DOBRE TANASE

ANICUTA STOICA

Manual in format electronic in sprijinul studentilor

de la masterele cu specific de Inginerie Chimica
Manualul nu poate fi reprodus ca atare sau prin
elementele sale fara acordul autorilor

7
1. INTRODUCERE IN PROBLEMA INTENSIFICARII TRANSFERULUI DE MASA
2. EXPRIMAREA EFICIENTEI UTILAJELOR DE TRANEFER DE MASA
2.1.EFICIENTA ENERGETICA A PROCESELOR DE TRANSFER.
2.2.EFICIENTA ENERGETICA A PROCESELOR DE SEPARARE.
2.2. EFICIENTA TEHNOLOGICA. GRAD DE ABSORBTIE, GRAD DE SATURARE,
NUMAR UNITATI DE TRANSFER
2.2.1. LEGATURA NOG PENTRU CURGEREA IN CONTRACUREN
2.2.2. LEGATURA NOG PENTRU CURGEREA IN ECHICURENT
2.2.3. LEGATURA ~N0G PENTRU CURGEREA IN CURENT INCRUCISAT
2.2.4.LEGATURA N0G IN CAZUL CIRCULATIEI IN CONTRACURENT CU
RECIRCULARE DE LICHID
2.2.5.LEGATURA - NOG IN CAZUL CIRCULATIEI IN ECHICURENT CU
RECIRCULARE
DE LICHID
2.2.6. ALTE CAZURI .CENTRALIZARE RELATII .COMPARATIE INTRE
CAZURI.
3. EFICIENA DE TRANSFER A TALERULUI
3.1.1. GRADUL DE ATINGERE AL ECHILIBRULUI PENTRU LICHID AP I GAZ
(VAPORI) DT
3.1.2. GRADUL DE ATINGERE A ECHILIBRULUI PENTRU CURGEREA N
CURENT
NCRUCIAT
3.1.3. GRADUL DE ATINGERE AL ECHILIBRULUI PE TALER PENTRU
CURGEREA N
CONTRACURENT
3.1.4. GRADUL DE ATINGERE AL ECHILIBRULUI PENTRU CAZUL CIRCULAIEI N
CONTRACURENT CU LICHID N DISPERSIE AXIAL
3.1.5. GRADUL DE ATINGERE AL ECHILIBRULUI PE TALER PENTRU CAZUL
CURGERII CU
DEPLASARE TOTAL A GAZULUI I CU DISPERSIE RADIAL A LICHIDULUI

4. PROBLEME ALE TRANSFERULUI DE MAS N UTILAJE CU CONTACT N TREPTE

4.2.1. ELEMENTE PRIVIND CALCULUL COEFICIENILOR DE TRANSFER DE

MAS
4.2.2. PARTICULARIZAREA TEORIEI RENNOIRII LA CALCULUL COEFICIENILOR
DE
TRANSFER DE MAS PENTRU COLOANE CU TALERE
4.2.3. RELAII UZUALE PENTRU CARACTERIZAREA CINETICII TRANSFERULUI
DE MAS PENTRU COLOANE CU TALERE
4.2.4. CONDIII DE BARBOTARE PE TALER
4.2.5. DIAMETRUL BULELOR
4.2.6. FRACIA DE GAZ PE TALER I DENSITATEA DISPERSIEI
AFLAT PE TALER
4.2.7. SUPRAFAA DE CONTACT INTERFAZIC
4.2.8. EFECTUL CURGERII CANALIZAT A LICHIDULUI PE TALER ASUPRA
EFICIENEI COLOANEI

5. PROBLEME ALE TRANSFERULUI DE MASA IN CONDITII INTENSIVE IN COLOANE CU

UMPLUTURA
 5.1 MODELUL MATEMATIC AL COLOANELOR CU UMPLUTURA
5.2 O SOLUIE ANALITIC A PROBLEMEI TRANSFERULUI DE MASA IN
COLOANE CU UMPLUTURA CU CURGERE CU DISPERSIE AXIALA
5.2.1. SOLUIONAREA MODELULUI MATEMATIC
5.3 ASUPRA PARAMETRILOR DE CARACTERIZARE A AMESTECRII AXIALE
5.3.1. RELAII DE EXPRIMARE A COEFICIENILOR DE DISPERSIE AXIAL
5.3.2. METODE DE DETERMINARE EXPERIMENTAL A COEFICIENTULUI
DE AMESTECARE AXIAL

6. INTENSIFICARE I COST N SEPARAREA AVANSAT

6.1.ELEMENTE INTRODUCTIVE
6.2.VITEZE OPTIME DE LUCRU PENTRU COLOANELE CU UMPLUTUR
6.3 VITEZE OPTIME DE LUCRU PENTRU COLOANE CU TALERE
6.4 EFICIENA FOLOSIRII ENERGIEI MECANICE N UTILAJELE DE TRANSFER DE
MAS
6.5.INTENSIFICARE PRIN PULSARE I VIBRARE
6.5.1. NTRZIEREA PARTICULELOR N DEPLASARE
6.5.2. OSCILAREA MRIMII PARTICULEI DISPERSE
6.5.3.MICAREA RELATIV NTRE BUL I LICHID
6.5.4. INTENSIFICAREA PROCESELOR DE TRANSFER N PREOCUPRILE
CATEDREI DE INGINERIE CHIMIC DE LA UNIVERSITATEA
POLITEHNICA BUCURETI

7. INTENSIFICAREA PROCESELOR DE TRANSFER CU AJUTORUL INSTABILITILOR

INTERFACIALE PROVOCATE
7.1 EFECTUL MARANGONI
7.2 VIZUALIZAREA EFECTULUI MARANGONI
7.3 CARACTERIZAREA MISCARII INTERFACIALE
7.4 MODELAREA INSTABILITII INTERFACIALE
7.4.1 TEORIA LUI HAYDON
7.4.2 TEORIA LUI STERNLING I SCRIVEN
7.4.3 RELAII CRITERIALE
7.5 CARACTERISTICILE TOPOLOGICE ALE INSTABILITILOR INTERFACIALE
(Linde, 1984)
7.6 INTENSIFICAREA EXTRACTIEI IODULUI DIN PICATURI IN SOLUTIE
APOASA DE IODURA DE POTASIU
7.7 INTENSIFICRII TRANSFERULUI DE MAS LA ABSORTIA UNUI
GAZ N FILM DE LICHID IN CURGERE DESCENDENTA
2.EXPRIMAREA EFICIENTEI UTILAJELOR DE TRANEFER DE MASA

Pentru a putea compara desfasurarea unui proces in doua utilaje diferite sau intr-un utilaj in
doua sau mai multe conditii date este necesar a dispune de relatii si modele simple si coerente de
exprimare cantitativa a notiunii de eficienta. In acest sens exprimarea notiunilor de eficienta
energetica si eficienta tehnologica este de mare interes.

2.1.EFICIENTA ENERGETICA A PROCESELOR DE TRANSFER.

In modelul unei operatii de fabricatie bazata pe un proces de transfer, purtatorii de sarcina

(proprietate adica masa caldura sau impuls) trec prin utilaj sub o diferenta de potential de regula
variabila in spatiu si timp urmand un traseu adesea greu de definit pe parcursul caruia sufera o serie
de modificari multe dintre ele ireversibile unele fiind utile sau dorite altele fiind neutile. Odata cu
aceasta trecere se realizeaza transformarile urmarite in sistemul material in care purtatorii se misca
astfel incat sistemul material transformandu-se ajunge sa fie considerat produs. Dupa acest model
realizarea unui produs sau a unei operatii cu caracteristici dorite impune un consum de energie mai
mare decat cel strict necesar deoarece modificarile neutile pe care le sufera in procesul de transport
nu pot fi eliminate in totalitate1.

Raportul dintre energia libera inglobata in produs la sfarsitul operatiei (energie consumata
utilizata) fata de energia utilizata in operatie (energia totala consumata) este numit eficienta si ea
este unanim utilizata in tratarea performantei sistemelor termodinamice. Pentru procese in care
transformarile sunt continue este mai convenabil a defini eficienta unui proces de acest gen ca
raportul dintre fluxul (debitul) energetic necesar si fluxul (debitul) energetic consumat. Astfel daca, Eu,
reprezinta fluxul energetic necesar iar Ed reprezinta fluxul energetic disipat (pierdut) atunci eficienta
(randamentul energetic) procesului se exprima prin relatia(2.1)

Eu Eu
e = = 1 (2.1)
Eu + E d Eu + E d

In relatia (2.1) fluxul de energie disipata se poate exprima prin produsul dintre T0, temperatura
de referinta, si viteza de generare a entropiei datorata tuturor modificarilor ireversibile din sistem
(frecare, difuzie, pierdere de caldura, detenta de presiune, procese macroscopice) insumata pentru
tot volumul de desfasurare a procesului.

Viteza de generare a entropiei in procesele ireversibile, la orice marime a acestora, se poate

obtine pornind de la legile termodinamicii; astfel intr-un sistem deschis in stare de echilibru in care are
loc o modificare de la starea de echilibru conform primei legi a termodinamicii variatia energiei interne
a sistemului se exprima prin relatia (2.2):

s
U = Emi + Q W (2.2)
j =1

unde: Q reprezinta modificarea starii termice a sistemului,

W reprezinta lucrul mecanic efectuat de sistem,

E mi reprezinta energia intrata prin calea I,

 s reprezinta numarul de cai de intrare a energiei in sistem/.

Deasemenea, conform legii a doua a termodinamicii variatia entropiei sistemului se exprima prin
Q j
relatia (2.3) in care: S mi reprezinta entropia transferata pe calea i, reprezinta masura
Tj
starii entropice a sistemului ca urmare a modificarii temperaturii pana la temperatura T j ,

V v r dV reprezinta insumarea entropiei generate in sistem ca urmare a modificarilor

ireversibile ce au loc (curgere vascoasa, difuzie, pierdere de caldura, etc).

s s Q
S = S mi +
j
+ v r dV (2.3)
TJ V
i =1 j =1

Multiplicand relatia (2.3) prin temperatura de referinta T0, si scazand-o membru cu membru din
relatia (2.2) se obtine relatia (2.4) in care G=U-T0S, reprezinta modificarea energiei libere a
sistemului.

s s T T
G = (E mi T0 S mi ) +
j 0
Q j W T0 vr dV (2.4)
Tj V
i =1 j =1

Inlocuind in relatia (2.1) pe Ed prin v dV si pe

V
r Eu prin W , obtinut din relatia (2.4), se
obtine exprimarea (2.5) pentru e:

T0 vr dV
e = 1 V
(2.5)
s s T T
(Emi T0 S mi ) +
j 0
Q j G
i =1 j =1
Tj

Din relatia (2.5) se observa ca randamentul energetic (eficienta energetica) a unei

transformari, din punct de vedere energetic, tinde la valoarea maxima, egala cu unitatea, numai
atunci cand in sistem nu se disipa energie adica V vr dV = 0 . Daca G > 0 atunci e > 1 , dar

acest fapt incalca principiile termodinamicii care fixeaza ca in orice situatie o transformare intr-un
sistem dat are loc intotdeauna cand G 0.

In relatia (2.5) termenul V v r dV , reprezinta o suma a fluxurilor disipate de purtatori pe

traseele de deplasare pe care ei circula sub o diferenta de potential (concentratie de purtatori), fiecare
traseu avand o anumita conductanta pentru purtatori. Ceilalti termeni reprezinta energii in diferite
forme (termica, mecanica, chimica) in tranzit sau acumulate in sistem sub diferente de potential
mentinute de fluxurile care circula prin sistem.

2.2.EFICIENTA ENERGETICA A PROCESELOR DE SEPARARE.

Pentru intelegerea celor prezentate mai sus se considera doua exemple. Ele au rolul de a face
inteles cum este privita eficienta energetica a doua procese de separare foarte diferite.
 Primul caz este acela al separarii prin rectificare a unui amestec binar in care componentul
volatil are fractia molara xF , debitul de alimentare fiind egal cu unitatea.In urma rectificarii utilizand
refluxul, L, rezulta un produs de varf cu fractia molara xD si un produs de blaz avand fractia molara
(component volatil) xW. Se considera ca in sistem nu exista purtatori intermediari de energie si
s
entropie astfel ca (E mi T0 S mi ) = 0 . Din exterior nu se introduce lucru mecanic, iar alimentarea
i =1
rectificarii se face la temperatura de fierbere. In sistem se consuma energie (utila si neutila) pentru
transformarea in vapori a sistemului ce contine componentul volatil, din care o parte din energie
(consum util) este pentru ruperea energiei de amestec a fazei lichide. Se mai considera ca amestecul
de alimentare se comporta ideal iar energia disipata pentru invingerea frecarilor in coloana este mica.
Pentru un debit de alimentare F=1 kmol/unitatea de timp, caracterizat de concentratia xF
acomponentului volatil , din bilantul de materiale rezulta debitul de distilat si cel de produs de blaz
dupa cum urmeaza :

D=(xF-xW )/(xD-xW) , si W=(xD-xF)/(xD-xW)

Tinand cont de exprimarea entropiei de amestec se obtine, pentru entropia indepartata intre varful si
baza coloanei, relatia (2.6) unde S = R ( x ln x + (1 x) ln(1 x)) reprezinta entropia de amestec a
componentului volatil in amestecul lichid iar R este constanta universala a gazelor .

x F xW
x x [xD ln xD + (1 xD ) ln(1 xD ) ]
D W
xD xF
S in = S 0 + S W S F = R + [xW ln xW + (1 xW ) ln(1 xW )] (2.6)
x D xW
[x ln x + (1 x ) ln(1 x ) ]
F F F F

Considerand TD, TW, TF temperaturile, in grade Kelvin, pentru varf, blaz si alimentare, in acord
cu cele prezentate anterior, fluxului energetic necesar separarii (util) se inlocuieste in (2.1.) prin
exprimarea (2.7.)

TD
x F xW
x D xW
[
x D ln x D + (1 x D ) ln(1 x D ) + ]


Eu = R TW
xD xF
x D xW
[
xW ln xW + (1 xW ) ln(1 xW ) ] (2.7)

T
F
[
x F ln x F + (1 x F ) ln(1 x F ) ]

Daca L este refluxul de lucru raportat la distilat, atunci cantitatea de material care se intoarce
pentru fiecare mol de alimentare de component volatil din refierbatorul coloanei, unde se introduce
energia termica, va fi LxF. Tot aici se vaporizeaza si componentul greu volatil pentru care energia
termica consumata este L(1-xF). Daca rW este caldura latenta de vaporizare a amestecului aflat in
refierbator atunci debitul de caldura consumata, in raport cu starea din condensatorul coloanei unde
componentul volatil este separat, va fi exprimata prin relatia (2.8) unde r1, r2 sunt caldurile de
vaporizare a componentilor amestecului.
 T TD
(
QW = LrW = Lx F xW r1 + 1 xW r2 W (
TW
) ) (2.8)

In acord cu relatia (2.5) termenul

r
(( ) )
T j T0 / T j Q j se inlocuieste prin (2.8) iar G=0
j =1
intrucat echilibrul este asigurat in orice punct din coloana intrucat aceasta este considerata a
functiona la echilibru. Energia disipata, adica termenul v dV , din relatia (2.5), se obtine scazand
V
r

din energia consumata in refierbator energia necesara pentru ruperea entropiei de amestec . Dupa
prelucrarea inlocuirilor in relatia (2.5) sau direct din (2.1) se obtine:

( (
R TF x F ln x F + 1 x F )) TK d K (x K ln x K + (1 x K )ln (1 x K ))
e =
K (2.9)
TW TD
L (xW r1 + (1 xW )r2 )
T
W

x F xW x xF
unde : K=1 implica TK=TD , d K = , respectiv K=2 semnifica TK=TW , d K = D ,
x D xW x D xW

Relatia (2.9), tratata dupa xF, atinge valoarea maxima pentru xF=0.5 ceea ce arata ca
separarea amestecurilor echimoleculare decurge cel mai eficient. Relatia mai releva ca din punct de
vedere energetic lucrul la refluxuri mari este ineficient. Atunci cand xD1 si xW 0 se implica L
ceea ce face ca e0. Se confirma astfel o situatie cunoscuta si anume ca separarea totala este
imposibila oricat de mare ar fi consumul de energie implicat in acest scop.

Pentru dezvoltarea celui de - al doilea exemplu se precizeaza mai intai ca relatia (2.5) se
transforma, prin introducerea energiei de exces, la forma (2.10) in care B este energia de exces
folosita in operatie, W reprezinta energia mecanica introdusa prin comprimare, pompare,etc iar G(r)
este energia libera inglobata de rezidul procesului.

T0 vr dV
e = 1 V (2.10)
B W G (r )

Un proces de separare care poate fi adaptat exprimarii randamentului energetic prin relatia
(2.10) este rafinarea zaharului. Fabricatia porneste de la zaharul brut care se desface in zahar rafinat
si alti constituenti care sunt descarcati separat. Intr-o astfel de operatie are loc descrestera entropiei
de amestec. Daca se considera ca zaharul brut contine i molecule de impuritati pentru fiecare
molecula de zahar entropia de amestec, considerand ca zaharul si impuritatile formeaza un amestec
ideal, se exprima prin (2.11):

R i 1
S = i ln + ln (2.11)
1+ i 1+ i 1+ i

Relatia (2.11) poate fi usor redusa la forma echivalenta (2.10)

 Ri
S = (1 ln i ) (2.12)
1+ i

Daca analiza zaharului brut arata ca acesta contine masic s% zahar cu Mf=342 Kg/Kmol, f%
zahar invertit (glucoza) cu Mf=180 Kg/Kmol, a% material anorganic cu Ma=57 Kg/Kmol si o%
material organic cu Mo=57 Kg/Kmol atunci:

f a o
+ +
i = 180 57 342 (2.13)
s
342

Combinand (2.13) cu s + f + a + o = 100 dupa eliminarea variabilei o se obtine

1
i = 1 ( s f 5a ) (2.14.)
100

Termenul de (s-f-5a) din (2.14) poarta in tehnologia acestui produs denumirea de titrul zaharului
brut si se noteaza frecvent cu n. Daca cab este consumul specific de abur de temperatura T1 folosita
pentru desfasurarea rafinarii la temperatura T0 atunci, cu referire la (2.10.), unde W = 0, se
stabileste :

1 1
B G ( r ) = c ab (h " h0 )T0 ,
T1 T0

T0 vv dv = B G ( r ) T0 S .
v

T0 S
Rezulta asfel ca e = ceia ce cu date numerice din practica
1 1
cab (h h0 )T0
"
T1 T0
tehnologica curenta anume n = 97, T0 = 310K, T1 = 461K, cab = 0.62 Kg abur/Kg zahar, h-h0 = 250000
j/kg conduce la e= 0.0073. Acest rezultat ar trebuie sa orienteze cercetarea indeosebi spre
reducerea consumului specific de abur. Ca si in exemplul anterior si aici se constata ca separarea
avansata (aici s-a pornit de la un titru mare al zaharului brut) decurge cu randamente energetice
extrem de mici.

2.2. EFICIENTA TEHNOLOGICA. GRAD DE ABSORBTIE, GRAD DE SATURARE, NUMAR

UNITATI DE TRANSFER

Dupa cum a rezultat din cele abordate anterior pentru procesele de separare calculul eficientei
energetice se face exprimand energia disipata (debitul de energie disipata) cu ajutorul entropiei de
amestec iar energia consumata (debitul de energie consumata) functie de consumurile energetice
din proces in baza consumurilor specifice; pentru a exprima acest fapt trebuiesc bine stapanite
problemele de bilant termic si ce specifice bilanturilor de materiale.

Spre deosebire de eficienta energetica, eficienta tehnologica in procese de separare cauta sa

exprime dorinta atingerii unei separari cat mai avansate in conditii in care consumurile energetice si
de materiale tind spre valori minime posibile; eficienta tehnologica are forme de exprimare
particulare si realizarea valorilor impuse pentru aceasta poate fi atinsa intr-un utilaj dat functie de
unitatea de transfer a acestuia si de modul de circulatie al fazelor contactante.

Pentru procese de absorbtie (similar si pentru extractie lichid-lichid, adsorbtie, spalare

componenti din solide, etc.) eficienta tehnologica este exprimata prin valorile gradului de extractie
(absorbtie) si gradului de saturare, iar pentru utilajul in care se desfasoara procesul prin numarul
unitatilor de transfer ce poate fi realizat ;este evident ca gradul de absorbtie (extractie) , respectiv cel
de saturare al absorbantului (fazei acceptoare) sunt determinate de numarul unitatilor de transfer pe
care utilajul il poate realiza.

Se defineste gradul de extractie (absorbtie) ca fiind raportul dintre cantitatea (debitul) de

component ce se poate absoarbe fata de cantitatea (debitul) maxim ce se poate absorbi;el este
exprimat cu relatia (2.15) unde y,Y reprezinta fractia molara respectiv raportul molar a componentului
extras ; y*, Y* sunt compozitii ca mai sus cu referire la starea de echilibru, Gin este debitul molar de

gaz inert iar G este debit molar mediu de gaz al fazei faza ce da componentul transferabil

Gin (YN +1 Y1 ) G ( y N +1 y1 ) YN +1 Y1 y N +1 y1
= = (2.15.)
Gin (YN +1 Y1* ) G ( y N +1 y1* ) YN +1 Y1* y N +1 y1*

In mod similar se defineste gradul de saturare al absorbantului (fazei acceptoare), , unde

prin X si x s-a notat raportul molar, respectiv fractia molara a componentului transferabil in faza
lichida (acceptoare) :

L( X N X 0 ) L ( x N x0 ) X N X0 x x0
= = = N (2.16.)
*
L( X N X0) L ( x *N x0 ) X *N X 0 x *N x0

Pentru cateva cazuri de curgere a fazelor prin utilaj se prezinta legatura dintre si si numarul
unitatilor de transfer ca parametru ce caracterizeaza intensitatea transferului in utilaj.
 2.2.1. LEGATURA NOG PENTRU CURGEREA IN CONTRACURENT

Pentru cazul simplificat in care relatia de operare si relatia de echilibru interfazic sunt drepte
avand pantele l (l = L/G) si respectiv m, procesul de separare se caracterizeaza prin relatiile date
mai jos:

Y1* = mX 0 (2.17)

Y
X *N = N +1 (2.18.)
m

Y N +1 Y1 Y N +1 Y1
= = (2.19.)
Y N +1 Y1* Y N +1 mX 0

X N X0 X N X0 m( X N X 0 ) Y N +1 Y1 m
= = = = = (2.20.)
*
XN X0 Y N +1 Y N +1 mX 0 Y N +1 MX 0 l A
X0
m
L
A= (2.21.)
mGin

Tinand cont de definirea numarului de unitati de transfer, raportat la faza gazoasa, cat si de
reprezentarea procesului in diagrama Y-X (figura 2..1) se poate proceda la calculul numarului de
unitati de transfer asa cum acest fapt este dat mai jos. Se obtine astfel :

Y N +1 Y
X = XN
l

Figura 2.1 Reprezentarea procesului de separare la circulatia fazelor in contracurent

 Y N +1 Y N +1 Y N +1
K S dY dY dY
N OG = Y = *
= Y mX
= Y
=
Y1 Y Y
Gin Y
Y1 Y1 Y m X N +1
N l

1 Y YN* +1 1 Y YN* +1 1 Y mX N
= ln N +1 = ln N +1 = ln N +1 =
m * m Y mX 1 Y mX
1 Y1 Y1 1 1 0 1 1 0
l l A
1 Y mX + mX mX 1 (Y mX 0 ) m( X N X 0 )
= ln N +1 N 0 0
= ln N +1 =
1 Y1 mX 0 + YN +1 YN +1 1 (YN +1 mX 0 ) m(YN +1 Y1 )
1 1
A A

1
1 A
= ln (2.22 a)
1 1
1
A

1
1 A
N OG = ln (2.22 b)
1 1
1
A

Pentru cazul in care factorul de absorbtie A1, relatia (2.22 a) conduce la nedeterminare
pentru NOG. Eliminarea nedeterminarii se face utilizand regula L Hospital, cand se obtine:

'

1
lim A1 ln A '
1
1
= A
N OG = = (2.22 c)
1
' 1 1
lim A1 1 (1 )
2
A A

N OG = (2.22 d)
1

Exprimand din (2.22 b) respectiv (2.22 d) gradul de absorbtie (separare) se obtin relatiile (2.23)
si (2.24) in care B este definit de relatia (2.25.)

e BN OG 1
= , A 1 (2.23.)
BN OG 1
e
A

N OG
= , A =1 (2.24.)
N OG + 1
 1
=1 (2.25)
A

Din relatiile (2.23.), (2.24) se observa ca valori mari pentru gradul de separare (absorbtie) se
obtin atunci cand NOG are valori mari. Este de asemenea de dorit ca factorul de separare (absorbtie),
A, sa fie supraunitar dar acest fapt este determinat de sistemul supus separarii. Prin prisma celor de
mai sus se stabileste ca un utilaj este cu atat mai eficient cu cat realizeaza un numar mai mare de
unitati de transfer intr-un volum cat mai mic. Valori mari pentru NOG pot realiza fie prin suprafete de
transfer mari, fie prin coeficienti mari de transfer si aceste doua situatii exprima esenta intensificarii
proceselor de transfer de masa. In ceea ce priveste gradul maxim de separare al componentului
transferabil acesta se obtine trecand la limita, dupa NOG, relatiile (2.23.) si (2.24.). Rezulta astfel :

e BNOG 1
max = lim 1, A 1 (2.26.)
N OG BNOG 1
e
A

N OG
max = lim = 1, A =1 (2.27)
N OG N OG + 1

Se constata astfel ca din punct de vedere teoretic acest mod de circulatie poate permite
realizarea separarii totale ( max = 1 ). In acest caz cele aratate in paragraful anterior au aratat ca

randamentul energetic al procesului tinde puternic spre zero.

2.2.2. LEGATURA NOG PENTRU CURGEREA IN ECHICURENT

Fata de cazul anterior circulatia in echicurent face ca gradul de separare al componentului

transferabil in faza gazoasa sa fie exprimat prin relatia (2.28). Acest fapt rezulta in baza figurii 2.2 , in
care este prezentat, in diagrama Y-X, acest caz de contacatare a fazelor. Aici este prezentat un caz
de transfer in care componentul tranferabil urmeaza trecerea GL. O trecere inverse (desorbtie,
extractie,etc) nu modifica nimic din relatia (2.28)

YN +1 Y1 YN +1 Y1
= = (2.28)
YN +1 YN* YN +1 mX N
 Y Y1
X = XN +
l

Fig. 2.2 Proces de transfer (absorbtie) in diagrama Y-X pentru circulatie in echicurent

In acord cu reprezentarea procesului in diagrama Y-X, data asa cum s-a mentionat, in figura
2.2 se procedeaza la calculul NoG. Se porneste astfel de la relatia de definitie a acestuia astfel cand
calculul conduce, asa cum se constata mai jos, la relatia (2.29).

YN +1 YN +1 YN +1
K S dY dY dY
N oG = Y =
G Y mX
= Y Y1
= m Y
=
Y1 Y1 Y m[ X N + l ] Y1 (1 )Y + mX N + m 1
l l
1 Y Y* 1 1
= * ln N +1 1 = ln
1
m Y1 Y N* 1
1 1
[1 (1 ]
l A A

1 1
N oG = ln (2.29)
1 1
1 1 (1 )
A A

m Gm 1
In relatia (2.29) = = astfel ca aici factorul de absorbtie (separare) este totdeauna
l L A
negativ (A < 0). Luand in (2.29) 1-1/A = B si explicitand de aici gradul de separare se rezulta:

1
= (1 exp( B * N oG ) (2.30)
B

Valoarea maxima a gradului de sparare se obtime punand Nog. Calculul acestei limita se
prezinta dupa cum urmeaza :
 1 1 1 / A/
max = lim NoG (1 exp( B N oG ) = = = (2.31)
B B 1 / A /+ 1
1
A

Deoarece A < 0 rezulta ca max < 1 fapt ce aratata ca, cel putin din acest punct de vedere,
circulatia in echicurent este inferioara celei in contracurent intrucat ea nu poate asigura, nici din punct
de vedere teoretic, separarea totala ( max
1 ).

2.2.3. LEGATURA ~N0G PENTRU CURGEREA IN CURENT INCRUCISAT

In numeroase utialje si in deosebi pe talerele colanelor ce lucreaza cu dispersarea fazei

disperse (gaz , vapori sau solvent de extractie) prin lichidul care curge perpendicular pe directia de
inaintare a acesteia o astfel de curgere este specifica. Daca gazul trece prin lichid cu deplasare totala
iar lichidul este total amestecat pe directia de curgere atunci reprezentarea procesului in diagrama Y
X este cea din figura 2.3. Pentru acest caz Ramm da pentru forta motoare medie relatia (2.31).

Y N +1 Y1
(Y ) m = (2.31)
Y N +1 Y1 Y N +1 Y1*
ln(1 ) ln( )
Y N* +1 Y1* Y N +1 Y N*

Fig. 2.3 Reprezentarea procesului de transfer (absorbtie) in diagrama Y-X pentru circulatie in
curenti incrucisati

Pe baza relatiei dintre forta medie de transfer si numarul unitatilor de transfer, anume
N0G=N0Y=(YN+1-Y1)/(Y)m, se obtine, pentru acesta din urma, relatia (2.32).

Y Y Y Y*
N 0G = ln(1 N +1 1 ln N +1 1 ) (2.32)
Y N* Y1* Y N +1 Y N*
 Tinind cont de exprimarea de definitie a gradului de separare (), se procedeaza la prelucrarea
rapoartelor de concentratii din relatia (2.32) in scopul obtinerii legaturii N0G, si A. Rezulta astfel :

Y N +1 Y1 l( X N X 0 ) l L
= = = =A (2.33)
YN* Y1* m( X N X 0 ) m m G

Y N* Y1*
Y N +1 Y1 Y N* Y1* Y N +1 Y N*
1 =1 =1 = (2.34)
A Y N +1 Y1* Y N +1 Y1 Y N +1 Y1* Y N +1 Y1*

1
N 0G = ln[1 A ln ] = ln[1 + A ln(1 )] (2.35)
A
1
A

Din (2.35), prin dubla delogaritmare se obtine exprimarea gradului de separare ca functie de
factorul de separare (A) si numarul unitatilor de transfer (NOG). Relatia (2.36) arata acest rezultat.

exp( N 0G ) 1
= A(1 exp ) (2.36)
A

Valoarea maxima a gradului de separare se exprima asa cum arata relatia (2.37).

exp( N 0G ) 1 1
max = lim N 0G [ A(1 exp )] = A (1 exp( ) (2.37)
A A

In ce priveste analiza relatiei (2.37), prin prisma comparatiei cu relatiile pentru curgerea in
contracurent sau pentru curgerea in echicurent ( relatia (2.26) respectiv (2.31)), se constata ca
valorile pentru max, la acceasi marime a factorului de separare (A), arata ca circulatia incrucisata
este mai eficienta decat circulatia in echicurent, dar inferioara circulatiei in contracureEste de
prevazut ca pentru acest caz al circulatiei prin curenti incrucisati pot fi intalnite mai multe relatii de
exprimare a legaturii N0G. Existenta lor este justificata de diversele exprimari folosite pentru forta
motoare medie de transfer. Intre acestea se utilizeaza mult relatia (2.38). Procedand ca mai sus si in
acest caz seobtine pentru o relatie apropiata relatiei (2.36).

YN* Y1* Y Y
(Y ) m = N +1 1 (2.38)
YN +1 Y1* 2
ln
YN +1 YN*

2.2.4.LEGATURA N0G IN CAZUL CIRCULATIEI IN CONTRACURENT CU RECIRCULARE

DE LICHID
Recircularea lichidului este utilizata pentru crestera densitatii de curgerii lichidului in aparat
astfel ca sa se poata recupera mai usor caldura in procesele extoterme sau pentru a obtine un lichid
cat mai bogat in componentul transferabil. Reprezentarea acestui proces in diagrama Y-X este data
in figura 2.4. Dupa notatiile din figura mentionata se observa ca raportul de recirculare al fazei L este
rl nu poate trece de o valoare maximala. In acest sens si in acord cu figura de prezentare, gradul de
separare va fi dat de relatia (2.39).
Y N +1 Y1 Y N +1 Y1
= = (2.39.)
Y N +1 Y1* Y N +1 mX 1

Fig. 2.4 Proces de transfer in diagrama Y-X pentru circulatie in contracurent cu recirculare de lichid

Daca debitul specific de lichid este l, iar debitul specific de recirculare este (rl-1) atunci bilantul
componentului transferabil in nodul de amestec de la varful coloanei, legat de bilantul total pe coloana
al aceluiasi component, conduce la:
YN +1 Y1 = l ( X N X 0 ) = rl ( X N X 1 ) (2.40)

l (rl 1) X N + lX 0 = rl lX 1 (2.41)

Din cele de mai sus se fixeaza ca ca valoarea raportului maxim de recirculare cu care se mai
poate lucra (rlmax ) este exprimata prin relatia (2.42).
X N X0 X N X0
rl max = = (2.42)
X N X 1* Y
XN 1
m
In ce priveste X1, ce arata concentratia in componentul transferabil la intrarea acestuia in
coloana de separare (absortie), acesta va fi data de bilantul speciei transferabile in nodul de amestec.
X 0 + (rl 1) X N
X1 = (2.43)
rl
Procedand acum la calculul N0G, asa cum s-a facut asta in cazul 2.2.1, se constata ca se obtine
rezultatul aratat de calculul dat mai jos.

Y N +1 dY Y N +1 Y N +1 1
KY S dY dY 1 A
N 0G = = = = = ln
G Y1 Y Y
*
Y1 Y mX Y1 Y Y1 1 1 1
Y m X 1 + 1 1 1 +

rl l Arl
A Arl
Pentru Arl=1, relatia de mai sus prezinta o nedeterminare care se elimina utilizand regula
lHospital. Rezulta astfel exprimarea NOG in acest caz particular:

N OG = ; Arl = 1 (2.44)

1
A

Explicitand gradul de separare,, din relatia stabilita pentru NoG, se obtine expresia (2.45) in
care termenul B este precizat de relatia (2.46)

BN oG
= e 1 , Arl 1 (2.45)

1 + 1 1 e BN oG 1
A Arl A

1
B = 1 (2.46)
Arl

Daca se considera rl atunci din (2.43) rezulta ca x1=xN ceea ce semnifica faptul ca in utilaj
concentratia in lichid a componentului transferabil este constanta, fapt ce este echivalent cu a spune
ca lichidul este perfect amestecat. In aceste conditii (2.45) devine:

N
e oG 1
= (2.47)
1 N 1
1 + e oG
A A

Pentru NoG (2.45) respectiv (2.47) dau pentru max exprimarile (2.48) si (2.49), care arata
ca recircularea sau amestecarea perfecta a lichidului nu pot permite, nici teoretic, separarea totala.

1
max = (2.48)
1 1
1+
A Arl

1
max = (2.49)
1
1+
A
 Relatia (2.49) mai indica faptul ca dorinta de a obtine un grad de separare avansat se
realizeaza prin cresterea factorului de separare (A) adica concret prin cresterea debitului de lichid dar
acest fapt nu este insa eficient din punct de vedere economic.

2.2.5.LEGATURA - NOG IN CAZUL CIRCULATIEI IN ECHICURENT CU RECIRCULARE

DE LICHID

Motivele practicarii recirculatiei in cazul circulatiei in echicurent pot fi identice cu cele ce

determina recircularea in cazul circulatiei in contracurent. Se adauga in plus faptul ca acest procedeu
se poate practica numai pentru absorbtie gaze foarte solubile caz in care el poate fi interesant din
punct de vedere tehnologic. Figura 2.5 prezinta in diagrama Y X functionarea acestui procedeu.

Fig. 2.5 Proces de transfer (absorbtie) in diagrama Y-X pentru contacatea a doua faze
cu circulatie in echicurent si recirculare de lichid

Ca si in cazul anterior un bilant pe nodul de amestec al lichidului permite determinarea concentratiei

speciei transferabile in faza L la intrarea aceasteia in contactor. Rezultatul acestei determinari este
exprimat de relatia (2.50).

X 0 + (rl 1) X N
X1 = (2.50)
rl

In acest caz gradul de separare se exprima ca in cazul 2.2.2 (contactare cu circulatie in echicurent).
Procedand la calculul NoG (vezi cele date mai jos) se obtine relatia (2.51) din care se deduce expresia
pentru gradul de separare, data aici prin relatia (2.52)
 Y Y
N +1 1
Y N + 1 mX 1 +
kys Y N +1 dY Y N +1 dY 1 ( rl l )
N oG = = = = ln (2.51)
G Y1 Y Y
*
Y1 (Y Y1 ) 1
m Y1 mX 1
Y m X1 + rl l
rl l

1
(1 ) N OG
Arl
e 1
= (2.52)
1
(1 )N
1 Arl 1 1
(1 + )e +
A A Arl

Atunci cand rl curgerea lichidului face ca Xl XN astfel incat utilajul este cu amestecare
perfecta a fazei lichide (L). Din (2.51) se obtine expresia NOG a acestui caz. Ea se transforma foarte
usor la forma (2.54). Aceasta relatie mai rezulta de astfel si din (2.43) atunci cand aceasta relatie
este coroborata cu conditia ca raportul de recirculare sa fie foarte mare (rl).

mx1
N OG = ln N +1
Y
(2.53)
Y1 mx1

e NOG 1
= (2.54)
1 1
(1 + )e NOG
A A

Din punct de vedere a gradului de separare absorbtia (separarea) cu recirculare si circulatie in

contracurent a fazei acceptoare (absorbantul in cazul absortiei) este superioara celei cu circulatie in
echicurent.

2.2.6. ALTE CAZURI .CENTRALIZARE RELATII .COMPARATIE INTRE CAZURI.

In afara cazurilor mai sus discutate, mai sunt posibile si alte cazuri de circulatie a fazelor prin
contactor. Considerand ca fiecare caz de circulatuie a fazelor contactante este insotit de un proces
de transfer de masa atunci cazurile mai jos nominalizate pot fi de interes in unele aplicatii concrete.
Asadar la rubrica alte cazuri se au in vedere urmatoarele :

Transfer G L cu circulatie incrucisata si recirculare de lichid ,

Transfer G L cu circulatie incrucisata si recirculare de gaz ,

Transfer G L cu circulatie incontracurent si recirculare de gaz ,

Transfer G L cu circulatie incontracurent si recirculare de gaz si lichid ,

Transfer G L cu circulatie in echicurent si recirculare de gaz ,

Transfer G L cu circulatie in echicurent si recirculare de gaz si lichid,
Se face observatia ca unele cazuri precum cele de transfer gaz- lichid cu lichid amestecat perfect,
cu gaz amestecat perfect sau cu lichid si gaz perfect amestecate rezulta din cazurile de mai sus cu
consideratiile rl , rg. respectiv rl si rg . Aici rl este cifra (raportul) de recirculare lichid iar rg
este cifra (raportul) de recirculare gaz.

Toate schemele prezentate pot fi comparate intre ele, cu referite la gradul de separare ( ), atunci
cand NOG si A raman aceleasi. O alta comparatie se face prin necesarul de NOG atunci cand si A
raman aceleasi . Este evident ca schema cea mai buna va fi aceea care asigura cel mai bun cu NOG
cel mai mic

Figura 2.6 Comparaie ntre diferite scheme de transfer gaz-lichid (1-contracurent, 2-cureni
ncruciai, 3-echicurent,4-amestecare perfect lichid, 5-amestecare perfect gaz, 6-amestecare
perfect gaz i lichid

O comparatie de acest gen este data de figura 2.6. Pentru trasarea curbelor din aceasta figura s
au folosit relatiile centralizate in tabelul 2.1. Aici sunt centralizate rezultatele ce exprima dependenta
dintre gradul de separare si numarul unitatilor de transfer pentru toate schemele de circulatie a fazelor
ce au fost considerate sau mentionate in cele date mai sus.
Din figura mai sus mentionata se constata ca :
- ordinea descresterii lui este : contracurent, curent incrucisat, echicurent, amestecare
perfecta lichid sau gaz;
- curgerea in contracurent asigur la acelai cel mai mic debit specific de faza receptoare (
l) i cel mai mare XN (cel mai bogat lichid n component solvit);
- la valori mici ale gradului de separare diferenele ntre cazuri nu sunt semnificative; acest
fapt este important pentru contactarea n trepte unde pe un taler gradul de separare este
mic i deci performana acestuia nu este influenat de modelul de curgere ci de numarul
unitatilor de transfer (NOG) pe care treapta l poate realiza.
 Tabelul 2.1 Relaii de determinare a lui funcie de A i NOG (I)
Caracterizare curgere Fara recirculare Cu recirculare lichid
faza G si faza L
Contracurent rg rl e BN 1 e
BN
1
= =
1 1 1 BN 1
e BN (1 + )e
A A Arl A

Contracurent rg rl N
=
N
=
N +1 N
+1
A
Echicurent
=
1
(1 e BN ) e BN 1
=
B 1 1 1
(1 + )e BN +
A A Arl
Curent ncruciat = A(1 e C ) Arl (e C 1)
=
1 + rl (e C 1)
Amestecare perfect eN 1 Caz supradefinit
lichid rl =
1 1
(1 + )e N
A A
Amestecare perfect gaz
N Caz supradefinit
rg 1 e A
= N
1
+ Ae A
A
N
rg
1 1
Explicaii N = N OG ; B = ;C = (1 e g ); fr recirculare rl = rg = 1
r

rg Arl Arl

Tabelul 2.1 Relaii de determinare a lui funcie de A i NOG (II)

Caracterizare curgere Recirculare gaz Recirculare gaz si lichid
faza G si faza L
Contracurent rg rl e BN 1 e
BN
1
= =
1 1 1 1 BN 1 1
e BN (1 + ) (1 + )e (1 + )
A rg A rg A rg

Contracurent rg rl N N
= =
N +1 (1 +
1 1
)N +1
A rg

Echicurent e BN 1 e
BN
1
= =
1 BN 1 1 1 1 1
(1 )e (1 ) (1 )e
BN
(1 + )
A rg A A rg Arl
 Curent ncruciat A(e C 1) Arl (e C 1)
= =
A A
1 + (1 + A)(e C 1) 1 + rl (1 + A)(e C 1)
rg rg

Amestecare perfect N Amestecare perfect gaz i lichid

lichid rl rg
e 1 N
= N
=
1
(1 + ) N + 1
1 rg 1 1 A
(1 + )e (1 + )
A A rg

Amestecare perfect Caz supradefinit Caz supradefinit

gaz rg
N
rg
1 1
Explicaii N = N OG ; B = ;C = (1 e g ); fr recirculare rl = rg = 1
r

rg Arl Arl

Prin cele cateva aplicatii rezolvate date mai jos se urmareste a se sustine, la modul concret, cele mai
multe din consideratiile prezentate drept concluzii la problemele ce au fost prezentate

2.2.7. APLICATII NUMERICE

I) Sa se determine cum se modifica randamentul energetic la rectificarea unui amestec binar atunci
cand compozitia alimentarii este intre 0.2 si 0.8 kmoli cv/kmoli amestec iar gradele de separare ale
componentilor sunt impuse. Amestecul se rectifica la presiune atmosferica. Se poate aprecia ca
amestecul se comporta ideal. Despre componentii amestecului se dau: a) constantele Antoine ale
componentilor: A1=6.9339 B1=1242.43 C1=230.0 A2=7.0280 B2=1315.000, C2=230; b)caldura
latenta de vaporizare, la presiune atmosferica, a componentilor: r1=8 10exp4 kj/kmol cv, r2=8.4 10
exp 4 kj/kmol cg. Refluxul delucru este 2 Lmin.

Pentru rezolvarea problemei se precizeaza ca se vor exprima,ca functie de xF toti termenii din relatia
(2.9) astfel incat sa se poata da o reprezentare grafica adependentei e vs x F .Tabelul 2.2 prezinta

,intr-o forma concentrata, calculele aferente solutionarii aplicatiei.

Tabelul 2.7 Prezentarea secventelor de calcul asociate solutionarii aplicatiei 2.2.7/I

Nr. crt Activitatea de calcul

1 Se specifica datele problemei: s u := 0.95 s g := 0.95 F := 1

 0.2

0.3
0.4
xF := 0.5 A 2 := 7.0280 B2 := 1315.00 C2 := 230 A 1 := 6.939 B1 := 1242.43 C1 := 230 pD := 760

0.6
0.7

0.8
7 7
pF := 770 pW := 780 r1 := 8 10 r2 := 8.2 10 xD := 0.9 xW := 0.04 RR := 8310
Se introduce aproximatia initiala necesara solutionarii problemei bilantului de materiale pe coloana de
rectificare D := 0.5 W := 0.5.
2 Se solutioneaza problema bilantului de materiale pentru coloana
Given
D xD + W xW F xF 0
D+ W F 0
D xD
su 0
F xF
(
W 1 xW )
sg 0
(
F 1 xF )
( )
R xF := Find D , xD , W , xW( ) D(xF) := R(xF) 0 ( )
xD xF := R xF 1 W xF := R xF 2 xW xF := R xF 3 ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
3 Se determina si se verifica temperaturile de fierbere pentru distilat, amestec alimentat si produs de
blaz
B1 B2
A 1 A 2
t D + C1 t D + C2
( )
FD xF , tD := xD xF 10 ( )
+ 1 xD xF 10 ( ( ))
760 FD( 0.2, 80) = 51.263
tD := 70 ( )
TD xF := 273 + root FD xF , tD , tD ( (
TD( 0.3) = 350.204 ) )
B1 B2
A 1 A 2
t F + C1 t F + C2
( )
FF xF , tF := xF 10 + 1 xF 10 ( ) 770 FF( 0.2, 80) = 110.49
( )
tF := 70 TF xF := 273 + root FF xF , tF , tF ( ( ) ) TF( 0.3) = 356.898
B1 B2
A 1 A 2
t W+ C1 t W+ C2
( )
FW xF , tW := xW xF 10 ( )
+ 1 xW xF 10 ( ( ))
760 FW ( 0.2, 80) = 145.819
tW := 70 ( )
TW xF := 273 + root FW xF , tW , tW ( (
TW ( 0.3) = 359.805) )
4 Se calculeza refluxul minim si refluxul de lucru pentru fiecare compozitie a alimentarii
B1
A 1
( )
T F xF 273+ C1
( )
xF xF
( )
xF :=
10
( )
yFe xF :=
B2 (( ) )
1 + xF 1 xF
A 2
( ) T F xF 273+ C2
10
(xD(xF) yFe(xF) )
Lmin( xF) := D( xF) L( xF) := 2 Lmin( xF)
y Fe( xF) xF
5
( ) ( ) ( ) ( ) (
Num xF := RR TF xF xF ln xF + 1 xF ln 1 xF TD xF xD xF ln xD xF
) ( ) ( ) ( ( ) ) + (1 xD(xF)) ln(1 xD(xF
(TW ( xF) TD(xF) )
Num( 0.2) = 8.24 10
5
( ) ( ) ( ) (
Numi xF := L xF xW xF r1 + 1 xW xF r2
( )) TW ( xF)
 Num xF ( )
en xF :=( ) en ( 0.2) = 0.087 en ( 0.5) = 0.13
3
en ( 0.8) = 5.804 10
Numi xF ( )
6 Se reprezinta grafic evolutia e vs x F

i := 0 , 1 .. 6 := en xF
i
i

0.1
i

0.05

0
0.2 0.4 0.6 0.8
xF
i
7 Se concluzioneaza ca cel mai bun randament energetic este obtinut atunci cand concentratia
componentului volatile in amestec este intre 0.4 si 0.5 kmoli cv/kmoli am

II) Intr-o coloana de rectificare se realizeaza separarea unui amestec binary pentru care volatilitatea
relativa este =2. Amestecul ce are concentratia componentului volatil xF = 0.5 kmoli cv/kmoli am se
alimenteaza ca lichid la fierbere. Debitul de alimentare este F= 100 kmoliam/h. Coloana produce un
distilat cu concentratia xD= 0.95 kmoli cv/kmoli am. Produsul de blaz are concentratia in component
volatil xW = 0.05 kmoli cv/kmoli am. Coloana lucreza cu vaporizare molara totala la reflux L=2 Lmin. Sa
secalculeze NOy pentru zona de stripare si cea de concentrare a coloanei. Sa se estimeze gradul de
separare al componentului volatil stiind ca perfoarmanta coloanei poate realiza numarul unitatilor de
transfer calculate si ca pe total coloana vaporii si lichidul circula in contracurent [6]

Tabel 2.8 Prezentarea secventelor de calcul asociate aplicatiei 2.7/ II

Nr crt Activitatea de calcul
1 Se introduc datele problemei: xF := 0.5 xD := .95 xW := 0.05 F := 100 := 2 q := 1

2 Se determina debitul de distilat si de produs de blaz : D := 40 W := 60

Given
D+ W F
D xD + W xW F xF

R := Find( D , W ) R=
50
D := R W := R
50 0 1
3 xF ( xD yF)
Se calculeaza refluxul minim si refluxul de lucru : yF := Lmin := D
1 + ( 1) xF (yF xF)
L := 2 Lmin L = 170
4 Se exprima valoarea curenta a lui x din ecuatia dreptei de concentrare :
 L+ D
x( y ) :=
L
(
y xD + xD )
5 Se defineste pentru ZC functia de sub integrala de definire Noy :
1
F( y) :=
x( y ) y

1 + ( 1) x( y)
6 x
D
Se calculeaza Noy pentru zona de concentrare : NOyC := F( y ) dy NOyC = 5.559
y
F

7 Se procedeaza la calculul Noy pentru zona de epuizare urmand secventele folosite

L + q F W
pentru zona de concentrare : F := 100 xe( y ) :=
L + q F
(
y xW + xW)
y
1 xW F
Fe( y ) := yW := NOyE := Fe( y ) dy NOyE = 6.828
xe( y ) 1 + ( 1) xW
y
1 + ( 1) x ( y) y W
e
8 Se procedeaza la calculul unei pante medii a relatiei de echilibru pentru toata coloana :
x
D 1 1
myx := myx = 0.488
( )
dx
xD xW 2
[ 1 + ( 1) x]
x
W

9 Se calculeaza pentru toata coloana un debit mediu de lichid si un debit mediu de vapori
L + ( L + q F) ( L + D) + ( L + q F W )
respectiv valoarea factorului de separare : Lm := Vm :=
2 2

Lm
A := A = 2.048
myx Vm
10 Se utilizeaza relatia de legatura grad de separare -numar de unitati de transfer in scopul
N
( exp 1
+ NOyE ) 1
1
A OyC
calcularii acesteia. := = 0.999
exp 1 ( NOyC + NOyE )
1 1
A A

12 Concluzii : i) Faptul ca si in zona de epuizare se recupereaza component volatil face ca

Dx D
= 0.999 ceia ce este diferit de cunoscutul s u = = 0.95 ; ii) modificarea performantei
Fx F
de separare in sensul reducerii x D si al cresterii valorii xW va duce la alte valori pentru
gradul de separare al componentului volatil.

III) Sa se reprezinte grafic cum evolueaza gradul de separare al unui solut intr-un proces de extractie
lichid-lichid stiind ca pot fi realizate conditii ca factorul de separare sa aiba valori intre 0.4 si 5 in timp
ce numarul unitatilor de transfer poate fi asigurat in domeniul 0.5-5. Se vor considera urmatoarele
cazuri de curgere a fazelor: 1) contracurent, 2) curent incrucisat, 3) echicurent, 4) amestecare
perfecta extract, 5) amestecare perfecta extract si rafinat
Rezolvarea aplicatiei urmeaza secventele de calcul din tabelul 2.9.

Tabel 2.9. Prezentarea secventelor de calcul asociate aplicatiei 2.7/ III

Nr crt Activitate de calcul
1 0.1 0.1
0.5 0.5
1.4 1

1.9 1.5

Se introduc datele problemei : A := 2.4 Noy := 2
2.9 2.5

3.4 3
3.9 3.5
4.4 4

2 Pentru cazul de circulatiei in contracurent a extractului si rafinatului se procedeaza la
calculul matricii ce da arata dependenta = (A, N)
1 exp( B N ) 1
N := Noy B( A ) := 1 c( B, N , A ) := i := 0 , 1 .. 8 j := 0 , 1 .. 8
A 1
exp( B N )
A
cc
i, j
( ( i)
:= c B A , N , A
j i)
Se afiseaza matricea rezultatelor:
0.062 0.099 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
0.087 0.282 0.387 0.437 0.464 0.479 0.487 0.492 0.495
0.092 0.35 0.536 0.652 0.73 0.785 0.826 0.857 0.882

0.093 0.361 0.561 0.686 0.769 0.827 0.869 0.9 0.923

cc = 0.093 0.367 0.576 0.706 0.791 0.85 0.891 0.92 0.941
0.094 0.372 0.586 0.718 0.805 0.863 0.904 0.931 0.951

0.094 0.375 0.592 0.727 0.815 0.873 0.912 0.939 0.957
0.094 0.377 0.597 0.734 0.822 0.879 0.918 0.944 0.962
0.094 0.965
0.379 0.601 0.739 0.827 0.884 0.922 0.948

3 Pentru cazul de circulatiei in contracurent a extractului si rafinatului se procedeaza la

calculul matricii ce da arata dependenta = (A, N)
( 1 exp( N ) )
C( A , N ) := cf ( A , CC) := A ( 1 exp( CC) ) i := 0, 1.. 8 j := 0 , 1 .. 8
A
(
cf := cf A , C A , N
i, j i i j ( ))
Se afiseaza matricea rezultatelor:
0.061 0.098 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
0.087 0.272 0.359 0.394 0.411 0.42 0.425 0.428 0.43
0.092 0.343 0.509 0.596 0.645 0.673 0.69 0.7 0.706

0.093 0.355 0.538 0.638 0.695 0.728 0.748 0.76 0.767

cf = 0.093 0.363 0.556 0.664 0.726 0.763 0.785 0.798 0.806
0.094 0.368 0.568 0.682 0.748 0.787 0.81 0.824 0.833

0.094 0.372 0.577 0.695 0.763 0.804 0.829 0.844 0.853
0.094 0.374 0.584 0.704 0.776 0.818 0.843 0.859 0.868
0.094 0.88
0.376 0.589 0.712 0.785 0.828 0.855 0.87

4
 Pentru cazul de circulatiei in echicurent a extractului si rafinatului se procedeaza la
calculul matricii ce da arata dependenta = (A, N)

1 1 exp( B( A ) N )
B( A ) := 1 ce ( N , A ) := i := 0 , 1 .. 8 j := 0 , 1 .. 8
A B( A )
ce
i, j
(
:= ce N , A
j )
i

Se afiseaza matricea rezultatelor:

0.061 0.091 0.091 0.091 0.091 0.091 0.091 0.091 0.091

0.086 0.259 0.317 0.33 0.333 0.333 0.333 0.333 0.333
0.092 0.336 0.478 0.539 0.564 0.575 0.58 0.582 0.583

0.093 0.35 0.513 0.589 0.624 0.641 0.648 0.652 0.654

ce = 0.093 0.358 0.535 0.622 0.664 0.685 0.696 0.701 0.703
0.094 0.364 0.55 0.645 0.693 0.718 0.73 0.737 0.74

0.094 0.368 0.561 0.662 0.715 0.742 0.757 0.764 0.768
0.094 0.371 0.569 0.675 0.731 0.762 0.778 0.786 0.791
0.094 0.809
0.374 0.576 0.686 0.745 0.777 0.794 0.804

5
Pentru cazul de circulatiei in contracurent cu amestecarea perfecta a extractului se
procedeaza la calculul matricii ce da arata dependenta = (A, N)

exp( N ) 1
ape ( A , N ) :=
1 + 1 exp( N ) 1
i := 0, 1.. 8 j := 0 , 1 .. 8 ape
i, j
(
:= ape A , N
i j )

A A

Se afiseaza matricea rezultatelor:

0.049 0.08 0.086 0.089 0.09 0.09 0.09 0.091 0.091

0.08 0.22 0.279 0.304 0.317 0.324 0.328 0.33 0.331
0.089 0.307 0.435 0.5 0.535 0.554 0.566 0.573 0.577

0.091 0.326 0.474 0.551 0.594 0.619 0.633 0.642 0.647

ape = 0.092 0.338 0.5 0.587 0.636 0.664 0.681 0.691 0.697
0.092 0.346 0.519 0.613 0.666 0.697 0.716 0.727 0.733

0.093 0.353 0.533 0.632 0.689 0.723 0.743 0.755 0.762
0.093 0.357 0.544 0.648 0.708 0.743 0.764 0.777 0.784
0.093 0.803
0.361 0.553 0.66 0.723 0.759 0.781 0.795

6
Pentru cazul de circulatiei in contracurent cu amestecarea perfecta a extractului si a
rafinatului se procedeaza la calculul matricii ce da arata dependenta = (A, N)
N
aper ( A , N ) :=
1 + N + 1
1

A
i := 0, 1.. 8
j := 0 , 1 .. 8
aper := aper A , N
i, j
( i j )
 Se afiseaza matricea rezultatelor:
0.048 0.077 0.083 0.086 0.087 0.088 0.088 0.089 0.089

0.077 0.2 0.25 0.273 0.286 0.294 0.3 0.304 0.308
0.085 0.269 0.368 0.42 0.452 0.473 0.488 0.5 0.509

0.087 0.284 0.396 0.456 0.494 0.519 0.538 0.552 0.563

aper = 0.088 0.293 0.414 0.48 0.522 0.55 0.571 0.587 0.6
0.088 0.299 0.426 0.497 0.542 0.573 0.596 0.613 0.627

0.089 0.304 0.436 0.51 0.557 0.59 0.614 0.633 0.648
0.089 0.307 0.443 0.52 0.569 0.604 0.629 0.648 0.664
0.089 0.31 0.449 0.528 0.677
0.579 0.615 0.641 0.661

7 Se reprezinta grafic in 3D legatura = (A, N) asa cum rezulta ea din matricile de mai
sus.

Figurile = (A, N) si mai ales

rezultatele numerice din matricile ce
dau dependenta = (A, N) arata ca
pentru acelasi A si acelasi N gradul de
separare descreste in ordinea
contracurent-curgere incrucuisata-
echicurent-extract amestecat perfect-
extract si rafinat amestecate perfect
Bibliografie generala

1. Bosworth R. C. L., Transport Processes in Applied Chemistry , Pitman and Sons ,

London, 1956

2. Bratu Em.A., Operatii unitare in procesele de transport, vol. 3, Editura Tehnica

Bucuresti, 1985

3. Culache D., Platon V., Tehnologia zaharului, Editura Tehnica, Bucuresti, 1984

4. O.Floarea, R.Dima, Transfer de masa si utilaje specifice, E.D.P., Bucuresti, 1984

5. Ramm V. I., Absortia gazov, Izd, Nauka, Moskva, 1986

6. Stratula C., Fractionarea-Principii si metode de calcul, Editura Tehnica, Bucuresti, 1986

3. EFICIENA DE TRANSFER A TALERULUI

n procese de contactare n trepte (absorbie, rectificare, extracie, etc.) se poate caracteriza

fiecare treapt n parte prin gradul de separare i mai ales prin legtura acestuia cu numrul unitilor
de transfer realizabile n treapt i structura curgerii fazelor contactante pe treapt. In acest sens toate
relaiile stabilite in capitolul anterior rmn valabile n msura n care operarea talerului poate fi fcut
conform consideraiilor de caracterizare a curgerii. De cele mai multe ori pentru noiunea de treapt de
contact se practic denumirea de taler de contactare.
Atunci cnd n orice punct de pe un taler se realizeaz o intensitate aa de mare a transferului
de mas nct fazele contactante ajung sa se afle n echilibru termodinamic se spune c procesul are o
eficien tehnologic maxim fiind caracterizat de un grad de separare egal cu unitatea. Un astfel de
taler poart denumirea de taler teoretic.
Deoarece realizarea echilibrului termodinamic ntre faze nu este posibil, n timpul scurt ct
decurge contactul dintre fazele aflate pe taler, pentru caracterizarea strii de neechilibru pe taler se
folosesc diverse modaliti de exprimare performantei talerului ntre care eficiena Murphree i gradul
de atingere a echilibrului sunt cele mai utilizate. Definirea eficienei locale pe taler sau pentru taler este
axiomatic. Astfel, dac ijg reprezint potenialul chimic local al componentului i pe talerul j n faza G i
dac ijl este potenialul chimic al aceluiai component n faza L atunci exist Eij numit eficien local,
n aa fel ca s fie ndeplinit relaia (3.1.).

ijg = Eij ijl (3.1)

nlocuind n (3.1) potenialele chimice prin fugaciti se obine relatia (3.2)

f ijg = Eij f ijl (3.2)

Dac ntre fazele aflate n contact, pe taler exist starea de echilibru atunci Eij = 1. Dac faza G
are o comportare apropiat de aceea a unui gaz ideal i dac temperaturile fazelor difer puin atunci
relaia (3.2) se transform n (3.4) unde ij este coeficientul de activitate al componentului i in faza L
aflata pe talerul j, yij exprim compoziia local a fazei G iar xij indica compoziia local a fazei L.

f ijl
yij = Eij ij g xij (3.3)
f
ij
 Eficiena astfel definit poate lua orice valoare pozitiv. Cnd faza L i faza G au comportri
aproape ideale sau ideale raportul f'ijl/ f'ijg reprezint constanta de echilibru interfazic. In condiii de
presiune constant ea depinde doar de temperatur .

kij = f 'lij / f 'ijg = K ij (tij ) (3.4)

Eficiena talerului dup Murphree exprim raportul dintre varianta compoziiei fazelor pe talerul
real fa de variaia compoziiei fazelor pe talerul ideal. Eficiena Murphree se poate referi fie la faza
gazoas fie la faza lichid. Cu notaiile din figura 3.1. expresiile pentru eficienta Murphree sunt date prin
relaiile (3.5), (3.6).

yij +1 yij
M
Egij = (3.5)
yij +1 y *ij

xij xij 1
ElijM = (3.6)
x *ij xij 1

Dac relaia (3.3) se refer la un

Fig. 3.1 Definirea eficienei Murphree pentru un taler taler atunci Eij se definete n fapt ca
fiind gradul de atingere a echilibrului de
taler. Pentru aceast mrime ca i
pentru EMgij i EMlij se stabilesc relaii de exprimare funcie de NOgij i de modul de circulaie al fazelor pe
taler. Acesta este scopul principal urmarit in acest capitol

3.1.1. GRADUL DE ATINGERE AL ECHILIBRULUI PENTRU LICHID AP I GAZ (VAPORI) DT

Pentru dezvoltarea in acest caz a relaiei de exprimare a legturii Eij NOgij se consider ndeplinite
condiiile de mai jos:
- lichidul este perfect amestecat (AP) pe taler;
- gazul nu se amestec la curgerea prin taler astfel ca el curge cu deplasare totala (DT);
- debitul molar de gaz (vapori) ce trece prin taler este constant;
- fazele pe taler sunt n echilibru termic;
- coeficientul total de transfer de mas i suprafaa de transfer au valori constante pentru taler.
 n aceste condiii i n acord cu fig.
3.2, unde se consider un proces de
rectificare pe talerul j, un bilan pe
elementul de nlime dz (inegrit in
figura 3.2) pentru componentul i
conduce la relatia (3.7). Aceasta este
apoi dezvoltata la formele (3.8)
respectiv (3.9)

G j dyi = dni (3.7)

Gj dyi = (Kggl )ij S(kij xij yi )dz (3.8)

Gj dyi =(Kggl )ij S(yi kij xij )dz (3.9)

n cele de mai sus s-a considerat, din

punct de vedere al echilibrului lichid
- vapori, un amestec ideal. Pentru
Fig. 3.2 Schem de bilan pentru determinarea Eij (L - AP; G DT)
cazul in care in Kg coeficientii partiali
kg (ky) i kl (kx) provin din relaii cu raportare la suprafaa talerului g-l se ia egala cu unitatea. In caz
general g-l reprezint valoarea medie a suprafeei specifice de contact dintre faze. Procednd la
separarea variabilelor, n (3.9), i integrnd pe toat nlimea de contactare a talerului rezult succesiv:

(K )
y ij b h
dy

y ij +1
yi kij xij
= g g l ij Sdz
0
Gj
(3.10),

y ij k ij xij
ln = N OGij (3.11),
y ij +1 k ij xij

yij kij xij N

1 = 1 e OGij (3.12),
yij +1 k ij xij

NOGij
M
E gij = 1 e (3.13).

Pornind acum de la relaia de definiie a EMgij prin mprire cu kijxij = y*ij urmata de explicitarea lui Eij =
yij/y*ij se obine in final relatia (3.15).
 M = yij +1 yij yij +1 / y *ij yij / y *ij yij +1 / y *ij Eij
E gij = = (3.14)
yij +1 y *ij yij +1 / y *ij 1 yij +1 / yij 1

Eij =
yij +1 M 1 yij +1
+ E gij (3.15)
y *ij y *ij

nlocuind (3.13) n (3.15) se obine relaia cutat prin care se exprim legtura dintre gradul de
atingere a echilibrului i numrul de uniti de transfer pentru componentul i pe talerul j:

N OGij yij +1

Eij = 1 e 1 (3.16)
kij xij

Dac numrul unitilor de transfer al componentului i este un numr finit i pozitiv atunci
pentru talerul teoretic se obine eficien (gradul de atingere a echilibrului) egal cu unitatea:

N Ogij yij +1
=1
lim = 1 e 1 (3.17)
y ij +1 k ij xij k ij xij

Se observ c cerina ca NOgij s fie finit i pozitiv este echivalent cu impunerea ca 0 < EMgij <1. n acest
sens se poate demonstra foarte uor c:
y ij
dyi
lim
y ij +1 k ij xij 1
= yi k ij xij
= M = N Ogij f 0 (3.18)
y ij +1
y ij k ij xij

Relaiile (3.13) i (3.16) pot fi particularizate pentru absorbie multicomponent prin nlocuirea
fraciilor molare ca rapoarte molare, pentru rectificare monocomponent prin renunare la indicele "i",
pentru absorbie monocomponent prin renunare la indicele "i" i nlocuirea fraciilor molare cu
rapoarte molare. Alte particularizri pot fi obinute pentru talerul de extracie sau talerul de adsorbie
coresopondent cazului adsorbia n trepte cu strat fluidizat de solid.

3.1.2. GRADUL DE ATINGERE A ECHILIBRULUI PENTRU CURGEREA N CURENT NCRUCIAT

n acest caz, dintre ipotezele considerate n cazul 3.1.1. cea referitoare la curgerea lichidului se
nlocuiete cu lichidul curge perpendicular pe direcia de deplasare a gazului (vaporilor) fiind perfect
amestecat pe direcia normal curgerii sale.
 n acest caz eficiena global a talerului se va determina pe baza eficienelor locale. Volumul de
control asupra cruia se particularizeaz relaiile de bilan de materiale i cinetic de transfer pentru
componentul i este cel considerat n figura 3.3. Pentru bilanul componentului i se scrie:

1 r + dr 1 r + dr z + dz 1 r + dr
j ijr +dr , z
G y dr + i n dzdr G j yijr +dr , z +dz dr = 0 (3.19)
dr r drdz r z dr r

Debitul local de component i ( ni = Ni A l ) este exprimabil cu ajutorul relatiei de cinetica de transfer,

asa cum acest fapt este aratat de relatia (3.20).

ni = ( K g g l ) ir Rc dr ( K i xi / z yi )dz (3.20),

Figura 3.3 Schema de bilant pentru explicitarea Eij la curgerea prin curenti incrucisati

In relatia (3.20), Rc este raza talerului de contactare. Aplicnd n relaia (3.19) teorema mediei integrale
i procednd la trecere la limit cu dz 0 i dr 0, se obine relaia (3.21). Notnd cu S produsul
R
R c dr se constata ca relaia (3.21) se mai scrie i n forma (3.22).
0

R
G j dyi + ( K g g l ) ir (k ij xij y i )( Rc dr )dz (3.21)
0
 dyi
Gj = ( K g g l ) ir S ( yi k ij yi ) (3.22)
dz

Integrnd dup z de la 0 la hb, pentru o valoare local a lui r se obine:

yir ki xir S
ln = ( K g g l ) ir hb (3.23),
yij +1 ki xir Gj

Considerand exprimarea de eficien Murphree local relatia (3.23) se proceseaza la exprimarea (3.24) a
eficientei Murphree.

M (r ) = yij +1 yir N OGij ( r )

E gij = 1 e (3.24)
yij +1 k ij xir

Procednd ca n cazul anterior se obine pentru eficiena local (gradul local de atingere a
echilibrului) relaia (3.25):

N OGij (r ) yij +1

Eij (r ) = 1 e 1 (3.25)
k ij xir

Pe de alt parte, n baza figurii (3.3) i a definiiei gradului de atingere a echilibrului pe taler se
pot scrie egalitile de mai jos:

1 1
dr dr
yij = yi (r ) = Ei (r )kij xir (3.26)
R R
0 0

Evalund integralele ce apar n (3.26) prin metode numerice implicite se poate scrie, n cazul cel
mai simplu, relaia (4.27) n care este un parametru de pondere ce satisface condiia 0 1.

yij = yi (1) + (1 ) yi (0) = Ei (1)kij xiR (1 ) Ei (0)kij xi 0 (3.27)

Deoarece Ei (1) = Eij ( R) ; Ei (0) = Eij (0) ; x iR = xij 1 ; x i0 = xij , relaia (3.27) se mai scrie

i n forma (3.28):

yij = Eij ( R)k ij xij 1 (1 ) Eij (0)kij xij (3.28)

mprind n ambii membri ai relaiei (3.28) prin kijxij se obtine exprimarea gradului mediu de atingere a
echilibrului pe taler , exprimat prin relatia (3.29).

yij kij 1 xij 1 N Ogij ( R) yij +1

= Eij = 1 e 1 +
kij xij k ij xij kij 1 xij 1

(3.29)
N ( 0) yij +1
+ (1 ) 1 e Ogij 1
kij xij

Se observ c atunci cnd lichidul este perfect amestecat adic = 0, relaia (3.29) se reduce la
(3.16) asa cum s-a stabilit n cazul analizat anterior. Este de constatat c n acest caz la calcul lui Eij se
face o medie ponderat ntre Eij(0) i Eij(R) , aceste fiind calculate ca n cazul lichid AP - gaz DT.

3.1.3. GRADUL DE ATINGERE AL ECHILIBRULUI PE TALER PENTRU CURGEREA N CONTRACURENT

n acest caz, din ipotezele considerate n cazul 3.1.1., cea referitoare la curgerea lichidului se
nlocuiete cu lichidul curge n contracurent cu gazul ce traverseaz talerul.

Pentru volumul de control din figura 3.4. se procedeaz la scrierea relaiilor de bilan i transfer
al speciei i; cazul considerat aici este apropiat unui proces de absorbie pentru care se obine:

G j dyi = dni = ( K y g l )ij ( yi kij xi )dz (3.30)

Figura 3.4 Schema de bilant pentru explicitarea Eij la curgerea fazelor cu DT in contracurent
Legtura ntre xi i yi, ca valori locale, si yij+1 i xij rezult prin bilanul componentului i ntre intrare i
volumul de control de nlime dz. Rezultatul este:

Gj
xi = xij ( yi yij +1 ) (3.31)
Lj

Combinnd (3.30) i (3.31) i separnd variabilele se obine ecuaia diferenial (3.32). Condiiile
limit pentru integrarea ecuaiei (3.32) sunt evidente: z = 0 yi = yij+1; z = hb, yi = yij astfel c dup
integrarea acesteia se obine relatia (3.33)

dyi ( K y g l ) ij
= dz (3.32)
Gj Gj
yi k ij xij ( yi yij +1 )
Lj

1
yij k ij xij (kij +1 kij )
Aij Aij
ln = N OGij (3.33)
Aij + 1 kij +1 k ij xij

Procednd in relatia (3.33) la distribuirea numitorului n expresia de sub logaritm se ajunge la relatia
(3.34), din care, avand in vedere cum este definita eficiena Murphree pentru faza de gaz (vapori)

( EijM = ( y ij +1 y ij ) /( yij +1 k ij xij )) , se deduce exprimarea acesteia in forma relatiei (3.35).

Aij y kij xij 1 kij +1 yij

ln ij = N OGij (3.34)
Aij + 1 kij +1 kij xij Aij kij +1 kij xij

Aij 1 M
ln 1 EijM Eij = N OGij (3.35)
Aij + 1 Aij

Mai departe procednd la separarea eficienei Murphree (EijM) din relaia (3.35) se ajunge la relatia
(3.36) din care apoi se va separa exprimarea gradului de atingere a echilibrului pe taler.

yij +1 yij Aij Aij +1

EijM = Egij = = 1 exp N OGij
M
(3.36)
yij +1 kij xij Aij +1
Aij
 yij
Astfel separnd din EgijM gradul de atingere a echilibrului pe taler Eij = si procedand
kij xij

apoi la mprire cu kijxij n termenul din stnga a egalitii (3.36) se obine relaia (3.37). Ea este tocmai
relaia cutat:

yij +1 A y A
Eij = + ij 1 ij +1 1 exp ij +1 N OGij (3.37)
kij xij Aij +1 kij xij A
ij


Din (3.37) se vede c atunci cnd NOgij Eij Aij/(Aij+1). n cele de mai sus pentru a ine cont c
circulaia este n contracurent n exprimarea lui Aij se va considera semnul "+" pentru Lj. In consecin, Aij
este ntotdeauna pozitiv i Eijmax 1.
3.1.4. GRADUL DE ATINGERE AL ECHILIBRULUI PENTRU CAZUL CIRCULAIEI N CONTRACURENT
CU LICHID N DISPERSIE AXIAL

n acest caz rmn valabile toate ipotezele considerate n cazul 3.3.1., mai puin cea referitoare
la curgerea lichidului care se nlocuiete cu lichidul curge n contracurent cu gazul fiind perturbat pe
direcia curgerii de micarea invers a sa cauzat de procesul de dispersie axial.
Se nelege prin curgere cu dispersie procesul ce const n apariia i dezvoltarea n curgerea de
baz a unor macroturbioane cu deplasare scurt i invers curgerii globale i care au ca efect din punct
de vedere al transportului de proprietate uniformizarea concentraiei sau mai direct spus diminuarea
forei motoare. Macroturbioanele de dispersie axial sunt diferite de cele specifice curgerii turbulente
prin aceea c ele se dezvolt de regul n sisteme bifazice i polifazice ca urmare a nenumratelor
ocoluri i nvrtiri pe care le sufer fluidele n curgere global n echicurent sau contracurent; de multe
ori dispersia axial include i dispersia turbulent.

Fig. 3.5. Schem de bilan a componentului transferabil pentru gaz ce curge cu deplasare totala i lichid
in curgere cu deplasare totala perturbata de dispersie axial
 n figura 3.5 se prezint schema de bilan pentru componentul ce face obiectul transferului,
atunci cnd se consider amestecarea axial a lichidului. Debitul de component i adus n volumul de
control de dispersia axial a fost marcat pe figura de prezentare unde prin Dl s-a notat coeficientul de

dispersie axial iar prin l densitatea molar a lichidului.

Bilanul componentului i pe volumul de control de nlime dz are exprimarea (3.38) din care,
dup reducerea termenilor i mprire prin dz se deduce ecuaia diferenial (3.39).

d dx
G j yi + Dl S l l ( xi + dxi ) L j xi = G j ( yi dyi ) + + Dl S l l i + L j ( xi + dxi ) (3.38)
dz dz

d 2 xi dy dx
Dl Sl l 2 + G j i L j i = 0 (3.39)
dz dz dz

Procednd la introducerea nlimii adimensionale Z = z/hb i la o mprire prin Lj ecuaia (3.39) ia forma
(3.40) in care numarul Peclet al talerului este exprimat de relatia (3.41)

1 d 2 xi G j dyi dxi
+ =0 (3.40)
Pe j dZ 2 L j dZ dZ

hb L j
Pe j = (3.41)
Dl l S l

Concentraiile componentului i ,transferabil ntre cele dou faze, sunt legate prin relaia de
transfer interfazic care pentru curgerea piston a fazei gazoase are forma:

dyi
Gj = ( K x g l ) S ( xi xi *) (3.42)
dz

Procednd la combinarea relaiilor (3.42) i (3.40) n sensul eliminrii n cea din urm a derivatei
dyi/dZ se obine ecuaia (3.43) n care toate mrimile se refer la faza lichid.

1 d 2 xi dxi ( K x g l )ijs
= ( xi xi *) (3.43)
Pe j dZ 2 dZ L j hb
 Deoarece concentraia la echilibru a speciei i n lichid (xi*) nu este constant n direcia curgerii
intrucat yi se modific, rezulta ca nu este posibil a defini eficiena local de transfer i deci ecuaia (3.43)
nu se afl ntr-o form acceptabil pentru rezolvare.

nainte de a obine o form rezolvabil a ecuaiei (3.43) este necesar considerarea condiiilor
limit ale integrrii. Astfel, la intrarea fazei lichide n zona de contactare fluxul componentului
transferabil fiind datorat dispersiei i conveciei, are exprimarea (3.44), unde wl este viteza de curgere
descendent a lichidului, l este densitatea masic a lichidului iar Ml este masa molecular a acestuia

l dxi
N A0 = Dl + wl l xij 1,0 (3.44),
M l dz z=0 Ml

nainte de intrarea lichidului n zona de contactare fluxul este numai convectiv, astfel nct se
poate scrie:

l
N A0 = wl xij 1 (3.45)
Ml

Egalnd, n baza necesitii de continuitate, NA0 cu NA0 rezult conditia limita asociata ecuatiei (3.43)
pentru intrarea fazei lichide pe taler:

dxi
= Pe j ( xij 1 xij 1,0 ) (3.46)
dZ Z = 0

Procednd similar pentru ieirea fazei lichide din stratul mobil, se obine:

dxi
= Pe j ( xij , 0 xij ) (3.47)
dZ Z =1

dxi
Deoarece p 0, Pe j f 0, x ij,0 p xij rezult c singura transformare cu sens fizic a relaiei
dZ
(3.47) are forma:

dx
xij ,0 = xij ; i = 0 ` (3.48)
dZ Z =1
 Revenind acum la procesarea relatiei (3.43) se arata ca un bilan de materiale pe conturul I din
figura 4.6 furnizeaz, neglijnd infiniii mici, ecuaia de operare n forma (3.49).

Lj
yi = yij +1 + xi xij 1 dxi (3.49),
G j Pe j dZ

Prin combinarea acesteia cu relaia de echilibru (3.50) se obtine relatia (3.51) din care , asa cum arata
relatia (3.52), se poate separa forta motoare xi xi * .

yi = k ij xi * (3.50)

Lj
kij xi * = kij x *ij +1 + xi xij 1 dxi (3.51)
G j Pe j dZ

Aij 1 x Aij x *ij

xi xi * = xi + ij + 1 dxi (3.52)
Aij Aij 1 Pe dZ
j

n (3.52) Aij = KijGj/Lj este numit factor de separare. nlocuind expresia forei motoare (3.52) n
(3.43) se obine ecuaia diferenial explicit n xi ca fiind:

d 2 xi dxi
j j Pe j ( xi j ) = 0 (3.53)
dZ 2 dZ

unde:

j = Pe j + N OGij (3.54)

( K x g l )ij S
j = ( Aij 1) = N OGij ( Aij 1) (3.55)
hb Aij L j

j = ( Aij x *ij xij ) /( Aij 1) (3.56)

Soluia general a ecuaiei (3.53) are forma:

x i = 1e 1Z + 2 e 2 Z (3.57),
de unde, cu ajutorul condiiilor limit (3.46) i (3.48), se obine forma particular dorit a solutiei asa
cum arata acest fapt relatia (3.58).

xi 2 1
= e 1 ( Z 1) + e 2 ( Z 1) (3.58)
xij 2 1 1 2

In cele de mai sus 1 i 2 sunt soluii ale ecuaiei caracteristice asociate ecuatiei diferentiale (3.53), ele
fiind exprimate prin relaia (3.59):

1/ 2

j 1 + 4 j Pe j
1 , 2 = 1 (3.59)
2 2j

Pornind acum de la expresia de definiie a eficienei Murphree pentru faza gazoas i utiliznd
bilanul componentului i pentru tot talerul j se obine exprimarea acestei eficiente asa cum arata relatia
(3.61).

( yij +1 yij )
M
Egij = (3.60)
yij +1 y *ij

( xij +1 xij )
M
E gij = (3.61)
( Aij 1)( xij j )

1 dxi
Cum din (3.47) xij 1 = xij 1, 0 + i din (4.48) xij = ( xi ) Z =1 , dup calcule algebrice
Pe j dZ Z = 0

bazate pe soluia (3.58) pentru xi, se obine transformarea relaiei (3.61) la exprimarea (3.62):

1
1 1 e 1 1 + 1 2 e 2 1
M 1
E gij =
2 (3.62)
Aij 1 2 1
Pe j 1 2 Pe j

Din (3.62) rezult imediat gradul de atingere al echilibrului pe taler.

yij +1 y ij +1 M
E gij = 1 E gij (3.63)
y ij * y ij *
 Din relaia (3.62) rezult ca eficiena talerului depinde de viteza de transfer de mas, exprimat
prin numrul unitilor de transfer (NOgij), de gradul de amestecare axial a lichidului exprimat prin
numrul Peclet (Pej) ct i de condiiile de operare, exprimate prin factorul de separare (Aij). Tabelul 3.2.
prezint valori calculate pentru EgijM. Atunci cnd Aij = 1 ecuaia diferenial (3.53) se simplific devenind:

d 2 xi dxi
j N 0 gij Pe j ( xij xij *) = 0 (3.64)
2 dZ
dZ

Procednd ca mai nainte, n acest caz particular, se obine pentru eficiena talerului relaia:

Pe j N 0 gij Pe j + N 0 gij ( Pe j + N 0 gij )

M
E gij = 1 e + ( Pe j + N 0 gij ) 1 (3.65)
Pe j + N 0 gij Pe j N 0 gij

Tabel 3.2. Dependena eficienei Murphree a talerului de N0gij, Pej i Aij

M
Egij Aij = 0,6

NOgij Pe

0 0,2 9,5 1,0 2,0 7,0

0,05 0,0488 0,0488 0,0489 0,0490 0,0491 0,0493 0,0507

0,5 0,3995 0,4039 0,4085 0,4156 0,432 0,4459 0,4693

1,0 0,6500 0,666 0,6838 0,7077 0,7425 0,8106 0,8651

3,0 0,9505 0,9979 1,0617 1,1507 1,2815 1,5427 1,7474

Aij = 2

0,05 0,0488 0,0489 0,0498 0,0498 0,0509 0,0516

0,5 0,3996 0,4125 0,4556 0,4930 0,5775 0,6828

1,0 0,6538 0,6974 0,847 0,9893 1,3565 1,8850

Din datele prezentate n tabelul 3.2. se observ c influena amestecrii axiale asupra eficienei
talerului este mare atunci cnd numrul unitilor de transfer este mare; se impune astfel ca n acest caz
s se dispun de date pentru calculul coeficientului de amestecare axial astfel c valoarea numrului
Pej s poat fi stabilit cu siguran. Este de asemeni evident c n situaia Pej = 0 se afl cazul n care
lichidul i gazul circul n contracurent ambele cu deplasare total; tot aa cazul Pej = se refer la cazul
n care gazul circul cu deplasare total prin lichidul perfect amestecat.

3.1.5. GRADUL DE ATINGERE AL ECHILIBRULUI PE TALER PENTRU CAZUL CURGERII CU DEPLASARE

TOTAL A GAZULUI I CU DISPERSIE RADIAL A LICHIDULUI

In acest caz ipotezele referitoare la curgerea lichidului se nlocuiesc prin formularea conform careia
lichidul este perfect amestecat pe direcie vertical i curge cu dispersie n direcie radial. Ca i n cazul
dispersiei axiale fluxul de dispersie radial se exprim analog, asa cum arata aici, relaia (3.66).

dci D dx
N ir = Dr = r l i (3.66)
dr R d

In relatia (3.66) = r/R reprezint coordonata radial adimensionalizat. Dup Holland, n acest caz, se
obin relaiile (3.67) - (3.73):

yij +1 yij
EijM = = EijMloc (3.67)
yij +1 kij xij

N OGij
EijMloc = 1 e (3.68)

1 exp( j Pe j ) exp( j ) 1
= + (3.69)
( j + Pe j )1 + j + Pe j
j
j 1 +
j + Pe
j j

Pe j 4 EijMloc
j = 1+ 1 (3.70)
2 A ij Pe j

RL j
Pe j = (3.71)
Dr S r l

Aij = L j / K ij G j (3.72)
 yij +1 N OGij y
Eij = + (1 e ) 1 ij +1 (3.73)
kij xij kij xij

n cele de mai sus R este raza de curgere a lichidului iar Sr este seciunea de curgere a lichidului;
celelalte notaii au fost precizate n cele expuse anterioare.

3.1.6 INFLUENTA CURGERII CANALIZATE A LICHIDULUI PE TALER ASUPRA EFICIENTEI ACESTUIA

Este aproape unanim acceptat , si in acelasi timp deosebit de important pentru coloanele simple in care
exista doar un deversor de intrare si doar unul de iesire , faptul ca lichidul vine sa aiba pe taler o curgere
canalizata. Mai precis exista zone pe taler unde acesta este puternic inoit si deplasat si zone in care
aceasta reinnoire se produce mai putin sau deloc. O astfel de situatie este aratata si in figura 3.6 in care
zonele de taler aflate la perete si intre deversoare sunt considerate a fi zone stagnante. Rezolvarea
problemei exprimarii eficientei talerului in aceast caz poate lua una din urmatoarele solutii:

- acceptarea faptului ca aceste zone ating repede starea de echilibru interfazic in raport cu
compozitia vaporilor ce urca pe taler astfel ca aici nu exita transfer de masa. Efectul imediat
este reducerea numarului unitatilor de transfer ce caracterizeaza talerul cu un coeficient
( zm = A zm / A t ) direct proportional cu marimea suprafetei acestor zone. In continuarea
tratarea talerului se face ca in oricare din cazurile mai sus mentionate sau dupa un model
celular asa cum se va arata in continuare.
- utilizarea sau mai bine zis creerea unui model celular pentru eficienta talerului astfel ca prin
el sa se poata tina cont de orice forma de canalizare a curgerii lichidului.; acest aspect este
discutat ,la modul general in paragraful 3.1.7
- considerarea unui model de tip CFD (computational fluid dynamic) in care accentul sa se
puna pe descrierea cimpului de concentratie in zonele de lucru ale talerului. Cele de mai jos
cauta sa lamureasca principiul acestei din urma solutii.

Figura 3.6 Zone active si zone stagnante la curgerea lichidului pe taler

Astfel considerind sistenul de coordonate din figura 3.6 impreuna cu referirea la un sistem binar cu
vapori si lichid in contact pe talerul curent n si cu considerarea faptului ca transferul unui component de
la o faza la alta poate fi echivalat unei generari se poate accepta descrierea functioinarii talerului prin
urmatoarele relatii caracteristice :

- ecuatia cimpului de concentratie a componentului volatil in vaporii ce traverseaza fie zona

activa fie zona satgnanta prin curgere cu deplasare totala cu dispersie axiala:

w g y n 2 yn
= D g 2 K g g l ( y *n y n ) (3.75)
v v

- ecuatia cimpului de concentratie pentru componentul volatil din faza lichid ce curge dupa z
si este dispersat in toate directiile (zona activa a talerului):

w l x n 2xn 2xn 2xn

= D lz + D l + D + K g g l ( y *n y n ) (3.76)
1 z z 2 v 2 r 2
lr

- ecuatia cimpului de concentratie pentru componentul volatil din faza lichid ce se misca in
zona stagnanta si este dispersat in directii opuse miscarii :

w lstg x n 2x n 2x n
= D l + D + K g g l ( y * n y n ) (3.77)
(1 ) z v 2 r 2
lr

- exprimarea echilibrului interfazic:

y *n = mx n (3.78)

- condiii la limit pentru ecuaia (3.75):

n = N + 1, r, z, y n = y n +1
v=0 (3.79)
n N + 1, y n = y n +1 (r, z)

dy n
0 p v p h b , r = rp , =0 (3.80)
dr

- condiii la limit pentru ecuaia (3.76):

 x n
r = 0 v, z =0 (3.81)
r

x n
r = W , r = -W, z, v , =0 (3.82)
r

wl + x
z = 0 , - W p r p W, 0 v h b , ( x n x n.1 ) = D Al n (3.83)
1- z

- condiiile la limit pentru ecuaia (3.77):

x n
0 p v p h b , r = rp , z, =0 (3.84)
r

x n
z, v , r = -W, r = W , =0 (3.85)
r

Fr a comenta condiiile limit este de precizat c modele similare, celui prezentat, pot fi
dezvoltate i pentru situaii mai complicate de curgere a lichidului pe taler sau pentru exprimarea
hidrodinamicii talerului in sensul identificarii cimpului de curgere al lichidului si al formarii si stabilizarii
retinerii de lichid pe taler.

3.1.7 MODELE CELULARE PENTRU EXPRIMAREA EFICIENTEI TALERULUI.

Din cele prezentate in paragrafele rezulta clar ca modelul de exprimare a eficientei talerului este o
combinatie a structurii curgerii fazelor pe taler, a relatiilor ce descriu cinetica transferului de masa (
frecvent reduse la valorile numarului unitatilor de transfer ce caracterizeaza talerul (NOG ij, NOy ij, NOy,...
etc in notatiile anterioare) si respectiv a relatiilor de echilibru. Modele celulare se dezvolta urmare a
acceptarii unei topologii a talerului in care celule identice sau diferite sunt parcurse de lichidul si vaporii
aflati in contactare astfel incit circulatia lichidului si vaporilor intre intrarea si iesirea lor pe taler sa poata
fi identificata. De baza in dezvoltarea unui astfel de model pentru eficienta talerului este submodelul
celulei unitate. Aceasta modalitate de abordare a problemei eficientei talerului are importante grade de
libertate exprimate ,intre altele, prin urmatoarele patru facilitati:

- alegerea numarului de celule, conectarea lor in serie sau paralel respectiv organizarea lor in
grupuri este libera in masura in care poate fi legata de situatia reala a contactarii pe taler;
 - distributia curgerii lichidului in sistemul celular si intre eventualele grupuri de celule este
deasemeni libera atit timp cit ea nu este identificata, spre exemplu, prin masuratori
experimentale cum ar fi cele cu trasori;
- distributia curgerii vaporilor intre grupuri poate fi transversala si respectiv longitudinala
grupului;
- structura curgerii celulare poate fi excelent descrisa in orice limbaj de programe de
calculator intrucit la nivel de celula relatiile relevante de transfer de masa si echilibru ,
imbraca, dupa cum se va arata, o exprimare analitica.

3.1.7.1 EFICIENTA TRANSFERULUI DE MASA PENTRU CELULA UNITATE

Modelul de celula unitate ales este presentat de figura 3.7. Este vorba in fapt de o curgere echicurent a
vaporilor si lichidului cu o recirculare masiva a lichidului . Modelul acesta este echivalent fizic cu iesirea
ca un jet a vaporilor din gauri, fante etc, cind lichidul din jur este ridicat si eliberat la iesirea vaporilor din
zona de contactare; prin continuitate lichidul revine la baza celulei. Exprimarea modelului celulei
unitate se face pentru cazul unui amestec binar astfel ca prin y si x se exprima concentratia
componentului volatil in vapori respectiv lichid. Pentru sistememulticomponente,daca nu sunt
interactiuni importante intre componenti, utilizarea procedurii mai jos dscrise este inca posibila

Vc, yie

L, xie
Lr

Lc, xin rrec=Lr/Lc

z

x0
Vc, yin

Figura 3.7 Reprezentarea principiului de lucru a celulei unitate cu circulatie

in echicurent si reciclu de lichid
In dezvoltarea modelului celulei unitate se accepta ca urmare a variatiei mici de compozitie a fazelor
aplicarea exprimarii echilibrului in forma (3.86) este corecta.

y * = kx (3.86)

Bilantul componentului volatil intre intrarea fazelor pe taler si un plan orizontal aflat la inaltimea z
deasupra talerului conduce, pentru curgerea cu deplasare totala a fazelor,la relatia:

Vc y in + (L c + L r ) x 0 = Vc y + (L c + L r ) x (3.86 a)

Combinarea ultimelor doua relatii da pentru y*exprimarea (3.87):

y* = kVc /(L r + L c )( y in y) + kx 0 (3.87)

Un bilant al comonentului volatil cu referire la inaltimea diferentiala dz deasupra planului z are

exprimarea cunoscuta data de relatia (3.88), unde K Oyc , vlc si Ac dau coeficientul total de transfer de

masa caracteristic celulei, suprafata specifica de contact interfazic ce caracterizeaza celula si respectiv
suprafata activa a talerului legata de celula

Vc dy = ( y y* )K oyc vlc A c dz (3.88)

Tinind cont de expresia numarului unitatior de transfer relativ la celula (3.89) si de parametrul rc ce

combina factorul de stripare cu cifra de recirculare a lichidului in celula (3.90), ecuatia diferentiala (3.88)
, integrata dupa z de la 0 la hb, se transcrie la forma (2.136).

N Oyc = K yc vlc A c h b / Vc (3.89)

rc = kVc /[(1 + rrc )L c ] = Sc /(1 + rrc ) (3.90)

1 [(1 + rc ) y iec rc y inc kx 0 ]

N Oyc = ln (3.91)
(1 + rc ) ( y inc kx 0 )

Combinind acum ultima relatie cu cea care da bilantul bilantul componentului volatil pentru celula
unitate in totalitatea sa, transcris aici in forma data prin relatia (3.92), se ajunge la relatia ce va permite
exprimarea exprimarea eficientei Murphy asociata celulei (3.93). In aceasta relatie s-au folosit inlocuirile

evidente: y *ie = kx ie respectiv y *in = kx 0

 kx iec = rc ( y inc y iec ) + kx 0 (3.92)

( y iec y *iec ) /( y inc y *inc ) = exp[ N Oyc ( rc + 1)] (3.93)

Eficienta Murphree a celulei rezulta din procesarea relatiei (3.93). Rezultatul este cel dat prin relatia
(3.94); se observa ca daca rrc ceia ce este echivalent cu a spune ca lichidul din celula este perfect

amestecat se ajunge la relatia (3.15) stabilita in cadrul subparagrafului 3.1.1

y inc y iec 1 exp[(1 + rc ) N Oyc ]

E Mc = = (3.94)
y inc y iec 1 + rc exp[(1 + rc ) N Oyc ]
*

Prin analogie cu relatiile (3.15) si (3.16) se poate exprima gradul de atingere al echilibrului interfazic
urmare a cotactului interfazic in celula.

Bilantul global al componetului volatil pentru ansamblul celulei (3.95) pecum si bilantul amestecarii la
formarea lichidului reciculat (3.96) se ataseaza relatiei (3.94) sprea apermite determinarea compozitiei
fazelor ce parasesc celula (yiec, xiec)

L c ( x iec x inc ) = Vc ( y inc y iec ) (3.95)

x 0 = x inc /(1 + rrc ) + rrc x iec /(1 + rrc ) (3.96)

3.1.7.2 MODELE CELULARE PENTRU TALERELE CU CIRCULATIE SIMPLA.

Se considera ca sunt talere simple acele talere care, urmare a diametrului mic ca il are coloana
derectificare sau absortie , prezinta o singura trecere a lichidului pe taler. Nu exista compartimentari pe
suprafata talerului care ar face ca lichidul sa curga din compartiment in compartiment . In principiu
discutiile de la subparagrafele anterioare pot fi considerate ca facind referire la acest tip de talere.
Pentru acest tip de talere este adaptabil orice fel de model celular ce rezulta din asamblarea serie sau
paralel de submodele de celule unitare identice sau variabile ca marime si/sau debite de fluide
caracteristice acestora. Trei reguli trebuiesc avute in vedere in stabilirea unor astfel de modele: regula
distribuirii alimentarii cu vapori care spune ca debitul de vapori ce alimenteaza o celula este proprtional
cu suprafata activa din taler ocupata de acea celula daca alte considerente nu indreptatesc o diminuare
a acestuia; regula stabilirii topologiei curgerii lichidului care impune ca suma debitelor ce aduce lichid
la o celula sa fie egala cu suma debitelor divergente ; regula reconectarii lichidului sau vaporilor care
cere ca aceasta sa respecte bilantul componetului volatil ca si cum curentii reuniti devin perfect
amestecati. Un prim exemplu care se prezinta aici este legat cazul discutat in subparagraful 3.1.6 in care
curgerea lichidului pe taler era caracterizata de prezenta a doua zone stagnante si a uneia cu curgerea
intensa a lichidului . Zonele stagnante apar pentru ca aici debitul de lichid ce vine este mic. Zona de
curgere intensa a lichidului poate fi modelata printr-un lant de celule identice cuplate serie. Pentru
simplificarea prezentarii aici se considera o serie doar cu trei celule. Figura 3.8 inceraca sa prezinte
shematic acest model ce in total are 5 celule.

Lj, xj
1

3
2

Lj-1, xj-1

Vj+1, xj+1

Figura 3.8 Model celular pentru evidentierea efectului zonelor stagnante asupra eficientii
talerului simplu (model cu 5 celule tip 1-3-1)

Modelul fizic mai sus prezentat se trateaza analitic dupa cum urmeaza:
1. Se cunoaste Lj-1, xj-1, Vj+1,yj+1, Volj (din calculul hidrodinamic ce da At si hb), vlj , echlibrul l-v (k),
precum si valorile coeficientilor partiali de transfer de masa cu referire la compnentul volatil kx
si ky
2. Se intocmeste lista necunoscutelor si se stabileste numarul lor. Aceasta contine:
- Debite de lichid ce intra in celule: Lc1,Lc2,......Lc5 adica n1=5 necunoscute;
- Debite de vapori ce intra in celule: Vc1,Vc2,......Vc5 adica n2=5 necunoscute;
- Volumele celulelor:Volc1,Volc2,......Volc5 adica n3=5 necunoscute;
- Suprafetele specifice de contact ale celulelor: vlc1, vlc2.. vlc5vlj adica n4=5 necunoscute;
- Suprafetele geometrice ale fiecarei celule :Ac1,Ac2...Ac5 adica n5=5 necunoscute;
- Coeficientii de recirculare din fiecare celula : rrc1,rrc2,..rrc5 adica n6=5 necunoscute;
- Coeficientii totali de transfer de masa din celule: Ky1,Ky2,..Ky5 adica n7=5 necunoscute;
- Numarul unitatilor de transfer al celulelor: NOy1,NOy2,...NOy5 adica n8=5 necunoscute;
- Concentratia componentului volatil in lichidul ce vine la fiecare celula: xinc1, xinc2,....xinc5 adica
n9=5 necunoscute;
- Concentratia componentului volatil in vaporii ce vin la fiecare celula: yinc1, yinc2,....yinc5 adica
n10=5 necunoscute,
- Concentratia componentului volatil in lichidul recirculat la baza fiecarei celule: x0c1,
x0c2,....x0c5 adica n11=5 necunoscute;
- Concentratia componentului volatil in vaporii ce pleaca de la fiecare celula: yiec1, yiec2,....yiec5
adica n12=5 necunoscute;
- Concentratia componentului volatil in lichidul ce pleaca de la fiecarei celula: xiec1, xiec2,....xiec5
adica n13=5 necunoscute,
- Concentratia componentului volatil in lichidul ce paraseste talerul: xj adica n14=1
necunoscute;
- Concentratia componentului volatil in vaporii ce parasesc talerul: yj adica n15=1
necunoscute;
- Total necunoscute: n1+n2+.......=n15=67
3. Se dau datele si se scriu relatiile necesare determinarii necunoscutelor contabilizate la punctul 2.
In detaliu aceasta actiune contine:
- Repartizarea debitului primar de lichid si particularizare topologiei curgerii lichidului:
Lc1=Lj/10, Lc2=8Lj/10, Lc3=Lc2, Lc4=Lc3, Lc5=Lc1 adica m1=5 relatii;
- Repartizarea suprafetei talerului la celule : Ac1=Ac5=At/7, Ac2=Ac3=Ac4=1.69At/7 adica m2=5
relatii;
- Repartizarea volumului talerului in volume ale celulelor considerate:
Vol i = Vol t (A ci / A t ), i = 1,2,...5 adica m3=5 relatii;
- Repartizarea debitului de vapori la celule: Vc1=Vc5=VjAc1/At, Vc2=Vc3=Vc4=VjAc3/At adica m4= 5
relatii;
- Repartizarea suprafetei specifice la celule: vlc1=vlc5=vljAc1/At, vlc2=vlc3=vlc4=vljAc3/At
adica m5= 5 relatii; Se poate utiliza si : vlc1=vlc5=vlj*0.65 t, vlc2=vlc3=vlc4=1.15vlj spre a
arata ca in zona de agitare mai buna avem vlj peste media pe taler.
- Se fixeaza coeficientii de recirculare dupa o apreciere euristica dar stiind ca oricare din
acestia trebuie sa fie mai mari ca unitatea. Spre exemplu: rrc1=rrc5= 50 respectiv rrc2= rrc3= rrc4
=100 adica m6=5 alegeri;
 - Se calculeaza coeficientii totali de transfer de masa pentru taler. Cel mai simplu este ai
considera egali : Ky1=Ky2=Ky3=Ky4=Ky5=1/(1/ky+k/kx) adica m7=5 relatii;
- Cu relatia (3.89) se calculeaza numarul unitatilor de transfer de masa pentru fiecare celula
N Oyci = K yci vlci A ci h b / Vci , i = 1,2,..5 adica m8=5 relatii;
- Se distribuie concentratia vaporilor ce vin pe taler la fiecare celula cu contact direct cu
acestia si se scriu relatiile de transfer a concentratiei vaporilor de la iesirea la intrarea unei
celule (aici toate celule sint cu contact direct): yinc1=yj, yinc2=yj, yinc3=yj, yinc4=yj, yinc5=yj adica
m9=5 relatii;
- Se distribuie concentratia lichidului ce vine pe taler la fiecare celula cu contact direct cu
acesta si se scriu relatiile de transfer a concentratiei lichidului de la iesirea la intrarea unei
celule (vezi schema circulatiei lichidului): xinc1=xj-1, xinc2=xj-1, xinc3=xie2, xinc4=xie3, xinc5=xj-1 adica
m10=5 relatii;
- Se calculeaza pentru fiecare celula factorul de stripare Sci = kVci / L ci , i = 1,..5 si parametrul
lamda ri = Sci /(1 + rrci ), i = 1,..5 dupa care se particularizeaza pentru fiecare celula in parte
y inci y ieci 1 exp[(1 + rci ) N Oyci ]
relatiile (2.130), (2.140) si (2.141): = , i = 1,....5
y inci kx ieci 1 + rci exp[(1 + rci ) N Oyci ]
adica m11=5 relatii; L ci ( x ieci x inci ) = Vci ( y inci y ieci ), i = 1,....5 adica m12=5
relatii; x 0 i = x inci /(1 + rrci ) + rrci x ieci /(1 + rrci ), i = 1,...5 adica m13=5 relatii;
- Se scrie relatia de formare a debitului de lichid ce paraseste talerul (vezi figura 2.9):
x j = (L c1 x iec1 + L c 4 x iec 4 + L c5 x iec 5 ) /( L c1 + L c 4 + L c5 ) adica m14=1 relatii;
- Se scrie relatia de formare a debitului de vapori ce paraseste talerul (figura 2.9):
y j = ( Vc1 y iec1 + Vc 2 y iec 2 + Vc 3 y iec 3 + Vc 4 y iec 4 + Vc 5 y iec 5 ) /( Vc1 + Vc 2 + Vc 3 + Vc 4 + Vc 5 ) adica
m15=1 relatii;
- Total relatii si alegeri : m1+m2+.......+m13+m14+m15=67

Se observa ca se poate construi un sistem compatibil de ecuatii capabil sa furnizeze imediat toate
necunoscutele contabilizate la punctul 2. Daca interesul este sa se calculeze eficienta talerului prin
exprimarea acesteia sub forma gradului de atingere al echilibrului pe taler atunci relatia (3.94) este
folosita spre a avea eficienta Murphree a fiecarei celule. Apoi prin mediere ponderata, in acord cu
suprafata celulelor, se obtine eficienta Murphree a talerului (3.97). Mai departe cu relatia (3.15) se
poate exprima gradul de atingere al echilibrului pe taler.

_ 5
E Mj = E Mci (A ci / A t ) (3.97)
i =1

Exemplificare: In cele ce urmeaza se procedeaza la particularizarea modelului celular dat mai sus pentru estimarea
eficientei unui taler dintr-o coloana de rectificare, pilot de laborator, ce lucreaza stationar atunci cind amestecul
procesat a fost alcool etilic-apa. Modelul celular considerat este cel dat aici prin figura 3.8 iar datele numerice ce
permit dezvoltarea sa concreta sunt prezentate in tabelul 3.3.
 Tabel 3.3 Specificarea datelor numerice pentru particularizarea modelului cellular din figura 3.8 rectificarea
amestecului etanol-apa intr-o coloana pilot de laborator
Nr crt Denumirea factorului necesar pornirii calculului Valori si u.m
-6
1 Debitul de lichid ce vine pe taler Lj-1=9 10 kmoli/s
-5
2 Debitul de vapori ce urca pe taler Vj=1.4 10 kmoli/s
-2 2
3 Suprafata activa a talerului At=5 10 m
4 Concentratia componentului volatil (etanol ) in lichidul xj-1=0.27 kmoli etanol/kmoli amestec
ce vine pe taler
5 Concentratia componentului volatil in vaporii ce urca yj+1=0.13kmoli etanol/kmoli amestec
pe taler
vlj=200 m /m
2 3
7 Suparafata specifica de contact interfazic
8 Cifra de reciculare a lichidului in celula rrci= 50, variabil, variabil functie de
debitul de vapori
9 Inaltimea lichidului pe taler hbj=0.03 m
2
10 Coeficient total de transfer de masa in celula Kyi= 0.001 Kmoli etanol /(m sy)
11 Distribuirea la celule a suprafetei talerului, a debitului de lichid si a debitului de vapori:

At Cs Lj1 Ac
2 10 Vj1
1
css
At
Ac 3
1(1 Cs)At
Ac
( 1 css )
8 Lj1 Vj1 + 2
1
Vj1
3 10 At 3 At
1 Ac
8Lj1 Vc := Vj1 3 + 2
( 1 css )

Ac
1
Vj1
Ac:= (1 Cs)At Lc := At 3 At
3
10
Ac
( 1 css )
Ac
1(1 Cs)At Vj1 3 Vj1
1
8Lj1 At
+ 2
3

At
3 10

Ac
Cs Lj1 Vj1
1
css
At At
2 10

Figura 3.9 arata ce se intimpla cu eficienta Murphree a talerului atunci cind fractia ocupata de suprafata celulelor
cu alimentare redusa de lichid (cs) creste de la 0.1 la 0.4 si cind pentru coeficientul de recirculare in celule (rrc) se
are in vedere domeniul de la 10 la1000 (la valori mici in celula predomina contactarea cu circulatie in contracurent
a fazelor in timp ce la valori mari lichidul devine perfect amestecat si vaporii circula cu deplasare totala)

0.55

0.50

0.45
EM

0.40

0.35
0.40
0.35
0.30
0.30
200 0.25
400 0.20
Cs

600 0.15
rrc 800
1000 0.10

Figura 3.9 . Evolutia eficientei Murhree a talerului functie de raportul de recirculare a

lichidului in celule(rrc) si de marimea suprafetei cu alimentare redusa in lichid (cs) la
valoarea coeficientului de repartitie a vaporilor spre celule marginale css = 0.65
Reprezentarea arata in fapt lucruri cunoscute cum ar fi faptul ca la ciculatia in contracurent a fazelor eficacitatea
talerului este , in raport cu alte modele de circulatie a fazelor, maxima (vezi dependenta eficientei Murphree in
raport cu rrc la orice valoare pentru cs) dar si unele de mai mare subtilitate cu privire la efectul spatiului ocupat pe
taler de celulele cu alimentare redusa cu lichid (celulele 1 si 5 din reprezentarea 3.8) Astfel cind amestecarea pe
taler este intensa (rapoarte de recirculare mari in celule) marirea sau micsorarea suprafetei celuleor cu
amestecare redusa nu afecteaza important eficacitatea talerului. In schimb la rapoarte de recirulare mici in aceste
celule lichidul, urmare a debitului redus, stationeaza mult si in consecinta eficienta Murphree a acestora creste de
o maniera importanta ; efectul se transmite prin mediere la intreg talerul. Asa se explica de ce la rrc=10 cind cs
creste de a 0.1 la 0.4 eficienta Murphree creste de la 0.44 la 0.57

Raminind in domeniul cifrelor de recirculare mici dar repatizind preferential debitul de vapori la celule in sensul ca
fata de repatizarea data de proportionalitatea in raport cu suprafata celulei se intervine cu diminuarea debitulor
aferente celulelor 1 si 5, cu fractia 1-css, si respectiv la cresterea egala a debitului prin fiecare din celulele 2,3,4,
cu partea corespondenta rezulata din diminuare, se ajunge la situatia data prin figura 3.11

0.40

0.38

0.36
EM

0.34

0.32

0.4
0.30
0.3
0.4
0.5
0.6 0.2
Cs

0.7
C ss 0.8
0.9 0.1

Figura 3.10 . Evolutia eficientei Murhree a talerului functie de coeficientul de

distributie a debitului de vapori spre celulele marginale (cSS) si de coeficientul
de marime al suprafetei cu alimentare redusa in lichid (cs) la rrc=50. ( date de
simulare conform specificatiei din tabelul 3.3)

Este usor de vazut ca marirea rezonabila a debitului de vapori prin celulele cu activitate intensa (2,3,4) are efecte
slabe asupra eficientei Murphree a talerului; aceasta creste usor, de la 0.3 la 0.325, la valori mici ale coeficientului
de ocupare a talerului de catre zonele cu alimentare redusa cu lichid (cs=0.1) si ceva mai puternic, adica de la 0.32
la 0.39, in cazul in care coeficientul de ocupare a suprafetei talerului de zonele cu alimentare redusa in lichid este
mare (cs=0.4). Asadar chiar cu o reducere importanta a debitului de vapori in celulele cu alimentare redusa cu
lichid eficienta lor ramine ridicata ca urmare a duratei mari de stationare aici a lichidului. Procedind acum la
repetarea simularii din figura 3.10, cu singura modificare ca cifa de recirculare a lichidului in fiecare din celulele
sistemului se ridica de la valoarea 50 la valoarea 500 (aproape de amestecarea perfecta a lichidului pe taler), se
ajunge la situatia data in figura 3.11.

0 .4 0

0 .3 8

0 .3 6

0 .3 4
EM

0 .3 2

0 .3 0
0 .4
0 .2 8
0 .3
0 .4
0 .5
0 .6 0 .2

s
C
0 .7
C ss 0 .8
0 .9 0 .1

Figura 3.11 . Evolutia eficientei Murhree a talerului functie de coeficientul de

distributie a debitului de vapori spre celulele marginale (cSS) si de coeficientul de
marime al suprafetei cu alimentare redusa in lichid (cs) la rrc=500 . ( date de
simulare conform specificatiei din tabelul 2.5)

Asa cum era de asteptat valorile eficientei Murphree ce caracterizeaza acest caz sunt usor inferioare celor
corespunzind unor coeficienti mici pentru recircularea lichidului in celule . Si asta se explica prin aceia ca modelul
de contactare cu amestecare perfecta a lichidului si deplasare totala a vaporilor este inferior , ca eficienta
Murphree, modelului de contactare prin circulatie in contracurent a fazelor.

Pe principiul dezvoltat aici poate fi solutionata orice problema de model celular al talerului simplu. In
cazul talerelor cu sectorizare adica a talerelor cu deversoare multiple circulatia fluidelor este mai
complicata astfel ca abordarea unor modele celulare se face mai complicat dar cu respectarea tuturor
considerentelor date in exemplul mai sus dezvoltat.

Nu trebuiesc excluse din multiplele posibilitati de dezvoltare a modelelor celulare a talerelor simple
cazurile in care celule unitare formeaza lanturi paralele , egale sau nu ca numar de celule in lant, astfel
dispuse incit vaporii pot trece de la o celula la alta. O astfel de situatie este data schematic in figura
3.12. Ea poate descrie mai bine cazurile in care lichidul este in curgere startificata cu curenti incrucisati.
 Iesire vapori
Intrare lichid
V j , xj
Lj-1, xj-1

Lichid schimbat

Intre celule

Taler cu celule

unitate

Figura 3.12 Model celular cu

lanturi din celule suprapuse

Intrare vapori Iesire lichid

Vj+1, yj+1 L j , xj

Noutatea adusa de modelul din figura 3.12 consta in considerarea faptului ca celule suprapuse parcurse
de acelasi curent de vapori schimba intre ele debite constante de lichid astfel ca volumul lor sa ramina
constant. Acest fapt simuleaza bine dispersarea axiala a lichidului indusa de ridicarea vaporilor [28].

3.1.7.3 MODELE CELULARE PENTRU TALERELE CU CIRCULATIE COMPLEXA

Multe din cazurile de talere discutate in capitolul anterior prezinta organizari care impart suprafata
talerului in sectoare mai mult sau mai putin individualizate. Sectorizarea talerului este specifica
coloanelor cu diametru mare si este o necesitate tehnologica determinata, intre altele, de: a) nevoia de
a avea o grosime uniforma de sistem bifazic pe taler; b)eliminarea efectelor de curbura a talerului
datorita greutatii lichidului sustinut de acesta; c) cerinte impuse de tehnologia mecanica a procesarii
pieselor de dimensiuni mari; d) probleme de stabilitate in functionarea coloanei
Pentru astfel de talere in princiu orice sector poate fi considerat ca un taler si deci modelat din punctul
de vedere al structurii celulare in acord cu cele expuse mai sus urmind ca intre sectoare sa se faca
conexiunea vaporilor si lichidului. Posibilitatile ce ar rezulta trebuiesc filtrate prin realitatea concreta.

Vj, yj

Lj-1, xj-1

Lj, xj

Vj+1, yj+1

Figura 3.13. Structura posibila pentru modelul celular al talerului cu un

deversor de primire si doua de descarcare

Figura 3.13 vine cu o materializare a discutiei de mai sus cu referire la cazul concret in care lichidul ce
curge de la un deversor este distribuit la doua sectoare identice. Daca se introduc factorii de
nuniformitate pentru lichid ( sectorul din dreapta primeste, fata de repatitia egala, +l procente de
lichid in plus fata de cel din stinga) si pentru vapori (sectorul din dreapta primeste, fata de repatitia
egala, +v procente de vapori in plus fata de cel din stinga) atunci sectoarele se diferentiaza complet.
Eficacitatea talerului rezulta prin medierea dupa eficacitatile sectoarelor. Poate fi acceptat si cazul in
care lichidul ce pleaca spre talerul urmator, provenind din mai multe puncte de deversare aduce cu
fiecare curent compozitia acestuia. Un astfel de model multiplica mult transpunerea soft a modelului
coloanei intrucat fiecare celula din fiecare taler devine o entitate cu locatii pentru compozitii, debite,
volume, suprafete specifice, numar de unitati de transfer, etc
3.1.8 APLICATIE

O coloana de rectificare este utilizata pentru separarea ,la presiune atmosferica, a unui amestec de
sulfura de carbon-tetrclorura de carbon. Se dispune de doua amestecuri de alimentare. Primul amestec
are debitul de 60 kmol/h si contine 80% procente molare sulfura de carbon, celalalt are debitul de 100
kmol/h si contine 50% sulfura de carbon.
Ambele alimentari sunt introduse ca lichide la temperatura de fierbere. De asemenea, se doreste
obtinerea a doua produse de blaz, unul cu un debit de 30 kmol/h si care contine 30% sulfura de carbon si
celalalt care contine numai 2% sulfura de carbon. Distilatul are un continut de 95% sulfura de carbon.
Coloana lucreaza la un reflux de 2 kmol/kmolD. Coloana de lucru este cu talere sita cu deversor exterior
din teava . Ea are diametrul de 1 m. Deasemeni coloana este caracterizata prin aceia ca ca in regimul de
lucru specificat pentru talerele de la varful coloanei realizeaza o intensitate a transferului de masa
2 2
caracterizata prin ky = 250 kmoli CV/(m t h(y)) respectiv kx = 480 kmoli CV/(m t h(x)) [ ]. Echilibrul
lichid vapori este dat prin diagrama de fierbere [ ].

xi 0 0.03 0.062 0.111 0.144 0.259 0.391 0.532 0.663 0.757 0.86 1.0
fr.mol
yi 0 0.06 0.156 0.266 0.333 0.459 0.634 0.747 0.829 0.878 0.932 1.0
fr.mol 2
0
ti C 76.7 74.9 73.1 70.3 68.6 63.8 59.5 55.3 52.3 50.4 48.5 46.3

Se cere sa se calculeze: i) numarul talerelor teoretice necesare si compozitia fazelor pe fiecare taler; ii)
numarul talerelor reale si compozitia fazelor pe taler daca vaporii circula, prin taler, cu deplasare totala si
lichidul este perfect amestecat; iii) numarul talerelor reale si compozitia fazelor pe taler daca vaporii
circula, prin taler, cu deplasare totala iar lichidul urmeaza un model celular conform exemplificarii de la
paragraful 3.17.2.

In figura 3.14 se prezinta schema unei coloane cu fluxuri multiple astfel incat sa se introduca notatiile de
exprimare a debitelor fazelor pe zonele de lucru ale coloanei.

Figura 3.14 Schema de prezentare a coloanei

cu 2 alimentari si o priza laterale de produs in
apropierea balzului
 Rezolvarea aplicatiei este concentrata in tabelul 3.4. Se identifica aici ca problema este
solutionata utilizand utilitarul Matchad.

Tabelul 3.4 Transpunerea software a aplicatiei 3.1.8

Nr crt Activitate de calcul
1 t := x := y :=
Se introduce curba de fierbere a sistemului : i i i

76.7 0 0
74.9 0.03 0.062
73.1 0.062 0.156
70.3 0.111 0.266
68.6 0.144 0.333
63.8 0.259 0.459
59.3 0.391 0.634
55.3 0.532 0.747
52.3 0.663 0.829
50.4 0.757 0.878
48.5 0.860 0.932
46.3 1.0 1.0

2 Se reprezinta grafic diagrama de fierbere astfel ca sa se poata aprecia apropierea de idealitate

a amestecului supus rectificarii.
1
0.8
yi 0.6
xi 0.4

0.2
0
50 60 70
ti

3 Pentru ca diagrama de fierbere arata un amestec aproape ideal se procedeaza la calculul

volatilitatii relative medii sistemului : :=

i ( i) , 1 := submatrix( , 1, 10, 0, 0)
y 1x
i x (1 y )
i i
9
1
i
i=0
:= = 2.553
10
4 Se introduc debitele si compozitiile specificate prin enuntul problemei (vezi si figura 3.14) :
F1 := 60 F2 := 100 W 1 := 30 xD := 0.95 xF1 := 0.8 xF2 := 0.5 xW1 := 0.3 xW2 := 0.02
5 Se rezolva problema bilantului de materiale pentru determinarea debitelor necunoscute :
D := 20 W 2 := 20
Given
F1 + F2 D + W1 + W2
 F1 xF1 + F2 xF2 D xD + W 1 xW1 + W 2 xW2
92.903
( )
sol := Find D , W 2 sol = (
D := sol 0 W 2 := round sol 1 , 1 D = 92.903
37.097
) W 2 = 37.1

6 Se calculeaza valorile debitelor de lichid si de vapori pentru cele 4 zone de lucru ale coloanei
kmol
(vezi figura 3.14) : Ld := 2 D refluxul in zona superioara a coloanei, Ld = 185.806
h
L1 := Ld + F1 L1 = 245.806 L2 := L1 + F2 L2 = 345.806 L3 := L2 W 1 L3 = 315.806
Vd := Ld + D Vd = 278.71 debit de vapori in partea superioara. Cum cele doua curente de
lichide sunt alimentate in coloana la temperatura de fierbere se deduce ca debitul de vapori
ramane constant in orice zona a coloanei. El este egal cu Vd.
7 Se determina punctele caracteristice intersectiei dintre liniile q, specifice celor doua
alimentari , si curba de echilibru : Dreapta de operare q1 : q1 := 1 xq1 := xF1
xq1
yq1 := yq1 = 0.911 xq1 = 0.8 Dreapta de operare q2: q2 := 1 xq2 := xF2
1 + ( 1) xq1
xq2
yq2 := yq2 = 0.719 xq2 = 0.5
1 + ( 1) xq2
8 Se introduce sub o forma unitara , ca functie de o varabila curenta, dreptele deoperare
specifice fiecarei zone de lucru a coloanei de rectificare . Asadar ecuatiile dreptelor de operare
Ld xD D
din coloana vor fi : DO( cx) := cx + if cx xq1
Vd Vd
L1 xD D F1 xF1
cx + if xq2 < cx < xq1
Vd Vd Vd
L2 W 1 xW1 W 2 xW2
cx if xW1 < cx < xq2
Vd Vd Vd
L3 W 2 xW2
cx otherwise
Vd Vd

9 Se pregateste relatia de echilibru astfelca ea sa permita calculul la echilibru ,din taler in taler
y
in taler, pornind de la varful coloanei : X ( y) := adica relatia Fenske.
y + ( 1 y )
10 Se procedeaza la calcul din taler in taler pentru fiecare zona astfelca sa poata localiza pozitiile
talerelor de alimentare respectiv de evacuare produs din zona de epuizare :
Deasupra F1 : ( conc N ) := z xD
0, 0
z xD
0, 1
i0
0.95 0.95
NTT 0
0.882 0.95

while z > xq1 conc = 0.882 0.904
i, 0
ii+ 1 0.787 0.904

z
i, 0
X z ( i1 , 1) 0.787 0.839

NTT NTT + 1 N=4

z z
i, 1 i1 , 1
ii+ 1
NTT NTT + 1
z z
i, 0 i1 , 0
z
i, 1
DO z ( i , 0)
( z NTT )

Intre F1 si F2 : ( conc1 N1 ) := z 0.787

0, 0
z 0.904
0, 1
i0 0.787 0.904

NTT 4 0.787 0.839

while z > xq2 0.67 0.839

conc1 = 0.67 0.736
i, 0
ii+ 1
0.522 0.736
NTT NTT + 1
0.522 0.604
z
i, 0
z
i 1 , 0
0.374 0.604
z
i, 1
DO z ( i1 , 0) Cumulat NTT:

ii+ 1 N1 = 10
NTT NTT + 1 NTT2 := N1 1
z
i, 0
X z ( i1 , 1) NTT2 = 9

z z
i, 1 i 1 , 1
( z NTT )
 Intre F2 si W1 : ( conc2 N2 ) := z 0.374
0, 0
z 0.604
0, 1
0.374 0.604
i0
conc2 = 0.374 0.429
NTT 9
0.227 0.429
while z > xW1
i, 0 Cumultat NTT:
ii+ 1
N2 = 11
NTT NTT + 1 NTT3 := N2
z z NTT3 = 11
i, 0 i 1 , 0
z
i, 1
DO z ( i1 , 0)
ii+ 1
NTT NTT + 1
z
i, 0
X z ( i1 , 1)
z z
i, 1 i 1 , 1
( z NTT )

Sub W1 : ( conc3 N3 ) := z 0.227

0, 0
z 0.429
0, 1 0.227 0.429

i0 0.227 0.255
NTT 11 0.118 0.255

while z > xW2 0.118 0.131

i, 0
conc3 = 0.056 0.131
ii+ 1
0.056 0.061
NTT NTT + 1
z z 0.025 0.061
i, 0 i 1 , 0
0.025 0.025
z
i, 1
DO z ( i1 , 0) 0.01
0.025
ii+ 1 Cumulat NTT:
NTT NTT + 1 N3 = 19
z
i, 0
X z ( i1 , 1)
z z
i, 1 i 1 , 1
( z NTT )

11 Se procedeaza la calculul din taler in taler ca un tot unitar . Din cele de mai sus se retine ca
alimentarea 1 este pe talerul 4, alimentarea 2 se face pe talerul 9 si evacuarea primului
produs din zona de epuizare se ralizeaza dupa talerul teoretic 11
 ( conc4 N4 ) := z xD
0, 0 0 1
z xD 0 0.95 0.95
0, 1
1 0.95 0.95
i0
2 0.882 0.95
NTT 0
3 0.882 0.904
while z > xW2 + 0.0001
i, 0 4 0.787 0.904
ii+ 1 5 0.787 0.839
NTT NTT + 1 6 0.671 0.839

z z 7 0.671 0.736
i, 0 i1 , 0
8 0.522 0.736
z
i, 1
DO z ( i1 , 0) conc4 =
9 0.522 0.605
ii+ 1 10 0.375 0.605

NTT NTT + 1 11 0.375 0.43

z
i, 0
X z ( i1 , 1) 12
13
0.228
0.228
0.43
0.256
z z 14 0.119 0.256
i, 1 i1 , 1
( z NTT ) 15 0.119 0.132
16 0.056 0.132
17 0.056 0.061
18 0.025 0.061
19 0.025 0.025
20 0.01 0.025

N4 = 20
NTTf := N4 1
NTTf = 19
12
Se introduc datele de caracterizare a transferului de masa pe talerul curent si se procedeaza
la definirea ca functie de x a variabilelor, dependente de x, ce exprima gradul de atingere al
2
3.14 D 1
echilibrului pe taler. kx := 200 ky := 400 D := 1 A t := mx( x) :=
4 2
[ 1 + ( 1) x]
1
mx( 0.9) = 0.174 mx( 0.09) = 0.77 Ky ( x) := Ky ( 0.9) = 296.772 Ky ( 0.09) = 157.511
1 mx( x)
+
ky kx

Ky ( x) A t
Noy ( x) := Noy ( 0.9) = 0.836 Noy ( 0.09) = 0.444
Vd
1 exp N ( x) E( 0.9) = 0.981
( oy )
DO( x)
E( x) := 1 E( 0.09) = 0.674
x

1 + ( 1) x
13 Se defineste functia ce exprima concentratia reala a lichidului pe taler :
y 1
X ( y , x) :=
y + ( 1 y ) E( DO( x) )

14 Se calculeaza din taler in taler numarul de talere reale si compozitia fazelor pentru fiecare
taler real :
0 1
( conc ap )
Nr := z
0, 0
xD
0 0.95 0.95
z xD 1 0.95 0.95
0, 1
2 0.893 0.95
i0
3 0.893 0.912
NTT 0
4 0.817 0.912
while z > xW2 + 0.0001
i, 0 5 0.817 0.861
ii+ 1 6 0.725 0.861
NTT NTT + 1 7 0.725 0.784
z z 8 0.607 0.784
i, 0 i 1 , 0

( i1 , 0)
9 0.607 0.68
z DO z
i, 1 10 0.481 0.68
ii+ 1 11 0.481 0.562
NTT NTT + 1 12 0.363 0.562
z
i, 0
X z ( i1 , 1 ,z )
i 1 , 0 conc ap =
13 0.363 0.416

z z 14 0.252 0.416
i, 1 i 1 , 1
15 0.252 0.282
( z NTT )
16 0.168 0.282
17 0.168 0.188
18 0.112 0.188
19 0.112 0.125
20 0.076 0.125
21 0.076 0.083
22 0.051 0.083
23 0.051 0.055
24 0.035 0.055
25 0.035 0.037
26 0.023 0.037
27 0.023 0.024
28 0.016 0.024
Nr = 28
Nr_ap := Nr 1
Nr_ap = 27
15 Se introduc datele de pregatire a calculului pentru modelul celular din figura 3.8 : cs := 0.2
css := 0.6 rrc := 5
16 Sedistribuie la cele 5 celule aria talerului, debitul de lichid si debitul de vapori urmand schema
Ld
if x > xq1
10

L1
if xq1 > x > xq2

10

L2
if xq2 > x > xW1

c 10
At s L3


2 10
otherwise

1
3 ( 1 cs ) A t
Ld 8
0.079 if x > xq1
10
0.209 L1 8
din tabelul 3.3 A c := ( 1 cs ) A t
1 if xq1 > x > xq2
A c = 0.209 10
3 0.209 L2 8
1
if xq2 > x > xW1

( 1 cs ) A t
10

0.079 L3 8
3
10
otherwise
cs
Ld 8
At
if x > xq1


10
2
L1 8
if xq1 > x > xq2
10
Lc( x) :=
L2 8
if xq2 > x > xW1
10
L3 8
otherwise
10
Ld 8
if x > xq1
10

L1 8
if xq1 > x > xq2
10

L2 8
if xq2 > x > xW1
10

L3 8
10
otherwise

Ld
if x > xq1
10
L1
if xq1 > x > xq2
10
L2
if xq2 > x > xW1
10
L3
otherwise
10
 Vd A c
0
css
At

Vd A c1 ( ss ) 1
1 c Ac
+ 2 Vd
31.581 At 3 At
16.723

Vd A
(1 css ) c2 V = 94.142
252.645 94.142
c2 A
Lc( 0.5) = 252.645 Vc := + 2 Vd
252.645 A c
94.142
t 3 At

31.581 Vd A c
3 (1 css ) Ac3 16.723
+ 2 Vd
At 3 At

Vd A c
4
css
At

17 Se stabilesc relatiile de exprimare pe celule a factorului de separare, a numarului unitatilor de
0.466

mx( x) Vd 0.058
transfer si a eficientei Murphree : rc( x) := rc( 0.5) = 0.058
(1 + rrc) Lc(x) 0.058

0.466
0.588

0.278
Ky( x) A c 0.5

Ld
Ncoy ( x) := Ncoy ( 0.5) = 0.278
1.5 Vc
L3 0.278

0.588
0.519

(
1 exp 1 + rc( x) Ncoy ( x)
)
0.56

EMC( x) := EMC( 0.05) = 0.56
( ) (
1 + rc( x) + 5 exp 1 + rc( x) Ncoy ( x)
) 0.56

0.519
18 Se stabileste pentru fiecare celula relatia gradului de atingere a echilibrului si se mediaza
acestea pentru a obtine gradul de atingere a echilibrului pe taler :

0.738

0.761

+ EMC( x) 1
DO( x) DO( x)
E( x) := E( 0.05) = 0.761
x x
0.761
1 + ( 1) x 1 + ( 1) x
0.738
4 Ac
i
EE( x) := E( x)
i A
EE( 0.05) = 0.756
i =0
t
19 Se determina expresia relatiei de cinetica de transfer a componentului volatil :
y 1
X ( y , x) :=
y + ( 1 y ) EE( DO( x) )
20 Se procedeaza la calculul din taler in taler a NTR si a compozitiei fazelor pentru fiecare taler :
0 1
0 0.95 0.95
1 0.95 0.95
2 0.887 0.95
3 0.887 0.908
4 0.802 0.908
5 0.802 0.852
6 0.701 0.852
7 0.701 0.763
8 0.57 0.763
9 0.57 0.647
10 0.433 0.647
11 0.433 0.503
conc ac =
( conc ac )
Nr := z
0, 0
xD 12 0.3 0.503
z xD 13 0.3 0.337
0, 1
14 0.189 0.337
i0
15 0.189 0.211
NTT 0
16 0.114 0.211
while z > xW2 + 0.0001
i, 0 17 0.114 0.126
ii+ 1 18 0.067 0.126
NTT NTT + 1 19 0.067 0.073
z z 20 0.039 0.073
i, 0 i 1 , 0
z
i, 1
DO z ( i1 , 0) 21 0.039 0.042
22 0.022 0.042
ii+ 1
23 0.022 0.023
NTT NTT + 1
24 0.012 0.023
z
i, 0
X z ( i1 , 1 , zi1 , 0)
z z
i, 1 i 1 , 1
( z NTT )

Nc = 24 NTRc := Nc 1 NTRc = 23

21 Se poate urmari cum raspunde modelul atunci cand cs, css si rrc se modifica in limite de
acceptat
BIBLIOGRAFIE

1. Ramm V. I. Absortia gazov, Izd Himia, Moscow, 1985

2. Andronache D., Metode evoluate de considerare a transferului de masa in coloane cu talere,
Teza de doctorat, UPB, 2005
3. Floarea O., Dima R., Transfer de masa si utilaje specifice, EDP, Bucuresti, 1984
4. Treyball,R., Mass transfer operations. Cap.Adsorption, pag. 483, McGraw Hill, 1980
5. Koojiman,A,H., Taylor,R., Modelling mass transfer in multicomponent distillation, Chem. Eng. J.,
5, 177-188, 1995
6. Korchinsky,J,W., Liquid mixing in distillation trays; Simultaneous measurement of the diffusion
coefficient and point efficiency, Trans. I. Chem. E., 72(A), 472-478, 1994
7. Holland, D, Ch., Fundamentals and Modeling of Separation Processes, Cap. XI, Prentice-Hall Inc.,
1979 ISBN 0-13-344390-6
8. Lockett, M.J., Lim,T,C., Porter,E.K., Effect of channeling flow on distillation tray efficiency., Trans.
Inst. Chem. Engrs., 51, 63 - 69, 1973
9. vanBaten, J. M., Khrisna, R., Modelling sieve tray hydraulics using computation fluid dynamics,
Chem. Eng. J, 77, 143-151, 2000
10. Baur,R., Higler, P. A., Taylor, R., Khrisna, R., Comparison of equilibrium and nonequilibrium stage
models for reactive distillation, Chemical Engineering Journal, 76,34-47, 2000
 4. PROBLEME ALE TRANSFERULUI DE MAS N UTILAJE CU CONTACT N TREPTE

n cele prezentate anterior s-a artat c pentru a putea desfura calcule de dimensionare sau simulare
a coloanelor cu contactare n trepte este necesar a stabili, ct mai sigur i ct mai precis, necesarul
unitilor de transfer realizat de fiecare taler. Pentru a putea face acest calcul trebuie a dispune de: i)
relaii de calcul a coeficienilor pariali de transfer de mas pentru contactarea ce se produce pe taler; ii)
relaii de exprimare a suprafeei specifice de contact interfazic ce se formeaz pe talerul n lucru; iii)
relaii de fixare a nlimii zonei de contact interfazic ce se dezvolt pe taler; iv) date privind mrimea
suprafeei active a talerului precum i geometria acestuia de tipul elementului de contactare folosit sau
mai precis de tipul talerului.
Este evident c numrul unitilor de transfer referitor la fazele contactante poate avea exprimri
diferite funcie de modul de exprimare a forelor motoare n relaiile de transfer. In acest sens cel mai
des se ntlnesc:
- numrul unitilor de transfer referitor la faza G cu for motoare exprimat ca diferen de
concentraii molare:
N OG = ( K g g l S a hb ) / GM (4.1)
- numrul unitilor de transfer referitor la faza G cu for motoare exprimat ca diferen de
fracii molare:
N Oy = ( K y g l S a hb ) / GM (4.2)
- numrul unitilor de transfer referitor la faza G cu for motoare exprimat ca diferen de
rapoarte molare:
N OY = ( KY g l S a hb ) / G (4.3)
- numrul unitilor de transfer referitor la faza L cu for motoare exprimat ca diferen de
concentraii molare:
N OL = ( K l g l S a hb ) / LM (4.4)
- numrul unitilor de transfer referitor la faza L cu for motoare exprimat ca diferen de
fracii molare:
N Ox = ( K x g l S a hb ) / LM (4.5)
- numrul unitilor de transfer referitor la faza L cu for motoare exprimat ca diferen de
rapoarte molare:
N OX = ( K X g l S a hb ) / L ( 4.6)
n relaiile de mai sus Kg, Ky, KY, Kl, Kx, KX sunt coeficieni totali de transfer de mas referitori la
faza G, g-l este mrimea suprafeei specifice de contact interfazic, Sa reprezint mrimea suprafeei
active a talerului, hb semnific nlimea zonei de contactare, GM reprezint debitul molar de faz G, LM
reprezint debitul molar de faz L, G - debitul de inert fa de componentul transferabil al fazei G, L este
debitul de faz L lipsit de componentul transferabil.
Coeficienii totali de transfer de mas se calculeaz evident cu ajutorul coeficienilor pariali
pentru care relaiile de transformare de la o form la alta sunt date de exprimrile (4.7) i (4.8):
 ky k gpk
k gp = = = Y (1 + Y )(1 + Yi ) (4.7)
p RT p
kx kX
kl = = (1 + X )(1 + X i ) (4.8)
cl cl
n (4.7) kgp este coeficientul parial la filmul de gaz atunci cnd fora motoare este o diferen de
presiune parial (prg - pAi spre exemplu n cazul transferului componentului A). n (4.8) cl este
concentraia molar total (cl = l/Ml cu Ml masa molecular a lichidului i l densitatea acestuia).
Relaiile (4.7) i (4.8) se refer la transferul unui singur component i deci Y, Yi, X, Xi reprezint rapoarte
molare n gaz i lichid (Y, X), respectiv la interfa (Yi, Xi) ale speciei ce formeza obiectul transferului.
Cu referire la relaiile din capitolul 3 este de precizat c notaiile NOGij sau NOgij fac raportare la
utilizarea coeficientului total (Kgij) sau parial (kgij). Cu referire la calculul NOgij care intr n exprimarea
gradului de atingere a echilibrului pe taler, este necesar a dispune de toate elementele ce intr n relaia
acestuia. Asupra acestora se orienteaz discuia n cele ce urmeaz. In aceasta problema a exprimarii
numarului unitatilor de transfer se arata ca in afara de formele de exprimare a numarului unitatilor de
transfer referitoare la faza (faza G si respectiv faza L in cazul de fata) sunt intrunite si forme de calcul a
numarului unitatilor de transfer referitoare la filmul de fluid (ex: N Og = (k g g l S a hb ) / GM ,
N Ol = (kl g l S a hb ) / LM ,etc) in care ,pentru calcul se utilizeaza coeficientii partiali de transferde
masa specifici filmului de faza G respectiv de faza L)

4.2.1. ELEMENTE PRIVIND CALCULUL COEFICIENILOR DE TRANSFER DE MAS

Sunt ntlnite trei mari exprimri pentru coeficienii pariali sau totali de transfer de mas. Acestea sunt:
- coeficieni pariali i totali volumici kgv, kyv ..... Kgv, Kyv ... avnd ca unitate de msura exprimarea
kmoli c.t
,
m 3 s p fm f
- coeficieni pariali i totali raportai la suprafa kgs, kys ..... Kgs, Kys ... avnd ca unitate de
kmoli c.t
msura exprimarea ,
2
mtaler s p fm f
- coeficieni pariali i totali raportai la suprafaa specific kg, ky ..... Kg, Ky ... avnd ca unitate de
kmoli c.t
msura exprimarea .
ms2.c s p fm f
n cele de mai sus <fm> se traduce prin unitate de for motoare, c.t semnific component transferabil
iar subscriptul s.c exprim suprafaa de contact. ntre exprimrile coeficienilor totali sau pariali de
transfer de mas se pot stabili transformri pornind de la relaia debitului de component transferat.
Astfel, considerand relaia (4.9) rezult imediat (4.10) din care pentru V = Shb (hb nlime de barbotare
pe taler) se stabilete imediat (4.11).
n A = K yvV (Y A ) = K ys S (Y A ) M = K y glV (Y A ) M (4.9)
 K yvV = K yS s = K y glV (4.10)
1 1 1
K y = K yv gl = K ys gl hb s (4.11)
Relaii asemntoare cu (4.10) pot fi stabilite i pentru alte exprimri de coeficieni totali sau pariali.
Cteva sunt date mai jos.
k xV V = k xS S = k x glV (4.12)
1 1 1
k x = k xv gl = k xs gl hb (4.13)
1 1 1
k g = k gv gl = k gs gl hb (4.14)
Este de asemenea important de precizat c exprimarea coeficienilor totali cu ajutorul celor pariali
trebuie s fie unitar n sensul c rezistena total la transfer se formeaz din nsumarea de rezistene la
transferul speciei de acelai fel aa cum este artat, spre exemplu, n relaiile (4.15) i (4.16).
1 1 m yx
= + (4.15)
Ky ky kx

1 1 mc g cl
= + (4.16)
K g kg kl
n (4.15) myx este panta local a curbei de echilibru y* = f(x; tl) cu y* i x n fractii molare. n (4.16) mcgcl
este panta local a curbei de echilibru c*g = f(cl, tl) cu c*g i cl n kmoli c.t/m3faz. nainte de a trece la
prezentarea unora din cele mai utilizate relaii pentru calculul coeficienilor pariali de transfer de mas
referitori la coloane cu talere este de precizat c:
- relaiile au la baz msurtori experimentale n care de multe ori ntre modelul de curgere al
fazelor i exprimarea forei motoare nu s-a considerat legtura cea mai adecvat;
- n multe cazuri de valorificare a msurtorilor experimentale s-au fcut simplificri brutale n
ce privete suprafaa de transfer;
Din motivele de mai sus se prefer a lucra cu eficiena talerului stabilit experimental sau chiar cu
eficiena global a coloanei. Cu toate aceste probleme limitative, care recomand atenie, exist un
numr foarte mare de date i relaii care servesc determinrii coeficienilor pariali de transfer de mas.
n acest sens, uneori se are ca baz modelele fizice ale proceselor de transfer, dintre acestea cel mai
utilizat fiind modelul penetraiei asupra cruia se insist n cele de mai jos.

4.2.2. PARTICULARIZAREA TEORIEI RENNOIRII LA CALCULUL COEFICIENILOR DE TRANSFER DE

MAS PENTRU COLOANE CU TALERE

Problema principal a teoriei rennoirii la stabilirea de expresii calculabile pentru coeficientul parial de
transfer de mas o constituie exprimarea duratei de contact la interfa a turbionaelor participante la
transportul interfazic de specie. Pentru exprimarea acestei durate de contact se consider, pentru
fiecare faz, c ea este determinat de durata de staionare a fazei pe taler raportat la numrul de acte
elementare de transport ce au loc n interiorul acesteia n unitatea de timp. La rndul su, numrul de
acte elementare de transport ce au loc n unitatea de timp la interfa se exprim ca raportul dintre
nlimea stratului contactant i intensitatea turbulenei fiecrei faze; in stratul de contactare dintre faza
continua si faza discontinu, puternic dispersat, se arata c intensitatea turbulenei fiecrei faze este
dependent de activitatea acestuia exprimat indirect prin nlimea de contactare. n baza celor de mai
sus se procedeaz la particularizarea teoriei, dup cum urmeaz:
- se pornete de la expresiile de definire pentru kg i kl:
D Ag
kg = 2 (4.17)
eg
D Al
kl = 2 `(4.18)
el
- se exprim duratele de contact la interfa pentru turbionale din cele doua faze (eg, el) n
acord cu cele de mai sus:
V hb
eg = = (4.19)
GVg nrg wg nrg
(1 )V (1 )hb
el = = (4.20)
GVl nrl wl nrl
n (4.19) i (4.20) se procedeaz la nlocuiri pentru nrg, nrl, dup cum urmeaz:
h
nrg = b = f g (hb ) (4.21)
g
h
nrl = b = f l (hb ) (4.22)
l
hb
eg = (4.23)
wg f g (hb )
(1 )hb
el = (4.24)
wl f l (hb )
In cele de mai sus g, l arata frecventa reinnoirii reinnoirii interfetei in raport cu fiecare faza. n baza
relaiilor (4.23) i (4.24) expresiile (4.17) i (4.18) devin:
D Ag w g f g (hb )
kg = 2 (4.25)
hb
D Al wl f l (hb )
kl = 2 (4.26)
(1 )hb

Dac se consider gl = 6 / d b = f (hb ) , atunci conform (4.13), (4.25) i (4.26) se transform la
hb
(4.27) i (4.28). Mai dus db exprima diametrul diametrul bulei de faza dispersa.
2f (hb ) f g (hb ) D Ag wg
k gs = k g gl hb = (4.27)
hb
 2f (hb ) f l (hb ) D Al wl
kls = kl gl hb = (4.28)
(1 ) hb
Dac se consider faptul c fracia de faz dispers a stratului de contactare () poate fi corelat dupa
nlimea sa, atunci se pot face nlocuirile (4.29) si respectiv (4.30) in expresiile pentru k gs si k ls . Se
obine astfel pentru coeficientii raportati la suprafata talerului relatiile (4.31)si respectiv (4.32)
2f (hb ) f l (hb )
g (hb ) = (4.29)

2f (hb ) f l (hb )
l (hb ) = (4.30)
(1 )
D Ag w g
k gs = g (hb ) (4.31)
hb
D Al wl
kls = l (hb ) (4.32)
hb
Dupa multiplicarea relaiilor (4.31) i (4.32) cu hb/DAg, respectiv hb/DAl se obin relaiile criteriale (4.33) i
(4.34).
k gs hb wg hb
Shg = = g (hb ) = g (hb ) Pe g0,5 (4.33)
D Ag D Ag

k h wh
Shl = ls b = l (hb ) l b = l (hb ) Pel0,5 (4.34)
D Al D Al
Popov [1], analiznd cteva mii de date experimentale, referitoare la transfer de mas n
coloane cu talere cu clopoei, cu talere sit, cu talere perforate si respectiv talere cu supape,, operate
pentru experimente de absorbie i rectificare, a stabilit pentru funciile g(hb) i l(hb) relaiile (4.35) i
(4.36).
g (hb ) = 1770hb1,2 (4.35)

(4.36)
Cu cele de mai sus relaiile (4.33) i (4.34) iau formele finale (4.37) i (4.38). Aceste forme sunt uzuale
pentru calcule, asa cum sunt cele referitoare la exprimarea eficacitatii talerului:
k gs hb
= Shg = 1770hb1,2 Pe g0,5 (4.37)
D Ag
kls hb
= Shl = 1,26 105 hb1,9 Pel0,5 (4.38)
D Al
 4.2.3. RELAII UZUALE PENTRU CARACTERIZAREA CINETICII TRANSFERULUI DE MAS PENTRU
COLOANE CU TALERE

Sunt ntlnite un numr mare de relaii pentru calculul coeficienilor pariali de transfer de mas pentru
faza gazoas (de vapori) i faza lichid. Relaiile sunt de regul pe baz de msurtori experimentale;
pentru utilizarea lor este necesar a folosi mrimile n unitile indicate. Astfel de relatii se gasesc in
culegerile de probleme unde obiectul calcului este talerul real [2,3 ]. ntre cele mai des folosite relaii
pentru exprimarea cineticii de transfer de mas pentru faza gazoas (de vapori) se menioneaz si cele
ce urmeza. Ele sunt date aici ca o completare a celor gasite in multe din culegerile de probleme:
I) relaia Planovschi ( Ramm, V.I, Absorption of Gases, Moscow, 1985) transcrisa aici sub
exprimarea (4.39).
k gs = Apl wgm (4.39),
In aceasta relatie kgs este n m/h, wg este n m/s si exprima vitez fictiv raportat la seciunea coloanei,
pl=lgh0 este n N/m2, l este densitatea lichidului, h0 este nlimea fix a lichidului pe taler.
Constantele relaiei (A,m) au valorile din tabelul 4.1.

Tabel 4.1. Valori pentru constantele A i m n (4.112)

Nr. Tip taler Valoare A Valoare m
crt.
1 Cu clopoei 34,2 1,32
2 Sit 24,5 0,76
3 Cu supape 27,3 0,88

II) relaia AIChE (dup AIChEJ - Symp. Series,1, 1962) cu materializare in expresia (4.40)
N OG ( Sc g ) 0,5 = 0,776 + 4,63hdvs 0,23wg g + 104,6qvl / Z (4.40)

In ce priveste explicarea termenilor in relatia AIChEJ se precizeaza ca:

k gs S
N OG = - este numrul de uniti de transfer raportat la faza G;
GV g
Scg = g/DAg - este numrul Schmidt pentru faza gazoas;
qvl = Gvl - este debitul de lichid n curgere n m3/s;
Z - este distana parcurs de lichid ntre deversoare, n m;
S - este seciunea de trecere prin taler (suprafaa activ a talerului);
hdvs - este nlimea pragului deversor, n m;
g - este vscozitatea cinematic a gazului (vaporilor);
g - este densitatea fazei gazoase (de vapori);
DAg - este coeficientul de difuzie al speciei transferabile n faza gazoas.
Relaia AIChE are recomandare expres pentru coloane cu clopoei, dar poate fi extins i la coloane cu
supape i coloane cu talere sit.
III) relaia Solomakha i Planovschi (Solomakha, G.P., Planovschi, A.N., Himia i Technologia , 76,
1, 1962) cu forma generala de prezentare data prin relatia (4.41).
k gs = Aw gm h0n (4.41)
In relatia (4.41) kgs se exprim n m/h, iar celelalte mrimi au urmatoarea semnficatie: h0- nlimea
pragului deversor, n m; wg- viteza fictiv a gazului, n m/s; A,m,n- constante numerice cu valorile
difereniate n tabelul 4.2.

Tabel 4.2. Valori pentru constantele A,m i n din (4.41)

Nr. Tip taler A m n
crt.
1 Cu clopoei 45534,2 1,05 0,65
2 Sit 1575 0,72 0,5
3 Cu fante 950 0,72 0,5

IV) relaia Solomakha (Solomakha, G.P., Him. Prom., 10, 749, 1964) cu exprimare prin relatia
criteriala (4.42)
Shg = 1,13 Re 0g,75 We 0,38 Sc g0,5 (4.42)
Detalierea exprmarii criterilor de similitudine din relatia Solomakha este data mai jos. Se constata ca
lungime caracteristica din toate criteriile relatiei este aceiasi, notata cu h0.
k gs h0 w g h0 g g
Shg = , Re g = , We = , Sc g = (4.43)
Dg g g g l h02 g Dg
In ce priveste semnificaia simbolurilor utilizate ea se prezinta ca mai jos:
h0 - nlimea pragului deversor - m;
Dg - coeficient de difuzie a speciei transferabile din faza G" - m2/s;
wg - viteza fictiv a gazului ( a fazei G) - m/s;
g - densitaea gazului (a fazei G) - kg/m3;
l - densitaea gazului (a fazei L) - kg/m3;
- tensiunea superficial a lichidului - N/m;
g - vscozitatea gazului (a fazei G) - kg/ms;
g - fracia gazului pe taler - m3/m3.
V) relaia citeriala Ramm (Ramm, V.I., Absorption of gases, Moscow, 1985 - Russ) transcrisa mai
jos ca relatia (4.44)

Shg = 0,019 Re 0g,8 Sc g0,30 (4.44)

Expresiile specifice numerelor Sherwood, Reynolds si Schmidt sunt prinse in relatia (4.45). ntruct aici
lungimea caracteristic este diametrul bulei aflate pe taler, pentru calculul ei se va folosi relaia (4.46) n
care d0 este diametrul orificiului de formare al bulei, iar este tensiunea superficial a lichidului:
k gs d b wg d s g g
Shg = , Re g = , Sc g = (4.45)
Dg g g g Dg
6d 0
db = 3 (4.46)
g ( l g )
Pentru exprimarea cineticii transferului de mas n raport cu faza lichid ntre relaiile ce se pot utiliza
cu succes se menioneaz:
i) relaia AIChE (dup AIChEJ - Symp., Series, 1, 1962) (4.47) in care durata de stationare a fazei
pe taler se exprima cu relatia (4.48)
N L = 3050 DL0,5 (68hdvs + 1) l (4.47)
lT h0
l = (4.48)
qmin
In relatia AIChE pentru faza lichida semnificatia marimilor fizice folosite este dupa cum urmeaza:
DL - este coeficientul de difuzie al speciei transferabile n lichid, (m2/h);
lT - este lungimea trecerii lichidului pe taler (m);
qmin - debitul de lichid pe perimetru udat (m3/m*s);
hdv - nlimea lichidului n deversor.
- timp de stationare
Ca i relaia AIChE pentru faza gaz (vapori), ce a fost notata cu numarul (4.40), aceast relaie are
recomandare expres pentru coloane cu clopoei. Ea a fost extinsa, cu succes, atat la coloane cu talere
cu supape cat si la talere sit.
II) relaia criteriala Sarukanov (Him. Prom., 4, 289, 1964), care are specificitatea ca se considera
importanta convectia natura in faza lichida de pe taler, este concentrata in relatia (4.49).
Shl = 8,5Gal0,5 Scl0,5 (4.49)

k h gh03 l2
In criteriile de similitudine Shl Shl = ls 0 i Gal Gal = se utilizeaz ca lungime
Dl l2

caracteristic nlimea pragului deversor (h0). Relaia a fost stabilit prin experimentri pe o coloan cu
talere sit n condiii de lucru corespunznd barbotrii uniforme (vezi mai jos).
III) relaia Calderbank i Moo - Young (Int. Symp. Of Distillation, Brighton, 1960) care are si ea in
vedere considerarea convectiei naturale in lichidul aflat pe taler (4.50). Relaia, n prezentare, a fost
stabilit pentru coloane cu talere sit, ea putnd fi extins i pentru coloane cu supape
0,33
g l ( l g )
kls Scl0,66 = 0,31 (4.50)
2
l
IV) relaia Rodionov (Zh. Pricl. Him., 38, 1, 143, 1965), care dupa legatura dintre criterii aduce
aminte de relatiile specifice contactarii turbulente, este concentrata in exprimatrea (4.51). Este de
remarcat ca aceasta relatie este caracterizat de faptul c d valorile lui kl se refera la suprafaa real
de transfer de mas. Aici exprimarea criteriilor de similitudine este explicitata de relatia (4.52)

Shl = 1,5 Re l0,67 Scl0,33 (4.51)

kd wd
Shl = l b , Re l = l b l , Sc l = l (4.52)
Dl (1 ) l l Dl
Diametrul bulei, ca lungime caracteristic n criteriile de mai sus, se calculeaz prin utilizarea relaiei
(4.46). Relaia Rodionov este specific pentru talere din fante.
n afara relaiilor prezentate, considerate ca avnd valabilitate larg, sunt ntlnite multe alte cazuri
particulare sistemului concret gaz - lichid sau vapori - lichid.

4.2.4. CONDIII DE BARBOTARE PE TALER

Diverse comportri hidrodinamice se observ la trecerea unui gaz sau a unor vapori prin lichidul ce curge
pe taler. Acestea sunt difereniate prin vitezele (debitele) de circulaie al celor dou fluide, de nlimea
lichidului pe taler i bineneles de tipul de taler. Trecerea de la o stare hidrodinamic la alta se face n
mod gradat, funcie de valorile vitezelor fazelor dar i n dependen de construcia talerului (tipul
talerului). Pentru un debit constant de lichid, odat cu creterea debitului de gaz se constat c pot fi
identificate patru stri hidrodinamice, i anume:
- barbotarea neuniform cu bule individuale, specific de obicei cazului n care debitul fazei
disperse este relativ mic legat i de o nlime mic a lichidului pe taler.
- barbotare neuniform limit n acord cu care bulele de faz dispers se unesc la orificii cu
tendina formrii unui cilindru prin lichidul aflat pe taler;
- barbotarea uniform cnd condiiile hidrodinamice permit formarea pe taler a unei dispersii
uniforme cu bule mai mult sau mai puin individualizate;
- barbotare cu jeturi de gaz i stropire cu lichid atunci cnd lichidul este mprocat de pe taler.
Spre a evidenia importana condiiilor de barbotare asupra suprafeei de transfer de mas realizat pe
taler n cele de mai jos se calculeaz aceast mrime, sub forma suprafeei specifice, pentru cazul
barbotrii neuniforme, respectiv uniforme.
- la barbotarea neuniform limit (vezi fig. 4.1):
nd 0 hb 4nd 0 4 4000 3 10 3
g l = = 48 m 2 / m 3
D 2 D2 1
hb
4
- la barbotarea uniform (vezi fig. 4.1):
6 6 0,5
g l = = 600 m 2 / m 3
d 0 5 10 3
 Fig. 4.1 Prezentare stri hidrodinamice la barbotarea pe taler
a - barbotare neuniform; b - barbotare neuniform limit;
c - barbotare uniform; d - barbotare cu jeturi de gaz i stropire

Trecerea de la o stare hidrodinamic la alta este determinat de factori hidrodinamici (viteza gazului i
viteza lichidului), de proprietile fazelor i de geometria talerului. n mod simplist se caracterizeaz
uneori tranziia de la o stare hidrodinamic la alta dup valorile raportului m = wg/h0 (wg - viteza fictiv a
gazului, h0 - nlimea staionar a lichidului pe taler. Astfel se apreciaz:
- pentru m = 0 0,1 sec-1 - barbotare neuniform cu bule individuale;
- pentru m = 0,1 1 sec -1
- barbotare neuniform cu bule n lan;
- pentru m = 1 30 sec -1
- barbotare uniform cu strat de spum;
- pentru m > 30 sec -1
- barbotare cu jeturi de gaz i stropire.

Simplitatea acestei caracterizri provine din aceea c n m = wg/h0 nu intervin mrimi ce exprim
proprietile fazei lichide, i respectiv ale celei gazoase. Kasatkin i Dytnerski (Kasatkin, A.G., Yu, I.,
Dytnerski, Him. Prom., 7, 482, 1961) i apoi i alii descriu tranziia de la barbotare neuniform la
barbotare uniform cu ajutorul relaiei (4.53) in care factorii adimesionala X si Y sunt explicitati de
relatiile (4.54) si (4.55)
Y = Be 4 X (4.53)
1/ 4 1/ 8
q g
X = l


(4.54)
qg
l
w 2 g 0.16
Y = l (4.55)
gd 2 l

0
Semnificatia marimilor fizice folosite in relatiile de caracterizare a barbotarii uniforme se prezinta dupa
cum urmeaza:
ql, qg - reprezint debitul masic specific (kg/m2s) de lichid, respectiv gaz;
 g, l - reprezint densitatea gazului, respectiv a lichidului;
w - viteza fictiv a gazului (vaporilor);
- fracia de trecere a gazului egala cu cea a fantelor (gurilor) talerului;
d0 - diametrul (fantei) orificiului de formare a bulelor;
l - vscozitatea fazei lichide.
n ce privete valorile constantei B din relatia (4.53), Ramm (Ramm, V.I, Absorbia gazelor, Nauka,
Moskva, 1983) recomand valorile din tabelul 4.3.:

Tabelul 4.3 Valori pentru constanta B din relaia (4.126)

Nr. Tipul talerului Limita inferioar Limita superioar
crt. pentru B pentru B
1 Taler cu clopoei 1,5 2 10
2 Taler uniflux 1,5 - 2 10
3 Taler sit 10 -
4 Taler cu supape 0,3 0,5 10
5 Taler cu grtare 2,95 10
perforate
6 Taler cu grtar 4 16
din conducte

4.2.5. DIAMETRUL BULELOR

n multe din relaiile de transfer de mas pentru talere se utilizeaz ca lungime caracteristic diametrul
bulei (relaiile (4.44), (4.51), etc.). Este deci important a prezenta cteva din relaiile cu care aceast
mrime se determin. n principiu, toi factorii care determin barbotarea pe taler particip la
determinarea diametrului bulelor ce se formeaz de la orificiul de injectare a gazului (vaporilor) pe taler.
Cnd debitul de gaz (vapori) la orificiu este mic atunci din echilibrul forelor particularizat bulei n
cretere, se ajunge, pentru diametrul bulei, la relatia (4.56). n aceasta relatie s este tensiunea
superficial a lichidului in contacta cu talerul.

6d 0 s
db = 2 1,82d 0We1 / 2 (4.56)
g ( l g )

Aceast relaie este valabil pentru Gv < Gv critic. Determinarea debitului critic (Gv critic), peste care
diametrul bulei depinde de debit se face punnd condiia de egalitate ntre debitul ce intr prin orificiu i
produsul - volum de bul x vitez de ascensiune bul. Se obine astfel relatia (4.57).
3/ 2
d b3 wb
6d 0 s
Gv critic = wb = (4.57)
6 6 g ( l g )
Peste debitul critic pentru db se obine relaia general (4.58), n care dup nlocuiri pentru viteza de
ascensiune a bulei relaiile se obtin relatiile (4.59) sau (4.60), dup cum bula urc laminar (Reb < 9) sau
turbulent (Reb > 9):

4Gv
db = (4.58)
wb
1/ 4
108 l Gv
db = (4.59)
g ( l g )

1/ 3
72 G 2
db =
l v
(4.60)
2 g ( )
l g

Relaiile (4.59) i (4.60) sunt aplicabile ndeosebi pentru bule cu diametre mai mici dect 1 - 1,5 mm.
Pentru condiii corespunznd mai aproape de cele de lucru din coloanele cu talere exprimarea
diametrului bulei se face pe baze experimentale prin relaii care in cont ndeosebi de nlimea fix a
lichidului pe taler (h0) i de numrul Reynolds pentru gazul ce trece prin orificiu

w d
Re og = og 0 g , w og viteza gazului in orificiu . ntre aceste exprimri se mentioneaza
g

relaiile (4.61) i (4.62):
0,5
6 Re og
d b = 2 10 pentru Re og p 2100 (4.61)
h0 0,5

d b = 7,3 10 3 Re og
0,05
pentru Re og f 7000 (4.62)

Pentru talere cu curgere n contracurent fr deversoare (down flow trays) viteza gazului i cea a
lichidului precum i dimensiunile geometrice ale talerului influeneaz mai puin mrimea bulei; n
schimb, influena proprietilor fizice ale lichidului este important. ntre relaiile recomandate la
calculul diametrului bulei, pentru astfel de talere, se afl i cele de mai jos:
0,45

d b = 0,00072wg 0,136 s (4.63)
l
0,375
s 0.225 l
d b = 1,2 (4.64)
pl0,25 ( g l ) 0,376 g

In ultimele doua relatii wg este viteza fictiv a gazului, iar pl este cderea de presiune a gazului n
stratul de lichid.

4.2.6. FRACIA DE GAZ PE TALER I DENSITATEA DISPERSIEI AFLAT PE TALER

ntre fracia de gaz (vapori) pe taler, densitatea dispersiei, densitatea lichidului i cea a gazului
(vaporilor) exist legtura (4.65) care exprim definirea densitii dispersiei:
f = g + (1 ) l (1 ) l (4.65)

Analiza dimensional aplicat exprimrii fraciei de gaz aflat pe taler conduce la relaia general (4.66)
in care criteriile de similitudine au exprimarea generala data prin relatia (4.67)
wl l l
= f (Re g , Frg ,We, , , , l a1 , l a 2 ...), (4.66)
wg g g

wg l 0 gl0 s l l
Re g = , Fr = , We = , l a1 = 1 , l a2 = 2 (4.67)
w2 g ll02 l0 l0

In cele de mai sus l0 este lungime caracteristic. n ce privete selectarea lungimii caracteristice apar
probleme determinate de alegerea acesteia in sensul ca ea poate fi diametrul (orificiului), diametrul
bulei, nlimea dispersiei aflat pe taler, nlimea stratului de lichid aflat pe taler, etc. Pentru Gv > Gv
critic Aizenud i Dilman (Aizenud, M.R., Dilman, V.V., Him. Prom., 4, 295, 1963) ajung la relaia (4.68). Ea a
fost verificat pentru diametre ale orificiilor de formare ntre 0,25 i 5 mm i pentru nlimi ale
dispersiei pe taler de la 50 la 400 mm.

l
0,3
w
0,2
g

w
b g
K = 1 = exp (4.68)
wg
0,95
l
0,75
1 + 0,00875
w g
b
Pentru straturi de barbotare mai scurte de 50 mm, K, obinut din (4.68) se corecteaz cu factorii f1 i f2
dai prin relaiile de mai jos:

gDcol
0,75 0,5
wg
f1 = 1 exp 1,1
w


(4.69)
wg
b

 gh0 wg
0,7

f 2 = 1 exp 0,405 (4.70)
wg wb

Cnd viteza gazului este mic, numitorul relaiei (4.68) este aproape unitar astfel c aceasta se
simplific la (4.71).
0, 2
wg l
ln(1 ) = ln K = 0,2 (4.71)

wb g
Cu creterea vitezei gazului se constat c mrimea K = 1- rmne aproape constant depinznd doar
de h0, i proprietile fizice ale lichidului asa cum acest fapt este aratat de relaia (4.72). Aceasta
relaie este utilizabil pentru talere sit, talere Pitch i chiar talere cu supape i clopoei n condiiile n
s l
care parametrul de material este ntre 1,5 i 50.
l
0, 4

1 = K = 1,1 l gh0 (4.72)
l
wg2 wg2

n multe cazuri K = 1- se exprim funcie de numrul Froude pentru gaz Frg = , Frgo =
gh0 ghb

aa cum rezulta asata din relaiile (4.73) i (4.74).
1
1 = K = (4.73)
1 + Frg0,5

0,21 0, 2
1 = K = Frgo (4.74)
1 +

4.2.7. SUPRAFAA DE CONTACT INTERFAZIC

Aceast mrime este important cci ea exprim posibilitatea de a realiza coloanele cu talere ca utilaje
de mare compactitate (A/V 400 - 800 m2/m3). Pe de alt parte ea este cerut n calcule de exprimare a
transferului de mas pe taler att n probleme de simulare, ct i n probleme de dimensionare. Aa cum
s-a artat n paragraful 4.2.4. suprafaa specific de contact interfazic poate fi estimat teoretic pentru

4nd 0 6
barbotarea neuniform limit g l = , respectiv pentru barbotare uniform g l = .
D2 d b
n timp au fost dezvoltate metode experimentale de determinare a suprafeei de contact pe taler dintre
cele mai diverse mergnd de la dispersia luminii prin stratul de bule, cinematografierea stratului cu
barbotare uniform, dispersia radiaiilor X i de ctre stratul cu barbotare pn la metodele chimice
legate ndeosebi pe oxidarea sulfiilor cu oxigen din aer pe taler cu barbotare[ ]. ntre relaiile cu baz
experimental se menioneaz relaia Calderbank (Calderbank, P.H., Trans. Inst. Chem. Eng., 37, 3, 173,
1959) pentru g-l (relaia (4.75)) i relaia Rodionov (Rodionov, A.I., Jurnal Predodnoi Himii, 27, 11, 1170 -
1180, 1965) pentru suprafaa specific raportat la suprafaa talerului (relaia (4.76)). Relaia Calderbank
este indicat ndeosebi pentru talere sit n timp ce relaia Rodionov are indicaii mai largi:
0,775 0,125
wg l
1/ 3
wg g l
g l = 0,38


nd


(4.75)
wb 0 l d 0 s
n
pl
g l hb = A (4.76)
g l d b

n relatia (4.76) A = 28, n = 0,25 pentru barbotare uniform i talere cu deversor, respectiv A = 17, n =
0,8 pentru barbotare uniform i talere fr deversor. n (4.75) n reprezint numrul de guri de
diametru d0 din unitatea de suprafa de taler (ex. n = 2500 guri / m2).

4.3 APLICATIE

Pentru o coloan de rectificare a unui amestec ap-acid acetic se cunosc urmtoarele date iniiale:
debitul molar de alimentare F=200 kmol/h, compoziiile alimentrii, distilatului i reziduului, exprimate
ca fracii ale compusului uor volatil: xF=0.45, xD=0.95 i xw=0.03. Starea termic a alimentrii q=1.05.
Pornind de la aceste date iniiale, pentru zona de concentrare, s-au calculat urmtoarele mrimi:
temperatura medie n zona de concentrare - tC=95.8 0C, debitul volumetric de vapori - Gvvc=2.228 m3/s,
debitul volumetric de lichid - Gvlc=1.572x10-3 m3/s, fracia masic a compusului uor volatil n lichid
lc=0.417. Pentru cazul echiparii coloanei cu talere cu clopotei, in faza de calcul hideodinamic al talerului
din zona de epuizare au fost utilizate urmatoarele date de caracterizare fizico-chimica a fazelor
sistemului supus rectificarii:
- densitatea vaporilor vc = 0.887 kg/m 3 ,
- densitatea lichidului lc = 962 kg/m 3 ,
- tensiunea superficiala a componentilor fazei lichide
- apa (t ) = 76 - 0172 t dyn/cm , acid (t ) = 29,8 - 0098 t dyn/cm ,
- tensiunea superficiala a amestecului
c (t ) = lc apa (t) + (1 - lc ) acid (t) dyn/cm ,
 1.5
- 6 t + 273
- vascozitatea vaporilor vc (t ) = 15 10 ,
273
- vascozitatea lichidului lc (t ) = 15 10 -3 exp(0.25(t / 20))
- Coeficientul de difuziune al speciei transferabile in faza de vapori: D Av = 1.5 10-5 m2/s
- Coeficientul de difuziune al speciei transferabile in faza de vapori: D AL = 1.5 10-9 m2/s
In aceste conditii dimensionarea hidrodinamica a talerului cu clopotei a condus la urmatoarele rezultate:
Diametrul cooanei dinzona de concentrare Dc = 2.6 m
Viteza vaporilor in sectiunea libera a coloanei wvc = 0.42 m/s
Diametrul clopotului d 2' = 0.1 m
Numarul de clopote in lungul diametrului coloanei mc = 18 buc
Numarul total de clopote ntc = 79 buc
Numarul de fante la un clopor z = 35 buc
Dimensiunea fantei axb = 0.004mmx 0.025 mm
Lungimea coardei deversorului Lc = 1.7 m
Inaltimea pragului deversor h p = 0.04 m
Inaltimea lichidului deasupra pragului deversor h plc = 0,006 m
Viteza lichidului in deversor wldc = 0.00423 m/s
Aria activa a talerului Aact = 4 m2
Pierderea de presiune in clopotul uscat (talerul uscat) pus = 32.3 Pa
Pierderea de presiune in lichidul de pe taler p L = 377 Pa
Pierderea totala de presiune pe taler ptot = 448 Pa
Inaltimea lichidului in deversor H d = 0.095 m
Distanta dintre talere H tc = 0.4 m

Utilizand datele mai sus specificcate se cere sa se probeze daca coloana opereaza in conditii de
barbotare uniforma si apoi,utilizand toate relatiile de calcul a c.p.t.m din acest capitol, sa se calculeze
valorile c.p.t.m pentru faza de vapori si faza lichida

Rezolvarea aplicatiei mai sus mentionate este concentrata in tabelul 4.4 ,unde se constata ca in
rezolvarea problemei s-a apelat la folosirea utilitarul Matchad.

Tabel 4.4 . Transpunerea software a aplicatiei 4.4

Nr. crt Actiunea de calcul
1 Se introduc datele principale din enuntul aplicatiei: vc := 0.887 lc := 962
3 3 3
acid( t ) := ( 29.8 0.098 t) 10 apa ( t) := ( 76 0.012 t) 10
Dc := 2.6 Gvlc := 1.572 10
Gvvc := 2.228 n tc := 78 lc := 0.417 a := 0.004 b := 0.025 A fc := a b wvc := 0.42
5 9
g := 9.8 n fc := 35 d c := 0.1 h p := 0.04 h plc := 0.006 DAv := 1.5 10 DAl := 1.5 10
 1.5
t + 273
t c := 95.8 vc ( t ) := 15 10
6 3
Glc := 1.572 10
273
2 3.14 Dc
2
Se probeaza functionarea coloanei in regimul de barbotare uniforma: A c :=
4
0.25 0.125
Gvlc lc Gvvc vc ql vc
q l := q v := X := X = 0.39 Bmin := 1.5
Ac Ac
qv lc
Bmax := 10 Ymin := 4 Bmin exp( 4 X ) Ymin = 1.259 Ymax := 4 Bmax exp( 4 X )
ntc n fc A fc 4 a b
0.5
Ymax = 8.391 := = 0.051 d o := d o = 0.011
Ac 3.14
wvc A c w 2
3 0.75 t vcc vc ( ( t ) ) 0.16
wvcc := l( t) := 1.5 10 exp Y :=
2 lc
l c
3.14 d 2 20 g d o
n tc
c

4
Y = 8.299 Ymin < Y < Ymax adica functionarea coloanei este in domeniul de barborare
uniforma
3 wvc 1
Se procedeaza la calculul kgs si kls utilizand metoda Popov: Fr := := 1
ghp 0.5
1 + Fr
lc Gvlc
= 0.509 d := vc + ( 1 ) lc h b := h p h b = 0.081 wlc :=
d Ac

( )
g h b := 1770 h b
1.2
( )
g h b = 87.147 ( )
l h b := 1.26 10 h b
5 1.9
l h b = 1.071 10 ( ) 3

wvc h b wlc h b 3 4
Peg := Pel := Peg = 2.277 10 Pel = 1.606 10
DAv DAl
D D
( ) 0.5 Av
kgs := g h b Peg
hb
0.5 Al
kgs = 0.767 kls := l h b Pel
hb
( )kls = 2.504 10
3

4 Calculul kgs utilizand relatia Planovski:

Din tabelul 4.1 pentru talere cu clopotei se allege A := 34.2 m := 1.32
m
kgs
p l := lc g h p kgs := A p lkgs := kgs = 23.914
3600
5 vc tc ( )
Calculul kgs utilizand relatia AIChEJ: Scg := Z := 0.7 Dc
vc DAv
Gvvc
0.776 + 4.63 h p 0.23 wvc vc
0.5
( )
+ 104.6
Z
NOG := NOG = 72.828
Scg
NOG Gvvc
kgs := kgs = 30.577
Ac
6 Utilizarea relatiei Solomakha si Planovski pentru kgs: Din tabelul 4.2 se alege A := 45534
m n
kgs
m := 1.05 n := 0.65 kgs := A wvc h p kgs := kgs = 0.628
3600
7 ( ) (
lc apa tc + 1 lc acid tc ) ( )
Calculul kgs utilizand relatia Solomakha: We g :=
2
g lc h p
wvc h p vc 0.75 0.38 0.5 3
Reg := Shg := 1.13 Reg We g Scg Sh g = 2.917 10
vc tc ( )
Shg DAv
kgs := kgs = 1.094
hp

6 d o lc apa ( tc) + ( 1 lc) acid( tc)

8 0.33
Calculul kgs utilizand relatia Ramm: d b :=
g ( lc vc )

wvc db vc 0.8 0.33
Shg DAv
Reg := Shg := 0.019 Reg Scg Shg = 1.724 kg :=
vc tc ( ) db
3
kg = 3.635 10 Pentru calculul suprafetei specifice se alege A := 28 n := 0.25
.
n
p l 1
gl := A hb gl = 530.161 kgs := kg gl hb kgs = 0.157
g lc d b
9 0.7 A c hb
Calculul kls utilizand relatia AIChEJ: l :=
Gvlc
NL := 3050 DAl
0.5
( )
68 hp + 1 l

NL Gvlc
kls := kls = 3.319
hp
10
( )
l tc
3
g h p lc
Calculul kls utilizand relatia Sarukanov: Scl := Gal :=
DAl lc
(l(tc))2
0.5 0.5 5
Shl DAl
Shl := 8.5 Gal Scl Shl = 8.553 10 kl := kl = 0.032 kls := kl gl hb
hp
kls = 1.383
12 Calculul kls utilizand relatia Calderbank si Moo-Young:
g l( tc) ( lc vc )
0.33
0.66
kls := 0.31 Scl kls = 0.215
lc

13 Calculul kls utilizand relatia Rodionov:
Gvlc wl d b lc 0.67 0.33
wl := Rel := Rel = 99.918 Shl := 1.5 Rel Scl
Ac ( 1 ) l t c ( )
Shl DAl
kl := k.ls := kl gl h b kls = 0.215
db
14 Concluzii:
1. S-a constatat ca functionarea coloanei este in domeniul de lucru caracteristic
 barbotarii uniforme
2. Suprafata specifica pe taler are valori foarte bune (530 m2/m3) la o inaltime a
dispersiei pe taler de 0.091 m
3. Pentru calculul kgs se constata ca relatia Planovschi si relatia AIChEJ dau, prin
raportare la celelalte relatii, valori exagerat de mari (23.17 m/s respectiv 32.2
m/s) fata de valori in domeniul 0.157 m/s 3.32 m/s)
4. Metoda Popov duce la valori inacceptabil de mici pentru kls
5. Pentru kls s-au obtinut valori in domeniul 0.215 m/s 3.319 m/s

BIBLIOGRAFIE GENERALA

1.Popov, D.M., Him. Prom., 2, 132, 1962

2. Floarea O., Smigelschi O., Calcule de operatii si utilaje in industria chimica, Ed Tehnica, Bucuresti ,1966

3. Floarea O. si altii, Operatii si utilaje-Probleme, E.D.P., Bucuresti, 1980

4. T.Dobre, Teza de doctorat, Universitatea Politehnica Bucuresti, Bucuresti, 1985

5. PROBLEME ALE TRANSFERULUI DE MASA IN CONDITII INTENSIVE IN COLOANE
CU UMPLUTURA

Coloanele cu umplutura sunt utilaje intensive de transfer de masa deoarece pot sa asigure suprafata de
transfer masic si permit circulatia in contracurent. Ele se folosesc in multe procese industriale dintre
care absorbtia, desorbtia, desprafuirea gazelor, rectificarea, extractia, sunt exemplele cele mai
importante. In aceste situatii umplutura nu este participanta la proces, rolul sau fiind acela de a fi suport
pentru formarea suprafetei de contact interfazic. Pentru a intelege care sunt marimile asupra carora
trebuie sa se actioneze atunci cand se urmareste a exploata o coloana cu umplutura folosita pentru
transfer intensiv cat mai aproape de performantele sale maximale, este necesar a stabili modelul
matematic al acesteia si de a proceda apoi la analiza lui.

5.1 MODELUL MATEMATIC AL COLOANELOR CU UMPLUTURA

Modelul mathematic ce este considerat in cele ce urmeaza este o varianta generala de model, capabila
sa se raporteze, cu modificarile de rigoare, la absorbtie, desorbtie, spalarea gazelor rectificare respectiv
extractie lichid-lichid. In stabilirea acestui model se considera acceptabile urmatoarele ipoteze:

Transferul este multicomponent din G in L;

Procesul considera vaporizarea dizolvantului daca cazul curent este o absorbtie
neizoterma;

Datele de echilibru sunt cunoscute;

Circulatia fazelor este in contracurent cu deplasare totala, faza L fiind perturbata prin
dispersia axiala asociata amestecarilor si reamestecarilor lichidului ce trece de la un corp
de umplere la altul. Dispersia axiala este un proces de curgere inversa cauzata de
ocolisurile pe care trebuie sa le realizeze lichidul pentru a trece peste umplutura. Daca
viteza de curgere a lichidului este mare, atunci in dispersia axiala se include si difuzia
turbulenta. Efectul dispersiei axiale se traduce prin egalizarea concentratiei cu efect direct
asupra micsorarii fortei motoare de transfer;

Procesul de transfer de masa este insotit de efecte termice exprimabile cantitativ prin
valorile sau functiile de exprimare a caldurii diferentiale de dizolvare;

Se dispune de relatii de calcul a coeficientilor de transfer de masa si dupa caz a
coeficientului de transfer de caldura interfazic (kY ,kX, kif, etc.);

Exprimarea debitelor se va face ca debite absolute de inert, iar exprimarea concentratiei se
va face ca rapoarte molare. Debitul absolut de inert este reprezentat de suma debitelor
componentilor neimplicati in procesul de transport.
Modelul rezulta in principiu din particularizarea relatiilor de bilant de materiale, de cinetica
transferului de masa, de bilant termic si de cinetica transferului termic aplicate tuturor
componentilor participanti la transferul de masa si caldura, cu referire la un volum de control de
inaltime dz , ales la intamplare pe inaltimea startului, ca in figura 5.1.

Y ,t nDi/z+dz
L0, Xi,0, t1,0 L
G
Xi
Yi-dYi
dz dz
dna
dni
L-dL
Volum de G
G
control nDi/z Xi+dXi
Yi
YN+1i, LN, Xi,N, te,N
tgN+1

Figura 5.1 Schema de bilant pentru determinarea starii concentratiei comoponentilor in lungul
stratului din umplutura

Asa cum rezulta din figura 5.1. faza gazoasa contine (s+1) componente transferabile (s componente din
gaz plus absorbantul vaporizat). Este evident ca in afara acestor componenti, faza gazoasa are si altii
care sunt neparticipanti, adica acestia formeaza inertul total. Stabilirea ecuatiilor modelului matematic
incepe cu particularizarea realatiilor de bilant diferential al componentului i, in faza gazoasa pentru
volumul de control dz. In relatiile de mai jos, umplutura are suprafata specifica , considerata a fi
suprafata specifica activa. Prin S se noteaza marimea sectiunii de curgere a coloanei; ea trebuie, functie
de umplutura utilizata, de procesul considerat si de debitele fazelor contactante, sa asigure
functionarea coloanei ferita de aparitia si dezvoltarea fenomenului de inecare..
Daca G este debitul de inert fata de componentul i atunci bilantul stationar al acestui component ia
exprimarea (5.1.), din care rezulta imediat (5.2).
GYi = G (Yi dYi ) + dni (5.1)

GdYi = dni (5.2)

Exprimand cu relatiile de cinetica de transfer de masa debitele elementare dni si debitul de absorbant
vaporizat se obtin relatiile (5.3) si (5.4) unde KYi si KYa sunt coeficienti totali de transfer de masa pentru
faza G.

dni = K YiS (Yi Yi* )dz (5.3)

dna = K YaS (Ya* Ya )dz (5.4)

In cele de mai sus debitul de inert fata de componentul i este exprimat prin relatia (5.5)

G = G 0 1 + Y j (5.5)

j i

Inlocuind explicitarile (5.3.)-(5.5.) in (5.2.) si procedand la prelucrarea relatiei rezultate ((5.6.)) se obtine
dYi
ecuatia diferentiala (5.7.):care exprima in fapt starea dupa z a gradientului .
dz

( )

G 1 + Y j dYi = K yiS (Yi Yi* ) dz (5.6)

j i

dYi kYiS
= (Yi Yi* ) (5.7)
dz
G 1 + Y j

j i

Pentru starea concentratiei vaporilor de absorbant in faza gaz se obtine, procedand ca in cazul de mai
sus relatia:
dYa kYaS
= (Ya* Ya ) (5.7)
dz
G 1 + Y j

j i

Ecuatia diferentiala (5.7.), particularizabila tuturor celor (s+1), componenti din gaz este prima relatie
fundamentala a modelului coloanelor cu umplutura. Particularizarea relatiilor de bilant si de cinetica de
transfer cu referire la faza lichida incepe cu cazul sorbentului cand se obtin in serie relatiile (5.8), (5.9)
respectiv (5.10) ca urmarea a inlocuirii relatiei (5.4) in (5.9).
L = L dL + dna (5.8)

dL = dna (5.9)

dL
= kYaS (Ya* Ya ) (5.10)
dz
Ecuatia diferentiala (5.10), valabila spre exemplu pentru absorbtia cu vaporizare de sorbent, este
aplicabila si altor cazuri spre exemplu extractiei lichid-lichid cand solventul nu este saturat in
componentii majoritari netransferabili din rafinati (ex. benzen solvent contactat cu apa ce contine I2 si
KI; daca benzenul nu este saturat in apa, atunci un debit mic de apa se va transfera spre benzen pana la
saturare). Aceasta ecuatie este cea de-a doua ecuatie fundamentala a modelului coloanelor cu
umplutura. Inainte de a proceda la particularizarea, pentru volumul de control ales, a relatiilor de bilant
partial al componentului i pentru faza lichida este important a preciza cum se exprima debitul de
component i adus prin dispersie axiala in volumul de control. Astfel daca Dl este coeficientul de dispersie
axiala si s si g fractia de suprafata pentru solid si gaz atunci acesta este:

dci dX
n Di / z = Dl S (1 g s ) = Dl l S (1 g s ) i (5.11)
dz Ml dz

In acord cu schema de prezentare din figura 5.1 exprimarea bilantului componentului i pentru lichid
conduce la relatia (5.12).

L X i + n Di / z + dni = ( L dL)( X i + dX i ) + dn A + n Di / z + dz (5.12)

Inlocuind (5.11) si (5.5) in (5.12) si procedand la prelucrarea relatiei rezultate se obtine succesiv:

dX i
L X i + Dl l / M l S (1 g s ) + dni = ( L dL)( X i + dX i ) + dn A
dz
(5.13)
l d ( X i + dX i )
+ Dl S (1 g s )
Ml dz

l dX i
L X i + Dl S (1 g s ) + K Yi S (Yi Yi* )dz =
Ml dz
(5.14)
l dX d (dX i )
L X i L dX i + Dl S (1 g s ) i + Dl l S (1 g s )
Ml dz Ml dz

l d (dX i )
L dX i + Dl S (1 g s ) = K Yi S (Yi Yi* )dz (5.15)
Ml dz

Prin impartire cu dz si ordonare, relatia (5.15) conduce la ( 5.16) in care L se exprima in fapt asa cum
arata relatia (5.17) unde La se aduce din ecuatia diferentiala (5.10).
 d2Xi L Ml dX i K Yi M l (Yi Yi* )
= (5.16)
dz 2 Dl l S (1 g s ) dz Dl l (1 g s )

L = La (1 + X j ) (5.17)

Relatia (5.16), aplicabila tuturor celor s componenti transferati in sau din lichid, este cea de a treia
ecuatie fundamentala a modelului matematic al coloanelor cu umplutura. Pentru a stabili ecuatiile
diferentiale ce exprima evolutia temperaturii fazelor in lungul stratului de umplutura se va proceda la
particularizarea relatiilor de bilant termic si cinetica de transfer termic pentru cazul schimbului de
caldura intre fazele contactante aflate in trecere prin volumul de control de inaltime dz. Asa cum este
aratat si in schema de bilant data in figura 5.2. in volumul de control are loc generare de caldura cu
debitul elementar de dqg,i provenit din transferul speciei i.

Figura 5.2. Schema de particularizare a relatiilor de bilant termic si cinetica de transfer termic pentru un
volum de control din stratul de umplutura

Bilantul temic pentru faza gazoasa aflata in volumul de control conduce larelatia (5.18) unde debitul de
caldura consumat de vaporizarea absorbantului este exprimat cu relatia (5.19) in timp ce debitul de
caldura transferat interfazic se exprima functie de diferenta de temperatura tg-tc cu relatia (5.20). Prin
inlocuirea lui (5.19) si (5.20) in (5.18) si prelucrare rezultate se obtine (5.21) din care, prin impartire la dz
si rearanjare, se obtine ecuatia diferentiala ce arata cum se modifica temperatura fazei G in lungul
stratului de umplutura (5.22).
 G (1 + Yi )c g t g + dq a = G (1 + (Yi dYi )c g (t g dt g ) + dq (5.18)
c
dq a = dna Lv = kYaS (Ya* Ya ) Lv dz (5.19)
dqt = k if S (t g t c )dz (5.20)

k yaS (Ya* Ya ) Lv dz = G (1 + Yi )c g dt g + k if S (t g t c )dz (5.21)

dt g k if S k yaS
= (t g t c ) + (Ya* Ya ) Lv (5.22)
dz G (1 + Yi )c g G (1 + Yi )c a
Ecuatia (5.22) este cea de a patra ecuatie de baza a modelului matematic al coloanelor cu umplutura.
Inainte de a proceda la particularizarea relatiei de bilant termic referitoare la faza lichida aflata in
volumul de control se introduce ipoteza conform careia caldura generata de transferul speciei i din G
in L este produsa in faza L adica acolo unde se finalizeaza transportul. Avand in vedere ca faza Leste in
curgere cu deplasare totala perturbata de dispersia axiala (debitul termic adus, respectiv, scos prin
dispersie axiala din volumul de control este nDt/z respectiv nDt/z+dz) exprimarea bilantului termic pentru
volumul de control este:

L(1 + X i )cl t l + dqt + n Dt / z = L(1 + ( X i + dX i ))cl (t l + dtl ) + dq a + n Dt / z + dz + dq gi (5.23)

O prima simplificare cauzata de neglijarea infinitilor mici de ordinul 2 transforma (5.23) la (5.24).
s
L(1 + X i )cl dt l = dqt dq a + n Dt / z n Dt / z + dz dq gi (5.24)
1
Calculul debitului termic net adus de dispersia axiala in volumul de control conduce la relatia (5.25). In
ceea ce priveste debitul de caldura generat de transferul speciei i in volumul de control se precizeaza ca
el se exprima prin (5.26) unde i este caldura diferentiala de dizolvare a speciei i in faza lichida.
d
n Dt / z n Dt / z + dz = Dl l cl S (1 g s ) (t l t l + dt l ) (5.25)
dz
dq gi = dni i = K Yi S (Yi Yi* ) i dz (5.26)
Caldura diferentiala i este in fapt o entalpie diferentiala de dizolvare, pozitiva sau negativa dupa cum
dizolvarea este exoterma sau endoterma.
d
L (1 + X i )cl dt l = k if S (t g t l ) dz kYaS (Ya* Ya ) Lv dz + Dl l cl S (1 g s ) ( dt l )
dz
s
K YiS (Yi Yi* ) i dz (5.27)
1

Procedand in (5.27) la impartire la dz urmata de ordonarea termenilor se ajunge la relatia finala (5.28):
d 2 tl L(1 + X i ) dt l k if S
= (t g t l ) +
dz 2 Dl l S (1 g s ) dz Dl l cl S (1 g s )
(5.28)
kYaS s K S (Y Y * )
+ Lv (Ya* Ya ) + Yi i i i
Dl l cl (1 g s ) S 1
D c
l l l (1 g s)
Relatia (5.28) exprima cea de-a cincea ecuatie fundamentala a modelului coloanelor cu umplutura..
dX i dt
Introducind acum notatiile = pi , l = q , necesare pentru a transforma ecuatiile diferentiale de
dZ dZ
ordinul 2, din modelul coloanelor cu umplutura in ecuatii diferentiale de ordinul intii, si avind in vedere
ca pentru relatiile de echilibru interfazic si cele de exprimare a coeficientilor partiali Kyi, se pot considera
relatiile generale(5.29)-(5.32) se poate constata ca modelul matematic capata o forma usor de exploatat
prin calculul numeric.

Y *i = f i ( X i , t l ) (5.29)
p s (t l )
Y *a = g (t l ) = (5.30)
p p s (t l )
K Yi = hi (kYi , k X i , Yi , X i , m XYi ) (5.31)
dY *i
m XYi = = ri ( X i , t l ) (5.32),
dX i
Se constata asadar ca modelul matematic general are exprimarea unui sistem de ecuatii diferentiale de
ordinul I, ceare forma generala (5.33).

dYi
= Fi (Yi , X i , pi , t l , t g , q)
dZ
dX i
= pi
dZ
dpi
= Gi (Yi , X i , pi , t l , t g , q )
dZ (5.33)
dtl
=q
dZ
dq
= T (Yi , X i , pi , t l , t g , q )
dZ
dL
= U (Yi , X i , pi , t l , t g , q)
dZ

Nu este dificil de observat ca in functiile Fi(Yi, Xi, ), Gi(Yi, Xi, ), H(Yi, Xi, ), T(Yi, Xi, ), U(Yi, Xi, ) sunt
incluse de fapt functiile (5.29) (5.32) si expresiile de localizare a derivatelor
dYi dX i dpi dt g dq
, , , , asa cum au fost ele stabilite anterior sau cum rezulta din notatiile de
dZ dZ dZ dZ dZ
semnificatie pentru p si q. Orice sistem de ecuatii spre a fi integrat cere precizarea conditiilor initiale.
Spre exemplu, daca Z = 0 defineste virful coloanei atunci aici trebuiesc specificate valorile Yi, Xi, pi, tg, tl,
q. (figura 5.3) Faptul ca in ecuatiile modelului intra ecuatiile in care se considera dispersia axiala a fazei
lichide implica o discutie mai in detaliu referitoare la conditiile de start ale integrari stiut fiind ca in astfel
de probleme se pun conditii limita la ambele capete ale domeniului de integrare. Pentru detalierea
acestei probleme se considera schema de prezentare din figura 5.3. unde se arata intuitiv evolutia Xi si tl
(marimi afectate de dispersia axiala) in lungul stratului si se exemplifica si starea curgerii pentru pozitii
de control de la capetele stratului de umplutura.

Fig. 5.3. Schema pentru prezentarea conditiilor limita la integrarea ecuatiilor de bilant ce considera
dispersia axiala (a schema generala, b profil de concentratie i temperatura pentru faza lichida, c
schema de bilant in pozitia Z = 0)

Se observ din figura 5.3 c n apropierea Z=0 concentraie specific transferabil n lichid i
temperatura lichidului marcheaz o puternic modificare astfel c aici, urmare a efectului dispersiei
axiale vor fi identificabile concentraii n vecintatea ieirii din strat (Xi0st) i concentraii la ieirea din
strat Xi0 (fig.5.3.c) precum i o temperatur a lichidului n vecintatea ieirii din strat tl0st respectiv la
ieirea din strat (tl0).
Aplicnd bilanul pentru specia i pentru linia de intrare in strat a lichidului (fig.5.3.c) se obine relatia
(5.34) de unde rezult imediat conditia initiala data de relatia (5.35)., scrisa si in forma (5.36)
 dX i
wlS (1 g s ) l X st + Dl S (1 g s ) l Z = 0 = wl S (1 g s ) l X i 0
M l i0 M l dZ Ml
(5.34)
dX i wl
Z =0 = ( X i 0 X ist0 ) (5.35)
dZ Dl

wl
p = ( X i 0 X st ) (5.36)
i Z =0 Dl i0

Procednd absolut identic cu referire la temperatura lichidului la intrarea lichidului in stratul de

umplutur se obine relaia (5.37) respectiv (5.38) innd cont de notaia q=dtl/dz :
dt l wl
Z =0 = (t l 0 t lst0 ) (5.37)
dz Dl

wl
q Z =0 = (tl 0 tlst0 ) (5.38)
Dl
Este evident c celelalte condiii ce se pun la Z=H sunt: Yi=YiN+1, Xi=X iN+1, tl=tlN, tg=tgN+1 pi =0, q =0 (5.39).
Alte conditii cu referire la intrarea n strat a fazei L conduce la urmtoarele condiii limit pentru Z=0:
Yi=Yi1, Xi=X i0, tl=tl0, tg=tg1 .Discuia referitoare la condiiile limit arat clar c sistemul de ecuaii
difereniale (5.30) este rezolvabil de o manier mai complicat, ntruct el trebuie s respecte
constrngeri la cele dou capete ale domeniului de integrare (Z=H, Z=0). ntruct tl0st i Xi0st sunt
necunoscute, integrarea de Z=0 spre Z=H, nu este posibil din cauza diferenei de apreciere pentru piZ=0
i qiZ=0. Rmne astfel c pentru problema de integrare, n care nlimea stratului trebuie, determinat
astfel c s se realizeze separarea urmrit (modificarea de concentraie de la YI la YiN+1), se va face
ncepnd de la Z=H. Pentru probleme de simulare n care nlimea stratului este impus i n care
cunoscute sunt numai YiN+1, Xi0, tgN+1,ti0 integrarea urmeaz o procedur mai complicat ce urmeaz n
principal urmtoarea secven:
1.estimeaz tlN i tiN;
2.propune piZ=H i qiZ=H foarte apropape de zero;
3.integreaz Runge-Kutta de la Z=H la Z=0;
4.compar XiZ=0 i tiZ=0 cu Xi0 i ti0 si pentru o inegalitate neacceptabil reia calculul de la 1
5.compar dac piZ=0 i qZ=0 are valori ce ar rezulta din (5.33) si (5.35) si pentru
necoresponden reia calculul de la 2.
Modelul matematic prezentat poate fi simplificat pentru a corespunde unor cazuri mai simple de
transfer n stratul de umplutur. Totodata el poate fi nc dezvoltat prin considerarea amestecrii axiale
i pentru faza gazoas. Pentru punerea efectiv n lucru a modelului prezentat trebuiesc adugate
acestuia relaii sau proceduri de calcul pentru coeficienii pariali de transfer termic, pentru suprafaa
specific de contact interfazic, pentru coeficientul de amestecare axial ct i pentru exprimarea
echilibrului interfazic.

5.2. O SOLUIE ANALITIC A PROBLEMEI TRANSFERULUI DE MASA IN COLOANE CU UMPLUTURA CU

CURGERE CU DISPERSIE AXIALA

Se consider o transformare a modelului anterior exprimat de cazul de transfer monocomponent i

pentru situaia n care debitele fazelor sunt debite volumetrice cu conditii de echilibru care sa permita o
solutie analitica a problemei ( Smighelschi, O., O solutie analitica la problema transferului de masa cu
considerarea dispersie axiale a unei faze, Rev. Chim, 2, 95-98, 1978). In discutia de fata debitele
volumetrice vor impune concentraia componentului transferabil sub forma de concentraie molar
volumetrica sau concentratie masica volumetrica (kmol ct/m3 sau kg ct/m3). Notnd cu V debitele
volumetrice, cu c concentraiile molare i utiliznd indicele 1 pentru faza amestecat axial, bilanurile de
materiale ale celor dou faze sunt concentrate in relatiile (5.40) si (5.41).

d dc
V1c1 (1 ) SDa 1 = K1S (c *1 c1 ) (5.40)
dz dz
d
(V2c2 ) = K1S (c *1 c1 ) (5.41)
dz

In cele de mai sus este fracia volumetric a fazei 2, S reprezinta seciunea coloanei, este
suprafaa specific de contact ntre faze, K1 coeficientul total de transfer de mas raportat la faza 1 iar
c*1 este a concentraia de echilibru n raport cu faza 2 a componentului transferabil. Semnul + din
ecuaia (5.41) corespunde circulaiei n echicurent, iar semnul celei n contracurent.
 V1, c1,1
V2, c2,1 V1 c 1
V2 c2+dc2

S,,
L z dnA
dz

V1 c1- V2 c 2
dc1
V1, c1,0 V2, c2,0

Figura 5.4. Schema explicativa pentru modelul exprimat prin relatiile (5.40)-(5.41)

Condiiile limit asociate ecuaiei (5.41) ceia ce exprima ce se intampla in faza neamestecata axial sunt
conforme cu relatiile (5.42) si (5.43)

z = 0; c (0)
2 = c2 , 0 (5.42)

z = L; c(L)
2 = c2 ,1 (5.43)

In ce priveste condiiile la limit ale fazei amestecate axial, acestea se obin, asa cum s-a aratat anterior
(vezi figura (5.3), din bilanuri de materiale efectuate pe suprafee situate la cele dou extremiti ale
coloanei . Ele au exprimarea data de relatiile (5.44) si (5.45).
dc1
z = 0; =0 (5.44)
dz
dc1( L )
z = L; V1c1,1 = V1c1( L ) + S (1 ) Da (5.45)
dz
n scrierea condiiilor (5.44), (5.45) s-a inut cont de faptul c faza 1, care prsete coloana are n mod
obligatoriu concentraia corespunztoare poziiei respective din coloan (c1,0 = c1(0)), n timp ce la
cealalt extremitate a coloanei, datorit procesului de amestecare axial concentraia din coloan este
dV
diferit de cea din debitul de alimentare, c1,0 c1(L). n cazul n care termenii c sunt neglijabili fa
dz
 dc
de termenii V , iar coeficientul de amestecare Da nu depinde de coordonata z, ecuaiile (5.40) i
dz
(5.41) pot fi aduse la forma adimensional data de relatiile (5.47) si (5.48). in care semnificatia
marimilor adimensionalizate este data prin relatiile (5.49)-(5.52)

d 2c1 dc
2
+ Bo 1 + BoSt (c *1 c1 ) = 0 (5.47)
dX dX
dc2
RSt (c *1 c1 ) = 0 (5.48)
dX
z
X= (5.49)
L
V
R= 1 (5.50)
V2
V1L u L*
Bo = = 1 (5.51)
(1 ) SDa Da
K1SL
St = (5.52)
V1
Transformarea condiiilor limit in acord cu adimensionalizarea spatiului, debitelor si a cineticii
transferului de masa conduce la relatiile (5.53) si (5.54).

dc1(0)
X = 0; = 0; c(0)
2 = c2 , 0 (5.53)
dX
1 dc1(1)
X = 1; c1(1) = c1,1 2 = c2,1
; c (1) (5.54)
Bo dX

5.2.1. SOLUIONAREA MODELULUI MATEMATIC

n cazul general, n care parametrii variaz n lungul coloanei iar c*1 depinde n mod complex de c2,
soluionarea modelului matematic se face pe cale numeric. Aa cum s-a artat n paragraful 5.1. pentru
simplificarea procedurii de calcul este indicat utilizarea bilanului de materiale sub o form care s nu
evidenieze derivata de ordinul 2:

dc1
V1 (c1,1 c1 ) + V2 (c2 c2,1 ) SDa (1 ) =0 (5.55)
dz
Ecuaia (5.55) mpreun cu ecuaia (5.41) se integreaz numeric din aproape n aproape. n ceea ce
privete iniializarea calculului, se remarc faptul c ambele posibiliti prezint dezavantajele evidente.
Astfel, demararea de la captul z = L (0 n paragraful 5.1.) implic utilizarea unor ncercri succesive
deoarece concentraia c1(L) nu este cunoscut, iar demararea de la extremitatea opus pune probleme n
ceea ce privete respectarea condiiei (5.44). Prin nlocuirea condiiei limit (5.44) cu c1(0) = c1,0 se pot
ns obine soluii numerice suficient de exacte n majoritatea cazurilor.

n situaia n care criteriile Bo, St i R sunt practic constante iar curba de echilibru c*1 = f(c2) poate fi
liniarizat, modelul matematic al coloanei poate fi soluionat analitic. Folosind bilanul total de materiale
(5.55) al prii superioare a coloanei, pus sub forma adimensional (5.56) i ecuaia de echilibru
linearizata (5.57) se aduce ecuaia (5.47) la forma direct integrabil (5.58)
R dc1
R(c1,1 c1 ) + c2 c2,1 = (5.56)
Bo dz
c *1 = a + mc2 , (5.57)

d 2c1 dc
2
+ ( Bo + mRSt ) 1 + BoSt (mR 1)c1 + BoSt (a + mc2,1 mRc1,1 ) = 0 (5.58)
dX dX
Soluia cautata pentru ecuatia (5.58) este de tipul (5.59) in care 1,2 sunt rdcinile ecuaiei
caracteristice ataate ecuaiei difereniale (5.58).

c1 + b = Ae 1 X + Be2 X (5.59)

Determinarea constantelor A i B, din ecuaia (5.59), se face prin utilizarea condiiilor (5.53) i (5.54). Se
obine soluia final (5.60) in care 1, 2 si b sunt exprimate cu relatiile (5.61) si (5.62)

1 X
e 1X
e 2

c1 + b 2
= (5.60)
c1,1 + b
1 + 1 e 1 + 1 e
1 2

Bo 2 Bo

Bo + mRSt 4(mR 1) BoSt

1,2 = 1 1 (5.61)
2 ( Bo + mRSt ) 2

1 1
mR mR
0 1
b = c1,0 = c1,1 (5.62)
mR 1 mR 1
Gradele de saturaie o i 1 ale fazei 1 la partea inferioar i superioar a coloanei sunt definite ca:
 c1,0 c1, 0
0 = = (5.63)
c *1,0 a + mc2,0

c1,1 c1,1
1 = = (5.64)
c *1,1 a + mc2,1
Relaia (5.60) permite trasarea profilelor de concentraie pentru o coloan de caracteristici i dimensiuni
date. n cazul n care se urmrete dimensionarea coloanei se poate utiliza soluia (5.60) sub forma
(5.65) cu observaia c este necesar utilizarea unui calcul iterativ sau grafic deoarece lungimea coloanei
nu poate fi explicat din cele dou exponeniale de la numitorul membrului drept al ecuaiei (rapoartele
1/Bo i 1/2 nu depind de lungime).
1
1
c1, 0 + b 2
= (5.65),
c1,1 + b
1 + 1 e 1 + 1 e
1 2

Bo 2 Bo
Plecnd ns de la observaia c, n domeniul valorilor uzuale ale numerelor Bo, St i mR, una din
rdcinile ecuaiei caracteristice, fie aceasta 2, este negativa i mult mai mare n valoarea absolut
dect cealalt rdcin, se poate obine explicit o bun valoare, n prim aproximaie, pentru lungimea
coloanei, prin neglijarea termenului care conine exponeniala acestei rdcini. Rezulta astfel relatia
(5.66) n care l este o lungime arbitrar (pentru simplificare, unitatea de lungime) introdus n calculul
numerelor 1, 2 i Bo din membrul drept al ecuaiei (5.66).

1 1 (c1,1 + b)
2
ln
l
L= (5.66)
1 1
1 + (c1,0 + b)
Bo
Prezena amestecrii axiale altereaz n mod simitor profilele de concentraie, fa de cazul ideal al
curgerii cu deplasare total (Bo = ). Acest lucru rezult n mod pregnant din figura 5.4. n care s-a
prezentat, pe baza ecuaiei (5-60), evolutia unei concentraii adimensionale n funcie de lungimea
adimensional. Se observ c pentru numere Bo mai mici dect unitatea, profilele de concentraie sunt
foarte apropiate de cel corespunztor amestecrii perfecte (Bo = 0). Egalizarea concentraiilor n lungul
coloanei se reflect n scderea eficienei coloanei. Astfel, n figura 5.5. sunt reprezentate evolutiile
calculate ale gradului de saturare al fazei 1 la baza coloanei, funcie de numrul Bo, constatndu-se
modificri importante, n special n domeniul Bo < 15. Aceast constatare teoretic este n bun
concordan cu rezultatele experimentale (Bischoff i Levenspiel, 1962 citat de Smighelschi, O., O solutie
analitica la problema transferului de masa cu considerarea dispersie axiale a unei faze, Rev. Chim,2, 95-
98, 1978).
 Fig. 5.4. Profile de concentraie calculate pe baza ecuaiei (5.60)

Fig. 5.5. Evolutia cu numarul Bo a gradului de saturaie al fazei 1

Din analiza soluiilor ecuaiilor de transport rezult c efectul amestecrii axiale este important i nu
poate fi neglijat atunci cnd numerele Bodenstein sunt relativ mici (Bo < 15). n cazul numerelor
Bodenstein mici (Bo < 1) efectul amestecrii este foarte puternic, dar din nefericire, pentru asemenea
situaii, rareori modelul difuzional al amestecrii axiale rmne valabil. Din acest motiv, n asemenea
situaii este mai comod i mai realist s se considere amestecarea perfect. Se mai poate remarca faptul
c, datorit evolutiei lente a eficienei procesului de transfer cu numrul Bo n domeniul Bo > 2, nu sunt
necesare relaii de calcul foarte precise pentru coeficientul de dispersie axial Da, fiind acoperitoare i
relaiile de calcul estimativ, dintre care unele se indic n cele ce urmeaz.
5.3. ASUPRA PARAMETRILOR DE CARACTERIZARE A AMESTECRII AXIALE

Aa cum s-a artat, scrierea ecuaiilor de bilan de mas pentru coloanele de absorbie, rectificare sau
extracie pleac n mod uzual de la un model de deplasare total (curgere tip piston) pentru fazele n
contact. n cadrul acestui model se consider semnificativ o singur component a vitezei de curgere a
fazelor, cea axial (n sensul curgerii globale) i se admite n acelai timp constana tuturor parametrilor
pe seciuni normale la direcia global de curgere. Pe aceste baze se obin modele matematice simple,
unidimensionale, a cror integrare, numeric sau analitic, este binecunoscut. Dei, reprezentarea
procesului hidrodinamic pe care sunt construite aceste modele este extrem de schematic, procesul
global de transfer de mas este de cele mai multe ori descris n mod corespunztor, ca urmare a unor
efecte de compensare a fenomenelor secundare neglijate n model. Cu toate acestea, se pot evidenia
condiii n care fenomene secundare pot determina perturbri importante ale profilelor de concentraie,
reducnd sau chiar anulnd valabilitatea modelelor clasice de deplasare total. O astfel de situaie este
cea n care n una sau n ambele faze n contact se constat un transport axial de substan, n afara celui
descris de termenul convectiv corespunztor vitezei globale de deplasare. De regul, acest transport
parazit de substan duce la nivelarea concentraiilor n lungul coloanei fiindu-i atribuit termenul generic
de proces de amestecare axial. Amestecarea radial, ce ntovrete ntotdeauna amestecarea axial,
ducnd ns la egalizarea concentraiilor pe seciuni normale direciei de curgere, contribuie, spre
deosebire de amestecarea axial, la valabilitatea modelelor de deplasare total. Pentru a lua n
considerare efectele amestecrii axiale, i n acelai timp pentru a nu iei din cadrul convenabil al
modelelor unidimensionale, se completeaz modelele de deplasare total cu un termen care descrie
transportul axial de substan prin amestecare, obinndu-se aa-numitele modele de dispersie. Cum s-a
mai artat, prin amestecare axial se nelege procesul de egalizare a concentraiilor pe direcia curgerii
globale a fluidelor, drept urmare a unor procese hidrodinamice generate de deplasarea fazelor pe
aceast direcie. Se exclud ca atare din discuia de fa efectele de amestecare realizate prin recirculri
sau curgeri prefereniale, efecte care nu pot fi descrise n mod satisfctor de modele uni-dimensionale.
Amestecarea axial este determinat de fluctuaii ale vitezei axiale i de micro-circulaii nglobate n
procesul general de curgere. Principalele situaii n care apare amestecarea axial sunt deci: curgerea
prin conducte (fluctuaii i/sau variaii radiale ale vitezei axiale), curgerea peste serii de obstacole fixe
(fluctuaii ale vitezei i micro-circulaii la trecerea peste obstacole), deplasarea unor ansambluri de bule
sau picturi (fluctuaii ale vitezei fazei continue i micro-circulaii declanate de deplasarea bulelor sau
picturilor). n majoritatea cazurilor de interes practic privind operaiile de transfer de substan
procesul global de amestecare axial poate fi considerat ca rezultat al repetrii de un mare numr de ori
a unui proces elementar (perturbaiile generate de trecerea peste un corp de umplutur sau de
deplasare periodic a unei bule sau picturi). Este, deci, de ateptat ca procesul global s poat fi descris
de o lege similar altor procese de natur statistic. Prin analogie cu procesul de difuziune molecular,
c c
fluxul de component transferat prin amestecare axial este dat de expresia N az = Da , n care
z z
este gradientul axial de concentraie, iar Da reprezinta coeficientul de amestecare (dispersie) axial,
analog al coeficientului de difuziune molecular. Un mare numr de lucrri experimentale, realizate n
ultimii ani, au dovedit aplicabilitatea modelului dispersional in foarte multe cazuri, obinnd astfel un
important volum de date experimentale privind coeficienii de amestecare Da.Datorit complexitii
proceselor hidrodinamice, ns nu n toate cazurile rezultatele experimentale au putut fi corelate n mod
satisfctor. n continuare se prezint unele indicaii privind calculul sau estimarea coeficienilor de
amestecare.

5.3.1. RELAII DE EXPRIMARE A COEFICIENILOR DE DISPERSIE AXIAL

a. Coloane de absorbie i rectificare cu umplutur. In aceste aparate ambele faze sunt amestecate axial,
dar importana termenilor de dispersie este redus. Pentru amestecarea fazei gazoase se pot utiliza
corelaiile lui Bischoff i Levenspiel (1962). Amestecarea fazei lichide n curgere pentru umplutur a fost
puin studiat; pentru estimarea coeficientului de amestecare se poate utiliza indicaia teoretic privind
numrul Peclet (5.67) n care u este viteza liniar de curgere a lichidului pe umplutur iar du masoara
dimensiunea axial a umpluturii.
ud u
Pe = = 2, (5.67)
Da
Tot pentru coloane cu umplutur se recomand relaia Ramm (5.68) unde numerele admiensionale Rel si
Gal sunt exprimate prin relatia (5.69).
Dal l
= 0,527 Re1l / 2 Gal1 / 3 (5.68)
l

w fl l d u gd u3 l ( l g )
Rel = , Ga l = (5.69)
l l2
b. Coloane de barbotare. Dispersia radial este neglijabil, n special, n cazul regimului laminar de
barbotare (Eair, 1969), n schimb amestecarea axial a fazei lichide este deosebit de puternic. Pentru
calculul coeficienilor de amestecare se pot utiliza relaiile prezentate in cele ce urmeaza. n regim
laminar (bule mici uniform dispersate n faza lichid, fr micro-circulaii (Smigelschi, 1965) propune
utilizara relatiei (5.70) unde vg este viteza fictiv (raportat la coloana goal) a fazei gazoase, dB
exprima diametrul mediu al bulelor iar k este o contant pentru care se poate utiliza valoarea
estimativ k1 = 0,2
vg d B
Pe = = k1 (5.70)
Da
n regimul turbulent de barbotare rolul micro-circulaiilor n amestecare devine esenial i coeficientul
de amestecare depinde de scara de turbulenta al celulelor formate care acum devine proporional cu
diametrul coloanei. Se poate utiliza astfel relaia stabilit de Deckwer, Burckhart i Zoll (1974) in care de
este diametrul coloanei in cm,vg este viteza fictiv a gazului in cm/s iar Da (coeficientul de amestecare
axiala) rezulta cm2/s.

Da = 2,7 d e1, 4vg0,3 (5.71)

n cazul n care viteza de curgere a lichidului este mic, influena acesteia asupra amestecrii este
neglijabil; n cazul n care viteza vl a lichidului devine comparabil cu viteza ascensional vB a bulelor
coeficientul de amestecare este influenat pozitiv, fiind indicat corectarea ecuaiei (5.71) cu factorul f
(Bihshawa, 1972), dat de relatia (5.72)
1, 26
v +v
f = l B (5.72)
vB
c. Coloane de extracie fr umplutur. Pentru amestecarea fazei disperse in acest caz Wijffels i
Rietema (1971) propun corelaia empiric data prin relatia (5.73) n care: este fracia volumetric a
fazei disperse, vc exprimaviteza fictiv a fazei continue iar dB reprezinta diametrul mediu al picturilor.
vc d B
Pe = = 16,6(1 ) 2,5 (5.73)
Da
Pentru faza continu, aceiai autori propun o valoare practic constant a numrului Peclet asa cum arata
aici relatia (5.74)
vc d B
Pe = 1 (5.74)
(1 ) Da
d. Coloane de extracie cu umplutur. Amestecarea axial a fazei disperse este neglijabil, iar cea a fazei
continue este determinat esenialmente de curgerea peste stratul fix de umplutur. Pentru calculul
coeficienilor de amestecare se pot utiliza corelaiile Bischoff i Levenspiel majornd valorile obinute
pentru Da cu 20% pentru a ine seama de efectul fazei disperse. Pentru estimarea valorii coeficienilor de
amestecare se poate utiliza relaia (5.75) n care constanta k2 are urmtoarele valori dupa numarul
vc d u
Reynolds si anume: pentru Re = p 100; k 2 = 0,5 respectiv pentru Re f 1000; k 2 = 2
(1 )
vc d u
Pe = = 1,2k2 , (5.75)
(1 ) Da
e. Pentru talere de coloan. Lichidul aflat pe taler este, de regul, amestecat axial. Aa cum s-a artat n
capitolul 4 exist modele de exprimare a eficienei talerelor care ine cont de amestecarea axial. Pentru
Da (Dal) se utilizeaz:
- relaia AIChE valabil pentru talere cu clopoei i sit cu deversare (5,76) cu qm si wg
calculabili conform relatiei (5.77).

Dal0,5 = 0,00378 + 0,0179wg + 3,69qm + 0,18hdvs (5.76)

Gvl G
qm = , w g = vg , (5.77)
lT Sa

disp
- relaia Foss i alii unde K = , A = 0,0025 si m = 3 pentru talere sit, respectiv A =
l
0,007 i m = 2,4 pentru cazul talerelor cu clopoei
Dal
= A( Kwl ) m (5.78)
wl3h0
- relaia Planovschi i alii cu qm si wg calculabili conform relatiei (5.77).

0, 5
wg h0 g
0,6
wl h0 wh
= 0,22 l 0 l (5.79)

Dal l g
Gvl G
wl = , wg = vg (5.80)
Sa Sa
n relaiile referitoare la talere din coloan semnificaia unor simboluri este dup cum urmeaz: hdvseste
nlimea pragului deversor al talerului, lT reprezinta lungimea de curgere a lichidului pe taler, Sa
exprima suprafaa activ a talerului; disp arata densitatea dispersiei aflate pe taler. Toate relaiile
utilizeaz exprimri SI pentru mrimile folosite n definirea lor.
5.3.2. METODE DE DETERMINARE EXPERIMENTAL A COEFICIENTULUI DE AMESTECARE AXIAL

Obinerea relaiilor de corelare pentru Dal (Da sau Dl n alte notaii din acest capitol), date n paragraful
anterior i mai ales obinerea de valori acceptate pentru acest parametru impune determinarea acestuia
pe baz de msurtori experimentale. Acestea sunt efectuate cu ajutorul unor instalaii n care procesul
de contactare interfazic este identic cu cel din aparatul industrial. Dac realizarea aparatului
experimental permite desfurarea contactarii interfazice de o manier identic celei din aparatul real
nu este o problem organizarea de experimente de determinare a Dal . In caz contrar problema este
ceva mai complicat. Pentru cazurile in care curgerea bifazica este bine reprodusa in scopul determinarii
lui Dal se utilizeaz metode bazate pe dispersarea unui trasor n lichidul ce formeaz faza continu n
condiiile n care acesta nu se transfer interfazic. Sunt posibile att metode staionare ct i metode
nestaionare ultimele fiind cele preferate datorit n primul rnd mai bunei lor precizii (Dobre, 1985).
Astfel dac n lichidul ce curge spre exemplu printr-un strat n contracurent cu alt fluid se introduce un
trasor care nu se transfer ntre cele dou fluide atunci dispersarea acestuia se va produce doar n
fluidul continuu n acord cu ecuaia (5.81).

c 2c c
= Dal 2 wl (5.81)
z z
Din momentul introducerii trasorului se msoar concentraia la ieirea din strat a acestuia n fluidul ce
reprezint faza continu. Dac intrarea trasorului este de tip impuls atunci condiiile ataabile ecuaiei

(5.81) pentru rezolvare i identificare a valoarii Dal din evoluia c z = H (L ) ~ sunt exprimate desetul de
relatii (5.82)
c = c0 0 z = 0
c=0 f0 z=0 (5.82)
c
=0 f0 z=H
z
Pentru cazul introducerii impulsului sub forma unei trepte de concentraie condiiile ataabile ecuaiei
(5.81) sunt exprimate cu relatia (5.83)
c = c0 0 z = 0
c (5.83)
=0 0 z=H
z
La condiiile (5.82) i (5.83) trebuie adugat condiia de dispersie axial exprimat prin condiia notata
aici ca fiind (5.83 a):
 dc
f0 Z = 0 wl c Dal =0 (5.83 a)
dZ

1,2
c/c0

0,8

0,6

0,4

0,2

0
0 0,4 0,8 1,2 1,6 2 2,4 2,8
/ m

Fig. 5.6 Compararea datelor experimentale cu curbele teoretice la determinarea coeficientului de

amestecare axial la curgerea lichidului prin strat de umplutur mobil (--- teoretic Pe=2,4 pentru
treapt invers de introducere a trasorului; Bespalov, 1981 (H0=8 cm, dp=16 mm, p=283 kg/m3,
wg=3,5 m/s, ql=33,3 m3/m2h); Dobre, 1985 (H0=24 cm, dp=22 mm, p=430 kg/m3, wg=2,2 m/s, ql=6,1
m3/m2h)

n figura 5.6 care prezint compararea unor date experimentale de amestecare axial a fazei lichide
obinute pe straturi de umpluturi mobile cu curbele teoretice specifice treptei inverse de concentraie
cu scopul de a arta posibilitatea de identificare a coeficientului de amestecare axial. Buna concordan
existent ntre curbele experimentale, obinute n condiii foarte diferite, i curbele teoretice confer c
modelul de curgere al fazei lichide astfel propus este corect. n cazul introducerii trasorului ca impuls
soluia ecuaiei difereniale (5.81) la Z = Z0/H = 1 dat de Bespalov (1981) este exprimat de relaiile
(5.84) i (5.85).

Pe Pe 4 2
22k exp k
c( ) 2 4 Pe
= (5.84)
c0 k =1 Pe Pe Pe 2

1 + k sin 2k + 2k cos 2k
2 4 16
 Pe
k
tg 2k = 2
2
(5.85)
Pe
2k
4
Relaia (5.84) este de fapt o funcie de distribuie a variabilei aleatoare ce caracterizeaz staionarea
unui element de fluid dintr-una din faze n contactorul interfazic.
n acest caz, pentru o nregistrare discret a concentraiei trasorului la ieire din strat se pot calcula
urmtoarele mrimi de caracterizare a variabilei aleatoare:
- durata medie de staionare n strat:

c i i
m = i
(5.86)
c i
i

- dispersia temporal a timpului de staionare:

c 2
i i
2 = i
(5.87)
c i
i

- dispersia adimensional a timpului de staionare:

2
2 = (5.88)
m2
Din relaia (5.84) se obine pentru 2 relaia:

2 =
2
Pe
(
1 + e 2 Pe ) (5.89)

Rezult astfel c n baza relaiilor de mai sus se pot obine din nregistrri ci~i (ci concentraia trasorului
la ieirea din contactor n faza n care acesta a fost introdus) valoarea numarului Pe (aici inaltimea
stratului este lungimea caracteristica).
5.4 APLICATII
I) Pentru o coloana cu umplutura din inele Raschig cu diametrul de 38 mm ( =0.66 m3/m3, = 200
m2/m3) in care se absorbe la 250C un compus organic volatil (COV) din gaz intr-un ulei mineral se cunosc
urmatoarele date: debitul masic de gaz Gmg= 1.3 kg/s, densitatea gazului g =1.3 kg/m3, vascozitatea
gazului g = 15 10-6 kg/(ms), debitul masic de lichid Gml = 40 kg/s, densitatea lichidului l =900 kg/m3,
vascozitatea lichidului l = 1.55 10-3 kg/(ms), masa moleculara a gazului Mg = 30 kg/kmol, masa
moleculara a lichidului Ml = 100 kg/kmol, diametrul coloanei cu umplutura D = 1.2 m, presiunea medie in
coloana p= 1 atm, concentratia acetonei in gazul ce intra coloana cgN+1= 0.16 kg COV/m3, concentratia
compusului organic volatil in uleiul ce intra in coloana cl0 = 0 kg/m3 ulei, randamentul de separare a COV
 = 0.9, coeficientul de difuziune al COV in gaz DAg = 10-5 m2/s, coeficientul de difuziune al COV in ulei DAl
= 3 10-9 m2/s. Pentru calculul coeficientilor partiali de transfer de masa se utilizeaza relatiile : a) pentru
faza gaz unde in numerele Reynolds si Sherwood lungimea caracteristica este
diametrul echivalent al umpluturii ( ) ; b) pentru faza ulei unde in Shl

lungimea caracteristica este iar numaru l Rel se calculeaza cu relatia

unde . Echilibrul interfazic este exprimat prin relatia cu y* si x fractii molare in cele
doua faze. Se cere :
I ) Concentratia CV in uleiul mineral ce paraseste coloana ; II) Sa se determine valorile coeficientilor kcg si
kl si sa se transforme acestea in toate formele uzuale de exprimare a acestora (kp, ky, kY, kx,kX) ; III) Sa se
integreze modelul matematic al functionarii coloanei fara amestecarea axiala a fazei lichide pentru
inaltimi ale stratului de umplutura capabile sa realizeze separarea considerata ; IV) Repetati integrarea
considerand cazul unei coloane cu diametrul de 1 m, caz in care urmare a cresterii vitezelor de circulatie
a fazelor coeficientii partiali de transfer de masa cresc (intensificare prin marirea vitezei de circulatie a
fazelor), V) Alegeti o formula recomandata pentru calculul coeficientului de amestecare axiala si dupa ce
calculati acest coeficient incercati sa integrati modelul specific acestui caz de curgere a fazei ulei pentru
inaltimea stratului stabilita anterior. VI) Faceti un raport de prezentare a rezultatelor

Rezolvarea aplicatiei ce are enuntul dat mai sus este concentrata in tabelul 5.1. Se constata ca in
rezolvarea problemei a fost folosit utilitarul Matchad.

Tabelul 5.1 Transpunerea software a aplicatiei 5.4 I

Nr. crt. Actiunea de calcul
1 Se introduc datele specificate in enuntul problemei: g := 1.3 g := 15 10 5 l := 1.5 10 3
l := 800 Gmg := 1.3 Gml := 40 := 0.9 M g := 30 M l := 100 D := 1.2 := 0.66 cgN1 := 0.16
5 5 9
cl0 := 0 := 200 DAg := 10 p := 10 R := 8310 T := 300 DAl := 3 10 gr := 10
myx := 0.066
2
Se transforma datele si se intocmeste bilantul de materiale pentru coloana astfel ca sa
p cgN1
lucreze cu concentratii in rapoarte molare pentru COV: cg := y N1 :=
R T cg M g
y N1 Gmg l cl0 xl0
YN1 :=
1 y N1
GMg :=
Mg
( )
G := 1 yN1 GMg cl :=
Ml
xl0 :=
cl M l
Xl0 :=
1 xl0
Gml (
YN1 Y1 ) Y1
Ll :=
Ml
( )
L := 1 xl0 Ll Y1 := ( 1 ) YN1 XN := Xl0 + G
L
y 1 :=
1 + Y1
XN
xN := Y = 0.015 YN1 = 0.153 L = 0.4 G = 0.038 Xl0 = 0 XN = 0.013
1 + XN 1
3
Se procedeaza la calculul c.p.t.m si transformarea acestora in acordcu modul de exprimare a
 Gmg 2
3.14 D 4
fortei motoare (diferenta de rapoarte masice): S := wg := d e :=
4 g S
wg d e g g 0.65 0.33
Shg DAg
Reg := Scg := Shg := 0.45 Reg Scg kcg :=
g g D de
y 1 + y N1 xl0 + xN (
1 y m 1 ymi ) ( )
y m := xm := y mi := 0.066 xm y Bm := ky := kcg cg
2 2 1 ym ( )
ln
1 y mi
1
3
kcg ky 2 Gml ql
lc :=
l
kp := k ( Y , X ) := q l := Rel :=
R T Y (Y + myx X) 2 gr S l
( 1 + Y) 1 + l
2
l
Scl :=
l DAl

0.72 0.5
Shl DAl l kx
Shl := 0.0026Re
l Scl kl := kx := kl kX( Y , X ) :=
( 1 + X ) 1 + X +
lc Ml Y
myx

4 5
Shg = 0.428 kcg = 3.239 10 ky = 1.299 10 Reg = 101.203 Shl = 2.016
5 4
kl = 8.57 10 kx = 6.856 10
4 Se procedeaza la exprimarea si integrarea modelului matematic al absortiei izoterme cu gaz
si lichid in curgere cu deplasare totala,in contracurent (cazul D= 1.2 m):
myx 1
mYX( X ) := KY( Y , X ) :=
1 + ( 1 myx) X
2 1 mYX( X )
+
kY( Y , X ) kX( Y , X )

KY( Y , X ) S myx X G Fg ( Y , X ) 0.153

Fg ( Y , X ) := Y Fl( Y , X ) := y :=
G 1 + ( 1 myx) X 0.013
L
Fg ( y 0 , y1)
D( z, y ) := R1 := rkfixed( y , 0 , 35, 100, D)
Fl( y , y )
0 1
5 Se afiseaza inceputul si sfarsitul tabelului de integrare numerica a modelului (cazul D= 1.2 m)

0 1 2 0 1 2
0 0 0.153 0.013 85 29.75 0.019 3.83110-4
1 0.35 0.15 0.013 86 30.1 0.018 3.37110-4
2 0.7 0.146 0.012 87 30.45 0.018 2.92310-4
3 1.05 0.143 0.012 88 30.8 0.017 2.48710-4
4 1.4 0.14 0.012 89 31.15 0.017 2.06210-4
5 1.75 0.137 0.011 90 31.5 0.016 1.64710-4
6 2.1 0.134 0.011 91 31.85 0.016 1.24310-4
R1 = 7 2.45 0.131 0.011 R1 = 92 32.2 0.016 8.49310-5
8 2.8 0.128 0.011 93 32.55 0.015 4.65710-5
9 3.15 0.125 0.01 94 32.9 0.015 9.19310-6
10 3.5 0.122 0.01 95 33.25 0.014 -2.72310-5
11 3.85 0.12 9.86610-3 96 33.6 0.014 -6.27110-5
12 4.2 0.117 9.61210-3 97 33.95 0.014 -9.72810-5
13 4.55 0.114 9.36210-3 98 34.3 0.013 -1.3110-4
14 4.9 0.112 9.11710-3 99 34.65 0.013 -1.63810-4
15 5.25 0.109 ... 100 35 0.013 ...
Z Y X

6 Se repeta punctele 3 si 4 pentru cazul coloanei cu umplutura cu D = 1 m (intensificare prin

3.14 D
2 Gmg 1.2
marirea vitezei de circulatie a fazelor contactante): D := 1 S := wg :=
4 g S

4 wg d e g g 0.65 0.33
Shg DAg
d e := Reg := Scg := Shg := 0.45 Reg Scg kcg :=
g g D de
y 1 + y N1 xl0 + xN 1 y m 1 ymi ( ) ( )
y m := xm := y mi := 0.066 xm y Bm := ky := kcg cg
2 2 1 ym ( )
ln
1 y mi
1
3
kcg ky 2 Gml ql
lc :=
l
kp := kY( Y , X ) := q l := Rel :=
R T (Y + myx X) 2 gr S l
( 1 + Y) 1 + l
2
l 0.72 0.5
Shl DAl l
Scl := Shl := 0.0026Re
l Scl kl := kx := kl
l DAl lc Ml
kx 4 5
kX( Y , X ) := Shg = 0.648 kcg = 4.908 10 ky = 1.969 10
( 1 + X ) 1 + X +
Y
myx

4 3
Reg = 174.879 Shl = 2.989 kl = 1.271 10 kx = 1.017 10
myx 1
mYX( X ) := KY( Y , X ) :=
1 + ( 1 myx) X
2 1 mYX( X )
+
kY( Y , X ) kX( Y , X )
 KY( Y , X ) S myx X myx X
FFg ( Y , X ) := >0
1 + ( 1 myx) X 1 + ( 1 myx) X
Y if Y
G

0 otherwise

G Fg ( Y , X ) 0.153 FFg ( y 0 , y1)

FFl( Y , X ) := if X 0 y := D( z, y ) :=
L 0.013 FFl( y , y )
0 1
0 otherwise
R2 := rkfixed( y , 0 , 35, 100, D)

7 Se afiseaza inceputul si sfarsitul tabelului de integrare numerica a modelului (cazul D= 1 m)

0 1 2 0 1 2
0 0 0.153 0.013 85 29.75 0.017 8.24110-4
1 0.35 0.15 0.013 86 30.1 0.016 7.83110-4
2 0.7 0.146 0.012 87 30.45 0.016 7.43310-4
3 1.05 0.143 0.012 88 30.8 0.015 7.04510-4
4 1.4 0.139 0.012 89 31.15 0.015 6.66810-4
5 1.75 0.136 0.012 90 31.5 0.014 6.310-4
6 2.1 0.133 0.011 91 31.85 0.014 5.94310-4
R2 = 7 2.45 0.13 0.011 R2 = 92 32.2 0.014 5.59510-4
8 2.8 0.127 0.011 93 32.55 0.013 5.25710-4
9 3.15 0.124 0.01 94 32.9 0.013 4.92810-4
10 3.5 0.121 0.01 95 33.25 0.013 4.60810-4
11 3.85 0.118 9.88210-3 96 33.6 0.012 4.29610-4
12 4.2 0.115 9.63110-3 97 33.95 0.012 3.99310-4
13 4.55 0.113 9.38410-3 98 34.3 0.012 3.69910-4
14 4.9 0.11 9.14310-3 99 34.65 0.011 3.41210-4
15 5.25 0.107 ... 100 35 0.011 ...

8 Se procedeaza la calculul coeficientului de amestecare axiala a lichidului in strat si la

adaptarea ecuatiei caracteristica campului de concentratie a COV in lichid la forma de
q l d u
3
(
gr d u l l g )
ecuatie diferentiala de gradul 1: d u := 0.038 Rell := Gal :=
l 2
l

0.5 0.33
l 5.75
Dl := 0.527 Rell Gal Dl = 0.127 g := s := 0.29
l

KY( Y , X ) S myx X myx X

FFFg ( Y , X ) := Y if Y >0
G 1.2 1 + ( 1 myx) X 1 + ( 1 myx) X

0 otherwise

(
L X XN )
(YN1 Y) +
G
FFFl( Y , X ) := if X 0
Dl l ( 1 g s ) S Dl l ( 1 g s ) S
0 otherwise

0.153 FFFg ( y 0 , y1)

y := D( z, y ) := R4 := rkfixed( y , 0 , 40, 100, D)
0.013 FFFl( y , y )
0 1
9
Se afiseaza inceputul si sfarsitul tabelului de integrare numerica a modelului in care faza
lchda este amestecata perfect (cazul D= 1 m)
 0 1 2 0 1 2
0 0 0.153 0.013 85 34 0.019 2.48510-3
1 0.4 0.15 0.013 86 34.4 0.018 2.39910-3
2 0.8 0.146 0.013 87 34.8 0.018 2.31510-3
3 1.2 0.143 0.013 88 35.2 0.017 2.23210-3
4 1.6 0.14 0.013 89 35.6 0.017 2.15110-3
5 2 0.137 0.013 90 36 0.016 2.07110-3
6 2.4 0.134 0.013 91 36.4 0.016 1.99310-3
R4 = R4 = 92 36.8 0.016 1.91710-3
7 2.8 0.131 0.013
8 3.2 0.128 0.013 93 37.2 0.015 1.84110-3
9 3.6 0.125 0.013 94 37.6 0.015 1.76810-3
10 4 0.122 0.012 95 38 0.014 1.69610-3
11 4.4 0.12 0.012 96 38.4 0.014 1.62510-3

12 4.8 0.117 0.012 97 38.8 0.014 1.55510-3

13 5.2 0.114 0.012 98 39.2 0.013 1.48710-3

14 5.6 0.112 0.012 99 39.6 0.013 1.42110-3

100 40 0.013 ...
10 Se prezinta grafic, pentru cele 3 cazuri, evolutia concentratiei COV in lungul stratului:

0.015
0.165

0.01204
0.135 2
R1
1 3
R1 9.0810
0.105
2
1 R2
2 6.1210 3
R2
1 R4
R4 0.075
3
3.1610
0.045
4
210
0.015
0 3.5 7 10.5 14 17.5 21 24.5 28 31.5 35
0 3.5 7 10.5 14 17.5 21 24.5 28 31.5 35 0
0 R1
R1

11 Se stabilesc concluziile de raport:

1) Volumul umpluturii (SxZ) urmeaza ,asa cum este normal, regula Vucaz1<Vucaz2<Vucaz3
2) Amestecarea axiala afecteaza cel mai puternic distributia de concentratie in faza
lichida (vezi curba cu rosu in figurile date mai sus.

II) Un amestec binar gazos contine 10% volumetrice solut A. Pentru recuperarea acestuia gazul este
trecut printr-un absorber multifilm in care acesta curge in echicurent cu absorbantul ce formeaza film
pe interiorul tevilor contactorului. Absorbantul contine un reactant care are rolul de a lega solutul astfel
ca in fapt retinerea solutului decurge ca o chemosorbtie. Procesul de chemosorbtie are loc la presiunea
atmosferica gazul si absorbantul intrand in contactor cu 90 respectiv 30 0C. Chemosrobtia solutului A
decurge cu degajare de caldura astfel ca intre tevile fascicolului tubular circula, in echicurent cu gazul si
absorbantul , apa de racire care are la intrare temperatura de 200C. Se cunosc urmatoarele date: debitul
de gaz supus procesarii:Gg0= 55 kmoli/h; debitul de absorbant alimentat: Gl0= 390 kmoli /h; debitul de
apa de racire: Gma= 0.05 kg/s; caldura diferentiala de dizolvare a solutului A: Ha = 120 Kj/Kmol ga;
lungimea tevilor absorberului multifilm: L= 10 m; diametrul interior al tevilor absorberului: d = 0.025 m;
numarul de tevi ale absorberului; nt = 90; valoarea coeficientului de transfer de masa raportat la faza
gazoasa: Ky= 6 10-4 kmoli A/(m2s(y)); caldura specifica a fazei gazoase: cpg= 20000 j/(kmol grd); caldura
specifica a fazei lichide:cpl = 80000 j/(kmol grd); caldura specifica a apei de racire: cpa = 4100 j/(kg grd);
valoarea coeficientului de transfer termic de la gaz la filmil de absorbant: lg = 10 w/(m2 grd); valoarea
coeficientului total de transfer termic de filmul de lichid la apa de racire: k= 150 w/(m2grd); relatia de
1.2
tl
caracterizare a echilibrului interfazic pentru solut: y e( x, t l) := 0.52 x
20

Stiind ca gazul, absorbantul si apa de racire respecta structura de curgere cu deplasare totala se cere: i)
sa scrieti modelul matematic al procesului; ii) sa scrieti programul de integrare a modelului; iii) sa
reprezentati grafic cum evolueaza in lungul reactorului concentratia solutului in gaz si inn lichid; iv) sa
reprezentati cum se modifica in lungul absorberului temperatura gazului a absorbantului si a apei de
racire

Partea de rezolvare a aplicatiei referitoare la stabilirea modelului matematic al procesului s e bazeaza pe

particularizarea modelului dezvoltat in paragraful 5.1 la cazul concret al problemei date.In rezolvarea
aplicatiei data in tabelul 5.2 se identifica usor care sunt expresiile ce arata exprimarea derivatelor dy/dz,
dx/dz, dtg/dz, dtl/dz, dta/dz. Din tabelul mentionat se constata ca in rezolvarea problemei a fost folosit
utilitarul Matchad

Tabelul 5.2 Tabelul 5.1 Transpunerea software a aplicatiei 5.4 II

Nr crt Actiune de calcul
1 55
Se introduc datele primare ale problemei: t g0 := 90 t l0 := 30 t a0 := 20 Gg0 :=
3600
390 5
Gl0 := y 0 := 0.1 x0 := 0 H a := 1.2 10 cpg := 20000 cpa := 4100 cpl := 80000
3600

1.2
tl
y e( x, tl) := 0.52 x d := 0.025
4
k := 150 Ky := 6.02 10 n t := 90 1 := 10
20
Gma := 0.05 L := 10

2 Se transcriu functiile din modelul matematic al procesului in forma ceruta de integrarea

numerica cu subrutina Rkadapt
 3.14 n t d Ky
( )
F1 x, y , tl, tg , t a :=
Gg0 ( 1 y )
(
y y e x, t l ( )) ( )
if y y e x, t l

0 otherwise
3.14 n t d Ky ( 1)
( )
F2 x, y , tl, tg , t a :=
Gl0 ( 1 + x)
( ( ))
y y e x, tl if x 0

0 otherwise
3.14 n t d 1
( )
F3 x, y , tl , tg , t a :=
Gg0 ( 1 y) cpg l g
t t( )
3.14 n t d k
( )
F4 x, y , tl, tg , t a :=
Gma cpa
( )
tl t a if tl t a

0 otherwise
3.14 n t d H a 3.14 n t 1 3.14 n t k
( )
F5 x, y , tl, tg , t a :=
Gl0 ( 1 + x) cpl
(
y y e x, t l ( )) G ( )
tl tg ( t t
Gl0 ( 1 + x) cpl l a
)
l0 ( 1 + x) cpl

3 Se scrie in limbaj formal sistemul ce trebuie integrat si i se ataseaza conditiile initiale

F2( yy 0 , yy 1 , yy 2 , yy 3 , yy 4)
0
F1( yy 0 , yy 1 , yy 2 , yy 3 , yy 4)
0.1
D( z, yy ) := F5( yy 0 , yy 1 , yy 2 , yy 3 , yy 4) z0 := 0 yy0 := 30
90
3( 0 1 2 3 4)
F yy , yy , yy , yy , yy

20
4( 0 1 2 3 4)
F yy , yy , yy , yy , yy

4
Se integreza numeric modelul procesului si se afiseaza rezultatul
RR := Rkadapt ( yy0 , z0, L, 100, D)
0 1 2 3 4
0 0 0 0.1 30 90
1 0.1 3.85910-4 0.097 29.302 88.467
2 0.2 7.58710-4 0.094 29.925 86.981
3 0.3 1.11910-3 0.091 30.985 85.558
4 0.4 1.46710-3 0.089 32.165 84.204
5 0.5 1.80210-3 0.086 33.354 82.917
6 0.6 2.12610-3 0.083 34.512 81.695
RR = 7 0.7 2.43910-3 0.081 35.627 80.536
8 0.8 2.74110-3 0.079 36.696 79.435
9 0.9 3.03210-3 0.076 37.719 78.39
10 1 3.31210-3 0.074 38.697 77.397
11 1.1 3.58310-3 0.072 39.632 76.456
12 1.2 3.84410-3 0.07 40.526 75.561
13 1.3 4.09510-3 0.068 41.38 74.712
14 1.4 4.33810-3 0.066 42.197 73.906
15 1.5 4.57110-3 0.065 42.977 ...
5 Se construiesc reprezentarile grafice cerute:

0.1
0.015
0.08
2 0.01
RR 0.06
1
RR
0.04 3
510
0.02
0 2 4 6 8 10
0 0
0 2 4 6 8 10
RR
0
RR

100

80

3
RR
4
RR 60
5
RR

40

20
0 2 4 6 8 10
0
RR

6 Se constata ca pentru datele considerate in aplicatie randamentul de indepartare a solutului

A este in jurul valorii 0.8. Incalzirea absorbantului si a apei de racire este consecinta racirii
gazului si a efectului termic generat in absorbant