Craciunul este sarbatoare Crestina sau Pagana ?

Raspunsul la intrebarea din titlu este foarte simplu de dat: TOATE Sarbatorile de iarna, nu au
nimic in comun cu crestinismul. TOATE sunt PAGANISM curat si atat. Asta nu inseamna
ca nu trebuie sa ne bucuram in aceste zile, si sa nu fim fericiti. Si povestile au farmecul lor,
dar sa nu uitam ca sunt doar povesti, adica plasmuiri ale mintii umane si atat. Mai dur
spus, sunt doar niste minciuni frumoase. Sa ne bucuram si sa fim fericiti si in astfel de
ocazii, dar sa nu legam sub nicio forma toate aceste sarbatori pagane, de Viul si adevaratul
Dumnezeu. Sa le privim doar ca un bun prilej de bucurie colectiva, si impreuna simtire in
bine. Ele nu au nici o legatura cu Dumnezeu. Fiul Sau Isus Hristos nu s-a nascut pe 25
decembrie. Biblia nu specifica nimic in acest sens, si in consecinta, NIMENI de pe planeta
Pamant nu stie data exacta a nasterii Salvatorului lumii, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu
intrupat in om. Bunul Dumnezeu a considerat ca acest lucru nu este important pentru noi
nici sa-l stim, si nici sa-l sarbatorim. Important pentru noi muritorii, este doar faptul ca s-a
nascut, si ca ne-a salvat de Dracu. Asta este tot ce conteaza. Dumnezeu nu are nevoie ca sai serbam noi zilele Lui de nastere. Este neimportant acest lucru pentru El. Pentru El, lucrul
cel mai important, este sa ne aduca pe cat mai multi ACASA, in Imparatia Lui cea vesnica,
daca vrem asta, ca sa fim vesnic in siguranta, bucurosi si fericiti, si sa nu ne mai temem
niciodata de nimic. Credem sau nu credem asta. Eu va doresc sa CREDETI !
Concluzia: Caci Dumnezeu ne spune sa ne bucuram cu cei care se bucura, si sa plangem cu cei
care plang. Asa ca cei care stiu adevarul, nu pot sa confunde adevarul cu minciuna,
NICIODATA!

1. Misionarii cretini au numit pgni oamenii pe care i gseau n teritoriile unde mergeau;
termenul pagan vine de la cuvntul latin care nsemn cmpie, susine Philip Shaw, specialist
n limbi vechi la Universitatea Leicester. El spune c cretinismul timpuriu a fost un fenomen
urban, iar pgnismul a persistat mai mult n mediul rural al lumii (desigur, n condiiile specifice
erei de atunci). Dei voiau s cretineze pgnii, misionarii erau fascinai de tradiiile lor, susine
Shaw. Cretinii timpurii erau chiar interesai de pgnism. l considerau deopotriv ceva
ru, dar i ceva ce merita s nu fie uitat peste timp, a declarat acesta. Aa s-ar explica existena
unor tradiii pgne n srbtorile cretine: bradul de Crciun este atribuit Germaniei secolului al

XVII-lea, dar, spun specialitii, obiceiul vine din practica pre-cretin de a aduce verdea n cas
pentru a o decora cu ocazia solstiiului de iarn. Mo Crciun i toate variaiile sale europene
sunt materializri ale unor vechi idei pgne despre spirite care cltoresc pe cer n timpul
solstiiului, mai susin cercettorii.
2. De unde obsesia pentru a petrece n timpul iernii? Potrivit istoricilor, este un timp al
srbtorii, deoarece munca agricol s-a ncheiat, recolta este strns i nu mai este nimic de
fcut pe cmp. Este o perioad cnd te dedici vieii spirituale i cnd toat lumea are
nevoie s se nveseleasc, spune Shaw, pentru c nimic nu schimb mai bine faa zilelor
scurte i ntunecoase de iarn dect decoraiuni colorate i petreceri. Fr aceste artificii
pentru schimbarea dispoziiei, depresia ar fi mereu dup u. Chiar i n prezent, cnd
avem attea mijloace moderne de a combate ntunericul, tot simim nevoia de a ne nveseli
n acest sezon, este de acord i Stephen Nissenbaum, autor al crii The Battle for
Christmas (1997).
3. Biblia nu ofer referine exacte despre data naterii lui Iisus, afirm Nissenbaum, astfel
c festivalurile solstiiului de iarn nu s-au transformat n Crciunul cunoscut azi dect
dup sute de ani de la apariia cretinismului. Cretinii timpurii nu simeau nevoia de a
srbtori naterea lui Iisus, explic scriitorul. Abia n secolul al IV-lea liderii bisericii de la
Roma au cooptat srbtoarea, pentru c la vremea respectiv, muli oameni ajunseser s
cread c Iisus nu existase ca muritor, n carne i oase, ci doar ca entitate spiritual. Din
perspectiva bisericii, asta era, desigur, o erezie. Aa c cum altfel l poi face pe Iisus real, o
fiin uman ca i celelalte, nu o hologram, dect s explici c s-a nscut la fel ca i ali
oameni i s i serbezi, apoi, ziua de natere?, explic Nissenbaum. Iar cum festivalurile
solstiiului erau deja iubite i adunau muli oameni, au fost ocazia perfect de a combina
lucrurile.
4. Nu toat lumea religioas a fost de acord cu festivismul Crciunului ca ziua de natere a
lui Iisus: protestanii nu au vrut s aib de-a face cu aceast practic. n Marea Britanie, n
perioada lui Oliver Cromwell, Crciun i ali sfini au fost interzii i a fost ilegal s
srbtoreti Crciunul timp de 25 de ani (n secolul al XVII-lea).

5. Oferirea de cadouri de Crciun este un alt obicei cu poveste stranie: iniial, cadourile se
ofereau de Anul Nou. Era un mod de a marca sfritul anului vechi i nceputul celui nou,
cu un dar, explic istoricii. Abia n secolul al XIX-lea (perioada victorian) oferirea de
cadouri s-a mutat de Crciun. Odraslele reginei Victoria au primit cadouri de Crciun n
anul 1850, noteaz istoricii. n anul 1841, regina i druise soului su un cadou cu ocazia
Crciunului, cum a fcut i n anul 1859. De la lideri, tradiie s-a rspndit n popor i, mai
apoi, n ntreaga lume. Doar c acest consumerism al Crciunului este, cumva, n
contradicie cu spiritul srbtorii naterii lui Iisus Hristos i cu scopul religios al srbtorii.

Cretinismul a pstrat vechile date ale srbtorilor cretine, dar n locul zeilor a rnduit
treptat sfini cretini, Era greu s-i faci pe oameni s renune la obiceiurile prinilor lor.
Toi zeii pgni au fost nlocuii cu sfini cretini.