/min.
3. Se pornete motorul amestectorului i se regleaz turaia dorit cu ajutorul
reostatului.
4. Se msoar debitul de fluid ce trece prin reactor prin msurarea volumului de fluid
strns ntr-un cilindru gradat ntr-un interval de timp dat, de ex. un minut. Pe toat
durata experienei debitul de fluid trecut prin reactor trebuie s rmn acelai.
5. Se va calcula durata medie de staionare .
6. Se conecteaz sonda la conductometrul electronic prin intermediul comutatorului
corespunztor. Se alimenteaz conductometrul i se selecteaz scala de lucru (n mod
obinuit 0-5 mS).
b) Realizarea semnalului impuls

care trebuie s fie aproximativ constant.

8. Dac acul conductometrului arat constant aceeai valoare se injecteaz trasorul
(cca 5 ml soluie suprasaturat de NaCl) cu ajutorul seringii S2. Injectarea trasorului
se va face prin apsarea rapid a pistonului seringii, dup care seringa se va lsa n
lca. Momentul injeciei se consider t=0.
c) Culegerea datelor experimentale
9. Dac rspunsul nu se nregistreaz automat, indicaiile conductometrului se vor citi
din 30 n 30 secunde pentru primele 120 de secunde i din 15 n 15 secunde pn la
timpul total de 300 de secunde (se vor citi cu grij valorile n perioada variaiei brute
5

a conductivitii), apoi din 30 n 30 de secunde pn la terminarea experienei. In cazul

de fata, masuratorile au fost efectuate din 30 in 30 de secunde pana la o valoare a
timpului de 300 s. Datele obtinute sunt prezentate in figura de mai jos:
Tabel nr. 1.

Prezentarea datelor experimentale

t (s)
0
30
60
90
120
140
180
210
240
270
300

(t), (mS)
0,31
0,32
1,85
1,4
0,78
0,45
0,38
0,35
0,32
0,31
0,31

4. Prelucrarea datelor experimentale

Volum reactor: 118.8 cm3
Debit volumetric:385 cm3/min
Tabel nr. 2.

Prelucrarea datelor exerimentale

tE(t)

E()

2E()

0
0,01
1,54

E(t), (s1
)
0,0000
0,0001
0,0145

0,0000
0,0028
0,8713

0,0000
0,3378
0,6756

0,0000
0,0084
1,2896

0,0000
0,0010
0,5887

1,4

1,09

0,0103

0,9250

1,0134

0,9128

0,9375

0,78
0,45
0,38
0,35
0,32
0,31
0,31

0,47
0,14
0,07
0,04
0,01
0
0

0,0044
0,0013
0,0007
0,0004
0,0001
0,0000
0,0000

0,5318
0,1848
0,1188
0,0792
0,0226
0,0000
0,0000

1,3512
1,5764
2,0269
2,3647
2,7025
3,0403
3,3781

0,3936
0,1172
0,0586
0,0335
0,0084
0,0000
0,0000

0,7186
0,2914
0,2408
0,1873
0,0612
0,0000
0,0000

t (s)

(t), (mS)

c(t) (t) - 0

0
30
60

0,31
0,32
1,85

90
120
140
180
210
240
270
300

527

t 0 = D = 385 60 = 159.2s

(1)

300

0
300

t = 0

c(t)dt

t
2

(c(300) + c(0) + 2 N1
i=2 c(i)) = 106.5

(2)

(t E(300) + t E(0) + 2 N1
i=2 t E(i)) = 88.8s

(3)

c(t)dt

= t

(4)

E() = t E(t)

(5)

2 = 0 2 E()
Tabel nr. 3.

(6)

Rezultatele integralelor

Rezultate
Integrale
(2) 106,05
(3) 88,80717
(6) 0,150689

Variatia conductivitatii in functie de timp

2,24
1,74
(mS) 1,24
0,74
0,24
0

50

100

150

200

250

t (s)

Figura 2. Variatia conductivitatii in functie de timp

300

350

Funcia de distribuie
1,40
1,20
1,00
0,80
E()
0,60
0,40
0,20
0,00
0,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

Figura 3. Variatia functiei de distributie

5. Calculul parametrilor modelelor utilizate
Calculul fractiei de goluri
Debitul volumetric de lichid
mL
Dv 385
min

Diametrul reactorului
d 5.5cm

Inaltimea reactorului
h r 43 cm

Inaltimea umpluturii
h u ( 44 4.5) cm
h u 39.5cm

3,0

3,5

Volumul reactorului
d
Vr hr
4

Vr 1.022 10 mL

Volumul de umplutura
d
Vu hu
4

Vu 938.453mL

Volumul reactorului R
VR Vr Vu
VR 83.154mL

Durata medie de stationare

t med 88.8s

Durata de stationare in reactorul fara umplutura

Vr
Dv

159.211s

Volumul de goluri
d
Vg Dv tmed 4.5cm
4

VR

Vg 0.38L

Fractia de goluri

Vg
Vu

g 0.405

Modelul cu dispersie axiala

Acest model se bazeaza pe ecuatia:
2

2 = Pe + Pe2

(7)

Parametrul care trebuie determinat este criteriul Pe. Inlocuind in relatia (7) valoarea
dispersiei axiale, se determina valoarea lui Pe ca fiind 9.27E+01.
Modelul serie R-D
=

(8)

Cu ajutorul ecuatiei (8) se obtine valoarea lui = 0.18.

Graficul ce ilustreaza comparatia intre modelele de circulatie studiate in aceasta lucrare
poate fi observat in figura de mai jos.
Modelul R-D are punctul corespunzator maximului deplasat spre dreapta fata de cel
experimental, deoarece cand a fost propus, acest model nu a luat in considerare portiunea de
amestecare existenta deasupra umpluturii. Acest lucru poate fi observat in figura de mai jos.

10

Figura 4. Compararea modelelor de circulatie

6. Concluzii
In urma efectuarii acestui experiment, se poate observa ca modelul de circulatie cel mai
apropiat de cel studiat este modelul R-D.

11